Imunulogie

INTREBARI SISTEMUL IMUNITAR 30.09.2020

1. Ce este Sistemul Imunitar (SI)?

Sistemul Imunitar reuneşte organele, ţesuturile şi celulele, care asigură apărarea organismului uman
de substanţe genetic străine (antigeni) de origine exogenă sau endogenă.
2. Ce funcții prezintă SI?
Funcţia Sistemului Imunitar constă în identificarea Ag şi generarea unui răspuns specific –
- sinteză de anticorpi,
- acumulare de limfocite sensibilizate, care îl vor neutraliza, distruge şi elimina din organism.
3. Enumerați organele limfoide.
a) Centrale:maduva ososasa; timusul
b) Periferice: ganglionii limfatici, splina, formatiuni limfoide ale mucoaselor
4. Precizați unde este localizată măduva hematogenă și ce rol are aceasta dpdv imunologic.
Măduva hematogenă este localizată în trabeculele ţesutului osos spongios din epifizele oaselor lungi,
din grosimea oaselor late şi din interiorul oaselor scurte.
Din punct de vedere histologic, ea este formată din stromă, vase sanguine, limfatice şi nervi. Stroma
este formată din celule conjunctive reticulare, formând o retea în ochiurile căreia se afla celule stem.
Aici se diferenţiaza limfocitele B.
5. Ce rol are Timusul dpdv imunologic ?
Timusul eliberează în circulaţia sistemică
 T-limfocite,
 hormoni (timozină, timopoietină, factorul timic etc.) care reglează proliferarea şi diferenţierea
limfocitelor.
6. Cum este alcatuită Splina dpdv imunologic?
Splina la exterior prezintă o capsulă de natură conjunctivă ce trimite în interiorul organului, în
parenchim, prelungiri care alcatuiesc trabecule. Acestea împreună cu reţeaua de celule reticulare
formează suportul pentru o largă varietate de celule.
În structura splinei intra două tipuri de ţesut: ţesutul responsabil de distrugerea hematiilor
îmbătrânite şi de generarea în urgenţă de noi hematii, plachete şi granulocite (pulpa roşie) şi tesutul
populat de celule implicate în imunitate (pulpa albă).
7. Ce sunt ganglionii limfatici și cum sunt alcatuiți aceștia dpdv al structurii imunologic?
Ganglionii limfatici – sunt formaţiuni ovale de diferite dimensiuni, amplasaţi în locul de confluenţă a
vaselor limfatice mari.
Fiecare ganglion limfatic este acoperit la suprafaţă cu o capsulă din ţesut conjunctiv, iar în interior
conţine ţesut limfoid.
Ţesutul limfoid al ganglionului limfatic este separat în două straturi: cortical şi medular.
Stratul cortical este format din foliculi – conglomerate de limfocite B.
În stratul paracortical sunt amplasate cu predilecţie limfocitele T.
În stratul medular se găsesc plasmocitele, care secretă imunoglobulinele (anticorpii).
8. Enumerați 4 localizări ale ganglinilor limfatici.
Occipitali- amplasaţi pe tuberozităţile occipitale – colectează limfa de la tegumentul scalpului şi
regiunea cervicală posterioară.
Submandibulari – amplasaţi sub ramurile inferioare ale mandibulei – colectează limfa de la
tegumentul feţei şi mucoasa gingiilor.
Inghinali – amplasaţi pe traiectul ligamentului inghinal – colectează limfa de la tegumentele
membrului inferior, hipogastriu, fese, regiunea anală, perineu, organele genitale.
Poplitei – amplasaţi în fosa poplitee – colectează limfa de la tegumentele piciorului.
9. Enumerați caracteristicile ganglinilor limfatici normali.
Caracteristicile ganglioni limfatici normali sunt:
- dimensiunea lor nu depăşeşte dimensiunea unui bob de mazăre,
- sunt solitari,
- de consistenţă elastică,
- mobili,
- nu aderă între ei şi la ţesuturile adiacente,
- nu sunt dureroşi.
10. Precizați compenentele țesuturilor limfoide individualizate anatomic asociate mucoaselor.
Ţesuturile individualizate anatomic sunt:
1. Componentele inelului limfatic Valdayer
a) Amigdalale linguale
b) Amigdalele palatine
c) Amigdalale tubare
d) Amigdalele faringiene
2. Plăcile Payer
3. Apendicele vermiform
11. Enumerați componentele țesuturilor limfoide difuze asociate mucoaselor.
Ţesuturile limfo-epiteliale difuze sunt localizate la nivelul tracturilor digestiv, respirator, genito-urinar
etc.
După localizarea lor aceste ţesuturi au fost numite:
MALT – ţesut limfoid asociat mucoaselor
SALT – ţesut limfoid asociat pielii
BALT – ţesut limfoid asociat bronhiilor
GALT – ţesut limfoid asociat intestinului
INTREBARI SUBCAPITOLUL IMUNITATE NESPECIFICA (13.10.2020)
12. Ce este imunitatea nespecifica si ce rol indeplineste?
Imunitatea nespecifica reprezinta :
 Factorii de apărare nespecifică care au un spectru larg de acţiune, adică nu posedă
specificitate înaltă.
 Forţele nespecifice de apărare care sunt suficiente pentru a combate majoritatea agenţilor
patogeni.
 Reacţiile nespecifice care stau la baza imunităţii naturale şi oferă organismului imunitate
chiar şi contra agenţilor patogeni pe care organismul nu i-a mai întalnit anterior.
Aceşti factori fiind filogenetic (evolutiv) mai vechi au rol decisiv în protecţia nou-născutului pană la
maturizarea mecanismelor imune specifice.
13. Precizati care sunt principalele bariere fiziologice care asigura iminitatea nespecifica.
Printre barierele fiziologice se numără
- tegumentele şi mucoasele intacte,
- GL,
- epiteliul ciliat,
- mediul acid gastric,
- rinichii (care excretă unele microorganisme, în special virusuri).
14. Ce este properdina si ce rol indeplineste?
Properdina – globulină plasmatică, care activează alternativ complementul şi împreună asigură
eliminarea virusurilor şi bacteriilor din organism.
Conţinutul de properdină la copii este mic, la 1-3 săptămâni nivelul lui creşte vertiginos şi rămâne
ridicat pe durata întregii copilării.
15. Ce este interferonul si ce roluri indeplineste acesta?
Interferon – proteină cu acţiune antivirală, care se manifestă în faza de replicare intracelulară a
virusurilor. Poate fi sintetizat de orice celulă a organismului uman, dar în special de leucocite.
Rolurile interferolunui sunt:
- blochează multiplicarea chlamidiilor,
- plasmodiului malariei, ricketsiilor,
- sporeşte rezistenţa celulelor
- organismului la acţiunea exo- şi endo
- toxinelor,
- stimulează fagocitoza,
- creşte citotoxicitatea limfocitelor,
- blochează cangerogeneza,
- influienţează formarea de Ac (dozele mici – o stimulează, iar dozele mari – o inhibă).
16. Ce este sistemul complement si ce rol biologic indeplineste acesta?
Complementul – sistem enzimatic, format din globuline plasmatice, rolul biologic al căruia este liza
Ag celulari (virusuri, celule infectate de virusuri, bacterii, micoplasme, protozoare, celule tumorale)
fixaţi de Ac.
Toţi componenţii sistemului complement circulă în sânge sub formă de precursori care pot fi activaţi
pe 2 căi: clasică sau properdinică.
Declansatorul căii clasice de activare este complexul Ag-Ac. În lipsa Ac sistemul complement poate fi
activat prin calea alternativă – properdinică.
17. Ce este fagocitoza?
Fagocitoza – un proces de captare şi digerare a Ag de către macrofagii tisulari (monocite) şi
microfagelor circulante (neutrofile şi monocite).
Fagocitele sunt primele celule care intră în contact cu Ag exo- sau endogeni.
INTREBARI IMUNITATEA SPECIFICA 05.11.2020
18. Precizati mecanismele specifice ale imunitatii
Mecanismele specifice ale imuitatii sunt: celular şi umoral, care se deosebesc între ele prin
mecanismele de neutralizare şi eliminare a Ag.
19. Precizati tipurile de celule implicate in imunitatea specifica celulara
Celulele implicate in imunitatea specifica celulara sunt:
- T-limfocite (timodependente) şi
- B-limfocite (bursodependente).
20. Cum actioneaza limfocitele T in cadrul imunitatii ?
Linfocitele T in cadrul imunitatii actioneaza prin participarea nemijlocit la „lichidarea” agresorului
antigenic. Ele neutralizează antigenul direct sau prin intermediul unor SBA speciale – limfokine.
21. Cine ajuta imunitatea umorala ?
Imunitatea umorală este asigurată de către B-limfocite.
Iniţial sunt stimulate T-limfocitele, care se vor transforma în T-helper. Aceştia prin intermediul
interleukinelor vor stimula transformarea B-limfocitelor în plasmocite, care vor sintetiza anticorpi
specifici. Deci, celulele efectoare ale imunităţii umorale sunt plasmocitele.
22. Precizati ordinea de activare a imunoglobulinelor in cazul raspunsului imun primar si in
cazul raspunsului imun secundar
Ordinea de activare a Ig in cazul rapunsului imun primar este Ig M, apoi IgG, ulterior IgA si in cazul
raspunsului imun secundar este sintetizată IgG.
23. Descrieti imunoglobulinele G
IgG constituie 70-80% din totalitatea Ig plasmatice.
Este unica Ig care trece bariera placentară, asigurând imunitatea pasivă a nou-născutului.
În timp nivelul IgG materni din plasma sugarului scade, ca să atingă minimumul la 6-9 luni.
Spre vârsta de un an intensitatea sintezei IgG proprii este la nivelul de 50% din cea a adultului.
La 4-6 ani nivelul IgG la copii atinge nivelul IgG la adult.
24. Descrieti imunoglobulinele M
IgM constituie 5-10% din totalul Ig plasmatice. Ele constituie prima linie de apărare.
În plasma nou-născuţilor nivelul IgM este scăzut, dar creşte rapid, atingând nivelul adultului la vârsta
de 1-2 ani.
25. Descrieti imunoglobulinele A
IgA constituie 10-15% din totalul Ig plasmatice, sunt localizate la nivelul mucoasei şi submucoasei
tubului digestiv şi căilor aeriene.
Cea mai mare parte a IgA rămâne la locul de sinteză (IgA secretorie), asigurând imunitatea
locală. IgA secretorie se găseşte în lacrimi, salivă, secreţiile nazale şi bronşice, secreţiile tubului
digestiv, colostru.
Nivelul IgA secretor la copii este mic. Creşte odată cu vârsta şi atinge nivelul cel mai înalt la vârsta de
5 ani.
26. Rolul imunoglobulinelor D si E.
IgD şi IgE se conţin în cantităţi neînsemnate (câte 0,2% fiecare).
IgD este o globulină de tip embrionar. Este capabilă să activeze complementul pe calea alternativă, să
neutralizaze unele virusuri.
IgE constituie partea cea mai mare a reaginelor – anticorpi responsabili de declanşarea reacţiilor
alergice.
Sunt sintetizate ca răspuns la contactul primar cu Ag.
IgE sunt fixate pe suprafaţa mastocitelor şi a bazofilelor, realizând astfel starea de sensibilizare. IgE
practic lipseşte în plasmanou-născuţilor.
În timp concentraţia lor creşte atingând nivelul adultului la vârsta de 10-12 ani.

INTREBARI IMUNOLOGIE ANTIGENELE 23.11.2020

1. Ce sunt Antigenele?
Sunt subsatnte sau structure care induc un raspuns imun umoral sau celular
2. Ce sunt epitopii?
Epitopii sunt segmente mai mari sau mai mici din lungimea unui lant polipeptidic
3. Enumerati factorii de care depinde imunogenitatea unei molecule de AG.
Imunogenitate unei molecule de AG depinde de:
 Dimensiunea molecule
  Calea de patrundere
 Asocierea tg cu un adjuvant
 Natura chimica a atg
 Repertoriul imunologic
4. Ce sunt xenoantigenele (heterologe) xeno=strain.
Antigenele heterologice provin de la aindivizi de alta specie.
5. Ce sunt aloantigenele (ag=antigene)?
Provin de la indivizi de aceeasi specie si exprima polimorfismul genetic in cadrul unei specii.
Doi indivizi a unei specii sunt diferiti din punct de vedere antigenic.
6. Ce sunt autoantigenele?
Autoantigenele sunt antigene exprimate de celulele propria ale uni individ.
7. Ce sunt epitopii si ce sunt haptenele
Epitopii sunt antigene complete care determina formarea de anticorpi si reactioneaza
specific cu ei “in vitro”.
Haptenele sunt antigene incomplete , fragmente ale molecule de antigen complet, nu sunt
capabilelsa induca formarea de anticorpi specifici, atunci cand sunt inlocuite la un organism
primitor. Au capacitatea de a actiona cu anticorpii, process finalizat prin producerea unor
reactii vizibile.Haptenele sunt compusi chimici cu greutate foarte mica ce nu se pot atasa de
o molecula purtatoare, fiind restabilita astfel functia antigenica primara.
8. Asezati in ordine descrescatoare din pdvd antigenic urmatoarele molecule:
Proteine, lipide, ac nucleici, polizaharidele.
Antigene proteice
Antigene polizaharidice
Antgene nucleice
Antigene lipidice
9. Clasificati Ag. Naturale.
Subsante solubile: protein, polizaharide acizi grasi
Diferite particule isolubile, corpusculare: celule, bacterii, virusuri, paraziti
10. Precizati tipurile de AG. Intalnite in cazul unei celule bacteriene.
Antigene somatice :O”
Antigene flagelare “H”
Antigene fimbriale “ F”
Antigene capsulare “ K”
Antigene de suprafata “ Vi”

INTREBARI IMUNOLOGIE 09.12.2020

1) Precizati care sunt principalele antigene de origine virala?

Virusurile unice dpdv antigenic: sunt puternic imunogene (virusul IBR/IPV, virusul
boliiAujesky, virusul pseudopestei aviare
Virusurile cu un accentuat fenomen de variatie antigenica: virusul febrei aftoase-7
tipuri cu subtipuri sau variante A-32, O-11, C-5, SAT1-7, SAT2-3, SAT3-4 si Asia1-
3. – virusul pestei porcine africane-20 variante imunologic distincte; -virusul
examenului veziculos al porcului – 11 variante
Virusurile din familia Orthomyxoviridae (gripale): genom segmentat- pot aparea
rearanjari intre: segmentele genomice provenite de la virusuri diferite; virusurle
gripale umane , cu cele ecvine, porcine si aviare.
La virusul anemiei infectiase-‚ deriva antigenica’
 2) Explicati din punct de vedere ;antigenic grupele sangvine umane.
Sunt 4 grupe sangvine umane:
gr. I sau 0 , cu aglutine dar fara aglutinogeni
gr II sau A, cu aglutinogen A si aglutinine beta;
gr III sau B, cu aglutinogen B si aglutinine alfa;
gr IV sau AB, cu aglutinogeni AB dar fara aglutinine.
3) Explicati din punct de vedere imunologic sistemul RH.
Sistemul RH semnalat de Lansteiner si Wiener (1940), au constatat ca serul iepurilor
imunizat cu eritrocitele maimutelor Macaccus rhesus aglutineaza eritrocitele a 5% din
oameni- Rh pozitivi , ceilalti fiind Rh-negativi. Folosirea de antiseruri , obtinute prin
izoimunizare a dus la identificarea a 26 de antigene Rh. Cel mai frecvent se intalnesc
urmatoarele antigene: D,d, C, c, E,e. Grupul genetic ce coordoneaza sinteza anigenelor
Rh se transmite ereditar dupa legile mendeliene si este responsabil de eritroblastoza
fetala. O mama Rh- care poarta un fetus Rh+ (caracter mostenit de la tata), va fi
imunizata de hematiile fetale.
Anticorpii aparuti produc aglutinarea eritrocitelor fetale si moartea produsului de
conceptie. Anticrpii anti Rh apar numai:dupa imunizarea mamei de catre hematiile
fetale,; dupa transfuzii cu eritrocitele subiectilor Rh+
4) Explicati ce sunt antigenele complexului major de histocompatibilitate si explicati care
este importanta practica a acestora.
Sunt produse de gene grupate intr-o zona a bratului scurt al cromozomului 6 denumita
„ complexul major de histocompatibilitate” (CMH). CMH contine mai multi loci care
l randul lor codifica 3 familii de proteine:
-locii A, B, C coifica proteinele care sunt exprimate pe suprafata tuturor celulelor
nucleate si a trombocitelor- proteine din clasa I
-regiunea D cuprinde locii DP, DQ si DR. Genele codifica -proteinele din clasa a II-
a- exprimate de un nr mai restrans de celule si anume cele care sunt interesate
functional in transmiterea informatiei antigenice: macrofagele care prezinta Atg;
celulele care recepteaza aceasta informatie: limfocitele B si limfocitele T active.
-CMH mai cuprinde alti 3 loci care controleaza producerea unor componente din
sistemul complement C2, C4 si Bf – proteine foarte slab antigenice au fost grupate sub
numele de proteine de clasa a III-A

5) Care sunt antigenele sechestrate si ce importanta prezinta din punct de vedere

patologic .
Prin cercetarile lui Burnet si ale lui Medawar si col. S-a dovedit ca exista o toleranta
imuna innascuta fata de toate antigenele de organe, care au venit in contact cu sistemul
limfoid.
Pentru structurile tisulare care raman topografic in afara contactului cu limfocitele
circulante, nu exista o toleranta imunologica innascuta: tiroida, creierul, testiculul,
unele componente oculare care in conditii fiziologice nu sunt vehiculate in organism.

Din pdv patologic are loc deservarea lor in circulatie, iar in contact cu celulele
imunocompetente, acestea le recunosc drept non-self si vor produce impotriva lor
efectori imuni, avand drept consecinta inducerea de boli autoimune: tiroida autoimuna,
oftalmia simpatica, aspermia autoimuna etc.