Articole Premium Bibliotecă Dicţionar de termeni juridici Drepturi de autor Expresii juridice latine Referate Teze de an/licenţă

DREPT MD
JUSTIŢIA ESTE DORINŢA CONSTANTĂ ȘI PERPETUĂ DE A DA FIECĂRUIA CE I SE CUVINE
Căutare căutare

ACASĂ » CURSURI UNIVERSITARE » DREPT PROCESUAL CIVIL (PARTEA GENERALĂ) » NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN DREPTUL PROCESUAL CIVIL

NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN DREPTUL

PROCESUAL CIVIL
CATEGORII 13 Votes

Achiziţii Publice
1. Modalitățile și formele de apărare a drepturilor civile.
2. Constituţia Republicii Moldova despre dreptul la apărarea judiciară.
Arbitraj
3. Noţiunea de drept procesual civil.
Asistenţa juridică internaţională în 4. Obiectul, metoda şi sistemul dreptului procesual civil.
materie penală 5. Corelația dreptului procesual civil cu alte ramuri de drept: dreptul constituţional, civil, administrativ, procesual
penal şi alte ramuri de drept.
Calificarea infracţiunilor 6. Izvoarele dreptului procesual civil. Noţiunea de izvor al dreptului procesual civil. Felurile izvoarelor de drept
procesual civil (Constituţia Republicii Moldova, legile constituţionale şi organice, tratatele şi convenţiile
Conflictul de legi şi jurisdicţii
internaţionale).
7. Normele, instituţiile dreptului procesual civil. Clasificarea normelor de procedură civilă. Acţiunea normelor de
Criminalistica
procedură civilă în timp, spaţiu şi asupra persoanelor.
8. Noţiunea, sarcinile şi felurile procedurii civile.
Criminologie
9. Fazele şi etapele procesului civil.
Drept Administrativ 10. Obiectul ştiinţei şi disciplinei de studiu a dreptului procesual civil.

1. Formele de apărare a drepturilor civile

Drept bancar
Formă de apărare a drepturilor civile – activitatea legală a unor organe competente de a apăra anumite drepturi ale
persoanelor fizice şi juridice.
Drept Cadastral
Formele de apărare a drepturilor civile se divizează în 3 categorii:
Drept civil. Contracte a) Forma judiciară, care se realizează doar prin intermediul instanţei de judecată în cadrul procesului civil, începe
odată cu sesizarea instanţei de judecată şi se finalizează cu rămînerea irevocabilă o hotărîrii judecătoreşti. Sesizarea
Drept civil. Introducere instanţei de judecată se face prin intermediul cererii de chemare în judecată, iar hotărîrea rămîne irevocabilă după
epuizarea căilor de atac. Potrivit adagiilor latine şi legii, nimeni nu-şi poate face singur dreptate, iar procesul nu se
Drept Comercial declanşează din oficiu. Forma judecătorească se realizează doar în baza normelor juridice.
b) Forma administrativă. Aceasta se realizează în cadrul contenciosului administrativ, apărîndu-se drepturile
Drept Comunitar
încălcate printr-un act emis de către o autoritate publică sau prin nesoluţionarea în termeni legali a unei cereri. Forma
administrativă se realizează în cadrul procedurii prealabile, de către organele autorităţilor publice emitente sau de
Drept Concurenţial
către organul ierarhic superior, dacă acesta există.
Drept Constituţional c) Forma obştească. Se realizează preponderent în procedura arbitrală, care reprezintă o alternativă de soluţionare
a litigiilor cu caracter comercial în special, şi alte litigii prevăzute de lege . Arbitrajele pot fi:
Drept Constituţional Comparat – Provizorii (ad-hoc), care soluţionează un singur litgiu;
– Permanente, care funcţionează permanent. Exemplu: Arbitrajul Internaţional de pe lîngă Zona Economică Liberă.
Drept consular şi diplomatic Arbitrul este o persoană competentă, adică specialist în domeniul unde s-a născut conflictul.
d) Forma mixtă. Aici, pricina se examinează în prealabil, de organul administrativ, iar după aceea de instanţa de
Drept contravenţional
judecată. Ex: Comisia pentru litigii de muncă dă o hotărîre, cu care persoana nu-i dă acord şi se adresează la instanţa
de judecată.
Drept execuţional civil
2. Constituţia Republicii Moldova despre dreptul la apărarea judiciară
În articolul 20 al Constituţiei RM, intitulat Accesul liber la justiţie se reglementează dreptul oricărei persoane la
Drept Execuţional Penal
satisfacerea efectivă din partea instanţelor judecătoreşti împotriva actelor ce violează drepturile, libertăţile şi
Drept Financiar şi Fiscal interesele legitime. Aceasta se realizează prin intermediul instanţelor judecătoreşti ale RM. Potrivit alineatului doi al
aceluiaşi articol, se menţionează expres faptul că nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie, de unde şi rezultă că
Drept Fiscal European legea supremă a R. M. garantează dreptul cetăţeanului la justiţie şi că nici o lege care ar restrînge acest drept nu
poate fi adoptată.
Drept Funciar 3. Noţiunea de drept procesual civil
Din punct de vedere etimologic, prin proces, se înţelege mers, evoluţie, dezvoltare, desfăşurare a unui eveniment sau
Drept Informaţional
fenomen.
Dreptul procesual civil este acea ramură de drept care include totalitatea normelor juridice aranjate într-un sistem
Drept Instituţional
strict stabilit, ce reglementează examinarea şi soluţionarea litigiilor civile în sens larg, în cadrul raportului de drept
Drept internaţional privat procesual civil, apărute între subiecţii dreptului procesual civil.
Termenul „proces civil” se foloseşte în mai multe sensuri:
Drept Internaţional Public ca procedură de examinare şi soluţionare a pricinii civile concrete;
ca denumire a ştiinţei şi a disciplinei de studiu;
Drept Locativ ca denumire succintă a ramurii de drept procesual civil.
Procesul civil reprezintă activitatea instanţei de judecată, reglementată de normele drept procesual civil cu privire la
Drept Militar
examinarea şi soluţionarea pricinilor civile, executarea hotărîrilor judecătoreşti, precum şi atacarea acestora pe căile
ordinare şi extraordinare.
Drept Medical
4. Obiectul, metoda şi sistemul dreptului procesual civil
Obiectul este constituit din:
Drept Notarial
a. Obiect general (se referă la examinarea şi soluţionarea cauzei civile);
Drept Parlamentar b. Obiect special (constă în acţiuni concrete din partea subiecţilor procesului civil).
Metoda de reglementare. Relaţiile dreptului procesual civil sînt reglementate prin 2 metode:
Drept penal 1. Metoda disponibilităţii (decizia aparţine părţilor, adică reclamantul poate decide dacă porneşte procesul civil sau
poate să-l oprească);
Drept Penal European 2. Metoda admisibilităţii (comportamentul admis).

Drept Penitenciar Sistemul. Este compus din totalitatea normelor cu:

1. Caracter general. Aici se reglementează relaţiile din cadrul procesului civil şi se referă la toate aspectele
Drept Poliţienesc procesului. Aceste norme determină sarcinile dreptului procesual civil, stabilesc cercul de persoane participante la
proces, precum şi dovezile administrate în perioada dezbaterilor judiciare; determină termenele de procedură şi
Drept Privat Roman regulile de citare şi comunicare a actelor procesuale.
2. Caracter special. Aici normele speciale formează grupe aparte. Astfel, deosebim norme ce se aplică la judecarea
Drept procesual civil (partea
cauzei în fond, norme ce reglementează exercitarea căilor de atac, norme ce prevăd ordinea de executare a hotărîrii
generală)
judecătoreşti.

Drept procesual civil (partea 5. Corelaţia dreptului procesual civil cu alte ramuri de drept
specială)
Drept procesual civil şi drept constituţional.
La baza dreptului procesual civil, ca dealtfel de baza oricărei ramuri de drept, stau normele fundamentale ale
Drept procesual penal (p. g.)
dreptului constituţional, care stabilesc principiile dreptului în ansamblul său. Constituţia RM, izvorul principal al
dreptului constituţional, consacră autorităţii judecătoreşti întregul capitol IX, precizînd modul de înfăptuire a justiţiei,
Drept procesual penal (partea
specială) organizarea instanţelor judecătoreşti, statutul judecătorului şi principiile care guvernează activitatea de judecată.
Dreptul procesual civil şi dreptul civil.
Drept Roman Caracterul juridic asigură realizare lor pe cale judiciară prin folosirea, la nevoie a forţei coercitive a statutului. Dreptul
civil ar fi însă ineficient fără existenţa dreptului procesual civil care să asigure realizarea lui, după cum dreptul
Drept Social European procesual civil nu s-ar justifica fără existenţa dreptului civil pe care să-l apere la nevoie.
Dreptul procesual civil şi dreptul administrativ.
Drept Vamal
Potrivit Legii contenciosului administrativ „orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile
sale, recunoscute de lege printr-un act administrativ, sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i
Dreptul Afacerilor
rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, pentru

Dreptul Comerţului Internaţional anulare actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate”. Aşadar, corelaţia dintre dreptul
procesual civil şi dreptul administrativ are la bază prevederile legale, potrivit cărora instanţele judecătoreşti de drept
Dreptul comunitar al afacerilor comun au obligaţia să judece cererile celor vătămaţi în drepturile lor, prin acte administrative, putînd să se pronunţe
asupra legalităţii acestor acte.
Dreptul Contenciosului Dreptul procesual civil şi dreptul procesual penal.
Administrativ Aspecte comune:
1. aceleaşi instanţe judecătoreşti soluţionează atît cauzele civile cît şi cele penale;
Dreptul contractelor comerciale
2. judecătorii sunt selectaţi în acelaşi mod şi pot soluţiona atît procese civile cît şi procese penale;
3. şi procesul civil şi cel penal se desfăşoară după unele principii comune, cum ar fi independenţa judecătorilor,
Dreptul European al Concurenţei
legalitatea, publicitatea şi oralitatea dezbaterilor judiciare; asigurarea dreptului la apărare şi altele;
Dreptul familiei 4. ambele procese parcurg etape asemănătoare: sesizare instanţei, dezbaterile judiciare, deliberarea şi pronunţarea
hotărîrii;
Dreptul Mass-media 5. în ambele procese pot fi exercitate aceleaşi căi de atac apelul, recursul, revizuirea.
Deosebiri:
Dreptul mediului a) Procedura civilă, fiind legată de interesul privat al părţilor, este guvernată de principiul disponibilităţii, adică de
drepturile părţii de a porni sau nu procesul şi de a dispune de el; în timp ce procedura penală este caracterizată de
Dreptul muncii
oficialitate, mecanismele procesual – penale fiind declanşate din oficiu.
b) Modul de pornire este diferit. În procesul civil este nevoie de sesizarea părţii interesate, iar procesul penal
Dreptul Proprietăţii Intelectuale
porneşte la sesizarea unui organ de stat;
c) Contradictorialitatea în procesul civil se manifestă prin participarea la proces a celor două părţi cu interese
Dreptul Protecţiei Sociale
contrare; în timp ce în procesul penal, contradictorialitatea se bazează pe existenţa unor organe diferite pentru
Dreptul Transporturilor acuzare şi decizie, la care se adaugă şi poziţia contradictorie dintre acuzator şi acuzat.
d) Prima fază a procesului penal – constituie o activitate judiciară unipersonală, care nu este publică şi are un
Dreptul Urbanismului caracter preponderent scris;
e) Măsurile de constrîngere ordonate de instanţă sunt diferite: pedeapsa penală (închisoare, amendă) în procesele
Drepturi Reale penale, iar în cele civile – restabilirea dreptului subiectiv încălcat;
f) Spre deosebire de hotărîrea civilă, care produce, de regulă, numai efecte relative, inter partes, sentinţa penală
Etica şi Deontologia Juridică
produce efecte erga omnes.
6. Izvoarele dreptului procesual civil. Noţiunea de izvor al dreptului procesual civil. Felurile izvoarelor de
Filosofia Juridică
drept procesual civil (Constituţia Republicii Moldova, legile constituţionale şi organice, tratatele şi
Garantarea executării obligaţiilor convenţiile internaţionale).

Izvor, în sens material, reprezintă voinţa poporului ridicată la rang de lege, fiind bazată pe condiţiile materiale ale
Insolvabilitatea
societăţii.
Prin izvor de drept, în sens formal, înţelegem forma de exprimare a normei juridice, a dreptului, pentru a căpăta
Istoria Dreptului
putere obligatorie.
Litigii economice Constituţia.
Primul loc printre izvoarele dreptului procesual civil, îi revine legii, iar în ierarhia lor – Constituţiei RM, care asigură
Logica Juridică
temeiurile de organizare şi activitate a instanţelor judecătoreşti.
Legile organice
Mari sisteme de drept
contemporan Conţin dispoziţii cu caracter procesual reprezintă un important izvor de Drept procesual civil. Ca exemplu de astfel de
legi, pot servi: „Legea privind organizarea judecătorească”, „Legea cu privire la statutul judecătorului”, „Legea cu
Medicina Legală privire la taxa de stat”. Legea organică de drept comun în materie este Codul procesual civil, care reglementează
amănunţit desfăşurarea procesului.
Politologie Norme de procedură civilă întîlnim şi în legile de drept material.
a) Codul Civil cuprinde dispoziţii privind regimul probelor, în special, admisibilitatea lor.
Procedură Contravenţională b) Codul Familiei cuprinde dispoziţii privind desfacerea căsătoriei, stabilirea paternităţii.
c) Codul Muncii cuprinde un întreg capitol consacrat jurisdicţiei muncii, respectiv soluţionării litigiilor, izvorînd din
Protecţia drepturilor
contractul de muncă.
consumatorului
Tratatele şi convenţiile internaţionale ratificate de RM, reprezintă un izvor de drept procesual civil, atunci cînd cuprind
Protecţia juridică internaţională a reguli de procedură civilă. De ex: Tratatul între RM şi Lituania cu privire la asistenţa juridică şi la raporturile juridice în
Drepturilor Omului materie civilă, familială şi penală din 09.02.1993.
Ca izvor de Drept procesual civil pot servi actele normative subordonate legii, cum ar fi de ex: hotărîrile Guvernului.
Psihologie Judiciară Tot izvoare ale dreptului procesual civil sunt şi ordinele, instrucţiunile, alte acte normative emise de miniştri şi
conducătorii celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, în baza legilor Parlamentului, ori de cîte ori aceste
Publicitate imobiliară acte cuprind reguli de procedură civilă.
7. Normele, instituţiile dreptului procesual civil. Clasificarea normelor de procedură civilă. Acţiunea
Sociologie Juridică
normelor de procedură civilă în timp, spaţiu şi asupra persoanelor.
Norma de drept este măsura de reglementare a conduitei subiecţilor dreptului procesual civil.
Succesiuni
Norma de drept procesual civil reprezintă o scară, o măsură de reglementare a conduitei instanţei de judecată şi
Teoria Generală a Dreptului participanţilor la proces în cadrul judecării pricinilor civile şi punerii în executare a titlurilor executorii.
Clasificarea normelor de procedură civilă
Teoria generală a obligaţiilor 1. După obiectul normelor:
norme de organizare judecătorească reglementează organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti,
numirea şi avansarea judecătorilor, statutul judecătorilor, compunerea şi constituirea completelor de judecată;
RSS FEEDS norme de competenţă reglementează sarcinile instanţelor judecătoreşti faţă de atribuţiile altor organe cu
RSS - Articole activitatea jurisdicţională (competenţa generală), modul în care cauzele civile sunt repartizate între instanţe de grad
diferit (competenţa jurisdicţională materială) şi între instanţe de acelaşi grad (competenţa jurisdicţională teritorială);
RSS - Comentarii
norme de procedură propriu – zise care reglementează modul de judecată a cauzelor civile şi de executare silită
a hotărîrilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii.
2. După sfera de aplicare:
norme generale sunt acele norme care se aplică în toate cazurile şi în orice materie, dacă legea nu prevede altfel;
norme speciale cuprind dispoziţii derogatorii de la norma dreptului comun şi se aplică numai într-o anumită
materie expres stabilită.
3. După caracterul conduitei pe care o prescriu:
norme imperative prescriu reguli de procedură, de la care nu se admite nici o abatere; impun o conduită strict
determinată;
norme dispozitive (supletive), conţinutul cărora se formulează în aşa mod, ca instanţei şi participanţilor la proces li
se dă libertatea de a alege o conduită respectivă.
Aplicarea normelor de procedură asupra persoanelor
La aplicarea asupra persoanelor a normelor de procedură civilă se are în vedere principiul egalităţii în faţa instanţelor
judecătoreşti a tuturor persoanelor, indiferent de: naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, apartenenţă politică
sau origine socială – principiu consfinţit în Constituţie, care se aplică în egală măsură cetăţenilor RM, străinilor sau
persoanelor fără cetăţenie. Aceste egalităţi se acordă sub condiţia reciprocităţii cu statul de cetăţenie sau de domiciliu
al persoanei străine. (Titlul IV C.P.C.).
Aplicarea normelor de procedură civilă în timp
Întrucît procesul civil se desfăşoară pe o perioadă mai îndelungată de timp, este posibil ca pînă la terminarea lui să
apară o nouă lege de procedură civilă. Art.22 din Constituţia RM consacră principiul neretroactivităţii legii. În materia
dreptului procesual civil, actele de procedură efectuate sub imperiul legii vechi rămîn valabil efectuate dacă au fost
respectate dispoziţiile legii respective, iar după intrarea în vigoare a legii noi, actele de procedură vor fi efectuate
potrivit prevederilor acesteia din urmă.
Aplicarea normelor de procedură civilă în spaţiu
Legile de procedură civilă sunt legi teritoriale şi se aplică pe teritoriul ţării unde se desfăşoară judecata excluzînd
legea altui stat. În raportul de extraneitate, instanţa judecătorească aplică legislaţia unui altui stat în conformitate cu
legea sau cu tratatele internaţionale la care RM este parte.
8. Noţiunea, sarcinile şi felurile procedurii civile
Procedura civilă este activitatea desfăşurată de: instanţă, părţi, organul de executare şi alte organe sau persoane
care contribuie la înfăptuirea justiţiei în cauzele civile, precum raporturile dintre aceşti participanţi, în vederea realizării
sau stabilirii drepturilor sau intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite hotărîrilor judecătoreşti sau altor titluri
executori conform legii.
Sarcinile procedurii civile
judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor civile
apărarea intereselor statului şi ale societăţii;
consolidarea legalităţii şi a ordinii de drept;
prevenirea cazurilor de încălcare a legii.
Felurile procedurii civile
Procedura contencioasă se caracterizează prin prezenţa părţilor în proces (reclamant şi pîrît); existenţa unui litigiu
de drept care izvorăşte din raporturile juridice civile, de familie, de muncă, agrare etc.
Procedura contenciosului administrativ se caracterizează prin prezenţa părţilor în proces (de data aceasta
petiţionar şi autoritatea publică sau persoana cu funcţii de răspundere) şi existenţa unui litigiu de contencios
administrativ, care este generat fie de un act administrativ, fie de nesoluţionarea în termeni legali a unei cereri privind
recunoaşterea unui drept de litigiu.
Procedura specială se caracterizează prin lipsa unui litigiu cu privire la un drept, deci şi lipsa părţilor în proces. În
astfel de procedură participă petiţionarii şi persoanele interesate şi se ocroteşte un interes sau drept incontestabil.
Procedura simplificată (de ordonanţă) reprezintă o formă simplificată, aşa cum nu include multe mijloace
procedurale caracteristice celorlalte proceduri, cum ar fi de exemplu, acţiunea şi mijloacele de apărare împotriva
acţiunii, probaţiunea şi integritatea sa, citarea părţilor şi etapa dezbaterilor judiciare. În cadrul procedurii ordonanţiale
se examinează şi se soluţionează un şir de pretenţii incontestabile, prevăzute de art.345 C.P.C. al RM.
Procedura de declarare a insolvabilităţii reprezintă aceeaşi procedură contencioasă, cu excepţiile şi completările
stabilite de legislaţia insolvabilităţii.
9. Fazele şi etapele procesului civil
Faza procesuală este o totalitate a actelor procedurale îndeplinite de către instanţa de judecată executorii
judecătoreşti, participanţii la proces şi alte persoane care contribuie şa înfăptuirea justiţiei la o anumită etapă a
desfăşurării procesului pentru a-şi atinge scopul pus în faţa acestei faze a procesului.
Faza judecăţii
1. intentarea procesului – se face prin cerea de chemare în judecată depusă de către reclamant în apărarea
intereselor sale sau de către procuror, organele autorităţilor publice, organizaţii şi persoane fizice în apărarea
drepturilor şi interesele altor persoane;
2. pregătirea cauzei pentru dezbateri – etapă la care se prezintă referinţa sau o eventuală cerere reconvenţională
de către pîrît. La aceeaşi etapă se fixează termenul pentru dezbateri şi se soluţionează şi alte chestiuni de pregătire
cauzei pentru dezbateri;
3. dezbaterile judiciare – ce se desfăşoară, de regulă, la mai multe termene de judecată, dînd posibilitate părţilor să-
şi susţină în mod real şi contradictoriu pretenţiile şi apărările şi să administreze probe;
4. deliberarea şi pronunţarea hotărîrii – deliberarea făcîndu-se prin retragerea completului de judecată în camera de
consiliu, iar pronunţarea hotărîrii făcîndu-se în public.
Faza executării silite intervine în cazul hotărîrilor sau altor titluri executorii susceptibile de a fi puse-n executare cu
ajutorul forţei coercitive a statului în măsura în care debitorul nu-şi execută benevol obligaţia.
10. Obiectul ştiinţei şi disciplinei de studiu a dreptului procesual civil
Obiectul ştiinţei dreptului procesual civil îl constituie însăşi dreptul procesual civil ca ramură de drept şi relaţiile sociale
care apar în procesul înfăptuirii justiţiei de către instanţele judecătoreşti. Ca obiect al ştiinţei servesc şi întrebările ce
ţin de istoricul dreptului procesual civil. În procesul de studiere a teoriei şi practicii judecătoreşti se scot la iveală
lacunele legislaţiei procedurale în vigoare şi se fac propuneri de lege ferenda. În legătură cu aceasta în faţa ştiinţei
apare sarcina de a elabora şi desfăşura unele soluţii întemeiate în vederea perfecţionării legislaţiei şi prevenirii litigiilor
de drept.
Ştiinţa dreptului procesual civil studiază relaţiile sociale, care apar între instanţele judecătoreşti, participanţii la proces
şi auxiliarii justiţiei la soluţionarea pricinilor civile şi realizarea sarcinilor puse în faţa instanţei, ca organ de înfăptuire a
justiţiei. Nemijlocit ştiinţa dreptului procesual civil cercetează, analizează normele procesual – civile şi locul acestora
în sistemul de drept, analizează cauzele apariţiei litigiului şi principiile de drept ce stau la baza soluţionării acestuia;
formează practica judiciară şi pune în evidenţă noi soluţii pentru examinarea cît mai rapidă şi justă a cauzei sub toate
aspectele.
Articolul 345. Pretenţiile în al căror temei se emite ordonanţă judecătorească
Se emite ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia:
a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial;
b) rezultă dintr-un act juridic оncheiat printr-un оnscris simplu, iar legea nu dispune altfel;
c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea, neacceptarea sau nedatarea acceptului, autentificat notarial;
d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii, contestarea
paternităţii (maternităţii) sau atragerea în proces a unor alte persoane interesate;
e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar neplătite salariatului;
f) este înaintată de organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti privind
încasarea cheltuielilor aferente căutării pîrîtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la debitor în
temeiul unei hotărîri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor şi a
bunurilor debitorului evacuat din locuinţă;
g) rezultă din procurarea în credit a unor mărfuri;
h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate de la bibliotecă;
i) decurge din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social;
j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat;
k) urmăreşte deposedarea şi vînzarea forţată a obiectului gajului (bun mobiliar sau imobiliar).

Distribuie acest conţinut prin:

! " # $ Mai mult

Apreciază

Fii primul care apreciază asta.

© 2011-2018 Cristina&Ilie Nicu Forum Achiziţii publice Articole juridice CEDO Criminologie Cărţi juridice POLITICI PRIVIND PROTECŢIA PROPRIETĂŢII
Dicţionar juridic Diverse Drept Drept Civil Drept comercial Drept comparat Drept Concurenţial Drept INTELECTUALE
financiar şi fiscal Drept Medical Drept Militar Drept Notarial Drept Roman Dreptul comerţului internaţional
În afara unor excepţii stabilite expres, ansamblul
Dreptul Familiei Drepturile Omului Hotărîri Curtea Constituţională Insolvabilitate Legi naţionale Proiecte de
conţinutului care este inclus, în fiecare moment pe pagina
legi Recomandări CSJ Relaţii internaţionale UBB Cluj Universul Juridic Universul Juridic.ro Insolvenţă web https://dreptmd.wordpress.com, și care poate
Portalul Instanţelor Naţionale de Judecată Jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie a RM Articole din drept penal constitui obiectul drepturilor de proprietate intelectuală sau,
Articole din drept civil Articole din drept comercial Drept general – articole, informatii Revista revistelor juridice după caz, ale drepturilor de proprietate industrială,
Articole Drept & IT: Legi internet Revista de drept social Articole drept penal, drept civil, drept comercial constituie proprietatea intelectuală şi industrială a
DreptMD, şi este protejată de dispozițiile relevante ale
Tema: Academica de WPZOOM.
dreptului naţional, comunitar şi internaţional, pentru
protecţia proprietăţii intelectuale şi a proprietății industriale.

Întreg conţinutul materialelor este plasat în scop didactic,

fără urmărirea unui scop comercial. Acestea sunt puse la
dispoziţia publicului în mod gratuit, în scop de îmbunătăţire
a cunoştinţelor din sfera juridicului.

Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
Închide și acceptă
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri