Seminar 4

Teoria lui Pólya. Numere Stirling

Teoria lui Pólya

1. Câte colorări diferite cu 5 mărgele pot fi formate cu mărgele de 3 culori?
2. Să se indice simetriile configuraţiei următoare

şi să se calculeze numărul de colorări diferite ale acestei configuraţii cu

(a) o culoare.
(b) 2 culori.
(c) 3 culori.
3. În câte feluri diferite putem colora feţele unui cub cu 2 culori? Dar cu 3
culori?

4. Câte zaruri distincte pot fi produse dacă se folosesc 3 culori pentru colo-
rarea feţelor, şi fiecare culoare este folosită pentru a colora 2 feţe?
5. Benzenul este o hidrocarbură cu 6 atomi de carbon plasaţi ı̂n vârfurile
unui hexagon regulat, şi 6 atomi de hidrogen, fiecare legat la câte un atom
de carbon.

3 2

4 1

5 6

(a) Să se calculeze grupul de simetrii şi indexul ciclic al acestei configuraţii.

1
 (b) Să se calculeze inventarul de modele al benzenului, dacă atomii de
carbon se marchează cu 2 culori: roşu (r) şi negru (n).
(c) Câţi izomeri se pot obţine dacă se ı̂nlocuiesc 2 atomi de hidrogen cu
2 atomi de clor ı̂n benzen?
(d) Câţi izomeri se pot obţine dacă ı̂n molecula de benzen se ı̂nlocuiesc
2 atomi de hidrogen cu 2 atomi de clor, şi alţi 2 atomi de hidrogen
cu 2 atomi de brom?

Două molecule sunt izomeri dacă sunt formate din acelaşi număr şi tip de
atomi, dar au structuri diferite.
6. Naftalina este o hidrocarbură cu 10 atomi de carbon aranjaţi ı̂n o structură
dublu-hexagală ca ı̂n figura de mai jos, şi 8 atomi de hidrogen legaţi de
atomii de carbon de la poziţiile marcate cu numerele de la 1 la 8.

(a) Naftolul se obţine ı̂nlocuind un atom de hidrogen cu un grup hydroxil

(OH). Câţi izomeri de naftol se pot produce?
(b) Tetrametilnaftalina se obţine ı̂nlocuind ı̂n molecula de naftalină 4
atomi de hidrogen cu grupuri de metil (CH3 ). Câţi izomeri de tetra-
metilnaftalină se pot produce?

7. O agenţie de ajutor medical intenţionează să proiecteze un simbol pentru

organizaţia lor, de forma unei cruci regulate, ca ı̂n figura de mai jos. Pentru
a simboliza scopul organizaţiei şi caracterul ei internaţional, s-a decis ca
crucea sa fie albă, cu fiecare din cele 12 segmente de pe contur colorat
cu una din culorile roşu, verde, albastru sau galben, şi un număr egal de
simboluri de fiecare culoare. Câte moduri diferite sunt de a produce o
astfel de cruce?
1
12 2
11 3
10 4
9 5
8 6
7

8. În câte feluri pot fi colorate feţele unui octaedru cu 2 culori?

2
Numere Stirling
1. Folosiţi tabelul
  din curs cu triunghiul numerelor Stirling de cicluri pentru
a calcula k9 pentru fiecare k ∈ {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}.
Ţineţi cont de faptul că

B n0 = 0 şi nn = 1 pentru toţi n > 0, şi

   

B are loc formula recursivă nk = (n − 1) n−1

    n−1
k + k−1
2. Folosiţi un argument
 n combinatorial simplu pentru a determina o formulă
de calcul pentru n−2 .

3. Folosiţi tabelul
 din curs cu triunghiul numerelor Stirling de mulţimi pentru
a calcula k9 pentru fiecare k ∈ {0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}.
4. Câte şiruri diferite de 50 caractere folosesc fiecare caracter din un alfabet
de 26 litere cel puţin o dată?

5. Folosiţi un raţionament
 combinatorial pentru a determina formule simple
de calcul pentru n2 şi n−2n

când n ≥ 2.
6. Fie dn,k numărul de feluri ı̂n care putem pune n persoane la k mese rotunde
identice, ı̂ncât la fiecare masă să stea cel puţin 2 persoane.
Daţi o demonstraţie combinatorială a faptului că

dn,k = (n − 1) (dn−1,k + dn−2,k−1 )

pentru n ≥ 2.
7. Fie rn,k numărul de feluri ı̂n care putem pune n persoane ı̂n k grupuri,
ı̂ncât fiecare grup să conţină cel puţin 2 persoane.
Daţi o demonstraţie combinatorială a faptului că

rn,k = k rn−1,k + (n − 1) rn−2,k−1

pentru n ≥ 2.

8. Numărul eulerian nk este numărul de n-permutări π ı̂n care există exact



k numere i ı̂ntre 1 şi n − 1 astfel ı̂ncât π(i) < π(i + 1).

Să se demonstreze combinatorial relaţiile următoare:
(a) n0 = 1 pentru orice n ≥ 1.



n 
(b) n−1 = 1 pentru toţi n ≥ 1.
(c) k = (k + 1) n−1

n
+ (n − k) n−1



k k−1 pentru toţi n ≥ 2 şi 1 ≤ k < n.

3
Cum putem folosi Mathematica ı̂n acest seminar?
Mathematica este un sistem de calcul tehnic de ı̂naltă performanţă. În particu-
lar, poate fi folosit pentru a efectua calcule simbolice, de exemplu:
• operaţiii polinomiale: ı̂nmulţiri, ı̂mpărţiri, expansiuni,

• calcul exact cu valori ı̂ntregi de mărime arbitrară,

• rezolvarea de sisteme de ecuaţii de tipuri diverse,
• grafică pe calculator, animaţii, etc.

Pentru scopul acestui seminar, voi descrie cum poate fi folosit Mathematica
pentru a rezolva exerciţii referitoare la cursul predat.

Cum să pornim o sesiune de lucru cu Mathematica

Fă dublu-clic pe iconiţa aplicaţiei Mathematica ⇒ pe ecran o să apară deschis
un notebook. În Mathematica, un notebook este o fereastră ı̂n care utilzatorul
poate interacţiona cu sistemul de calcul al aplicaţiei. Este formată din o secvenţă
de celule al căror conţinut este afişat unul după celălalt. Există mai multe tipuri
de celule:

• Celule de intrare, care conţin programe şi definiţii scrise ı̂n limbajul de
programare Mathematica. Celulele de intrare pot fi evaluate: Atunci când
utilizatorul/programatorul face clic cu mausul pe conŗinutul unei celule de
intrare şi apoi apasă Shift+Enter (sau Ctrl+Enter, depinde de sistemul
de operare), Mathematica va evalua conţinutul celulei de intrare şi va afişa
rezultatul evaluării ı̂n o celulă de ieşire.

• Celule de ieşire, ı̂n care apar afişate rezultatele unor evaluări.

• Celule text, care conţin text pentru a fi citit, nu evaluat. Celulele text pot
fi de mai multe feluri: titlu, secţiune, subsecţiune, text nrmal, etc.

Calculul şi analiza inventarului de modele

Vom ilustra cum putem calcula inventarul de modele al fonfiguraţiei formate de
feţele unui cub colorat cu roşu (r), verde (g), albastru (b), alb (w), galben (y) şi
roz (p). Am văzut că indexul de cicluri al grupului de simetrii al feţelor cubului
este

PG (x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , x6 ) = (x61 + 6 x21 x4 + 3 x21 x22 + 8 x23 + 6 x32 )/24

În Mathematica putem defini acest polinom scriind şi evaluând o celulă de intrare
cu conţinutul următor:
PG[x1_,x2_,x3_,x4_,x5_,x6_]:=
(x1^6 + 6 x1^2 x4 + 3 x1^2 x2^2 + 8 x3^2 + 6 x2^3) / 24

4
Aceasta este definiţia polinomului index PG ca o funcţie care depinde de vaolrile
parametrilor de intrare x1, x2, x3, x4, x5 şi x6. Reţineţi că scriem
expr^i
pentru expresia expr ridicată la puterea i, şi
expr1 expr2
pentru produsul expresiilor expr1 şi expr2. Polinomul pentru inventarul de
modele cu culorile r, g, b, w, y, p se obţine ı̂nlocuind ı̂n PG fiecare variabilă xi cu
ri + g i + bi + wi + y i + pi pentru 1 ≤ i ≤ 6, şi apoi efectuând toate adunările şi
ı̂nmulţirile până când obţinem o sumă de termeni. Această operaţie se numeşte
expansiune, iar Mathematica o efectuează dacă evaluăm celula de intrare cu
comanda următoare:

FG = Expand[
r+g+b+w+y+p, r^2+g^2+b^2+w^2+y^2+p^2,
r^3+g^3+b^3+w^3+y^3+p^3, r^4+g^4+b^4+w^4+y^4+p^4,
r^5+g^5+b^5+w^5+y^5+p^5, r^6+g^6+b^6+w^6+y^6+p^6]

Efectuarea manuală a acestor operaţii este foarte migăloasă şi costisitoare, iar
rezultatul este un polinom cu 462 termeni! Fiecare termen este de forma
a ri1 g i2 bi3 wi4 y i5 pi6 unde a reprezintă numărul de colorări a feţelor cubului cu i1
feţe roşii, i2 verzi, i3 albastre, i4 albe, i5 galbene şi i6 roz. De exemplu, numărul
de cuburi diferite cu 3 feţe roşii, 2 feţe verzi şi o faţă albastră este coeficientul
lui r3 g 2 b ı̂n polinomul FG. Putem identifica acest coeficient ı̂n două feluri:
• “Calea grea”, ı̂n care căutăm să găsim coeficientul lui r3 g 2 b citind ditamai
polinomul FG.
• Calea directă, ı̂n care punem Mathematica să determine coeficientul care
ne interesează. În acest exemplu, putem solicita coeficientul dorit prin
evaluarea comenzii

Coefficient[FG,r^3g^2 b]

În ambele feluri ob tinem răpunsul 3. Deci putem produce 3 cuburi diferite cu
3 feţe roşii, 2 verzi şi una galbenă.

Combinatorics
Mathematica has built-in support for combinatorics. We mention here only the
fact that:

• Evaluarea expresiei n! produce valoarea factorialului lui n. De exemplu

41! este evaluat la

33452526613163807108170062053440751665152000000000
n


• Valoarea lui Binomal[n,m] este m .

5
 • Table[expr,i,m,n] crează lista

{exprm , exprm+1 . . . , exprn−1 , . . . , exprn }

unde exprj este rezultatul ı̂nlocuirii lui i cu o valoare ı̂ntreagă j ı̂ntre m

şi n ı̂n expr.
Remarcă: În Mathematica listele sunt scrise ca secvenţe de elemente
delimitate de acolade. Deci, {e1 , . . . , en } reprezintă lista de elemente
e1 , . . . , en , ı̂n această ordine.
De exemplu, evaluarea expresiei

Table[Binomial[10,i],{i,0,10}]
produce lista {1, 10, 45, 120, 210, 252, 210, 120, 45, 10, 1} de valori 10


i pentru 0 ≤
i ≤ 10.
Mathematica ştie şi cum să calculeze numere Stirling de cicluri şi de mulţimi.
Metodele predefinite StirlingS1[n, m] şi StirlingS2[n, m] pot fi folosite pen-
tru calcululul lor.