Importanța ecosistemelor de pădure

Încă de la apariţia lor, pădurile au jucat un rol important în viaţa planetei

noastre, contribuind de multe ori la dezvoltarea societăţii umane.
La apariţia omului, pădurile constituiau sursa principală de hrană şi adăpost,
precum şi prima sursă de energie. Mai târziu, ele au fost preţuite de către omul
vânător sau crescător de animale datorită cantităţii şi calităţii vânatului adăpostit
ori după fructele sau iarba produse.
De peste 5.000 de ani, începând din epoca fierului, lemnul s-a impus ca
principalul produs al pădurii, acesta reprezentând cel mai important combustibil şi
material de construcţie în cele mai diverse zone ale
globului. Astfel, fără marile cantităţi de lemn recoltate din păduri, marile civilizaţii
nu s-ar fi dezvoltat niciodată.
Rolul fizico-geografic al pădurilor se manifestă în câteva direcţii:
1. Rolul pădurilor asupra formării şi modelării scoarţei terestre
· Pe lângă rolul pe care pădurile l-au jucat în acumularea marilor depozite de
cărbuni din subsol, ele au întârziat producerea eroziunilor şi a alunecărilor
de teren în părţile ridicate ale reliefului, favorizând în acelaşi timp
depunerile în depresiuni
· Prezenţa pădurilor a împiedicat acţiunea destructivă a vânturilor

2. Rolul pădurilor asupra climei

· Îndulcesc extremele de temperatură din timpul iernii şi al verii, exercitând
o influenţă similară cu cea a oceanelor
· Sporesc umiditatea absolută şi relativă a aerului, putând să acţioneze
favorabil asupra precipitaţiilor
· Reduc viteza vântului
· Înlesnesc depunerea zăpezii
· Împiedică evaporarea apei din sol şi transpiraţia excesivă a plantelor

3. Influenţa pădurilor asupra solului

· Contribuţia arborilor la dezagregarea rocilor şi sporirea profunzimii solului
precum şi la întreţinerea umidităţii, afânării şi bunei structurări a acestuia
· Îmbogăţirea solului în elemente asimilabile, datorită litierei bogate, în
descompunere

4. Rolul hidrologic
 · Absorbţia apelor de suprafaţă şi regularizarea debitelor lichide, care devin
mai constante şi mai ridicate, împiedicându-se astfel producerea
inundaţiilor
· Drenarea biologică la care contribuie toate etajele de vegetaţie din pădure,
fapt datorat transpiraţiei puternice a masei foliare.

5. Influența padurilor asupra culturilor agricole

· Perdelele forestiere de protectie, asezate perpendicular pe directia vântului,
reduc simtitor viteza acestuia. În consecintă, câmpurile agricole protejate de
perdele dau recolte de cereale în medie cu 25-30% mai mari în anii
obișnuiți. În anii secetoși, sporul de recoltă ajunge pâna la 300% față de
câmpul fara perdele. Acest efect se datorează faptului că perdelele reduc
evaporația și, în timpul iernii, contribuie la raspândirea mai uniformă a
zapezii pe teren, care nu mai este dusă de vânt ci reținută pe câmp

6. Influenta pădurilor asupra sănătății oamenilor

· Pădurea purifică atmosfera, fixând carbonul vatamator animalelor si omului
si reda oxigenul necesar respiratiei lor
· Conditiile igienice ale masivelor mari împadurite sunt mult mai favorabile
decât acelea ale oraselor, mai cu seama centrelor industriale. Aerul de
padure este mai curat, mai sanatos, deoarece fumul si praful lipsesc, gaze
vatamatoare nu se gasesc, iar agentii patogeni sunt relativ putin
reprezentati
· În padurile de rasinoase, se adauga si îmbogatirea aerului în ozon,
provocata de rasina arborilor. Aerul din aceste paduri este cel mai potrivit si
cel mai bun în cazul bolilor urmate de o perioada de lunga convalescenta
· Frunzisul des al padurii actioneaza ca un ecran protector si atenueaza
zgomotul, asigurând un echilibru al organismului uman cu mediul
înconjutator
· Padurea contine numeroase resurse cu caracter sanogen: plante
medicinale, fructe de padure, ciuperci comestibile, nectar si polen al florilor
etc. Padurile, luminisurile, vaile, taieturile si plantatiile adapostesc circa 60
% din totalul plantelor medicinale existente în tara noastra.

7. Importanța padurii pentru înfrumusetarea peisajului

· De multa vreme se considera ca „Padurea este cea mai frumoasa podoaba a
pamântului. Ea face maretia muntilor si veselia câmpiei. Un câmp fara
 arbori este un pustiu mort, fara viata, iar calatorul care strabate un
asemenea câmp pierde orice dispozitie de veselie si devine tacut si plictisit”
· În prezent, „Padurea este un spatiu sacru, în care se nasc mituri si se creaza
poezie, un orizont de cunoastere, de revenire si regasire a vârstelor omenirii
în drumul sau spre progres. Prilej de meditatie pentru filosofi, motiv de
inspiratie pentru poeti, depozitar al perfectiunilor plastice pentru artisti,
padurea reprezinta o culme a creatiei naturii atât în plan biologic cât si
estetic”

8. Rolul social al padurii

· Din documentele Bancii Mondiale rezulta ca 1,6 miliarde de oameni depind
de paduri pentru a-si asigura necesitatile. Peste 2 miliarde de oameni (cca.
30 % din populatia globului) se servesc de biocarburanti, compusi, în mod
esential, din lemn de foc, pentru gatit si încalzirea locuintelor
· Forta de munca angajata în sectorul forestier (silvicultura si exploatarea
padurilor) pe glob include cca 12,3 milioane persoane. În Europa, în
întreprinderile cu profil forestier activeaza 2,4 milioane salariati, respectiv 5
% din totalul fortei de munca angajata în unitatile industriale si agricole de
pe continent

9. Rolul militar al pădurilor

· Chiar daca acest rol s-a redus o data cu trecerea de la razboiul conventional
la cel modern, totusi, si în prezent, din punct de vedere strategic, padurile
servesc pentru mascarea concentrarii si deplasarii trupelor în vederea
bataliilor. Din punct de vedere tactic, padurile ofera cel mai bun adapost în
timpul luptei, asa ca ea a fost considerata drept cel mai fidel aliat

Toate influentele binefacatoare ale padurii trec de multe ori neobservate, mai
ales în regiunile bogate în resurse forestiere. În schimb, atunci când padurile, din
diverse motive, au disparut sau sunt reduse drastic, rolul si efectele pozitive ale
prezentei acestora devin evidente, distrugerea lor fiind resimtita la nivelul cadrului
general al regiunii. â
Acesta este, spre exemplu, cazul a întinse regiuni din China, S.U.A., India,
Bangladesh, sudul Europei dar si al tarii noastre, unde inundatiile catastrofale din
ultimele secole au fost datorate în special reducerii semnificative a suprafetei
paduroase în bazinul superior ale cursurilor principale de apa.