Aparatul cardiovascular.

Vasele sanguine si limfaticele

Sistemul circulator cuprinde doua sisteme vasculare: sanguine si limfatic.

Sistemul vascular sanguin este alcatuit din urmatoarele structuri:
 Inima – organ cu rol de pompa care asigura circulatia sangelui.
 Arterele – o serie de vase eferente al caror calibru se reduce progresiv pe masura ce
acestea se ramifica si care au rolul de a transporta catre tesuturi sange bogat in oxigen si
substante nutritive.
 Capilarele – cele mai mici vase sanguine din organism, formeaza o retea complexa cu
anastomoze numeroase; prin peretii capilarelor se realizeaza schimburile de substante
intre sange si tesuturi.
 Venele –care se formeaza prin convergenta vaselor capilare. Calibrul venelor creste
progresiv pe masura ce acestea se apropie de inima; prin vene sangele se reintoarce la
inima pentru a fi din nou pompat in organism.

Sistemul vascular limfatic incepe la nivelul capilarelor limfatice – canale vasculare inchise la un
capat care se anastomozeaza si dau nastere unor vase cu calibru din ce in ce mai mare; aceste
vase se termina la nivelul sistemului vascular sanguin, iar continutul lor este golit in venele mari
pericardice.

Vasele sanguine

- sunt reprezentate de artere, vene, arteriole si capilare

- arterele au peretele gros si descriu un lumen rotund
- venele au peretele mai subtire ca al arterelor si descriu un lumen oval, turtit, mai mare ca al
arterelor

Diagnostic de vas sanguin

1. Structura tubulara (cu lumen)

2. Perete alcatuit din mai multe tunici
3. Lumen delimitat de celule endoteliale
4. In lumen se recunosc elemente figurate sanguine
5. In limfatice nu gasim hematii
6. Vasele sanguine sunt organe alcatuite din mai multe tipuri de tesuturi:

a) Tesut epitelial – endoteliu cu M.B. (celule aplatizate, nucleu alungit)

Endoteliul este un tip special de epiteliu cu functie de bariera semipermeabila interpusa intre
doua compartimente ale mediului intern, plasma sanguina si lichidul interstial. Endoteliul este
inalt specializat in medierea si monitorizarea activa a schimburilor bidirectionale de molecule
mici, avand totodata rolul de a restrictiona transportul anumitor macromolecule.
In afara rolului in cadrul schimbului dintre sange si tesuturile inconjuratoare, celule endoteliale
mai indeplinesc si alte roluri:
 Transformarea angiotensinei I in angiotensina II
 Inactivarea bradikininei, serotoninei, prostaglandinelor, norepinefrinei si altor molecule
cu activitate biologica
  Lipoliza lipoproteinelor, realizata de enzime prezente pe suprafata celulelor endoteliale,
care conduce la eliberarea trigliceridelor si colesterolului (substante necesare pentru
sinteza hormonilor steroidieni)
 Productia de factori vasoactivi, care influenteaza tonusul vascular, cum sunt endotelinele,
agentii vasoconstrictori si oxidul nitric (un factor de relaxare)

Membrana bazala prezinta:

 O parte amorfa – colagen IV, V
 O parte fibrilara – colagen III

b) Tesut conjunctiv – alcatuit din fibre elastice (dispuse in lamele) si din fibre de
colagen; printre fibre se observa fibroblasti (doar in tunica externa).

c) Tesut muscular neted – dispus in mai multe straturi concentrice

Fibra musculara neteda se comporta dpdv fenotipic ca un fibroblast – poate
prolifera si poate achizitiona proprietati fagocitare.

d) Tesut nervos – alcatuit din:

 Fibre nemielinizate in terminatiile butonate
 Fibre mielinizate ce formeaza baroreceptori, chemoreceptori
 Microganglioni nervosi in structurile arteriale si musculare

Stratigrafia peretelui vascular

1. Intima – prezinta:
 Endoteliu cu M.B.
 Strat subendotelial de tesut conjunctiv lax care contine cateva fibre musculare
netede.
La nivelul arterelor, intima este separata de tunica medie printr-o limitanta elastica interna,
care reprezinta componenta cea mai externa a intimei.
Aceasta limitanta elastica interna este alcatuita din elastina, prezinta orificii care permit
difuziunea substantelor nutritive necesare hranirii celulelor din profunzimea peretelui vascular.
Dispunerea formatiunilor din intima este longitudinala.
Functia intimei este de schimb pentru straturile vecine; de asemenea intima are functie
netrombogenica.

2. Media - este alcatuita in principal din straturi concentrice de fibre musculare netede cu
dispozitie elicoidala
Intre celulele musculare netede exista cantitati variabile de fibre si lamele elastice, fibre de
reticulina (formate din colagen III), proteoglicani si glicoproteine.
La nivelul arterelor, tunica medie este separata de adventitie prin limitanta elastica externa
subtire.
Dispozitia formatiunilor din medie este anatomica – circular, spiralat.
Functia mediei este de a regla fluxul sanguin, iar fibrele musculare netede sintetizeaza toate
componentele matricei extracelulare.
 3. Adventitia – este alcatuita predominant din fibre de colagen tip I si fibre elastice.
Aceasta tunica se continua progresiv cu tesutul conjunctiv al organului la nivelul caruia se
gaseste vasul sanguin.
Vasele de calibru mare prezinta VASA VASORUM (vase ale vaselor), reprezentate de
arteriole, capilare si venule care se ramifica difuz la nivelul adventitiei si in partea externa a
tunicii medii. Vasa vasorum asigura aportul de metaboliti catre adventitie si tunica medie,
deoarece peretii vaselor mari au grosimea prea mare pentru ca apotul nutritiv prin difuziune
din lumenul vascular sa fie suficient.
Prezinta si nn. vaselor.
Dispozitia formatiunilor din adventitie este longitudinala.
Functia adventitiei este mecanica, de ancorare, protectie si nutritie.

Clasificarea morfo-functionala
1. Vase de conducere – aa de tip elastic
2. Vase de distributie – aa de tip muscular
3. Vase de reglare a presiunii sangelui – arteriole
4. Vase implicate in schimb – capilare si venulele postcapilare (pericitare)
5. Vase de intoarcere – vene

Arteriolele,cu componenta metarteriolara si cu venulele alcatuiesc microvasculatura.

Arterele de tip elastic

Arterele elastice (de calibru mare) au rolul de a stabiliza fluxul sanguin. Acestea includ aorta si
ramificatiile principale ale aortei, dar si pulmonara.
Stratigrafia peretelui vascular al a. elastice:
1. Intima (5-10% din structura peretelui) - prezinta un endoteliu continuu, dispus pe M.B.,
cu un strat subendotelial variabil ca grosime, alcatuit din fibre musculare putine in masa
conjunctivala laxa.
Intima este mai groasa decat in cazul arterelor musculare.
Limitanta elastica interna este dificil de identificat deoarece are aspect asemanator cu
lamelele elastice din stratul urmator.

2. Media (50% din structura peretelui) – este alcatuita din fibre elastice si o serie de lamele
elastice perforate cu dispozitie concentrica.
Intre lamele exista si fibre musculare netede, fibre de reticulina, proteoglicani si
glicoproteine.
Lamelele elastice predomina in aorta si pulmonara – 50-60 de lamele dispuse concentric.
Lamelele elastice contribuie la asigurarea uniformitatii fluxului sanguin. In timpul sistolei
ventriculare lamelele elastice sunt intinse si micsoreaza variatia presiunii. Pe parcursul
diastolei ventriculare, presiunea ventriculara scade foarte mult, insa reculul elastic ajuta la
mentinerea presiunii arteriale.
 3. Adventitia (40% din structura peretelui) – este relativ slab dezvoltata; alcatuita din tesut
conjunctiv printre care gasim fibre musculare netede, vasa vasorum si nn. vaselor.

Arterele de tip muscular

Arterele musculare (de calibru mediu) controleaza aportul sanguin catre organe prin contractia
sau relaxarea fibrelor musculare netede din tunica medie,
Artere de tip muscular sunt aa coronare, aa mezenterice, trunchiul celiac, aa intracraniene si aa
renale.
Stratigrafia peretelui vascular al a. musculare:
1. Intima – prezinta un endoteliu continuu, asezat pe M.B., un strat subendotelial fin, dar
mai gros decat in cazul arteriolelor.
Intima prezinta si tesut conjunctiv cu rare fibre musculare netede.
Cea mai externa componenta a intimei, limitanta elastica interna, este bine reprezentata (se
coloreaza cu orceina).

2. Media (groasa) – este alcatuita predominant din fibre musculare netede, dispuse in circa
40 de straturi.
Printre fibrele musculare sunt dispuse si lamele elastice, fibre de reticulina si proteoglicani, toate
aceste componente fiind sintetizate de celulele musculare.
Spre adventitie se afla limitanta elastica externa, prezenta doar la arterele musculare mari.

3. Adventitia – este alcatuita din tesut conjunctiv si rare fibre musculare netede.
In tunica adventice se gasesc si capilare limfatice, vasa vasorum si nervi, iar aceste structuri pot
patrunde uneori in portiunea externa a tunicii medii.

Arteriolele

In general, arteriolele au diametrul mai mic de 0,5 mm si lumen ingust.

Stratigrafia peretelui vascular al arteriolei:
1. Intima – prezinta un endoteliu continuu, asezat pe M.B., un strat subendotelial foarte fin.
Limitanta elastica interna este absenta la arteriolele foarte mici, cu diametrul sub 50 μm, exceptie
fac doar arteriolele renale.

2. Media – prezinta maxim 3 straturi concentrice de fibre musculare netede.

3. Adventitia – este subtire, fiind alcatuit din tesut conjunctiv.

Nu prezinta vasa vasorum.
Prezinta nn. vaselor,doarece arteriolele sunt formatiuni bine inervate.

Arteriolele se continua cu metarteriolele care prezinta endoteliu pe M.B. si un singur rand de

fibre musculare netede, uneori discontinuu.
Arteriola precapilara prezinta un sfincter precapilar care regleaza presiuna la nivelul capilarelor.
Capilare
Capilarele prezinta variatii structurale care permit efectuarea unor schimburi metabolice cu
intensitate diferita intre sange si tesuturile inconjuratoare.
Aceste vase sunt alcatuite dintr-un singur strat de celule endoteliale,organizate sub forma unui
tub.
Diametrul mediu al capilarelor este cuprins intre 7 si 9 μm, iar lungimea nu depaseste de obicei
50 μm.
Pe sectiune transversala se observa ca peretele capilar contine intre 1 si 3 celule, suprafetele
externe ale celulelor venind in contact cu o lamina bazala, sintetizata de celulele endoteliale.
Celulele endoteliale:
 au forma poligonala si sunt alungite in directia fluxului sanguin
 nucleul formeaza o proeminenta spre lumenul capilar
 citoplasma contine un nr redus de organite, care includ un complex Golgi, mitocondrii,
ribozomi liberi si cateva cisterne ale RER
 sunt unite prin jonctiuni de ocluzie, care prezinta permeabilitate variabila pentru
macromoleculele care indeplinesc roluri importante
 in plasmalema sunt vezicule plasmalemale de schimb

La diferite niveluri, de-a lungul capilarelor si venulelor postcapilare exista celule mezenchimale
cu prelungiri citoplasmatice care inconjoara partial celulele endoteliale numite pericite.
Pericitele :
 celule musculare netede cu numeroase ramificatii care inconjoara capilarul
 sunt cuprinse intr-o clivare a M.B.
 au rol contractil datorita prezentei miozinei si tropomiozinei in structura lor
 pot interveni in procesul de cicatrizare al ranilor, putand prolifera si se diferentiaza,
formand vase sanguine noi si celule conjunctive (osteoblaste, microglii, fibre musculare
netede, condroblasti, fibroblasti sau preadipocite), modalitate prin care participa la
procesul de reparare.

Capilarele prezinta variatii de structura care permit realizarea unor schimburi metabolice de
intensitati diferite intre sange si tesuturile inconjuratoare. Aceste vase pot fi grupate in trei tipuri,
in functie de continuitatea stratului endotelial si a M.B.:
1. Capilarele continue, somatice
 Se caracterizeaza prin perete lipsit de fenestratii
 Prezinta pericite
 Prezente in toate tipurile de tesut muscular, precum si in tesutul conjunctiv, glandele
exocrine, tesutul nervos, plamani, timus, ggl limfatici si in retina
 In anumite regiuni (dar nu la nivelul tesutului nervos) prezinta la nivelul ambelor
suprafete ale celulelor endoteliale numeroase vezicule de pinocitoza (cu forma sferica,
prezente in citoplasma celulelor endoteliale) ce pot fuziona, formand canale
transendoteliale responsabile pentru transferul bidirectional de macromolecule prin
citoplasma celulelor endoteliale

2. Capilarele fenestrate, viscerale

  Se caracterizeaza prin prezenta unor orificii transcelulare (discontinuitati) pe traiectul
celulelor endoteliale numite fenestratii (pori)
 Prezinta pericite foarte rar
 Prezinta M.B. continua
 Fenestratiile sunt delimitate de membrana celulara, astfel incat formeaza o cale de
comunicare continua intre sange si tesut
 Fenestratiile pot avea 50-80 nm (distanta dintre 2 spatii)
 Fiecare fenestratie este obliterata de o diafragma, un contur electronomicroscopic
fin, opaca, de culoare gri, cu un diametru de 4-6 μm
 Prezente in glandele endocrine, tracturile genitale, coroida si in rinichi (dar fara
diafragme)

3. Capilarele sinusoide discontinue

 Au traiect sinuos si diametru foarte mare (30-40 μm), ceea ce reduce viteza
sangelui
 Celulele endoteliale formeaza un strat discontinuu si sunt separate intre ele prin
spatii largi
 Citoplasma celulelor endoteliale prezinta numeroase fenestratii fara diafragme
 Printre celulele endoteliale sau la exteriorul acestora se gasesc macrofage
 Lamina bazala are structura discontinua
 Prezente in ficat, splina si in maduva osoasa

Capilarele se anastomozeaza liber, formand o retea bogata care stabileste conexiuni intre arterele
si venele de calibru redus.
Arteriolele se ramifica in vase subtiri inconjurate de un strat discontinuu de tesut muscular neted,
denumite metarteriole care se ramifica si dau nastere vaselor capilare. Constrictia
metarteriolelor contribuie la reglarea circulatiei capilare.
Circulatia capilara este reglata de stimuli nervosi si hormonali.
Diametrul total al capilarelor este de aproximativ 800 de ori mai mare decat al diametrul aortei.
Datorita peretilor subtiri si circulatiei lente a sangelui, capilarele reprezinta structuri care
favorizeaza realizarea schimburilor de apa, solvati si macromolecule intre sange si tesuturi.
Capilarele sunt denumite si vase de schimb, deoarece la acest nivel se realizeaza transferul de
oxigen, dioxid de carbon din sange in tesuturi si invers.

Bariera sange-tesuturi (ca suprafata de schimb)

Bariera reprezinta suprafata de schimb dintre patul vascular si tesuturi.

Functioneaza in ambele sensuri la nivelul capilarelor sinusoide si fenestrate; nu exista bariera la
nivelul capilarelor sinusoide.
Este selectiva in anumite organe:
 Bariera sange-SNC (nu opereaza in anumite regiuni: zona postrema, organul pineal,
organul subcomisural, organul subfornical)
 Bariera sange-timus
 Bariera sange-nerv
 Bariera sange- ggl nervosi
  La nivelul testiculului
 La nivelul retinei si cristalinului
Straturile barieri sange-tesuturi: celule endoteliale, vezicule plasmalemale.
Pericitele pot modifica aceste schimburi.
Factorii care participa la schimburi: presiunea hidrostatica, presiunea osmotica si gradientul de
concentratie.
Trecerea este mediata de receptorii prezenti pe celulele endoteliale.

Venulele postcapilare

Tranzitia de la capilare la venule se realizeaza progresiv. Venulele localizate imediat dupa vasele
capilare s.n. venule pericitare. Diametrul lor este intre 15-20 μm si prezinta pericite.
Tunica intima este alcatuita din endoteliu si un strat subendotelial foarte subtire.
La acest nivel sunt prezente cele mai laxe jonctiuni, datorita crestii presiunii sanguine la acest
nivel, dar si datorita prostaglandinelor, histaminei si bradikiniei.
Tunica medie poate contine numai pericite contractile.
Venulele postcapilare au anumite proprietati comune capilarelor, cum ar fi participarea la
procesele inflamatorii (locul dramei inflamatorii – umflatra, durere, roseata).

Venele musculare

Au structura musculara, reprezentata de cateva fibre musculare netede la nivelul peretilor.

Aceste vase insotesc de obicei arteriolele, de care pot fi deosebite datorita peretelui intern mai
subtire si al lumenului colabat.
Influenteaza fluxul sanguin arteriolar prin productia si secretia de substante vasoactive
difuzabile.
Majoritatea venelor sunt mici sau medii, cu diametrul de 1-9 mm.
Tunica intima prezinta un strat subendotelial subtire.
Tunica medie este alcatuita din fascicule mici de fibre musculare netede printre care exista fibre
de reticulina si o retea de fibre elastice.
Tunica adventice este foarte bine reprezentata, fiind formata din colagen.

Trunchiurile venoase principale, situate in apropierea cordului sunt vene de calibru mare.
Tunica intima este bine dezvoltata, dar tunica medie este mult mai subtire fiind alcatuita din
cateva straturi de fibre musculare netede si o cantitate mare de tesut conjunctiv.
Tunica adventice este cea mai dezvoltata si contine fascicule longitudinale de fibre musculare
netede.
Aceste vene, in special cele mai mari, prezinta la interior structuri valvulare.
Valvele sunt alcatuite din 2 pliuri semilunare ale intimei, care proemina in lumen. Contin tesut
conjunctiv bogat in fibre elastice si sunt tapetate pe ambele fete de endoteliu. Sunt mult mai
numeroase la nivelul membrelor, avand rolul de a directiona fluxul sanguin catre inima.
Capilarele limfatice

 Au originea in diferite tesuturi sub forma unor vase subtiri in deget de manusa
 Formate dintr-un singur strat endotelial si o M.B. discontinua, care se confunda cu tesutul
conjunctiv din zona
 Au perete subtire
 Au calibru variabil
 Sunt mentinute deschise prin actiunea a numeroase microfibrile elastice care realizeaza
totodata si atasarea ferma a capilarelor de tesutul conjunctiv inconjurator
 Au structura asemanatoare cu a venelor, insa au peretii mai subtiri si nu prezinta
delimitare neta intre cele 3 tunici
 Contin mai multe valvule interne, ce delimiteaza segmente intervalvulare cu aspect
nodular, asemanator unor margele
 Converg si formeaza ductele limfatice principale: ductul toracic si ductul limfatic
drept. Acestea au structura asemanatoare venelor, dar prezinta in tunica medie fibre
musculare netede dispuse predominant longitudinal, dar si circular. Contin vasa vasorum
si o retea nervoasa complexa
 Sistemul limfatic are rolul de a reintroduce lichidul interstitial in sange, iar in momentul
patrunderii in capilarele limfatice, acest lichid contribuie la formarea componentei fluide
a limfei.