UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE

PROIECTARE TEHNOLOGICĂ

LA DISCIPLINA

TEHNOLOGII DE CREŞTERE A SUINELOR

TEMĂ PROIECT
„ÎNFIINŢAREA UNEI UNITĂŢI CU O CAPACITATE DE 100 DE SCROAFE”

Coordonatori:
Prof. univ. dr. Benone PĂSĂRIN
Sef lucr. Dr. Gabriel HOHA

Student:Ionuţ Diajansche

Iaşi
2015-2016
 CUPRINS

Capitolul I
Introducere................................................................................................................................3
1.1Importanţa creşterii suinelor..............................................................................................................3
1.2Scopul proiectului....................................................................................................................5
Capitolul II
2.1. Fişă individuală pentru elaborarea proiectului de an la disciplina de
„Tehnologii de creştere a suinelor” ............................................................................................6
2.2. Întocmirea fişei privind evoluţia stării fiziologice la scroafe si scrofiţe de reproducţie pe
decade........................................................................................................................................7
2.3. Întocmirea fişei privind evoluţia vârstei şi greutăţii corporale la tineretul porcin pe
decade........................................................................................................................................9
2.4. Fişă tehnologică la categoria scroafe şi vieri............................................................................11
2.5. Fişă tehnologică pentru categoria purcei înţărcaţi....................................................................12
2.6. Fişă tehnologică pentru categoria porci graşi...........................................................................14
Capitolul III
Alimentaţia...............................................................................................................................16
3.1. Particularităţi......................................................................................................................16
3.3. Alimentaţia scrofiţelor şi scroafelor gestante...........................................................................16
3.4. Alimentaţia scroafelor în lactaţie............................................................................................17
3.5. Alimentaţia purceilor sugari..................................................................................................17
3.6. Alimentaţia purceilor după înţărcare.......................................................................................18
Capitolul IV
Reţete hrană pentru porci.............................................................................................................20
4.1. Rețetă pentru purcei de lapte R0-1.........................................................................................21
4.2. Rețetă pentru porci la îngrăşat R0-2.......................................................................................22
4.3. Rețetă pentru porci la îngrăşat R0-3.......................................................................................23
4.4. Rețetă pentru porci la îngrăşat R0-4.......................................................................................24
4.5. Rețetă pentru scroafe în lactație(R0-5)...................................................................................25
4.6. Rețetă pentru scroafe gestante(R0-6)......................................................................................26
4.7. Rețetă pentru vieri...............................................................................................................27
Concluzii .......................................................................................................................28
Bibliografie....................................................................................................................29

2
 Capitolul I
Introducere

1.1 Importanța creșterii suinelor

Creşterea porcilor, în condiţiile ţării noastre, este o ramură economică foarte importantă,
aceasta caracterizându-se prin intensivizarea producţiei, începând cu producerea de purcei şi
terminându-se cu livrarea continuă, ritmică şi constantă, a indivizilor îngrăşaţi pentru
sacrificare.Între ramurile zootehnice, creşterea porcilor ocupă locul al II-lea după bovine.
În contextul exploziei demografice, importanța alimentaţiei umane capată noi valenţe,
impunând de urgență sporirea cantitativă și calitativă, precum și repartizarea mai echitabilă a
alimentelor, atât pe plan zonal cât și în general, utilizarea raţională a tuturor resurselor de hrană și
obţinerea de noi resurse alimentare cu un conţinut sporit în substanţe nutritive, îndeosebi în
proteine.
În Europa și Orientul Îndepărtat, carnea de porc este preferată de consumatorii de carne.
Numărul porcilor domestici este de aproximativ 961 milioane capete, din care 190 mil. în Europa
și 489 mil. în China. Porcul este omnivor, putând fi hrănit atât cu furaje de origine animală, cât și
vegetală.
Din estimările făcute de către o serie de oameni de ştiinţă si de instituţiile specializate din
țară și de peste hotare, în perspectiva anului 2000 până în anul 2050, produsele alimentare
proteice provenite de la animale (carnea, laptele, ouăle, etc.) vor continua să dețină ponderea
principală în alimentaţia omului.
Este cunoscut că proteinele de origine animală, comparativ cu cele de origine vegetală, se
caracterizează printr-o valoare biologică mai ridicată, ca urmare a conţinutului superior și
echilibrat în aminoacizi esenţiali. Datorită calităţilor sale biologice, specia porcină este una din
speciile mari producătoare de carne, asigurând în prezent peste 44% din consumul mondial.
În România, creşterea porcinelor pentru carne aparţine în proporţie de 90% raselor
ameliorate: Marele Alb, Landrace, Duroc si metişilor acestora. În urma creşterii nivelului de trai
al populaţiei, a sporit și consumul produselor de origine animală și mai ales a consumului de
carne. Astfel, acestei specii îi revine un rol deosebit în asigurarea cerinţelor sporite de carne.
Importanța se datorează compoziţiei sale chimice, valorii energetice superioare celorlalte specii

3
de animale, precum si posibilităţilor de conservare pe timp îndelungat. În plus, în România
carnea de porc este un produs tradiţional, cu un consum mai mare în perioada Sărbătorilor de
Iarnă. Carnea de porc este foarte solicitată ca aliment, putându-se consuma atât în stare proaspătă
cât și sub formă de preparate precum și în industria alimentară pentru un sortiment diversificat
de conserve.
Carnea de porc reprezintă cca 45% din producţia totala de carne realizată în România. În
condiţiile ţării noastre, consumul de carne de porc ocupa unul din locurile fruntaşe, faţă de
celelalte sortimente, preferinţele populaţiei fiind următoarele:
- carne de porc - 28,3 kg (54%);
- carne de vită - 7,4 kg (14%);
- carne de pasăre - 13,6 kg (26%);
- ale resurse animaliere - 3,0 kg (6%);
Rentabilitatea creşterii porcilor este asigurată de însuşirile fiziologice ale acestei specii,
cum ar fi:
Prolificitatea. În mod normal la o singură fătare, o scroafă poate da 7-12 sau mai mulţi
purcei, în timp ce femelele din alte specii, la o fătare, dau doar 1-2 produşi .Această însuşire dă
posibilitatea ca prin produşii săi o scroafă să dea într-un an cca. 1200-1500 kg greutate vie, deci o
cantitate foarte mare de carne de consum.
Precocitatea. Un purcel care la naştere are 1 kg, la 6 luni ajunge la 60-70 kg, decide 60 de
ori greutatea iniţiala, în timp ce la celelalte specii în aceeaşi perioadă greutatea se dublează,
triplează sau cel mult se înzeceşte. Porcul ajunge la maturitatea sexuală mai devreme decât
celelalte specii, ceea ce face să poată fi folosit la reproducţie de la vârsta de 8-10 luni.
Gestaţia scurtă. La scroafă gestaţia durează 114 zile, fapt care dă posibilitatea să se
obţină două fătări pe an. Această însuşire este folosită de crescătorii fruntaşi pentru a obţine de la
fiecare scroafă, chiar 5 fătări în 2 ani.
Folosirea hranei. Porcul foloseşte foarte bine hrana, fiindu-i necesare pentru un kg spor
de greutate, 3-4 unităţi nutritive, pe când la celelalte specii, pentru acelaşi spor de greutate sunt
necesare mai multe unităţi nutritive. Trebuie menţionat că sporul zilnic în greutate este de 600-
1500 , mult mai ridicat faţă de celelalte specii, dacă-l raportăm la greutatea vie a animalului. Pe
lângă aceasta, sporurile în greutate se pot realiza foarte avantajos, putându-se folosi resturile
agricole, industriale, alimentare şi inclusiv pe cele de la bucătărie.

4
 1.2 Scopul proiectului

Scopul acestui proiect se regăseste in infiinţarea unei unităţi de creştere şi exploatare cu un

efectiv de 100 de scroafe.Se va urmari fiecare aspect important al fluxului tehnologic pentru fiecare
sector de creştere,astfel încât să se obţină un coeficient al rentabilităţii satisfăcător.

Parametrii cu o deosebită importanţă sunt:numarul de purcei obţinuţi,purcei înţarcaţi,sporul

mediu zilnic şi consumul de furaje.

Pentru a se obtine rezultate bune avem nevoie de material genetic bun,prin reţete bine
echilibrate,prin asigurarea microclimatului şi bunastării animalelor cât şi prin accesarea diferitelor
fonduri nerambursabile.

5
 Capitolul II

Întocmirea fișelor individuale privind evoluţia diferitelor categorii de suine

2.1 Fișă individuală pentru elaborarea proiectului de an la disciplina de „ Creșterea

suinelor”
Efectiv stoc la 1.I.2015, din care:
- Vieri de reproducție ..................................................................................................2 cap.
- Scroafe gestante total ............................................................................................50 cap.
din care, în perioada : 0 - 20 zile ................................................................10 cap.
21 - 45 zile ................................................................10 cap.
46 - 65 zile ................................................................10 cap.
66 - 90 zile ................................................................10 cap.
91 - 114 zile ..............................................................10 cap.
- Scroafe în lactație total .........................................................................................25 cap.
din care, în perioada: 0 - 20 zile ................................................................12 cap.
21 - 45 zile ................................................................13 cap.
- Scroafe în așteptare total .....................................................................................25 cap.
- Tineret de reproducție (scrofițe) total ................................................................10 cap.
din care, în perioada: 60 - 90 kg ...................................................................5 cap.
(spor creștere - 350g/zi) 91- 110 kg ..................................................................5 cap.
- Vieruși de înlocuire total 90 - 100 kg .................................................................1 cap.
- Tineret sugar total ............................................................................................1000 cap.
- Tineret înțărcat, total .......................................................................................2000 cap.
Din care:-intre 5-12 kg.............................................................................1000 cap.
-intre13-27 kg.........................................................................1000 cap.
- Porci grași, total ................................................................................................3000 cap.
din care, între: 28 - 50 kg .............................................................1000 cap.
(spor creștere – 700g/zi) 51 - 78 kg ..............................................................1000 cap.
79 - 110 kg ............................................................1000 cap.
- Efectiv total .......................................................................................................6113 cap.

6
 2.2. Întocmirea fişei privind evoluţia stării fiziologice la scroafe si scrofiţe de reproducţie
pe decade

Tabelul privind evoluţia stării fiziologice la scroafe şi scrofiţele de reproducţie este astfel
conceput încât grupele de animale să treacă dintr-o stare fiziologică în alta prin deplasarea lor pe
diagonală în jos. Acesta este împărţit în perioade, din 5 în 5 zile (semidecade), atât pe verticală cât şi
pe orizontală.
În primul rând, efectivele din fişa individuală se împart pe grupe şi se înscriu în tabel, la
coloana 2, mai întâi scoafele gestante, apoi cele în lactaţie şi în final cele în aşteptarea montei, aşa
încât adunate pe coloană să concorde cu datele din fişa individuală. În continuare, grupele de animale
se deplasează pe diagonală în jos conform perioadelor calendaristice. Se va avea în vedere ca după 21
de zile de la efectuarea montei (durata unui ciclu) să se aplice procentul de fecunditate, care este
(conform bazei de calcul) de 75% în sezonul răcoros, (respectiv între datele de 1 februarie-30 aprilie şi
între 1 octombrie şi 31 decembrie) şi de 60% în sezonul călduros (între 1 mai şi 30 septembrie). Prin
urmare, la trecerea de la rândul 9 la 10, se aplică procentul respectiv de fecunditate (în sezonul răcoros
de 100 de scroafe, iar în cel călduros de 60 animale). Prin deplasarea grupelor de
animale pe diagonală în jos se poate constata că grupa de scroafe montate în semidecada 1-5 ianuarie
urmează să fete în semidecada 26-30 aprilie, când se totalizează 114 zile de gestaţie. În aceeaşi grupă,
perioada de lactaţie este cuprinsă între 26 aprilie şi 30 mai, iar cea de formare a grupelor pentru
aşteptarea montei se încheie la data de 20 iunie, cu o durată de 170 de zile.
De menţionat că, în aşteptarea montei, la rândul 33 (începând cu coloana 3), se vor include
şi diferenţele dintre rândurile 4-5 şi 9-10, care reprezintă scroafele şi scrofiţele la care nu s-a instalat
gestaţia (acţiune care se efectuează între 18-22 zile de la data însămânţării cu ajutorul vierului
încercător şi între 36-42 zile cu aparatele cu ultrasunete).
Numărul de animale însămânţate (sau montate), atât pe luni cât şi anual, rezultă prin
însumarea rândului 1, a celor fătate prin însumarea rândului 23, iar acelor înţărcate prin însumarea
rândului 31. Se precizează că în componenţa fiecărei grupe de montă vor fi 85% scroafe şi 15%
scrofiţe. Numărul de animale existente la un moment dat, pe categorii şi stări fiziologice, se determină
prin însumarea acestora, pe coloane. În cazul efectivelor de scroafe matcă reduce acestea se
efectuează numai la sfârşitul lunii, respectiv a coloanelor 7, 13, 19 ş.a.m.d.

7
 LUNILE CALENDARISTICE
TOTAL
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
AN
STAREA FIZIOLOGICĂ A
ANIMALELOR

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

11-20Z

21-30Z

31-40Z
1-10Z

1-10Z

1-10Z

1-10Z

1-10Z

1-10Z

1-10Z

1-10Z

1-10Z

1-10Z

1-10Z

1-10Z
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38
zile21-40 zile10-20

1-10z 5 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
11-20z 5 5 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
21-30z 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
Partea I

31-40z 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
2 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
GESTATIE

41-50z 4
51-60z 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
61-70z 4 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
71-80z 2 4 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
81-90 5 2 4 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
91-100z 5 5 2 4 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
PARTEA A

101-110z 5 5 5 2 4 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
II-A

111-120z 5 5 5 5 2 4 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
STOC PE COLOANA 52 58 62 72 76 76 76 76 74 74 74 74 198
TOTAL LUNAR 15 11 10 12 18 18 18 18 18 18 18 24
1-10z 6 5 5 5 5 2 4 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
LACTTATI

11-20z 6 6 5 5 5 5 2 4 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
E

21-30z 6 6 6 5 5 5 5 2 4 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
31-40z 7 6 6 6 5 5 5 5 2 4 4 2 4 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
STOC PE COLOANA 22 17 12 14 20 24 24 24 24 24 24 24
TOTAL LUNAR 19 16 12 10 12 16 18 18 18 18 18 24 199
1-10z 8 8 7 7 7 6 6 6 6 3 5 5 3 6 6 6 6 6 8 8 8 8 8 8 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
Aşteptarea

8 8 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
montei

11-20z 8 8 8 7 7 7 6 6 6 6 3 5 5 3 6 6 6 6 6 8 8 8 8 7
21-30z 9 8 8 8 7 7 7 6 6 6 6 3 5 5 3 6 6 6 6 6 8 8 8 8 8 8 8 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
STOC PE COLOANA 23 20 18 13 15 20 24 24 22 21 21 21
EFECTIV OPTIM IN ASTEPARE 25 22 19 15 18 18 20 24 24 21 21 28 252
TRANSFER PRASILA
PURCEI OBTINUTI 60 60 60 60 24 48 48 24 48 48 48 48 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 72 2376
TOTAL LUNAR 180 132 120 144 216 216 216 216 216 216 216 288 2376
PURCEI INTARCATI 300 300 300 54 54 54 54 22 43 43 22 43 43 43 43 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 2848
TOTAL LUNAR 900 162 119 108 129 195 195 195 195 195 195 260 2848

8
 2.3. Întocmirea fişei privind evoluţia vârstei şi greutăţii corporale la tineretul porcin pe
decade

În coloana 2 se înscriu datele din evidenţa zootehnică şi economică a unităţii, pe categorii de

vârstă şi greutate (în cazul dat din fişa individuală), începând din coloana 3, rândul 1, datele se înscriu
din rândul 39 din tabelul anterior, dar însumate câte 2 semidecade. Greutatea medie iniţială, în cazul
nostru, este de 6 kg, iar cea finală de 25 kg, ca urmare a unui spor mediu zilnic de 310 g, într-o
perioadă de 60 de zile (între vârstele de 40 şi 100 de zile). De menţionat că, numărul total al suinleor
înţărcate din rândul 39 (tabelul anterior) nu poate fi egal cu cel al tineretului suin din rândul 1 (tabelul
actual). La deplasarea pe diagnoală în jos, între rândul 3 şi 4 se va aplica procentul de pierderi (în
cazul nostru de 5% conform bazei de calcul).
Numărul de tineret suin trecut la categoria grăsuni (la vârsta de 100 zile pi 25 kg greutate), deci
la îngrăşătorie, se determină prin însumarea rândului 7, atât pe luni cât şi anual.
Prin adunarea pe coloană se determină numărul de animale existente la un moment dat, cu
importanţă în alimentaţia diferenţiată, calcularea spaţiilor de cazare, asigurarea forţei de muncă,
planificarea medicamentelor etc.
În mod identic se lucrează şi la categoria de porci graşi, cu deosebirea că nu se acceptă pierderi,
animalele valorificându-se la greutatea de 107 kg la intreprinderile de industrializare a cărnii, iar cele
cu stări morbide nerecuperabile, prin sacrificări de necesitate.
Prin însumarea rândului 23 rezultă numărul de animale care se pot livra la abatoare, atât pe luni
cât şi pe întreg anul calendaristic. De menţionat că, de numărul relativ constant de porci graşi livrabili
la abatoare nu se beneficiază în acelaşi an, ci în următorul an de plan, începând cu decada 10-20
februarie.
În mod identic se lucrează şi la tineretul de reproducţie (scroafe şi vieruşi de înlocuire) însă se
ţine seama de numărul de animale care trebuie să înlocuiască scroafele şi vieruşii reformaţi. Anual se
va reforma 30% din scroafe şi 50% din vieri, deci în fiecare grupă de montă vor înlocui 15% scroafe
cu scrofiţe. În cazul efectivelor reduse, procurarea se face lunar şi chiar trimestrial, acordându-se o
atenţie sporită sezoanelor călduroase

9
 LUNILE CALENDARISTICE
Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
CATEGORIA DE VÂRSTĂ ȘI
GREUTATE 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 0- 11- 21- 11- 21- 11- 21- 11- 21- 11- 21-
Nr. crt 0-10 11-20 21-30
10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30 10 20 30
0-10
20 30
0-10
20 30
0-10
20 30
0-10
20 30

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37
CustTINERET PORCIN

36-45 5-7 1 333 300 300 300 54 54 54 54 22 43 43 22 43 43 43 43 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65

46-55 7-9 2 333 333 300 300 300 54 54 54 54 22 43 43 22 43 43 43 43 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65

56-65 9-12 3 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62

66-75 12-15 4 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62
76-85 15-17 5 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62
86-95 18-23 6 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62

96-105 23-27 7 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62
Boxe

159
Coloană 2000 2066
5
799 280 251 315 398 440 440 440 440 440
TOTAL
Lunar 750 900 886 387 123 103 123 165 186 186 186 186
106-115 27-31 9 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62

116-125 31-35 10 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62

126-135 35-40 11 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62

136-145 40-45 12 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62 62 62
PORCI LA INGRASAT

146-155 45-50 13 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62 62

156-165 50-55 14 200 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62 62

166-175 55-61 15 200 200 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62 62
176-185 61-66 16 200 200 200 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62 62
186-195 66-72 17 200 200 200 200 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62 62

196-205 72-78 18 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62 62

206-215 78-84 19 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62 62
216-225 84-91 20 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62 62
226-235 91-99 21 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41 62
236-245 99-105 22 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41 41
105-
246-255 23 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 200 250 250 250 250 334 316 316 285 285 285 51 51 51 51 21 41 41 21 41 41 41
110
33 36 36 32 26 189 11 68 72 80 88
Coloană 3100
34 51 72 25 28 7 24 9 2 5 7
TOTAL
Lunar 600 600 600 600 600 750 800 886 387 123 101 123
180-190 60-63 25 5
191-200 63-67 26 5
SCROFIȚE DE ÎNLOCUIRE

201-210 67-71 27 5
211-220 71-76 28 5
221-230 76-81 29 5
231-240 81-86 30 5
241-250 86-91 31 5
251-260 91-96 32 5 5
261-270 96-100 33 5 5
271-280 101105 34 5 5
281-290 105110 35 5 5

10
 2.4. Fişă tehnologică la categoria scroafe şi vieri

În prima parte a acestei fişe se efectueză mişcarea animalelor pe categorii de exploatare şi luni.
Efectivul de la începutul lunii ianuarie este cel indicat de evidenţele zootehnice şi economice (în cazul
nostru din fişa individuală, prin însumarea scroafelor gestante, lactante şi în aşteptarea montei –
rândurile 24, 32 şi
36* din coloana 2). Efectivul de la finele anului se detemină prin însumarea aceloraţi rânduri, dar din
coloana 74. Numărul anual de animale ieşite pentru recondiţionare.va fi de 30% din numărul iniţial de
scroafe şi de 50% din numărul de vieri, împărţit pe luni şi trimestre. Numărul de scroafe apte pentru
montă va fi cel puţin egal cu cel al scroafelor recondiţionate.
Numărul mediu lunar de scroafe se află prin însumarea efectivului iniţial cu numărul de zile din
luna respectivă, determinându-se numărul de zile furajate.
Numărul de monte se extrag din fişa întocmită la punctul 1, rândul 1 (cumulate pe luni), iar cel
de fătări de la rândul 23.
Fătările realizate pe scroafe (media) se determină prin împărţirea fătărilor lunare la efectivul
mediu lunar, având grijă ca pentru lunile următoare numărul de fătări să fie cumulat cu cele
anterioare.
Efectivul stoc de purcei neînţărcaţi (sugari) la începutul lunii este cel extras din evidenţe (în
cazul nostru din fişa individuală).
Numărul de purcei fătaţi se determină prin însumarea rândului 38 (total lunar), iar a celui de
purcei înţărcaţi din rândul 40 (total lunar), iar a pierderilordin diferenţa lor.
Producţia medie de purcei pe scroafă furajată se obţine din împărţirea numărului de purcei fătaţi
la numărul mediu de scroafe (pentru lunile următoare numărul de purcei se va cumula şi se va împărţi
la efectivul mediu de scroafe din luna respectivă). În mod identic se va proceda şi cu numărul mediu
de purcei înţărcaţi.

11
 2.5. Fişă tehnologică pentru categoria purcei înţărcaţi

Datele cu privire la stocul de tineret suin la 1.I., şi greutatea animalelor se extrag din evidenţele
zootehnice şi economice ale unităţii (în cazul nostru din fişa individuală). Numărul de animale intrate
(mutaţii) se extrag din fişa anterioară - purcei înţărcaţi la greutatea medie de 5 kg/cap, iar livrările la
alte unităţi sau mutaţiile la alte categorii, la greutatea medie de 25 kg.
Numărul de animale livrate la alte unităţi sau mutaţiile la alte categorii se extrage din tabelul
întocmit la punctul 2, cumulându-se cele 3 decade pentru luni şi a celor 12 luni pentru animalele
livrate anual. În continuare, se procedează la mişcarea pe luni a efectivului de tineret suin, după care
se calculează efectivele medii lunare şi a zilelor furajate. Sporul de creştere în greutate vie se
calculează prin înmulţirea zilelor furajate cu sporul mediu zilnic (în cazul redat cu 350 g). După
calcularea sporului de greutate pe luni se trece la mişcarea greutăţii animalelor.

12
 Ian Feb Martie Aprilie Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct
CAȚIE U/M
2000 2105 1209 436 152 152 234 296 295 294
tatii (stoc la 10 corp…kg) cap Kg 900 162 119 108 129 195 195 195 195 195

Cumpărări cap Kg
Zile fura 636275 46396 25498 8820 5983 6435 7611 9161 8835 9099
greutate (350g/zi)
gr. zi Kg 222696 16238 8924 3087 2094 2252 2664 3206 3092 3184
Livrări cap
Mutații cap 750 900 886 387 123 103 123 165 186 186
Pierderi cap 45 8 6 5 6 10 10 10 10 10
şitul perioadei cap 2105 1209 436 152 152 234 296 295 294 293
trib. Lunară 800 lei)
i schimb (norma 500 cap)
vire (inel mecanizatori)
TOTAL: Mii lei
Pentru producţie
entru mecanizatori
Concedii
Lei/to

1= 3Kg/cap Tone 2,700 0,486 0,357 0,324 0,387 0,585 0,585 0,585 0,585 0,585
2=2.5Kg/cap Tone 55,763 40,595 22,310 7,718 5,235 5,630 6,660 8,015 7,730 7,960
l cantitate n.c. Tone 58,373 41,081 22,667 8,042 5,622 6,215 7,245 8,600 8,315 8,545
aloare R01 Lei 4671 841 618 561 670 1012 1012 1012 1012 1012

aloare R02 Lei

91860 66982 36812 12734 8638 9290 10989 13224 12755 13134
otal valoare Lei 96531 67823 37430 13295 9308 10302 12001 14236 13767 14146

13
 2.6. Fişă tehnologică pentru categoria porci graşi

Datele cu privire la stocul de porci graşi şi greutatea acestora la 1.I. se extrag din evidenţele
zootehnice şi economice ale unităţii (în cazul redat din fişa individuală), iar cele cu privire la intrări
prin mutaţii, din fişa tehnologică a tineretului porcin – ieşiri prin mutaţii (în cazul redat la greutatea de
25 kg/animal).
Numărul de porci graşi livraţi lunar la abator se determină prin însumarea celor 3 decade, din
tabelul întocmit la punctul 2, rândul 23. Greutatea la livrare este de 107 kg/animal.
În continuare se procedează la efectuarea mişcării efectivului de animale pe luni şi apoi anual, după
care se calculează efectivele medii şi numărul de zile furajate. Sporul de creştere în greutate vie pe
luni se calculează prin înmulţirea zilelor furajate cu sporul mediu zilnic (în cazul nostru este de 700
g).

14
 Ian Feb Martie Aprilie Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct
3000 3150 3450 3736 3523 3046 2399 1622 901 700

750 900 886 387 123 103 123 165 186 186

95325 99000 111383 10885 101820 81675 62326 39107 24015 22677
6672 6930 7622 7127 5717 1681
77968 43628 24375 15874
8 0 0 4 3 1
600 600 600 600
600 750 900 886 387 123

3150 3450 3736 3525 3046 2399 1622 901 700 763

233.55 242.55 77.97 266.77 249.46 57.173 152.70 85.31 58.839 55.559
259.24 269.23 86.54 295.65 128.47 315.31 169.5 86.59 68.31 61.66

15
16
17
 Capitolul III
Alimentaţia Suinelor

3.1 Particularităţi
Alimentația are mare influență asupra valorificării hranei pentru care trebuie să se țină seama
de nivelul substanțelor nutritive din rețete, de raporturile dintre acestea, de modul de prelucrare, de
administrare și de distribuire a furajelor, toate depinzând în mare măsură de calitatea componentelor.
Raporturile între substanțele nutritve trebuie să fie optime, deoarece ele nu acționează
independent, ci in strânsă corelație. Nivelul crescut sau scăzut al unei substanțe nutritive atrage după
sine un necesar crescut sau scăzut din alte substanțe nutritive.
Suinele sunt animale monogastrice, omnivore. Dacă furajele sunt puţin mărunţite masticaţia
este activă şi salivaţia abundentă, mai ales în hrănirea cu furaje uscate (10-15 l salivă/zi). Stomacul are
capacitate mică şi intervine activ în mărunţirea hranei. În colonul helicoidal are loc fermentaţia
metanică a celulozei, dar are valori mult mai reduse decât la ecvine şi rumegătoare.
Au gustul şi mirosul dezvoltate şi consumă mai bine hrana preparată. Valorifică cu 15% mai
bine furajele concentrate, iar suculentele şi masa verde sunt valorificate dependent de conţinutul
acestora în celuloză (celuloza = factor limitativ). În alimentaţia diferitelor categorii de producţie de la
suine intră o mare varietate de furaje. Ponderea cea mai mare (70-80% din valoarea nutritivă a raţiilor,
până la 90 sau chiar peste 90%) o au concentratele de origine vegetală.
Forma de prezentare a nutrețurilor au o mare importanță, preferată fiind granulată cu diferiți
aditivi.

3.2 Alimentaţia vierilor

Selecția masculilor pentru reproducție este foarte importantă, deoarece vierii reprezintă
categoria de suine cu cea mai mare influență asupra ameliorării efectivului într-o unitate, având un rol
important în asigurarea unei fecundități ridicate și în sporirea prolificității.
Rețetele administrate vierilor de reproducţie trebuie să asigure sporul de creştere planificat, o
condiţie de reproducţie optimă, spermatogeneză normală şi o activitate sexuală bună. În mod obişnuit
masa corporală a vierilor de reproducţie la începutul folosirii lor la montă este de 90-110 kg, iar masa
corporală optimă este egală cu 220-250 kg.

18
 Dintre nutrețurile cele mai adecvate pentru hrănirea vierilor se consideră că acestea trebuie să
posede un volum redus dar să fie bogate în substanțe nutritive, deci concentrate.
Forma de prezentare poate fi sub formă de făină cu o granulație medie spre mare, iar de
administrare să fie uscată.
Dintre cereale, ovăzul este indispensabil, participând în proporție de 30-40% în rețetă. Acesta
influențează pozitiv activitatea de reproducție, implicit calitatea producției de spermă.

3.3 Alimentaţia scrofiţelor şi scroafelor gestante

Hrana deficitară în proteină duce la manifestarea atenuată sau la absența căldurilor, datorită
reducerii sintezei hormonilor FSH și LH cu rol în stimularea dezvoltării foliculilor ovarieni.
Lipsa sau insuficiența vitaminei A determină implicații negative asupra fecundității și a
nidației.
Scrofiţele cu 15-20 de zile înainte de a fi introduse la montă şi scroafele în perioada imediat
următoare după înţărcare, vor fi hrănite restricționat, cu nutreţuri combinate în cantitate de 2.0-2.5
kilograme pe zi pentru a se evita ingrășarea.
După ce scrofiţele şi scroafele au fost montate (însămânţate) trebuie hrănite în continuare
restrictiv din următoarele motive: scrofiţele şi scroafele gestante datorită aşa-zisului „sindrom matern”
valorifică la un nivel superior energia şi substanţele nutritive din rețetă, ca urmare, hrănite la discreţie
se îngraşă, iar după fătare nu sunt bune mame; la scrofiţele şi scroafele gestante hrănite restrictiv după
fătare, consumă mai multe nutreţuri şi folosesc mai eficient hrana în perioada de lactaţie.
Pe timp de vară se recomandă administrarea de lucernă ușor pălită în cantitate de 2.5
kilograme și pe timp de iarnă 2 kilograme de morocov sau 250 de grame făină de lucernă, toate
influențând pozitiv funcția de reproducție.
Nutreţurile combinate folosite în alimentaţia scrofiţelor şi scroafelor gestante trebuie să aibă
un conţinut de 14 % proteină brută din substanţa uscată şi să fie foarte bine echilibrate în vitamine şi
săruri minerale. Folosirea în alimentaţia scroafelor şi scrofiţelor gestante a unor nutreţuri combinate
cu un conţinut sub 14% P.B. din S.U. nu influenţează negativ prolificitatea scroafelor şi masa
corporală a purceilor la naştere, are însă o influenţă nefavorabilă asupra rezistenţei purceilor la boli
infecţioase.
Pentru scroafele slăbite după fătare, alimentația în perioada de pregătire trebuie să asigure un
spor mediu zilnic de 800-1000 grame, timp de circa 21 de zile (durata unui ciclu sexual)

19
 3.4 Alimentaţia scroafelor în lactaţie
Starea de întreținere a scroafei la fătare precum și condiția de întreținere după înțărcarea
anterioară are foarte mare influență asupra producției de lapte.
În general cele mai bune scroafe, sunt acelea care în timpul lactației slăbesc foarte mult.
Pentru a produce nutreţuri combinate pentru scroafele în lactaţie se folosesc următoarele
nutreţuri energetice: uruială de porumb, uruială de orz, tărâţe de grâu, iar ca nutreţuri proteice,
şroturile de soia sau şroturile de floarea-soarelui.
Rețetele administrate scroafelor în lactaţie, vor fi echilibrate în energie, proteină, săruri
minerale şi vitamine. Necesarul de energie al scroafelor în lactaţie este influenţat de vârsta animalelor,
masa lor corporală şi numărul de purcei pe care scroafa îi alăptează.
În primele 12 ore după fătare se recomandă ca scroafa să nu fie hrănită. După această perioadă
se indică administrarea unui barbotaj format din 500 de grame tărâțe de grâu și aproximativ 1 litru de
apă, având efect laxativ și dezintoxicant.

3.5 Alimentaţia purceilor sugari

Volumul stomacului la purceii nou născuți, este de 30-40 ml, iar lungimea intestinului subțire
de 3.5-4.0 m și o capacitate de 100-110 ml.
Pe măsură ce sunt fătaţi, purceii trebuie să fie puşi să sugă fără a aştepta să se termine fătarea,
în caz contrar, la purcei creşte procentul de mortalitate, iar conţinutul sângelui în gamaglobuline este
mai scăzut. Colostrul matern, consumat de purcei imediat după naştere, are un conţinut foarte ridicat
în proteine, care în proporţie de 49% sunt reprezentate de imunoglobuline, care conferă noilor născuţi
imunitate.
Colostrul are, de asemenea, un conţinut ridicat în grăsime, zahăr, vitamine şi săruri minerale,
fiind totuşi deficitar în fier. Purceii se nasc cu rezerve scăzute de fier în organism, iar fierul din laptele
matern satisface numai parţial necesarul purceilor în acest element. Pentru prevenirea îmbolnăvirii
purceilor de anemie, în primele 2-3 zile după naştere, li se injectează intramuscular 2 ml dintr-un
preparat de fier. În producerea nutreţurilor combinate destinate purceilor sugari trebuie avut în vedere

20
că până la vârsta de trei săptămâni purceii consumă prost nutreţurile uscate şi chiar lichide. Ca urmare
nutreţurile administrate purceilor sugari până la vârsta de 3 săptămâni trebuie să fie foarte gustoase.
În hrana purceilor sugari, se pot utiliza proporții reduse de mazăre și numai în urma unor
tratamente termice speciale, ce constau în fierberea făinurilor timp de 20-30 minute la 1400 C.
Dintre făinurile de origine animală este preferată făina de pește de foarte bună calitate în
proporție de până la 5%.
În unitățile de tip industrial se utilizează cu precădere P.V.M., specifice purceilor sugari, care
participă în proporție de 30% în furajul combinat.

3.6 Alimentaţia purceilor după înţărcare

Înțărcarea este faza cea mai critică din viața purcelului, datorată atât eliminării laptelui din hrană
cât și stresului provocat de izolarea față de mamă.
Criza se manifestă prin stagnare în creștere, uneori chiar și slăbire, diaree, agitație exagerată,
apatie și pierderea luciului părului.
Încă de la vârsta de 8 zile se introduce în hrănitorul purceilor o cantitate mică de nutreț combinat
și se incearcă limitarea suptului.
Cu câteva zile înainte de înțărcarea propriu zisă, se reduce cantitatea de nutreț administrată
scroafei pentru a diminua sau chiar opri lactația, uneori reducându-se și cantitatea de apă.
Hrănirea purceilor se va face încă 10 zile cu rețeta R01.
După cele 10 zile, hrana din R02 trebuie să fie foarte bună calitativ, porumbul nedepășind 60%
în rețetă.Tineretul înțărcat este hrănit cu amestecuri de nutrețuri combinate sub formă de făinuri de
granulație medie sau granule ușor friabile administrare la discreție.
Ca surplus de energie se poate utiliza grăsimea animală în proporție de 2%.
Consumul de apă va fi calculat la circa 4 litri/kilogram nutreț uscat administrat, sau 3 litri/cap/zi,
fără consumul tehnologic, care diferă mult în funcție de soluția de eliminare e dejecțiilor.

21
 Capitolul IV

Norme de hrană

Norme de hrană Kcal PB% M+C% L% CB% Ca% P%

Purcei sugari R01 3200-3325 20-22 0,8 1,4 <4 1.1 0.9
Purcei înțărcați R02 3200-3325 18-19 0.65 1.2 <4 1.05 0.75
Purcei în creștere R03 3050-3100 15-17 0.5 0.8 <4.5 0.95 0.6
Porci la finisare R04 3050-3100 13-15 0.42 0.7 <4.5 0.85 0.5
Scroafe lactante R05 2900-3000 14-15 0.45 0.65 <5 1 0.6
Scroafe gestante R06 2900-2950 13-14 0.4 04-0.5 <5 1.1 0.5-0.6
Vieri R06 2900-3000 14-15 0.73 1.13 <5 1.4 0.8

22
 Reţete hrană pentru porci

4.1 Rețetă pentru purcei de lapte R0-1

Norme de hrană
Valoarea nutritivă a furajelor Nutreț 3200-3325 20 - 22 0.8 1.4 <4 1.1 0.9

%
Kcal M+C
Pb % M+C% Liz% CB% Ca% P% EM kcal Pb % Liz% Cb% Ca% P% Preț
EM %
53.7
3315 9.00 0.39 0.25 220 0.01 0.27 Porumb b 1782 4.84 0.21 0.13 1.18 0.01 0.15 0.27
6
3185 46.00 1.38 2.91 5.60 0.30 0.69 Șrot S 48 24 764 11.04 0.33 0.70 1.34 0.07 0.17 0.72
2890 9.20 0.41 0.35 4.80 0.05 0.36 Orz 10 289 0.92 0.04 0.04 0.48 0.01 0.04 0.05
3257 65.00 2.39 5.04 6.30 3.50 Făină P 5 163 3.25 0.12 0.25 - 0.32 0.18 0.35
8500 Ulei 3 255 - - - - - - 0.14
5280 58.7 99 D-L met 0.1 5 0.06 0.10 0.01
3870 95.60 78.40 L-lizină 0.36 14 0.34 - 0.28 0.04
24.00 18.50 Fosfat d 2.04 0.49 0.38 0.05
0.00
39.00 Cretă 0.54 0.21
3
Premix 1 0.1
Sare 0.2

TOTAL 100 3272 20.45 0.8 1.4 3.00 1.1 0.9 1.73

23
 4.2 Rețetă pentru porci la îngrăşat R0-2 (STARTER)

Norme de hrană Costuri

Valoarea nutritivă a furajelor Nutreţ % 3200- 18-19 0.65 1.2 < 4 1.05 0.75
3325
EM M+C
PB% L% CB% Ca% P% EM Kcal PB% M+C% L% CB% Ca% P%
Kcal %
Porumb
3315 9.00 0.39 0.25 2.20 0.01 0.27 54 1790 4.86 0.21 0.14 1.19 0.01 0.15 0.27
boabe
3185 46.0 1.38 2.91 5.60 0.30 0.69 Șrot soia 48 20.38 649 9.37 0.28 0.59 1.14 0.06 0.14 0.61
3257 65.0 2.39 5.04 - 6.30 3.50 Orz 5 163 3.25 0.12 0.25 0.05 0.32 0.18 0.35
2890 9.20 0.41 0.35 4.80 0.05 0.36 Făină P 13 376 1.20 0.05 0.05 0.62 0.01 0.05 0.07
8500 Ulei 4 340 0.18
5280 58.7 99 D-L met
3870 95.60 78.40 L- lizină 0.22 9 0.21 0.17 0.03
24.0 Fosfat
18.50 1.31 0.31 0.24 0.03
0 dicalcic
39.0
Cretă f. 0.89 0.35 0.005
0
Premix 1 0.1
Sare 0.2
Total 100 3327 18.89 0.66 1.2 3 1.05 0.75 1.65

24
 4.3 Rețetă pentru porci la îngrăşat R0-3 (GROWER)
Norme de hrană Costuri
Valoarea nutritivă a furajelor 3050- 15-17 0,5 0,8 < 4.5 0.95 0.6
Nutreţ % 3100
EM
PB% M+C% L% CB% Ca% P% EM Kcal PB% M+C% L% CB% Ca% P%
Kcal
3315 9.00 0.39 0.25 2.20 0.01 0.27 Porumb b 52 1724 4.68 0.20 0.13 1.14 0.01 0.14 0.26
2890 9.20 0.41 0.35 4.80 0.05 0.36 Orz 24.5 708 2.25 0.10 0.09 1.18 0.01 0.09 0.12
3185 46.00 1.38 2.91 5.60 0.30 0.69 Șrot S 48 18 573 8.28 0.25 0.52 1.01 0.05 0.12 0.54
3257 65.00 2.39 5.04 - 6.30 3.50 Făină P 2 65 1.30 0.05 0.10 - 0.13 0.07 0.14
5280 58.7 99 D – L met -
3870 95.60 78.40 L- lizină -
24.00 18.50 Fosfat Dic 0.96 0.23 0.18 0.02
39.00 Cretă 1.34 0.52 0.008
Premix 1 0.1
Sare 0.2
Total 100 3070 16.51 0.6 0.8 3.33 0.95 0.6 1.19

25
 4.4 Rețetă pentru porci la îngrăşat R0-4 (FINISHER)

Norme de hrană Costuri

Valoarea nutritivă a furajelor Nutreţ % 3050- 13-15 0,42 0,7 < 4.5 0,85 0.5
3100
EM
PB% M+C% L% CB% Ca% P% EM Kcal PB% M+C% L% CB% Ca% P%
Kcal
3315 9.00 0.39 0.25 2.20 0.01 0.27 Porumb b 49.6 1644 4.46 0.19 0.12 1.09 - 0.13 0.25
2890 9.20 0.41 0.35 4.80 0.05 0.36 Orz 30 867 2.76 0.12 0.11 1.44 0.02 0.11 0.15
3185 46.00 1.38 2.91 5.60 0.30 0.69 Şrot S 48 16.91 539 7.78 0.23 0.49 0.95 0.05 0.12 0.05
5280 58.7 99 D-L-met -
3870 95.60 78.40 L- lizină -
24.00 18.50 Fosfat dic 0.76 0.18 0.14 0.02
39.00 Cretă 1.53 0.60 0.01
Premix 1 0.1
Sare 0.2
Total 100 3050 15 0.54 0.7 3.48 0.85 0.5 1.03

26
4.5 Rețetă pentru scroafe în lactație (R0-5)

Norme de hrană
Valoarea nutritiva a furajelor
Nutret % Costuri

2900- 14- 0.45 0.65 <5 1 0.6

3000 15
EM M+C EM PB
PB % L% CB% Ca% P% M+C% L% CB% Ca% P%
Kcal % kcal %
331 0.1
9.00 0.39 0.25 2.20 0.01 0.27 Porumb b 45 1492 4.05 0.18 0.11 0.99 0.00 0.23
5 2
289 0.1
9.20 0.41 0.35 4.80 0.05 0.36 Orz 28 809 2.58 0.11 0.10 1.34 0.01 0.14
0 0
318 0.1
46.00 1.38 2.91 5.60 0.30 0.69 Șrot S 48 15.18 483 6.98 0.21 0.44 0.85 0.05 0.46
5 0
175 Lucernă 0.0
16.60 0.45 0.73 20.00 1.50 0.25 8 140 1.33 0.04 0.06 1.60 0.12 0.16
0 deshidratată 2
528
58.7 99 D-L- met -
0
387
95.60 78.40 Lizină -
0
Fosfat 0.2
24.00 18.50 1.37 0.33 0.03
dicalcic 5
39.00 Cretă 1.25 0.49 0.01
Premix 1 0.1
Sare 0.2

Total 100 2924 14,94 0,54 0.71 4.78 1 0.6 1.13

27
 4.6 Rețetă pentru scroafe gestante (R0-6)

Norme de hrană Costuri

Valoarea nutritivă a furajelor Nutreţ %
2900- 13-14 0,4 0,4-0.5 < 5 1.1 0.5-
2950 0.6
EM
PB% M+C% L% CB% Ca% P% EM Kcal PB% M+C% L% CB% Ca% P%
Kcal
3315 9.00 0.39 0.25 2.20 0.01 0.27 Porumb b 45 1492 4.05 0.18 0.11 0.99 0.00 0.12 0.23
2650 10.00 0.50 0.40 10.20 0.08 0.34 Ovăz 19 504 1.90 0.10 0.08 1.94 0.02 0.06 0.19
17.6
2890 9.20 0.41 0.35 4.80 0.05 0.36 Orz 510 1.62 0.07 0.06 0.85 0.01 0.06 0.09
3
3185 46.00 1.38 2.91 5.60 0.30 0.69 Șrot S 48 14 446 6.44 0.19 0.41 0.78 0.04 0.10 0.42
5280 58.7 99 D-L met
3870 95.60 78.40 L- lizină
24.00 18.50 Fosfat d 1.37 0.33 0.25 0.03
39.00 Cretă 1.80 .70 0.01
Premix 1 0.1
Sare 0.2
Total 100 2951 14.01 0.54 0.66 4.56 1.10 0.60 1.07

28
 4.7 Rețetă pentru vieri

Norme de hrană Costuri

Valoarea nutritivă a furajelor Nutreţ %
2900-3000 14-15 0,73 1.13 <5 1.4 0.8

EM M+C
PB% M+C% L% CB% Ca% P% EM Kcal PB% L% CB% Ca% P%
Kcal %
3315 9.00 0.39 2.55 2.20 0.01 0.27 Porumb b 50 1658 4.50 0.20 0.13 1.10 0.01 0.14 0.25
28.6
2650 10.00 0.50 0.40 10.20 0.08 0.34 Ovăz 759 2.87 0.14 0.11 2.92 0.02 0.10 0.29
6
3185 46.00 1.38 2.91 5.60 0.30 0.69 Şrot S 48 15 478 6.90 0.21 0.44 0.84 0.05 0.10 0.45
5280 58.7 99 D-L-met 0.19 10 0.11 0.19 0.02
3870 95.60 78.40 L- lizină 0.58 22 0.55 0.45 0.07
18.5
24.00 Fosfat dic 2.51 0.60 0.46 0.06
0
39.00 Cretă 1.86 0.73 0.01
Premix 1 0.1
Sare 0.2
Total 100 2927 14.93 0.73 1.13 4.86 1.40 0.80 1.25

29
 Concluzii și recomandări

Întrucât carnea de porc este cea mai preferată de români,am observat eficienţa înfiinţării unei
ferme de suine în ţara noastră, deținând circa jumătate din producția totală de carne, creșterea
porcinelor fiind sectorul cu cea mai mare pondere în zootehnie.
Pentru a avea o exploataţie rentabilă ne trebuie un număr mai mare de purcei și sporuri mai
mari de creștere în greutate trebuie ca procesele de reproductie si cel de crestere si ingrasare a
tineretului sa fie perfectionate.
Pentru a înființa o fermă pentru creșterea suinelor consider că avem nevoie de angajați
responsabili. O atenție sporită trebuie avută la maternitate, aceasta fiind a doua verigă după sectorul de
montă-gestație. În acest sector sunt cazate două categorii de animale( scroafa și purceii sugari), care
au cerințe diferite față de condițiile de microclimate și de hrănire, ceea ce face ca dotarea să fie mai
complexă și mai costisitoare de pe fluxul tehnologic.

30
 BIBLIOGRAFIE

1. PĂSARIN B., STAN T. - Creşterea suinelor- Editura Iaşi, Ion Ionescu de la

Brad 2005

2. Pop I.M., Halga P., Avarvarei T. - Nutriția și alimentația animalelor,

Editura Tipo Moldova 2006

3. STAN T., PĂSĂRIN B. 2002. - Tehnologia creşterii suinelor, Editura

Vasiliana 1998

31