Renasterea si umanismul in Europa

RENAȘTEREA- epocă în istoria Europei, care cuprinde, în linii generale, secolele 14-16, perioada de
tranziţie de la societatea medievală la cea modernă. Renaşterea a început în Italia, unde au apărut
mai întâi germenii relațiilor capitaliste, dar a fost un fenomen general european, care s-a dezvoltat,
mai curând sau mai târziu, în cadrul societății medievale, cunoscând deosebiri de la o ţară la alta, în
funcţie de etapa istorică şi de situaţia specifică, de tradiţie etc.

În epoca Renaşterii, se dezvoltă burghezia, începe emanciparea ţărănimii, iar nobilimea pierde
treptat supremaţia economică, păstrându-şi doar preeminenţă politico-socială. Cu excepţia Italiei şi a
Germaniei, de exemplu, în care fărâmiţarea politică s-a menţinut multă vreme, se formează statele
centralizate în jurul monarhiei (Franţa, Spania, Anglia), care încurajează expansiunea comercială,
protejeazăcreditul şi sprijină industria. În epoca Renaşterii au loc marile descoperiri geografice
(călătoriile lui Henric Navigatorul, Vasco da Gama, Cristofor Columb, Fernando de Magellan ş.a.),
care au spart limitele vechii lumi cunoscute ,punând bazele comerţului mondial şi grăbind, prin
exploatarea noilor teritorii cucerite, procesul acumulării capitalului.

Acestor transformări social-economice şi politice profunde le-a corespuns un avânt fără

precedentşiîndomeniulculturii,operioadădeînflorireaartei,literaturii,ştiinţei,gândirii social-politice şi
filozofice.

Renaşterea a pus bazele ştiinţelor moderne ale naturii, a iniţiat istoriografia modernă, stiinţele
naturii au cunoscut în epoca Renaşterii un puternic avânt. începuturile ştiinţelor moderne ale naturii
au fost intemeiate pe experiment şi pe aplicarea matematicii. Ramurile ştiinţei care se dezvoltă cu
precădere sunt :mecanicacereascăşi terestră şi disciplinele matematice. Cea mai mare realizare
ştiinţifică a epocii o constituie crearea sistemului heliocentric de către Copernic care plasa Pământul
în centrul Universului. Galilei pune bazele cinematicii, iar Kepler descoperă legile mişcării planetelor.
În matematică se dezvoltă mai cu seamă algebra şi geometria ( Tartaglia, Ferrari, Cardano ). În
domeniul medicinii, A. Vesaliu s pune bazele anatomiei moderne, iar M. Serveto descoperă circulaţia
mică a sângelui. Apar cunoştinţele tehnice, se răspândesc armele de foc, se dezvoltă considerabil
industria textilă, mineritul, metalurgia, fabricarea hârtiei, construcţiile de corăbii . Tot din această
perioadă datează invenţia tiparului în Europa (sfârşitulsec.15),atelescopului (sfârşitul sec. 16 şi
începutul sec. 17).

În filozofie (incepand cu sec 14-15) Umaniştii Renaşterii au dezvoltat o nouă concepţie despre om,
promovând ideea demnităţii omului ca fiinţă liberă, autonomă, creatoare ( Pico della Mirandola ,
T.Campanella ).Filozofia renaşterii culminează cu concepțiile legate nemijlocit de ştiinţele noi ale
naturii. în epoca Renaşterii a aparut formarea statelor naţionale.

În Franţa , Realismul satiric al renaşterii este reprezentat de creaţia lui Rabelais

În Spania, literatura Renaşterii este ilustrată îndeosebi prin romanul picaresc.

În Anglia , Renaşterea este dominată de personalitatea lui Shakespeare , a cărui operă

evidentiaza dramatic societatea medievala cât şi tensiuni ale societăţii moderne.

În Germania umanismul Renaşterii ( Ulrich von Hutten, Hans Sachs .) s-a dezvoltat şi sub haina
reformei religioase în luptă cu Biserica catolică, ărţile populare care au circulat în sec. 15-16 au
contribuit la răspândirea în mase a spiritului Renaşterii.
 În arhitectură , artele plastice şi decorative , stilul Renaşterii a apărut întâi în Italia în sec. 15.
Încercând să pătrundă legile frumuseţii ei au contribuit la dezvoltarea ştiinţelor ajutătoare artei.
Desenul este apreciat ca operă de sine stătătoare. În Italia, Renaşterea cuprinde următoarele
perioade:Prerenaşterea (sec. 14), Renaşterea timpurie (sec. 15), Renaşterea (c. 1500-1530),
Renaşterea târzie (sfârşitul sec. 16) şi are următoarele centre principale:în sec. 15 numeroase şcoli
locale la Florenţa, Siena, Veneţia, Padova, Urbino etc., iar în sec. 16 la Roma şi Veneţia.

Arhitectura Renaşterii consta in: revenirea la principiile constructive romane, in sec. 15 s-au
adoptat elemente antice, ca arcade semicirculare, coloane. În sec. 16 s-a dezvoltat tema planului
central cu elevaţie piramidală.

În sculptură , opera lui Donatello rezumă evoluţia artei sec. 15, de la statuile care împodobeau
biserica, la portretul laic şi monumentul ecvestru . În sec. 16, Michelangelo realizează sculptura de
tip ronde-bosse.

În pictură, la începutul sec. 15, în pictura murală, iar pictura de şevalet este ilustrată la Veneţia
(familia Bellini ). În sec. 16, apogeul picturii Renaşterii este atins în operele lui Leonardo da Vinci,
Rafael Sanzio, Michelangelo Buonarotti ş i în cele ale veneţienilor Giorgione, Tiziano, Veronese,
Tintoretto.

Artele decorativeau atins un înalt nivel artistic. Evoluţia generală a stilului a fost de la simplitate
(sec. 15) spre fast şi măreţie (sec. 16).