Glanda hipofiza

Are rol integrativ pentru ca are legaturi cu hipotalamusul si secreta

hormoni tropi.
Ea este acoperita de o capsula conjunctiva ce provine din duramater si
compartimenteaza zone din parnechim in lobi. Ea ajunge pana la depresiunea osului
sfenoid (seaua turceasca) sii adera la periostul seii turcesti.
Hipofiza are doua componente:
� hipofiza anterioara = adenohipofiza - ea deriva dintr-o evaginare a
stomodeumului primitiv (punga Rathke). Are structura glandulara si este formata din
mai multi lobi:
� lobul anterior (75% din adenohipofiza)
� lob intermediar, aflat in raport cu lobul anterior
� lob tuberal
� hipofiza posterioara = neurohipofiza - ea are origine nervoasa, fiind
determinata de o extensie (evaginare) a pereetelui ventriculului III pana la
nivelul fosei pituitare. Si ea are 3 componente:
� lobul posterior, situat lateral de adenohipofiza, in seaua turceasca
� se continua cu tija pituitara (infundibulara)
� baza ventriculului III retrochiasmatic = eminenta mediana
Hipofiza are fibre nervoase vegetative vasomotorii. Nu s-a observat
distributia fibrelor la celulele secretorii.
Vascularizatia este bogata, asigurata de ramuri ale a. carotide interne, aa.
hipofizare superioara si inferioara.
A. hipofizara superioara patrunde in tija pituitara si vascularizeaza lobul
lateral, tija pituitara si eminenta mediana. Din ea se desprinde un plex capilar
primar in care se termina tractul tuberoinfundibular si o parte din axonii
neuronilor din nucleii supraoptici. Acest plex se prelungeste in tija si determina
niste vase de calibru mare, vase portale ce se capilarizeaza la nivelul lobului
anterior hipofizar unde formeaza un plex capilar secundar. Toate aceste trei
elemente alcatuiesc sistemul port hipofizar. Plexul secundar se extinde si la
nivelul lobului intermediar, denumirea de lama avasculara fiind improprie pentru
lobul intermediar, aici avand loc anastomoze cu vasele din lobul posterior.
Dispozitivul vasculaar ce uneste hipotalamusul cu lobul anterior al hipofizei
se numeste Popa-Fielding. In acest dispozitiv, fluxul sangvin are dublu sens:
� sens descendent: sangele transporta de la plexul capilar primar la
adenohipofiza hormoni produsi in aria hipofizotropa si peptidul ADH produs in
nucleul supraoptic. ADH are efect specific asupra celulelor din adenohipohiza,
stimuland secretia de CRH.
� Sensul asecendent se face in proportie redusa. Prin el se realizeaza un
feedback scurt, prin concentratia hormonilor adenohipofizari . Astfel este
controlata secretia de hormoni tropi la nivelul ariei hipofizotrope.
A. hipofizara inferioara vascularizeaza lobul posterior si formeaza aici un
plex capilar. Acest plex capilar primar are dispozitie in palisada (capilarele sunt
paralele).
Elemente de structura a hipofizei
Hipofiza anterioara
Are o structura predominant celulara.

Lobul anterior (distal)

Celulele se organizeaza in cuiburi sau cordoane celulare, inconjurate de o
retea fina de fibre de reticulina. Celulele se afla in raport cu capilarele
sinusoide.
`Clasificarea celulelor din lobul anterior se face dupa metode
imunocitochimice, in celule granulare si celule agranulare.
� celulele granulare sunt endocrine si elaboreaza hormonii. Denumirea este data
de hormonul sintetizat:
� somatotrofe (acidofile, PAS negative) - sintetizeaza somatotropul (STH=GH)
� lactotrofe (acidofile, PAS negative) - sintetizeaza prolactina (PRL)
� corticotrofe (bazofile, PAS pozitive) - sintetizeaza proopiomelanocortina
(POMC)
� tireotrofe (bazofile. PAS pozitive) - sintetizeaza h. tireotrop (TRH)
� gonadotrofe (bazofile, PAS pozitive) - sintetizeaza h. foliculostimulant
(FSH) si h. luteinizant (LH) sau h. de stimulare a celulelor interstitiale (ICSH)
Aceste celule pot fi :
� cromofile (fixeaza colorantul) acidofile sau bazofile)
� cromofobe (nu fixeaza colorantul)
Aceste celule pot fi PAS pozitive sau negative in functie de natura
hormonului secretat: STH si PRL sunt peptide si deci PAS negative iar POMC, TSH si
GnRH sunt glicoproteine si deci PAS pozitive.
� celulele agranulare pot fi foliculostelare (bazofile) sau celule STEM
(cromofobe)
� celulele foliculostlare au la mijloc cordoane celulare. La polul apical au
microvili si ocazional cili. Ele nu au rol secretor ci rol metabolic, trofic
pentru celulele adiacente.
� despre celulele cromofobe exista doua supozitii:
1. sunt precursoare ale celulelor granulare, de unde si denumirea de STEM (de
origine)
2. reprezinta un stadiu final de evolutie a celulelor granulare (o celule
granulara care si-a pierdut granulatiile)

Dispozitia celulelor in lobul anterior hipofizar:

� celulele somatotrofe sunt distribuite pe partile laterale ale lobului
anterior. tumorile secretante de STH duc la modificari de volum ale seii turcesti.
� celulele corticotrofe sunt situate in portiunea mediana si spre posterior. In
stadii tardive de tumori ale acestor celule apar modificari de glanda pituitara.
� celulele tirotrofe sunt situate in portiunea mediana si anterioara.
� celulele lactotrofe, gonadotrofe si celulele agranulare sunt distribuite
difuz.
Fiecare tip celular, in conditii fiziologice dar si patologice poate elibera
mai multi hormoni:
� celulele corticotrofe elibereaza POMC care se scindeaza in: corticotropina
(ACTH), melanotropina (MSH), ? lipotrofina si ? endorfiiina
� celulele gonadotrofe secreta FSH si LH.
� in conditii patologice apar celulele somatomamotrofe (celule acidofile) care
secreta STH si PRL.
Prin ME de transmisie s-a descoperit ca celulele lactotrofe au granulatiile
cele mai mari (in sarcina ajung pana la 900 nm) iar celulele tireotrope au
granulatiile cele mai mici.

Lobul intermediar
Este separat de lobul anterior prin fanta Rathke si se alipeste de lobul
posterior. Celulele secretorii se organizeaza in cordoane celulare ce contin celule
in cea mai mare parte bazofile. mai rar aparand celule cromofobe. Langa cordoanele
celulare, in lobul intermediar pot apare si foliculi cu coloid care reprezinta
resturi din punge Rathke. Celulele din folicul sunt diferite structural de cele din
cordoane.:
� in folicul, celulele au putine organite de sinteza, au un continut
citoplasmatic format din numeroase vacuole clare si prezinta un microvil sau cil la
polul dinspre......................
� in cordoane, celulele au granule de secretie fiind celule impliccate in
sinteza si secretia de POMC, adica ?-lipotrofina si ?-MSH in special.
Exista un fenomen de migrare a unor celule din lobul intermediar spre cel
posterior. Cum celulele sunt in majoritate bazofile, are loc infiltrarea bazofila a
lobului posterior.

Lobul tuberal
Are un numar redus de celule granulare. El incojura incomplet tija pituitera
si are o structura predominant celulara. Celulele secretorii sunt organizate ca in
lobul anterior, in cordoane si foliculi. Celulele sunt de talie mica si bazofile,
fiind implicate in secretia de gonadotropi. Acest lob este foarte bine
vascularizat, prin vase de calibru mare ce intra in componenta sistemului port.

Hipofiza posterioara
Are o structura predominant fibrilara. Are neuroni secretori in nucleii
supraoptic si paraventricular si in rest prezinta axonii nemielinizati ai acestor
neuroni. Mai prezinta de asemenea si cateva fibre catecolaminergice ce controleaza
activitatea de descarcare a peptidelor hipofuzare. Mai apar in plus urmatoarele
elemente:
� retea formata din fibre de reticulina
� multe capilare fenestrate
� celule (pituicite). Ele sunt asemantoare unor strate protoplasmatice cu rol
trofic pentru fibrele nervoase si cu continut mare de lizozomi, deci cu rol de
fagocitoza.

Tija pituitara
Pe langa elementele fibrilare mai apar si artere mici si capilare de tip
glomerular, ce iriga formatiunile de la acest nivel.

Eminenta mediana
Este organizata in 3 straturi:
1. stratul ependimar, alcatuit din tanicite (un tip particular de celule)
2. stratul mijlociu, alcatuit din fibre nervoase
3. stratul palisadic, alcatuit din capilar ce apartin plexul capilar primar din
sistemul port.
Tanicitele au la polu apical (spre ventriculul III) un microvil. La polul
opus au o prelungire ce vine in contact cu plexul capilar primar. In citoplasma
sunt vizibile granule ce nu sunt vezicule ce stocheaza produs de secretie ci contin
celule endocitate din LCR din ventriculul III si care prin prelungiri ajung in
plexul capilar primar. Exista si un sens invers pus in dicutie: descarcarea in LCR
a unor hormoni preluati din plexul capilar primar.