BIOFIZICA CURS 7

Transportul activ prin membrane celulare:

- reprezinta transportul unor substante prin membrane impotriva gradientului de concentratie potential
electric sau presiune osmotica.
- se realizeaza cu consum de energie
- se datoreaza energiei dezvoltate la nivelul membranei biologice prin procese metabolice
- asigura existenta unor fluxuri active care contrabalanseaza efecetul fluxurilor pasive
- este necesar pentru acumularea de molecule (glucoza, aminoacizi, ioni) in interiorul celulei in
concentratii ridicate
- transportul activ poate fi primar si secundar

Transportul activ este asigurat de pompa ionica de Na si K.

Proteinele transmembranare specializate care se gasesc pe membrana celulara se comporta ca niste
pompe de transport pentru molecule, aceste proteine transmembranare sunt alimentate de acidul
adenozintrifosforic (ATP) cu rol de mediator in acest transport.

Rolul pompei de Na si K:
- mentine potentialul de repaus al celulei
- mentine un volum celular optim
- transmite impulsul nervos

La un ciclu de functionare al pompei, energia este eliberata prin hidroliza ATP si sunt expulzati 3 ioni de
Na si introdusi in celula 2 ioni de K, ambii pozitivi.
Astfel, membrana celulara este polarizata si anume :
- pozitiv la exterior
- negativ la interior
In exteriorul celulei va exista o concentratie mai mare de ioni de Na, iar in interior o concentratie mare
de ioni de potasiu.
Atunci cand celula este in repaus, potentialul de repaus este intre -20 si -100 de mV.
Pompa de Na si K mentine concentratie ionilor constanta, astfel incat, potentialul de repaus sa fie
mentinut la valori optime in functie de natura celulei.

OPTICA
REFRACTIA LUMINII:
- reprezinta schimbarea brusca a directiei de propagare a luminii, atunci cand aceasta intalneste limita de
separatie dintre 2 medii cu indici de refractie diferiti.
LEGILE REFRACTIEI:
1. Raza incidenta, raza refractata si normala la suprafata in punctul de incidenta sunt coplanare.
2. Raportul dintre sinusul unghiului de incidenta si sinusul unghiului de refractie este o constanta
caracteristica celor 2 medii.

sin i / sin r = n21 = n2/n1,

UNDE N21 = indicele de refractie al mediului 2 in raport cu mediul 1

Indicele de refractie al unui mediu:

- este o marime adimensionala
- este definit prin raportul dintre viteza luminii in vid si viteza luminii in mediul respectiv
- depinde de natura substantei, fiind indicator de puritate:
- depinde de temperatura, si anume, la cresterea temperaturii indicele scade,
- depinde de starea de agregare,
- depinde de presiune in cazul gazelor,
- depinde de concetratie in cazul solutiilor

n1 x sin i = n2 x sin r = forma generala a legii a2 a de refractie

UNDE :
n1 si n2 = indicele de refractie a celor doua medii
i = unghiul de incidenta
r = unghiul de refractie

REFLEXIA LUMINII:
- reprezinta intoarcereA luminii in mediul din care provine atunci cand intalneste limita de separatie
dintre doua medii cu indici de refractie diferiti

LEGILE REFLEXIEI:
1. Raza incidenta, raza reflecata si normala la suprafata in punctul de incidenta sunt coplanare.
2. Unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie.

Reflexia totala este un caz particular al fenomenului de reflexie care se produce daca sunt satisfacute
urmatoarele conditii:
-> n1 > n2 (sticla aer)
-> unghiul de incidenta > unghiul limita caracteristic perechii de medii

Daca unghiul de incidenta este egal cu unghiul limita raza emergenta (cea care paraseste sistemul) se
propaga pe suprafata de separatie dintre cele doua medii, adica este ca si cum unghiul de refractie ar fi
90 de grade.

Aplicatii ale reflexiei totale:

- functionarea unor aparate ( refractometrul Abbe - un aparat cu care se masoara indicele de refractie a
lichidelor)
- fibra optica - folosita pentru iluminat, telefonie, dispozitive medicale, senzori - transprot de informatie

ABSORBTIA LUMINII
Daca trimitem un fascicul de lumina cu intensitatea I 0 pe un material, energia acestui fascicul se imparte
in 3 :
- fascicul reflectat
- fascicul transmis
- fascicul absorbit
I0 = IR + IA + IT

Absorbita luminii poate fi:

- continua : daca toate radiatiile sunt absorbite in proportii egale
- selectiva : atunci cand un material absoarbe preferential anumite radiatii cu anumite lungimi de unda
(culori)

Lumina alba reprezinta suprapunerea tuturor radiatiilor mono cromatice din domeniul vizibil (lumina
emisa de soare, de filamente aduse la incadescenta de ex becuri, de lampile cu descarcare de ex tuburile
neon)

Legea absorbtiei se numeste Legea Lambert-Bouguere:

I = I0 x e-k x x

I = intensitatea luminii transmise

I0 = intensitatea luminii incidente
x = grosimea stratului de substanta
k = coeficient de absorbtie
1/k (inversul) = defineste transparenta
<k> S.I. = m-1
k = 0 pentru o substanta perfect transparenta (nu absoarbe lumina = aerul)
k = infinit pentru o substanta opaca (nu trece lumina, absoarbe toate radiatiile)

E = epsilon x c x x (extinctie )
Legea lui Beer :
Valoarea E este constanta daca c x x = constanta

Aceasta lege este riguros valabila pentru:

- solutii diluate
- daca nu exista interactiuni intre componenti (intre moleculele de solvit si cele de solvent)

Pentru o solutie cu mai multi componenti:

E = suma extinctiilor fiecarui component in parte si este o marime aditiva.

k = f (lambda) -> spectru de absorbtie

Spectrele de absorbtie sunt influentate de:
- natura substantei
- presiune (in cazul gazelor)
- temperatura
- valoarea pH-ului
- nautra solventului
- concentratia solutiei
- prezenta impuritatilor
- lungimea de unde a radiatiei folosite

Problemele care pot fi rezolvate folosind fenomenul de absorbtie :

- identificarea unei substante si controlul puritatii
- analiza cantitativa a unor substante (dozari spectro-fotometrice)
- obtinerea de informatii asupra configuratiei moleculelor unei substante complexe
- urmarirea desfasurarii unor procese fizico-chimice, din cinetica spectrelor de absorbtie