·1

II
11
1. A~EZAREA GEOGRAFICA, LIMITELE, TA.RMURILE ~I SUPRAFATA

I
I A~ezarea geografica (Harta 1)

I: •
•
Europa este situata in intregime in Emisfera Nordica.
este strabatuta de: - Cercul Polar de Nord, prin: Federatia Rusa, Finlanda, Suedia, Norveg_ia ~i Islan a,
d .

· - Meridianul 0° (!?r.~~m.\;\!!£h), ce trece prin Regatul Unit, Franta ~i Spam~.~ .a)·

Limitele (Europa este o peninsula a Asiei, cu care formeaza O singura unitate continentala nUID1ta Eurasi ·
N - 71 ° lat. N: Capul Nord/Nordkinn (Norvegia), Oceanul Arctic;
S- 36° lat. S: Capul Tainaron/Matapan (Grecia), Marea Mediterana;
V - 9° long. V: Capul Roca..(Portugalia), Oceanul Atlantic; · . .
E - 67° long. E: Vorkuta; Mli' Ural, fluviul Ural,. Marea Caspica, Mlii Caucaz, limita dintre Europa l?i Asia.
Tarmurile sunt crestate, cu: .
a. articulatii: .
• insole: Islanda (cea mai mare insula vulcanica din Oc. Atlantic); Arhipelagul Britanic, cu insul~le Marea
Britanie ~i Irlanda; Baleare ~i Canare (Spania); Madeira ~i Azore (Portugalia); Corsica (Franta);
S~dinia ~i Sicilia (Italia); Creta (Grecia); Malta; Cipru; . .
• peninsule: Kola (Rusia), Scandinaviei, Iutlanda (se suprapune pe Danemarca), Iberica (cu Po~gaha J1
Spania), Italica, Balcanica, Peloponez (Grecia), Crimeea (anexata abuziv de Federatta Rusa
in martie 2014, in acel moment parte a Ucrainei);
• stramtori: Gibraltar (in sudul Spaniei, care apaqine Regatului Unit), Bosfor, Dardanele;
• golfuri: Biscaya (Marea Cantabrica).
I ,I
b. mari:
I
I • Baltica, Norvegiei, Nordului (cu petrol), Manecii (cu Channel Tunnelfrunelul Canalului -vezi Termeni
.geografici, de la pag. 205 - intre RegatuL Unit ~i--Franta), Mediterana, cu Marea Adriatica ~i Marea
Egee, Marea Neagra, Marea Marmara, Marea Azov, Marea Caspica.
Tipuri de Jiirmuri:
a. inalte, la contactul dintre mare/ocean ~i munte:
I,
II
• cu fiorduri - vechi viii glaciare inguste ~i adanci invadate de apele marii, cu aspectul unor golfuri cu 't.
peretii inalti ~i abrupti (vezi Mic dicfionar ilustrat de termeni geografici, de la pag. 209,
nr. 1);
-tar.mu! Marii Norvegiei (Norvegia - ,,Tara fiordurilor"), nordul lslandei ~i nordul Scop.ei;
• dalmatic ( cu canale ~i insule)
cutele muntilor, paralele cu tarmul, prin inaintarea apei fol'll}eaza canale, in locul
depresiunilor ~i vailor, ~i insule, in locul culmilor cutelor;
:''; -pe tarmul estic al Marii Adriatice (Dalmatia/Croatia) (pag. 209, nr. 2);
• cu rias - sunt golfuri r~mificate c~re piitrun~ ~da~c in u~cat, pe curs~! v_ailor, ~in regiuni de munti vechi ),,
(care au culm1le perpendtculare pe hma tarmulw) sau de podi~un u~or maltate (pag. 209, nr. 3);
- pe tarmul atlantic - in nord-vestul Spaniei, Pen. Bretagne (Franta), sudul Regatului Unit.
b. joase, la contactul dintre mare/ocean ~i campie:
• · cu lagune - sunt lacuri formate prin inchiderea unor golfuri de catre mare;
- tarmul Marii Baltice (Germania, Polonia), tarmul Marii Negre (Romania);
• cu limanuri - sunt lacuri formate prin inchiderea gurilor de varsare ale unor rauri de catre mare;
- tarmul Marii Negre (Romania ~i Ucraina);
I • cu delta - se formeaza in mari inchise, din interiorul continentului, cu ffi9.r:'~~ mici: ~.Yn~k-~g, Volga,
I
JI
j, Ron, Pad (sau Po); Rin, de~i se varsa in oce~m (exceptie) (pag. 203, nr. 4);
• .cu estuar -in zonele deschise, la ocean, cu maree mari: Tamisa, Sena, Eiba (pag. 209, nr. 5);
• antropic- cu poldere (Tarile de Jos - ,,Tara polderelor"): uscaturi obtinute de sub apa marii prin
· 2 indiguire ~i desecare (pag. 209, nr. 6).
1
Supraf~ta: 10,18 mil. km , penultimul continent al Terrei , intre Australia, mai mic, ~i Antarctica, mai mare.

1
Nu e nevoie sa memorezi toate aceste date. Ele sunt doar pentru a-ti lll!Ura inva(area, pentru a-p intregi o explicatie, o argumentare cerute in t t ·
exceptandu-le pe cele de la capitolul ,,Clima Europei" (pag. 15-17) ~i pe cele de la cap1tolul ,,Relieful Romaniei" (pag. 33-42), necesare reali~'.
compara\iilor de clima ~i de relief. '
1
' ; 10
It
-
~-
r.
1--1eo
•tnsu11
-tnswr
Pm.. J)el)lnsul.l

"'·
Y, •-more
10Jr
C. •ap

f-"'L"'--"".,_,,,. - f!rm lnait

!Arm cu poidere - IArm Jos
-del~
<1 -estuar

I
I
IE as

..,•i,, S.rtllnla'
(/ta)
area

AFRICA [ ~ 1.
/ :Meaiteran

Harta 1. Europa - a~ezare geograficii

2. ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE DEFINITORII ALE EUROPE!
2.1 RELIEFUL
1. Caractere generaJe ale reliefuJui
• altitudinal, relieful Europei se i'ncadreazii i'ntre: - 28 m (Ciimpia Precaspicii) ~i + 5 642 m (vf. Elbrus, din Muntii
Caucaz); al doiJea viirf + 4 810 m (vf Mont Blanc, din Munpi Alpi); altitudinea medie este de 340 m (Harta 2);
• din punct de vedere al treptelor de relief, i'n Europa predominii ciimpiile (57%); munpi detin doar 6%;
• tectonic, Europa apaqine Pliicii Euroasiatice, principalele unitiiti morfostructurale fiind:
a. unitiiti de platformii (precambriene), reprezentiind eel mai vechi nucleu continental european;
b. unitiiti de orogen (oros = munte), formate prin 1ncretirea _(cutarea) (pag. 210, nr. 7) scoaqei terestre
i'n orogenezele: caledonianii, hercinicii ~i alpinii (Harta 3).
2. Unitati morfostructuraJe/unitafi de relief
• unitiiti precambriene (striivechi) - Scutul Baltic §i Platforma Est-Europeanii/Platforma Rusii;
(Europa precambriana)
munti:
• unitiiti caledoniene (foarte vechi) - Alp ii Scandinaviei; M'ii Scotiei, Mtii Grampiani, M\ii Penini ~i Mtii Cambrieni
(Europa caledonianli) (toate in Regatul Unit); Pod. Casimcei (in centrul Dobrogei);
• unitati hercinice (vechi) - Meseta (Spania ~i Portugalia); Masi vu! C::entral, M1ii Jura, M\ii Vosgi ~i Pod. Ardeni (toate)
(Europa hercinica) in _Franta); !v,fasivul ~istos Renan, M111 Padurea Neagra ~i M111 Harz (toate in Germania);
Mi" Ural; Mi" Miicinului (in nordul Dobrogei);

• unitafi alpine (noi, tinere)- I\1\ii Sierra I'Jevada, Mtii Iberici, Mtii Cantabrici ~i WPirinei (toate in Spania); ..
1
(Europa alpinil) M'" Alpi; M,111 " Apenini (Italia); Alpii Dinaric,i; M111 Balcani/Stara Planina, M1ii Rila, M~'
Pirin ~i M Rodopi (toate in Bulgaria); M~' Pindului (Grecia); M1ii Carpati; M~i Caucaz;
11
r
1,
i
• vulcani: a. inactivi: in vestul .Carpatilor 0rientali (0~-Gutai-Tible~-:Cahmaru-Gurghiu-
. . . H arghita)d, eelnimai
l~t de munµ vul~anici din Euro~a (Ma~ivul ~ioma~-Puturosu ar putea r\~~ede ani;
lung
un vulcan

,,
}t
activ, conform National Geographic); ulttma lu1 erupt1e a avut Ioc_ ~cum 3 o. bd •ei Placii
I
' b. activi: Etna, Vezuviu, Stromboli (toti in Italia); Santorini (Grecia), format1 ID urma su ucp
Africane sub Placa Euroasiatica; Hekla (Islanda); . . · (toate in
podisuri: Pod. Bavariei (Germania); Pod. Boemiei (Cehia); Pod. Volinic, Pod. Podohc ~1 Pod._Donetu1u~ Rusa)'
Ucraina); Pod. Valdai, Pod. Rusiei Centrale, Pod. Volgai ~i Colinele Timan (toate ID Federatrn '
Podi~ul Norrlan~ (Suedia); Podi~ul Finlandei;
campii: a. fluvio-glaciare C C. Europei de Nord;
b. fluvio-lacustre - C. Padului, C. Panonica, C. Romana;
c. fluvio-litorale - C. Marii Caspice (C. Precaspica), C. Marii Negre; . t/C R a
d. pe structurile precambriene ale Platformei Est-Europene/Platforma Rusli- C. Europe! de Es · us '
C. Finlandei; . . . . •
e. alte campii: C. Andaluziei ~i C. Aragonului (Spania), C. Parisului, C. Loirei ~i C. Aqmtaruei (toate 10
Franta), C. Londrei, C. lrlandei, C. Portugaliei.
3. Tipuri de relief principale
• relief glaciar - a aparut ca urmare a actiunii ghetarilor ( continentali ~i montani), care s~au format in perioada
glaciara cuatemara (pleistocen):
1. continental (de calota): Islanda, C. Nord-Europeanli, nordul C. Est-Europene; .. ..
2. montan (alpin): a. vechi/cuatef!}ar - la peste 2 000 m: M 1ii Pirinei, M 1ii Alpi, M1;; Carpati, M 1" Apenini, Alpn
'I Dinarici, M 1" Caucaz;
b. actual - la peste 3 000 m: Mlii Pirinei, Mlii Alpi, M 1;; Cauc!lz, M 1ii Sierra Nevada;
- dar ~i in Islanda, Alpii Scandinaviei, M 1" Ural (in nord);
• relieflitoral: - cu fiorduri, in Norvegia; cu canale ~i insule (dalmatic), in Croatia; cu rias, in Spania;
· - cu lagune, cu Jinvm1,1r.~ cu delta, cu estuar, antropic (cu poldere), in Tarile de Jos;
• reliefpetrografic: -vulcariic - Mlii Apenini (Etna, Vezuviu)~M'; O1rpati (0~-llarghita), MliiCaucaz;
- carstic (pe calcare)- M~' Alpi, M11' Carpati, M1" Caucaz, M 1" Penini, Alpii Dinarici;
- pe loess(pamant galben) - in C. Nord-Europeana, C. Est-Europeana, C. Romana;
• relief eolian - cu dune de nisip, in sudul Frantei, C. Precaspica, C. Romana;
• relief fluvial - in campii, mai ales, cu viii largi, interfluvii netede, lunci ~i terase.
4. Caracterizarea principalelor unititi de relief
Munµi Alpii Scandinaviei: Norvegia, Suedia:
- altitudinea maxima: 2 489 m, vf. Galdh0piggen (Norvegia);
- orogeneza in care s-au format: caledonianii;
- tipuri de relief: relief litoral (cu fiorduri), relief glaciar;
Muntii Penini: Regatul Unit (Anglia):
- 895 m, vf. Cross Fell;
- orogeneza caledonianii;
- relief carstic, relief glaciar;
Muntii Pirinei: Spania, Franta:
- 3 404 m, vf. Pico de Aneto (Spania);
- orogeneza alpina;
- reliefglaciar, cu ghetari de tip pirinean (fara viii glaciare );
Muntii Alpi: Franta, Italia, Germania, Elvetia, Liechtenstein, Austria, Slovenia:
- 4 8 IO m, vf. Mont Blanc/Monte Bianco (Franta/Italia);
- orogeneza alpina;
- relief glaciar, relief carstic;
Muntii Apenini: Italia:
- 2 912 m, vf. Como Grande, cu eel mai sudic ghetar din Europa;
- orogeneza alpina;
- relief vulcanic (Etna, Vezuviu), relief glaciar; .
Muntii Alpii Dinarici: Slovenia, Croatia, Bosnia ~i Hertegovina, Serbia, Muntenegru, Albania·
- 2 694 m, vf. Jezerski (Albania/Muntenegru); ·
- orogeneza alpina;
- relief litoral (cu canale/dalmatic), relief carstic, relief glaciar;

12
 Muntii Carpaf1.· C eh'Ia, ~lovacia, . Polonia, Ungaria Ucrain R . .
- 2 655 m, vf. Gedachovka, Mpi Tatra (Slovacia)· omiima, Serbia:
- orogeneza alpina· '
t " C - relief glaciar, reli~fvulcanic, relief carstic·
Mun tll aucaz·· G eorg1a · ' ·
p e d erat1a
. - 5 642 vf' Armenia• ·········gl.!J9-''.I,
Azerb 'd' Rusa:
· m, • Elbrus (Federatia Rusii);
- orogeneza alpina·
M t .. U - relief glaciar, reli~f vulcanic, relief carstic;
untn ral: Federatia Rusa: '
- l 894 m, vf. Narodnaia·
- orogeneza hercinicii· '
.. - relief glaciar (in nord);
Muntu Grampiani: Regatul Unit (Scotia):
- I 343 m, vf. Ben Nevis·
- orogeneza caledonianii'.
. . . - relief carstic, relief gladiar;
Muntu Sierra Nevada: Spania:
- 3 478 m, vf. Mulhacen·
- orogeneza alpina; '
- relief glaciar;
Muntii Balcani/Stara Planina: Serbia, Bulgaria:
- 2 376 m, vf. Botev (Bulgaria);
- orogeneza alpina;
- relief glaciar;
Muntii Rila: Bulgaria:
- 2 925-m, vf. Musala;
- orogeneza alpina;
- relief glaciar;
Muntii Pindului: Albania, Grecia:
- 2 637 m, vf. Smolikas (Grecia);
- orogeneza alpina;
- relief carstic;
Masivul Central: Franta:
- I 886 m, Puy de Sancy;
- orogeneza hercinicii;
- relief vulcanic, relief carstic;
Campia Nord-Europeana: in cea mai mare parte in Germania ~i Polonia - Ciimpia Germano-Polona:
- tip de campie: ciimpie fluvio-glaciarii;
- altitudine: in jur de 200 m;
- inclinarea reliefului: de la sud la nord;
Campia Est-Europeanii: in cea mai mare parte in Federatia Rusa - Ciimpia Rusii:
- campie pe structurile precambriene ale Platformei Est-Europene;
- in jur de 200 m, Colinele Timan (463 m);
_: de la nord la sud, dar ~i de la sud la nord;
Campia Padului: Italia:
- campie fluvio-lacustrii;
- injur de 100 m, mai mare la contactul cu muntii (300 m);
- de la vest la est;
Ciimpia Panonicii: in cea mai mare parte in Ungaria:
- campie fluvio-lacustrii;
- sub I 50 m, ~i sectoare mai inalte (300 m);
- de la nord-vest la sud-est.

13
 -- - -- - -· -- - -- ~ ·- --
·---- - ·--.,- .::....- - . -· ·---- ·- _:___-...:._

-
r C
0 e r I c

.. C,
l c},\('i,~
~ :,, ,.~~
·, ~- ,, , --·-;~ ,.
munfl
'-
dealurl ~I podi$url t .\.

dmpll ., ,
~~:r..., .
- fJ.
0
vufcan
v3rf
'
,,
't'

"'
""
"

c;·

re" ~ e ,,_y,<
"t_,,~ , , - - /

f .4a
M a r • AS 1 A
C 11 l/#/
.500.km ; ,,
Ai=Rh::A .,, .E
..,
~.'.dhl!citifie:~.itei 2oi 7 .,·· MedlteranA
ii,

Harta 2. Europa- unitati de relief

 - Europa pracambrianii
- Europa caladonlanl
- Europa harclnlcii /
l¾® I Europa alplnii
j+ +I Vulcanlam racant

500km

Harta 3. Europa - orogeneze

2.2 CLIMA
1. Factorii genetici ai.climei

• pozitia geografica - intre 36°-71 ° latitudine N, incadreaza Europa in clima temperata ~i partea nordica
(dincolo de Cercul Polar de Nord, doar 6%) in clima rece;
• radiatia solara globala- scade din sud (150 kcal/cm2/an) spre nord (75 kcal/cm2/an), determinand
scaderea temperaturii medii anuale de la sud (l 8°C) la nord (- 5°C);
• circulatia generala a maselor de aer:
a. atlantic/oceanic/umed - determina moderarea temperaturii (ierni blande ~i veri racoroase, in
vest)
~i scaderea cantitatii de precipitatii de la vest (peste 1 000 mm/an) la est (sub 500 mm/an);
b. continental/arid- determina secete (vara) ~i geruri ~i zapezi (iarna), din est;
c. polar/arctic - foarte rece ~i relativ uscat, din nord;
d. m~s:lit~l:'sm~~c;i.t:i/nord-african - cald ~i urned, din sud;
• diferenta de incalzire ~i racire a apei (ocean) ~i a uscatului (continent):
- Oceanul Atlantic determina moderarea termica ~i patrunderea maselor de aer oceanic pana
in centrul Europei; de asemenea, Ctirentul cald al Atlanticului de Nbrd determina cre~terea
temperaturii aerului la latitudini mai mari, pe tarmul nord-vestic al Europei;
- continentul Asia, dimpotriva, determina cre~terea diferentei de temperatura intre vara (iulie)
~i iama (ianuarie) (numita amplitudine termica medie anuala) in estul Europei;

15
 .l
I
-i:
'
• Marea Mediterana ~i Marea Neagra - patrund adanc in interiorul masei continentale europene atenuiind
astfel continentalismul regiunilor din jurul !or;
• relieful - influenteaza prin inalJime (temperatura aeru!ui scade, iar precipitatiile cresc cu iniiltimea) ~i
prin orientarea Janµirilor montane (care apar ca bariere in calea maselor de aer);
• mi~carile Pamiintului: mi~carea de rotatie (zi/noapte) §i mi~carea de revolutie (anotimpuri).

2. Elemente climatice principale

a. temperatura aerului - temperatura medie anuala (T0 m.a.) scade din S-V spre N-E, astfel:
- l 8°C in sud;
- 0°C in nordul Scandinaviei;
- §i - 5°C in N-E Europei;
b. precipitatiile atmosferice - precipitatiile medii anuale (Pp.m.a.) scad din V spre E Europei, astfel:
- I 000-2 000 mm/an §i chiar peste 2 000 mm/an in vest;
- 1 000-500 mm/an in centru §i est;
- 500-300 mm/an la nord de Marea Neagra §i Marea Caspica ~i in nordul
Peninsulei Scandinavia;
- sub 250 mm/an· doar in nordul Miirii Caspice;
- e!e cad tot timpul anului in vest, mai ales vara in centrul §i estul Europei,
iar i.n sud cad iama;
I
,, I
c. vanturile - inV: predomina Viinturile de vest (intre 35°/40° §i 60° lat. N)- cu plofbogate;
i,' - in E: Crivatul - geros iama §i uscat vara;
I. - in S: - Bora - rece, din Muntii Dinarici spre Marea Adriaticii;
I
- Mistralul - rece, din Masivul Central spre Marea Mediterana;
- Sirocco (sau Jugo= sud) - cald, in sudul Spaniei, lta!iei §i Greciei;
- Austrul - cald, in jumatatea estica a bazinului Marii Mediterane;
I - in N: Viinturile polare (Viinturile de est) - reci;
l -1, 1
- brizele marine (de zi §i de noapte)- in zonele litorale;
'1, - brizele montane (de vale §i de munte)- in munti;
'I
''
' I - f.9.hn1,1J- cald, in munti, in tarile alpine (Elvetia, Austria), pe Valea Rinului in Germania, in
Muntii Carpati.

3. Tipurile de climii

• climii inediteraneeana (subtropicalii) (Harta 4):

- T°m.a. = intre 15°C in V/Portugalia ~i 18°C in E/Grecia;

- Pp.m.a. = 600-900 mm/an;
- Bora (pe coasta Dalmatiei), Mistralul (in sudul Frantei), Sirocco (in sudul Spaniei, Italiei
~i Greciei),
Austrul (in Pen. Balcanica);
- veri calde ~i secetoase ~i ierni bliinde ~i ploioase;
- amplitudine ·termicii medie anualii mica;

- acest tip de climat apare ~i ID Peninsula Crimeea, datorita moderiirii termice a Marii Negre
~i a adiipostului creat de Muntii Crimeei / Muntii Iaila (FederMia Rusii);
16
 • clima temperat-oceanica:
0
-T m.~fub-{ 7°C in N/sudul Norvegiei ~i 12°C in S/vestul Frantei;
- Pp.m.a. = 1 000-2 000 mm/an ~i peste 2 000 mm/an local;
- Vanturile de vest;
- veri racoroase ~i ierni bliinde;
- amplitudine termica medie anuala mica;
• clima temperat-continentala: ..
- T m.a. = intre 2°C in N/nordul Rusiei ~i 10°C in S/Romiinia;
0

- Pp.m.a. = 800 mm/an in V §i 500 mm/an in E;

- Crivaµtl;
- veri foarte calde §i ierni geroase;
- amplitudine termica medie anuala mare;

climat temperat de tranzitie - din estul Frantei piina in centrul Romiiniei (Europa centrala), cu
T°m.a. = 10-12°C (in vestul Europei centrale) ~i 5-10°C (in estul Europei centrale); Pp.m.a. = 900
mm/an (in vest) ~i 500 mm/an (in est); Viinturile de vest (in vest) ~i Crivatul (in est);
climat semiarid- nordul Marii Caspice, cu T 0 m.a. = 10-12°C, Pp.m.a. = sub 250 mm/an, Crivatul;
• clima subpolara:
0

-T m.a. = intre 0°C in nordul Scandinaviei ~i - 5°C in N-E Europei;

- Pp.m.a. = 300-500 mm/an;
- Viinturile polare (Viinturile de est);
- veri scurte §i racoroase §i ierni lungi (9 !uni) ~i foarte reci;
- amplitudine termica medie anuala mica;

• clima montana:
- temperatura
0
aerului scade odata cu inaltimea (6°C la I km);
- T m.a. de 0°C se inregistreaza Ia 3 000 m altitudine (,,limita zapeiilor permanente'');
- Pp. atmosferice cresc odata cu iniiltimea, fiind mai mari in munti §i mai mici in ciimpii;

• temperatura maxima absolutii in Europa s-a inregistrat in Grecia, la Atena §i la Eiefsina (+ 48°C), iar
temperatura minima absoluta la Ust-Shchuger (pronunta ust-$ugher) (- 58°C), in nordul Federatiei
Ruse;

• ,,polul ploilor" in Europa se afla in Muntenegru, la Crkvice (pronunta {rkvi/e), unde ploua 5 100 mm/an,
iar ,,polul secetei" se giise§te in sudul Federatiei Ruse, la Astrahan, unde ploua doar l 65 mm/an.

17
 iNDRUMAR

Ce roS t are acest indrumar? Sa te ajute sa inveti mai ~or, prin intelegerea modului de rezolvare a celor trei subiecte

~.1Jm.~.~.P.!IJ>,~tElJ~ _proba scrisa la_geografie!!!

@D t~
P.!l..«;!'\.r~?:.QJX{.~}f~XKiJ.W.~.!t~.m!!!i9.~.C!t~J!-! a
ale probei scrise, cu scopul de a aduna de la fiecare subiect in parte cat mai multe puncte.
':I )~.!!.1!.!i.lW1.,;l.~.r.i!~.P.IJ}!9~rni.~1-li.l}~!.P.Q.P..1!!,,RW.tJ.l.1!.!!!tr.~.7.Q.

Trebuie sa recuno~ti 45 de state ~i capitalele lor pe Harta politica a Europei.

ililliffllJ-U studiaza cu mare atenfie Harta 7 (pag. 22), Tabelul I (pag. 23), harta de mai jos ~i completeaza
tabelul:

(Nu trece la urmatorul exercitiu daca 8.~ recuno~ti toate statele ~i capitalele lor pe harta!)

,..

&--
. .
16•

27..

Nr. 10.
Statul Capitala 11. '\,•

stat
1. Albania Tirana 12.
2. 13.
3. 14.
4. 15.
5. 16.
6. 17.
7. 18.
8. 19.
9. 20.

73
 21.
22.
.,,.~_ - 35.
36. Romania Bucuresti
23. 37.
24. 38.
25. 39.
26. 40.
27. 41.
28. ·- 42.
29. 43.
30. -. 44.
31. 45.
32. . .
33. ~ '7--.

' I' . 34.

·f' B Observatii:
i - Pentru a recuno~te mai u~or statele baltice pe harta folosei;;te un acronim (un cuvant format
:r ,;
din prima sau din primele lite1:_e ale cuvintelor care compun O expresie, 1n cazul nostru, care
_1

' •I. I
!' i compun denumirea unor state). In fragmentul de harta alaturat, de la nord la sud, cifrele indica: I
- Estonia, 2 - Letonia ~i 3 - Lituania. Adunand primele douii litere ale denumirilor statelor
baltice rezulta: EsLeLi (esleli). La fel se poate folosi acronimul ~i pentru capitalele acestor state,
de la nord la sud: Estonia - Tallinn, Letonia - Riga ~i Lituania - Vilnius: TaRiVi (tarivi).
ii - Probleme de recunoai;;tere pe harta impun i;;i fostele state care au compus panii 1n anul 1990
R.S.F. Iugoslavia. In fragmentul de harta alaturat, de la nord la sud, fostele state iugoslave ~-=:::::;;::=::::::=:::;;:~
sunt: I - Slovenia (capitala: Ljubljana, pronunta Liublieana), 2 - Croatia (Zagreb), 3 - Bosnia
- ~i Heqegovina (Sarajevo, pronunta Saraievo ), 4 - Serbia (Belgrad), 5 - Muntenegru
(Podgorica, pronunfii Podgori/a), 6 - Macedonia de Nord (Skopje, pronunta Skopie) ~i 7 -
Kosovo (Pristina, pronunta Pri~tina), stat nerecunoscut de Romania.
iii - Recunoai;;te pe harta i;;i cele i;;apte microstate (state liliput) ale Europei: I - Andorra, 2 -
Monaco, 3 - Luxemburg, 4 - Liechtenstein, 5 - San Marino, 6 - Vatican ~i 7 - Malta. Cu
exceptia a doua dintre ele (Liechtenstein - Vaduz ~i Malta - Valetta), celelalte state au numele
capitalei la fel cu numele statului respectiv.

7..
:'"i
,,,:!
- Trebuie sii recunoi;;ti 28 de unitati majore ~e relief ~i subunitap de relief pe harta Romaniei. ~;[
studiaza cu mare atentie Harta 31 (pag. 42), Harta 32 (pag. 42), harta de mai jos i;;i completeaza -~I
tabelul: - ··1
B (Nu trece la urmatorul exercifiu daca nu recuno~ti toate unitatile majore ~i subunitafile de relief pe harta!)

74