Teoria Grafurilor şi Combinatorică

Examen parţial (B)

noiembrie 2018

1. La o tombolă s-au vândut 25 de bilete numerotate de la 1 la 25. Se ştie că

vor fi 4 câştigători: unul de 1000 lei, şi trei de câte 300 lei. În câte feluri
se pot acorda premiile dacă ştim că:
• biletele cu număr impar sunt necâştigătoare.
• câştigătorul premiului de 1000 lei este un bilet cu număr mai mic
decât 11.
Răspuns. Biletele câştigătoare au număr par, deci fac parte din mulţimea
{2 · k | 1 ≤ k ≤ 12}. Sunt 12 astfel de bilete.
Câştigătorul premiului de 1000 lei este un bilet din mulţimea {2, 4, 6, 8, 10}
⇒ 5 posibilităţi. Câştigătorii

celor 3 premii de 300 lei sunt din mulţimea
de 11 bilete rămase ⇒ 11 3 = 165 posibilităţi.
Conform regulii produsului, premiile pot fi acordate ı̂n 5 · 165 = 825 feluri.
2. (a) Ce rang are permutarea h1, 2, 5, 4, 3i ı̂n ordine lexicografică?
(b) Câte cuvinte diferite se pot forma dacă se permută literele cuvântului
BOLOBOC?
(c) Să se determine structura ciclică canonică a permutării π 2 dacă π =
h4, 1, 3, 2, 6, 7, 8, 9, 5i
Răspuns.
(a) 5.
7!
(b) = 420.
2! · 3!
(c) (1, 2, 4)(3)(5, 7, 9, 6, 8)

3. Fie M mulţimea de şiruri de 4 cifre din mulţimea de nouă cifre {1, 2, 3,

4, 5, 6, 7, 8, 9}.
(a) Câte şiruri din M conţin cifra 9 de exact 2 ori şi cifra 8 o dată?
(b) Câte şiruri din M conţin cifra 9 de cel mult 3 ori?

1
 (c) Câte şiruri din M au o singură cifră care apare de exact 2 ori?
Răspuns.
(a) 42 · 21 · 7 = 6 · 2 · 7 = 84.

(b) M0 + M1 + M2 + M3 unde Mk
este nr. şirurilor din M care conţin

cifra 9 de exact k ori. Mk = k4 · 84−k , deci numărul căutat este
       
4 4 4 3 4 2 4
·8 + ·8 + ·8 + · 8 = 6560.
0 1 2 3

2 ori ⇒ 9 posibilităţi.
(c) Mai ı̂ntâi alegem cifra a care apare de exact
Apoi alegem poziţiile unde apare a ⇒ 42 = 6 posibilităţi. Apoi
completăm locurile rămase cu 2 cifre diferite din mulţimea {1, 2, 3,
4, 5, 6, 7, 8, 9} − {a} ⇒ P (8, 2) = 56 posibilităţi.
Conform regulii produsului, sunt 9 · 6 · 56 = 3024 de astfel de şiruri.

4. Să se rezolve relaţia de recurenţă liniară

an = 14 an−1 − 33 an−2 pentru n ≥ 2 şi condiţiile iniţiale a0 = −4, a1 =
12. Răspuns.
√ Ecuaţia caracteristică r2 − 14 r + 33 = 0 are rădăcinile
14± 196+132
r1,2 = 2 = 14±8 n
2 , deci r1 = 3, r2 = 11, an = A · 3 + B · 11 .
n


a0 = −4 = A + B
⇒ A = −7, B = 3.
a1 = 12 = 3 · A + 11 · B
Deci an = −7 · 3n + 3 · 11n pentru toţi n ≥ 0.
5. În câte feluri se poate forma un buchet de 7 trandafiri, dacă putem combina
trandafiri roşii, galbeni şi albi?
Răspuns. Acesta este numărul 7-combinărilor cu repetiţie a unei mulţimi
cu n = 3 elemente (fiindcă avem de ales
r = 7 trandafiri din o mulţime de
n = 3 culori), adică C(n + r − 1, r) = 97 = 92 = 36.

3 4 5

6. Se consideră configuraţia 2 6

1 8 7

(a) Să se indice grupul de simetrii al acestei configuraţii.

(b) Câte colorări diferite are această configuraţie dacă se folosesc trei
culori: roşu, negru şi verde?
Răspuns.
(a) Grupul de simetrii este
G = { (1)(2)(3)(4)(5)(6)(7)(8), (2)(6)(1, 3)(4, 8)(5, 7),
(1)(5)(2, 8)(3, 7)(4, 6), (4)(8)(1, 7)(2, 6)(3, 5),
(3)(7)(1, 5)(2, 4)(6, 8), (1, 7, 5, 3)(2, 8, 6, 4),
(1, 5)(2, 6)(3, 7)(4, 8), (1, 3, 5, 7)(2, 4, 6, 8)}

2
 (b) Conform lemei lui Burniside, configuraţia poate fi colorată cu k culori
ı̂n
(k 8 + 4 · k 5 + k 4 + 2 · k 2 )/8 f eluri.
Penru k = 3 obţinem (38 +4·35 +34 +2·32 )/8 = 954 colorări diferite.

7. (Numere Stirling)
n
(a) Care este semnificaţia numărului k ?
(b) Indicaţi care din formulele următoare de recurenţă are loc pentru
orice n > k > 0:
(b1) nk = n−1
    n−1
k +
n−1 k−1
(b2) k = k · k + n−1
n  
k−1
(b3) nk = (n − 1) · n−1
    n−1
k + k−1
(c) Să se determine valoarea lui n ≥ 2 pentru care n1 = (n − 2)! · 4.
 

Răspuns.
(a) . . .
(b) (b3)
(c) n = 4.

Punctaj:
Start: 1pt
1: 1pt
2: (a) 0.75pt; (b) 0.75pt; (c) 0.5pt
3: 0.5 × 3 = 1.5pt
4: 1pt
5: 1pt
6: 0.5 × 2 = 1pt
7: 0.5 × 3 = 1.5pt
Total: 10pt