1

Regiunea umărului.
Este constituită din: regiunea scapulară, infraclaviculară, axilară, deltoidă.

Regiunea scapulară
Reperele externe:
Spina scapulei, procesul acromial, marginile laterale şi mediale a scapulei, unghiul scapulei.
Limitele:
Superioară – linia ce uneşte procesul acromial cu vertebra 7 cervicală,
Inferioară – linia orizontală ce trece prin unghiul scapulei,
Medială – corespunde marginii interne a scapulei,
Laterală – linia verticală trasată de la acromion în jos.
Straturile:
1. Pielea,
2. Fascia superficială,
3. Fascia proprie, care formează teci pentru muşchi,
4. Muşchii, sînt situaţi în două straturi: superficial – latissimus dorsi şi trapezius, profund –
supraspinatus, infraspinatus, teres minor, teres mayor, în rezultatul concreşterii foiţei profunde
fasciei proprii cu spina scapulei se formează 2 loje osteofibroase: supraspinată şi infraspinată. Între
muşchiul supraspinat şi fundul fosei supraspinate se găseşte un strat celular şi este situat a.,v. şi
n.suprascapular. La baza procesului acromial vasele suprascapulare trec în loja infraspinata. În loja
infraspinată este o puternică reţea anastamotică (chiar sub stratul muscular pe suprafaţa scapulei) formată
din: a.circumflexă a scapulei (ramură a arterei subscapulare), ramura descendentă a arterei transversale a
gîtului şi artera suprascapulară. Aciastă anastamoză este calea colaterală de bază în vascularizarea
membrului superior la traumarea arterei axilare proximal de artera sibscapulară.

Regiunea infraclaviculară
Reperele externe:
Sternul, claviculele, procesul coracoid a scapulei, coasta 3, muşchiul pectoral mare şi deltoid,
sulcus deltoidopectoralis.
Limitele:
Superior – clavicula,
Inferior – coasta 3,
Medial – partea externă a sternului,
Lateral – partea anterioră a muşchiului deltoid.
Pachetul neurovacular a acestei regiuni format din partea infraclaviculară a plexului brahial artera şi vena
subclavie se proiectează la mijlocul claviculei.
Straturile:
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan, în care este situaţi nn.supraclaviculari din plexul cervical şi nn.intercostali,
3 Fascia superficială, care de la claviculă spre marginea superioară a glandei mamare formează
ligamentul suspensorim mamarium,
4 Fascia proprie, care formează loje pentru muşchii pectorali. Între foiţele fasciei proprii se
formează spaţii subpectorale (superficial şi profund). Foiţa profundă a fasciei proprii sau fascia
clavipectorlă se inseră pe claviculă, coasta 1 , procesul coracoid şi formează loje pentru mm.subclavicular
şi pectoral mic, iar pe marginea inferioară a m.pectoral mare concreşte cu fasciile axilară şi pectorală şi în
aşa mod încizînd spaţiul subpectoral din inferior. Partea externă a acestei fascii formează ligamentul
suspensoriu al axilei. Sub fascia clavipectorală este situată a.toracoacromială, cu venele respective şi
nn.pectorali mediali şi laterali.

1
2
Regiunea axilară
Reperele externe:
Mm. pectoral mare, latissimus dorsi şi coracobrahial, vilozitatea.
Limitele fosei axilare:
Anterioară şi posterioară – marginile inferioare ale mm.pectoralis mayor şi latissimus dorsi,
Medială – linia care uneşte aceşti doi muşchi, pe peretele cutiei toracice,
Laterală – linia ce uneşte aceşti doi muşchi pe partea internă a braţului.
Proiecţia arterei axilare se poate de determinat după cîteva metode: 1 marginea anterioară a vilozităţii, 2
partea internă a muşchiului coracobrahial, 3 linia trecută paralel cu marginea inferioară a m.pectoral mare
în punctul dintre treimea medie şi anterioară a fosei axilare.
Straturile:
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan, aici sînt situaţi nn.intercostobrahiali, ganflioni limfatici superficiali,
3 Fascia superficială,
4 Fascia proprie (axilară), în centru sînt multe orificii prin care trec nervi cutanaţi, vase, sub
fascia proprie este ţesut celular şi muşchii care formează pereţii cavităţii axilare.
Cavitatea axilară
Baza - fascia proprie,
Vîrful este îndreptat între claviculă şi 1 coastă,
Peretele anterior – fascia clavipectorală şi m.pectoral mic,
Peretele posterior – mm.subscapular şi latissimus dorsi,
Lateral – partea iinternă a humerusului cu mm.coracobrahial şi capul scurt al m.bicipitis brahii,
Medial – peretele cutiei toracice cu m.dinţat anterior.
Elementele fosei axilare se împart în dependenţă de triunghiuri.
În triungiul clavipectoral: medial – vena axilară, lateral de ea artera axilară, lateral de arteră -
plexul brahial.
În triunghiul pectoral plexul brahial este divizat în trei fascicole, medial, lateral, posterior care
înconjoară artera axilară din trei părţi, vena axilară se situiază cel mai medial. Aici porneşte artera
toracică laterală, şi nervul toracic lung.
În triunghiul subpectoral medial se află vena axilară, iar artera axilară este înconjurată de nervi ce
i-au începutul de la fascicolele plexului brahial. Anterior – nervul median, lateral – n.musculocutanat,
medial – n.ulnar, n.cutanat al braţului şi antebraţului, posterior – n.radial şi n.axilar. Ramurile scurte ale
plexului brahial inervează muşchii umărului şi articulaţia humerală (n.dorssal al scapulei, toracic lung,
subscapular, pectoral medial şi lateral, subclavius). De la artera axilară în triunghiul subpectoral pornesc
următoarele ramuri: subscapulară, toracodorsală, circumflexă a scapulei şi circumflexe humerale
anterioare şi posterioare.
Pe peretele posterior al cavităţii axilare se formează două orificii: trilater – superior rotundul mic,
inferior rotundul mare, lateral capul lung al tricepsului brahial (prin acest orificiu trece artera circumflexă
a scapulei), şi orificiu patrulater – superior rotundul mic şi subscapular, inferior rotundul mare, medial
capul lung al tricepsului brahial, lateral colul osului humeral (prin acest orificiu trece n.axilar şi
a.circumflexă humerală posterioară).
Ganglionii limfatici se împart în 5 grupe: apicali, centrali, laterali, pectorali şi subscapulari.

Regiunea deltoidă
Corespunde muşchiului deltoid.
Reperele externe:
Partea anterioară şi posterioară a muşchiului deltoid, clavicula, procesul acromial, spina scapulei.
Din punct de vedere practic este proiecţia n.axilar: punctul ce întretaie linia verticală trasată de la
acromion în jos cu partea posterioară a muşchiului deltoid, aproximativ cu 6cm mai jos de procesul
acromial.
Straturile:
1 Pielea,
2
3
2 Ţesutul subcutan,
3 Fascia superficială,
4 Fascia proprie, face teacă pentru muşchiul deltoid, şi îl desparte în trei părţi,
5 Muşchiul deltoid,
6 Spaţiul celular subdeltoidian, în acest spaţiu este situat pachetul neurovascular: n.axilar şi
a.circumflexa humeri posterior, trece prin foramen quadrilaterum este în apropierea recesului axilar al
capsulei articulaţiei humerale.
Articulaţia humerală
Este formată de capătul osului humeral şi foseta articulară a scapulei. Linia de articulare se proiectează
din anterior la apexul procesului coracoid, din exterior – linia ce uneşte partea acromială a claviculei cu
procesul coracoid şi posterior sub procesul acromial al scapulei. Capsula articulară se inseră pe marginea
externă a labrium glenoidale şi pe colul anatomic al humerusului. Capsula este întărită de ligamentele:
coracohumeral, glenohumerale. Mai este consolidată de muşchii adiacenţi, înafară de partea medială, care
nu este susţinută de muşchi, deaceia luxaţiile de obicei sînt în direcţia fosei axilare.
Vasularizarea: a.circumflexe humerale anterioare şi posterioare, toracoacromiale.
Inervarea: nn.axilar şi suprascapular.

Braţul.
Reperele externe:
mm.deltoid, pectoral mare, latissimus dorsi, biceps brahial, triceps brahial, sulci bicipitalis laterali
et medialis.
Limitele:
superioară – linia orizontală, care uneşte părţile inferioare a m. pectoral mare şi latissimus dorsi.
inferioară – 2 degete mai sus de epicondilii humerusului.

Regiunea anterioară a braţului:

Proiecţiile:
n.median şi a.brahială – limita anterioară şi medie a fosei axilare cu mijlocul flexurii cubitale;
n.ulnar cu a.colaterală ulnară superioară – treimea superioară corespunde cu a pachetului de bază,
începînd cu treimea medie linia ce uneşte mijlocul şanţului bicipital medial cu epicondilul medial;
n.radial – se proiectează pe partea anterioară numai în treimea inferioară a braţului.
Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan se găsesc vv. cefalica, bazilica (treimea medie străpunge fascia proprie (canalul
Pirogov)) şi este în aceiaşi lojă cu n.cutanat medial al antebraţului;
3 Fascia superficială (formează lojă pentru venele superficiale şi nervii cutanaţi);
4 Fascia proprie, care formează septurile intermusculare lateral şi medial;
5 Stratul muscular – superficial: m.biceps brahii, profund: m. coracobrahial, şi brahial, între
muşchi se află fascia profundă sub care se află n.musculocutanat.
N.musculocutanat:
- treimea superioară iesă din grosimea m.coracobrahial,
- medie şi inferioară pe m.brahial,
- inferioară între m.biceps şi brahial străpunge fascia şi se prezintă sub denumirea de n.cutanat
lateral al antebraţului.
N.median, a.brahială şi 2 vene se situiază în şanţul bicipital medial
N.median:
treimea superioară stă lateral de arteră, medie – anterior de arteră şi inferioară – medial de arteră.
A.brahială:
- în treimea superioară dă ramura profundă a braţului şi cu n.radial merge în loja posterioară;
-în treimea medie: dă a.colaterală ulnară superioară şi cu n.ulnar la fel în loja posterioară;

3
4
- şi treimea inferioară: a.brahială – a.colaterală ulnară inferioară merge împreună cu pachetul
neurovacular de bază.
N.radial:
se proiectează de la limita inferioară a ligamentului latissimus dorsi şi împreună cu a.profundă a braţului
merge între capul lung şi medial al tricepsului pe partea posterioară, străpunge septul intermuscular lateral
şi apare în loja anterioară în treimea inferioară între capul lateral al tricepsului şi m.brahial, apoi m.brahial
şi brahioradial, unde este împreună cu a.colaterală radială (care este ramurica terminală a a.brahiale
profunde).

Regiunea posterioară a braţului.

Straturile:
1 Pielea;
2 Fascia superficială;
3 Ţes.s/c, unde sînt amplasaţi: nn.cutanaţi laterali ai braţului superior,inferior, posterior şi al
antebraţului posterior;
4 Fascia proprie:
-treimea superioară este concrescută cu muşchii;
- medie dă septuri ce separă capetele m.triceps;
- inferioară concreşte cu ligamentul m.triceps.

Canalis humeromuscularis
Este situat între m.triceps brahii şi humerus, prin el trece n.radial şi a.profunda brahii.
N.radial
se proiectează de la limita m.latissimus dorsi spre punctul dintre treimea medie şi inferioară a septului
intermuscular lateral.
A.profudă a braţului:
în treimea medie se împarte în: a. colaterală radială care merge împreună cu n.radial, apare în fosa
cubitală şi anastamozează cu a.recurentă radială, şi a.colaterală media cu a.interossea recurens.

Regiunea cubitală
Repere externe
ligamentul m.biceps brahial, m.brahioradial, şanţul cubital anterior, lateral şi medial, epicondilii
medial şi lateral, olecranonul, şanţurile cubitale posterioare laterale şi mediale.
Limitele
Liniile orizontale trasate cu 4 cm mai sus şi mai jos de flexura cubitală.

Regiunea cubitală anterioară

A.brahială:
se află la marginea medială a m.biceps brahii, cu 2 cm mai jos de flexura cubitală se proiectează
bifurcaţia a.brahiale în ulnară şi radială;
N.radial:
se proiectează la partea medială a m.brahioradial.
Straturile
1 Pielea,
2 Ţesutul subcutan,
3 Fascia superficială formează loje pentru venele şi nervii superficiali, lateral-v,cefalică şi
n.cutanat lateral al antebraţului; pe partea medială-v.bazilică şi n.cutanat medial al antebraţului, ambele
vene anastamozează între ele prin intermediul v.mediana cubiti tot ea este legată cu venele profunde. În
acest strat mai sînt noduli limfatici superficiali;

4
5
4 Fascia proprie formează 2 septuri: medial şi lateral, la limita inferioară a regiunii cubitale se
unesc şi formează septul intermuscular anterior radial. Tot aceste septe formează 3 loje:
Laterală
1 m.brahioradial amplasat superficial;
2 m.supinator mai profund.
Medie
1 m.biceps brahii;
2 m.brahialis.
Medială
1 m.pronator teres, flexor carpii radialis, palmaris longus, flexor carpii ulnaris;
2 m.flexor digitorum superficialis.
Între aceste 2 septuri sînt amplasate: 1.pachetul neurovascular lateral – n.radial şi a.colaterală radială;
2.pachetul medial – a.brahială şi n. median.

N.radial
se află între m.brahioradial şi brahial, apoi între m.brahioradial şi m.supinator (aici aderă la capsulă) şi se
divide în 2 ramuri:
1 superficială merge mai departe între m.brahioradial şi m.supinator;
2 profundă se află mai lateral şi intră în canalis supinatorius, care este situat între capetele
m.supinator.
A.brahială
este situată pa m.brahial sub aponeuroza m.biceps brahii se împarte în a.radială şi a.ulnară

Regiunea cubitală posterioară

Repere externe
olecranonul, şanţurile cubitale posterioare laterale şi mediale.
Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan;
3 Fascia proprie este concrescută cu ligamentul m.triceps brahial. Formează cu epicondilul medial
al humerusului şi olecranon canalul osteofibros prin care trece n.ulnar şi a.colaterală ulnară superioară.
Reţeaua cubitală (anastamozele):
1 De la a.radială a.recurens radialis – ramura terminală a a. brahiale profunde a.colateralis radialis;
2 De la a.radialis a.interossea comunis – ramură a a.brahiale profunde a.colateralis media;
3 De la a.ulnară ramura anterioară cu a.colaterală ulnară inferioară;
4 De la a.ulnară ramura posterioară cu a.colaterală ulnară superioară.

Articulaţia cubitală.
Este alcătuită din humerus, ulnă şi radius.
Proiecţia articulaţiei – linia orizontală ce trece cu 1cm mai jos de epicondilul lateral şi 2cm mai jos de
epicondilul medial.
Ligamentele:
Colateral ulnar şi radial, anular al radiusului.
Este întărit de muşchi:
Anterior – m.brahialis, infero-lateralis – m.supinator, anconeus, posterior – ligamentul m.triceps
brahii, medial – fără muşchi şi este acoperit numai cu fascia proprie.

Antebraţul
Repere externe:

5
6
m.brahioradialis, sulcus radialis, sulcus ulnaris, ligamentul m.flexor carpii radialis, palmaris
longus, procesus stiloideus ulnae şi radius.
Limitele:
Superior – limita orizontală mai distal cu 4 cm de flexura cubitală;
Inferior – linia transversală cu 2cm mai sus de procesul stiloid al radiusului.

Regiunea anterioară a antebraţului

Proiecţia:
A.radialis
Mijlocul flexurii cubitale spre procesul stiloid al radiusului (coincide cu sulcus radialis);
A.ulnaris
Treimea inferioară:de la epicondilul medial al humerusului spre osul piziform; superior se
deplasează spre exterior de aciastă linie.
N.ulnaris
Linia ce uneşte epicondilul medial al humerusului cu partea internă a osului piziform.
N.medianus
Linia care se află între epicondilul medial şi ligamentul m.biceps spre mijlocul distanţei dintre
procesele stiloide (în treimea inferioară se află între m.flexor carpii radialis şi palmaris longus).
Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan unde se află v.cefalică, bazilică şi nn.cutanaţi ai antebraţului lateral,medial şi
v.mediană cubiti,
3 Fascia proprie de la ea pornesc 2 septuri care merg pînă la radius, formînd 3 loje: anterioară,
posterioară, externă.
Septul intermuscular radial anterior corespunde cu linia şanţului radial şi septul intermuscular
posterior corespunde porţiunii laterale a m.brahioradial.
Loja anterioară muşchii sînt amplasaţi în 4 straturi:
1 M.pronator teres, flexor carpii radialis, palmaris longus, flexor carpii ulnaris;
2. M.flexor digitorum superficialis;
3 M.flexor digitorum profundus, flexor policis longus;
4 M.pronator quadratus.
Foiţa profundă a fasciei între m.flexor digitorum superficialis şi profundus împarte loja în spaţiul profund
şi superficial.
Spaţiul Paron-Pirogov se află între loja musculară a m. digitorum profundus, flexor policis longus şi
m.pronator quadratus.
Loja laterală conţine.
1 M.brahioradial;
2 M.supinator.
În regiunea anterioară sînt 4 pachete neurovasculare:
1 Pachetul neurovascular lateral: a.radială şi r.superficială a nervului radial se află în treime
superioară între m.brahioradial şi pronator, iar în treimea inferioară între m.brahioradial şi flexor carpii
radialis;
2 Pachetul neurovascular medial: a.ulnară şi n.ulnar merg prin sulcus ulnaris(se află între m.flexor
digitorum superficialis şi flexor carpii ulnaris), a.ulnară se află sub m.pronator şi flexor digitorum
superficialis pe m.flexor digitorum profundus, se uneşte numai în treimea medie cu n.ulnar, tot de la ea
merge a.interossea comunis cu ramurile anterioare şi posterioare.
3 N.median şi interossea anterior. În treimea superioarăse găseşte între capetele m.pronator teres;
în treimea medie între m.digitorum superficialis şi profundus; în treimea inferioară sub fascie între
m.carpii radialis şi palmaris longus;
4 Vasa interossea anterior şi nervul omonim pe peretele anterior a membranei interosoase.

6
7
Regiunea posterioară a antebraţului
Straturile
1 Pielea;
2 Ţesutul subcutan unde se află nn.cutanaţi ai antebraţului lateral, medial, posterior;
3 Fascia superficială slab pronunţată;
4 Fascia proprie, formează loja posterioară şi muşchii sînt amplasaţi în 2 straturi:
Muşchii superficiali:
m.extensor carpii radialis brevis, longus, extensor digitorum, extensor digiti minimi, extensor
carpii ulnaris;
Muşchii profunzi:
m.supinator, abductor policis longus, extensor policis brevis, longus, indicis. Foiţa profundă
împarte aceste 2 grupuri de muşchi.
Pachetul neurovascular – ramura profundă a n.radialis şi a.interossea posterior, în treimea inferioară în
acestă lojă pătrunde a.interossea anterior (uneori tot atît de mare ca şi a.radială)

Regiunea mînii propriu-zise.

Reperele externe:
procesele stiloide, plicele cutanate carpiene, plicile cutanate ale părţii palmare , capetele oaselor
carpiene şi a degetelor, regiunea tenară şi hipotenară. Ex.: procesul stiloid al radiusului se află cu 8-10mm
mai jos de cel al ulnei, iar în fractura epifizei radiusului ambele procese sînt la acelaşi nivel.
Limitele:
2cm mai sus de procesul stiloid al radiusului.
Regiunea se împarte în:
carpiană,
metacarpiană
regiunea degetelor. Încă în regiunea palmară şi dorsală.
Proiecţii:
se palpează osul piziform şi lateral de el trece pachetul neurvascular ulnar;
plica medie transversală carpiană coincide cu proiecţia articulaţiei radoicarpiene,
aponeuroza palmară coincide cu distanţa dintre tenar şi hipotenar;
partea proximală a tenarului se numeşte zonă interzisă pentru că trece o ramură motorie a nervului
median;
plica proximală a palmei (mijlocul oaselor metacarpiene), corespunde vîrfului arcadei palmare
superficiale;
fisurile şi pernuţele comisurale, între ele se proiectează tecile sinoviale a ligamentelor flexorilor 2-
4;
plica distală palmară este limita proximală a tecilor sinoviale;
plicile părţilor palmare a degetelor corespund ligamentelor care întăresc canalele fibroase –
ligamentele flexorilor.

Reginea palmară.
Stratigrafia:
1 pielea,
2 ţesutul s/c, în acest strat la bază hipotenarului se găseşte m. palmaris brevis, mai lateral de el
ramura superficială a arterei radiale se situiază direct pe fascie.
3 fascia proprie pe partea anterioară a carpului formează ligamentul carpii volare, în palmă
împreună cu m. palmar lung şi ligamentele lui – aponeuroza palmară, între osul piziform şi fascie se
formează canalis carpii ulnaris în el se situiază: artera ulnară lateral şi superficial, nervul medial şi
profund; mai formează retinaculul flexorilor, care formează canalis carpalis – unde se află ligamentele

7
8
flexorilor şi nervul median. Acest retinaculum este amplasat între osul scafoid şi trapez pe de o parte iar
pe de altă parte piziform şi hamatum, fascia formează aici 2 foiţe:superficială şi profundă. Nervul median
dă o ramură musculară şi inervează toţi muşchii înafară de adductor policis brevis şi capul profund al al
flexorului scurt.
Porţiunea distală a aponeurozei palmare are fascicule transversale şi longitudinale, între aceste fascicule
se formează orificiile comisurale împlute cu ţesut adipos, de la fasciculele longitudinale spre ligamentele
metacarpiene transversale merg nişte septuri, care merg şi proximal sub aponeuroză formînd nişte canale
sînt formate din aponeuroză, septuri şi ligamentele transversale metacarpiene.În canalele metacarpiene
fibroase se situiază muşchii lumbricali.
De al aponeuroza palmară merg 2 septuri: laterală care merge vertical apoi orizontal şi se inseră pe osul
metacarpian 3, şi septul medial merge numai vertical se inseră pe osul metacarpian 5. Aceste septuri
delimitează trei loje: laterală, medială şi medie.
Loja laterală:
1 m. abductor policis brevis,
2 oponens policis,
3 flexor policis brevis capul profund şi superficial,
4 adductor policis (partea oblică şi transversală). Tot în acestă lojă se află spaţiile de ţesut adipos:
în partea medial a lojei, este delimitată anterior: septul intermuscular lateral, posterior: m.adductor
policis, lateral se prelungeşte pînă la m.flexor policis longus, distal pînă la plica interdigitală şi
corespunde ţesutului s/c a dorsului palmei.
Loja medială:
1 mm. abductor digiti minimi,
2 oponens digiti minimi,
3 flexor digiti minimi brevis.
Loja medie:
ligamentele flexorilor şi 2 spaţii celulare: superficial şi profund.
1 Superficial:
este situat arcul palmar superficial (formată din artera ulnară şi artera radială ramura superficială)
de la care pornesc a. digitale palmare comune apoi arterele proprii, tot sub aponeuroză sînt situaţi 4 nervi
comuni:3 din nervul median şi 1 din ulnar.
2.Spaţiul subligamentar (profund):
este situat arcul palmar profund format din artera radială şi ramura profundă a a. ulnare de la ea
pornesc arterele metacarpiene palmare. Nervul ulnar ramura profundă inervează toţi mm. interosoşi şi m.
adductor policis şi capul profund al m. flexor policis brevis. Acest spaţiu comunică cu canalul carpian şi
mai departe cu spaţiul Pirogov. Distal cu ţesutul s/c al dorsului degetelor şi prin a. metacarpiene palmare
cu spaţiul subaponeurotic.

Tecile sinoviale.
1 vagina tendinis m. flexor policis longi;
2 vagina sinovialis comunis mm.flexorum.
Paralel cu ligamentul degetului 5 teaca sinovială în regiunea metacarpiană este comună apoi trece direct
pe deget şi se termină la bază falangei distale. Tecile sinoviale ale degetelor 2-4 proximal se încep cec la
nivelul capetelor degetelor metacarpiene sub aponeurază şi se termină la nivelul bazei falangei distale.
Pe degete avem ligamentele cu tecile sinoviale şi care trec prin canalele osteofibroase: anulare în regiunea
diafizelor şi cruciforme în regiunea articulaţiilor interfalangiene.

Tunica sinovială a tecii sinoviale acoperă din interior tunica fibroasă şi formează aparatul ligamentar. La
nivelul capetelor falangei de bază ligamentele flexorului superficial se dedublează în 2 picioruşe şi se
inseră la părţile laterale ale falangei medii, şi permite trecerea ligamentelor flexorului profund care se
inseră la baza falangei distale. Tecile sinoviale au 2 foiţe: extern – peritenon şi intern – epitenon.
Posterior de ligament este o parte care nu este acoperită de teaca sinovială în acest loc se formează
mezotendineum.

8
9
Regiunea dorsală a mîne
Reperele externe:
tabachera anatomică este formată din m. abductor policis lngus, extensor policis brevis şi din altă
parte m. extensor policis longus,
ramura dorsală a nervului ulnar – pielea degetelor 5,4 şi partea ulnară a degetului 3,
ramura superficială a nervului radial – 1,2 şi partea radială a degetului 3.
Proiecţii a liniei de articulaţie a degetelor:
1 la flexia deplină cu 2-3mm mai inferior de capetele falangelor;
2 continuarea liniei care trece prin mijlocul falangei;
3 la articulaţia metacarpofalangiană trece cu 8-10mm mai jos de capul oaselor metacarpiene.
Stratigrafia:
1 Pielea;
2 Ţesutul s/c este lax poate să acumuleze lichid mult tot pe aici trece vena cefalică cu ramura
superficială a nervului radial şi vena bazilică cu ramura dorsală a nervului ulnar.
3 Fascia proprie formează retinaculul extensor prin care trec 6 canale osteofibroase: 1m.extensor
digitorum şi extensor indicis trec prin teacă sinovială comună; 2.mai medial:extensor digiti minimi; 3
extensor carpii ulnaris; 4.mai lateral :extensor pollicis longus; 5.m.extensor carpii radialis longus et
brevis; 6.m.abductor pollicis longus li m. extensor pollicis brevis.
Regiunea metacarpiană fascia proprie are foiţa superficială şi profundă şi se află spaţiul subaponeurotic.
Dorsul degetelor: ligamentele extensorilor sînt alcătuite din trei părţi: medie se inseră la bază falangei
medii, iar 2 laterale la baza falangei distale.

Articulaţia radiocarpiană
– este formată din radius şi trei oase carpiene. Capul ulnei nu ajunge şi se suplineşte de fibrocartilago
triangularis. Capsula este fină şi este fixată de marginile acestor oase. Are următoarele
ligamente:radiocarpeia palmare şi dorsale; ligamentele colaterale carpii radialis şi ulnaris. Este acoperită
din anterior de m.pronator quadratus, dorsal de ligamentele extensorilor, din partea palmară de
formaţiunile canalului carpal.

Regiunea gluteală
Limitele:
Superior: crista iliacă
Inferior: plica gluteală,
Medial: linia mediană posterior ce trece prin mijlocul sacrului şi osului cocigian,
Lateral: o linie ce uneşte spina iliacă anterior superior cu trohanterul mare.
Aparatul osteoligamentar al regiunii este format din oasele:
iliac, isciatic, sacru, colul femurului, trohanterul mare al femurului şi 2 ligamente: sacrospinal şi
sacrotuberal care transformă incizurile ischiatice mare şi mică în două orificii: isciatic mare şi mic.
Punctele de reper
-crista iliacă, trohanterul mare, tubercul isciatic,
-spina iliacă anterior superior superior.
Stratigrafia:
1. Pielea etse groasă şi conţine multe glande sebacee.
2. Ţesut subcutanat adipos este gros şi este dispus între nişte septe de ţesut conjunctiv, ce uneşte
pielea şi fascia proprie (gluteală). În ţesutul subcutan trece nn. Clunium superiores, medii,
inferiores.
3. Fascia gluteală se începe de la marginile osoase ale regiunii. În partea latero – superioară a
regiunii ea acoperă m. gluteus, maximus. Fascia proprie dă în profunzimea muşchiului multe
septe din ţesut conjunctiv. Prin aceasta se lămureşte faptul că purulenţele din profunzimea m.
gluteus maximus, ce apar după infecţiile musculare se localizează între două septe, provoacă o
tensionare a ţesuturilor şi apariţia unor dureri insuportabile.

9
10
4. Primul strat de muşchi: m. gluteur maximus şi partea superioară a m. gluteus medius. Plica
gluteală pe pele nu corespunde marginii inferiaore e m. gluteu mare, ei o intersectează sub un
unghi ascuţit. Ea apare în rezultatul subţierii părţii proximale a fasciei lata, deasupra căreea ţes.
Subcutanat formează o depresiune.
5. Lamela profundă a fasciei proprii.
6. Stratul mediu de muşchi care sunt dispuşi de sus în jos:
- m. gluteus medius
- m. piripormis
- m. obturatorius internus cu mm. Gemeni superiori şi inferiori
- m. patrat femural
Între marginea inferioară a m. gluteu mediu şi marginea superioară a m. piriform se formează
orificiul suprapiriform prin care iese pachetul vasculonervos gluteal superior format din: a., v., n. gluteu
superior iv. Gluteu mediu, minor şi m. fluzor fascia latae.
Între marginea inferioară a m. piriform şi marginea superiaoră a lig. Sacrospinal se formează
orificiul infrapiriform. Prin acest orificiu ies următoarele formaţiuni din medial în lateral:
- n. pudent intern
- a. v. pudentă internă
- n. gluteus inferior
- n. cutaneus femoris posterior
- a. şi v. gluteea inferior
- n. sciatic cu a. comitans n.sciatici.
Nervul gluteu inferior inervează m. gluteu mare,
N. isciatic la marginea inferioară a m. gluteu mare se află superficial sub fascia latae.
Pachetul vasculonervos pudent intern înconjoară ligamentul sacrospinal şi întră prin orificiul isciatic mic
bazin, în canalul Alkok ( o duplicatură a fasciei obturatorii) – fosa ischiorectală.
7 Stratul profund de muşchi:
-m.gluteus minimus;
-m.obturator extern
Ţesutul, ce se află în jurul arterelor, venelor şi nervilor sub m.gluteu mare comunică cu:
1. prin orficiul infrapiriform cu bazinl (spaţiul lateral de ţesut celular adipos)
2. prin orificiul isciatic mic cu fosa ischiorectală,
3. pe traiectul n.isciatic cu regiunea posterioară a coapsei,
4. pe traiectul ramurii posterioare a a.obturatorii ce anastamozează cu a.glutea inferior comunică cu
loja mm.adductori.

Regiunea posterioară a coapsei.

Straturile
1 Pielea din lateral este inervată de n.cutaneus femoris lateralis, din medial de ramurile
n.genitofemoral, obturator, femoral, iar restul suprafeţei posterioare este inervată de n.cutaneus femoris
posterior.
2 Ţesutul adipos subcutanat,
3 Fascia lata care formează loja pentru m.flexori: m.biceps femoral, semimembranos,
semitentinos.
Cel mai lateral este dispus m.biceps femoral, mai medial semitentinos, şi cel mai medial semimembranos.
Între muşchii regiunii posterioare trece n.ssciatic cu trunchiul arterial format în rezultatul confluierii
arterelor perforante şi venele respective. Ieşind de sub marginea inferioară a m.gluteu mare, nervul sciatic
pe o distanţă scurtă se află sub fascia lată. În treimea superioară a coapsei el se află mai lateral de
m.biceps femoral, în treimea medie este acoperit de acest muşchi din posterior, în treimea inferioară se
găseşte între m.biceps femoral şi m.semitendinos. Pe coapsă exiztă mult ţesut adipos ce însoţeşte arterele
şi nervii. În caz de purulenţe în acest ţesut direcţiile posibile de difuzare a puroiului sînt următoarele:
a. în sus spre regiunea gluteală pe parcursul n.sciatic,
b. în jos în fosa poplitee,
c. spre anterior pe traiectul arterelor perforante prin orificiile în tendoanele mm.adductori.

10
11

Regiunea coapsei
Regiunea coapsei anterior şi superior e delimitată de plica inghinală, posterior-superior de plica gluteală.
Limita inferioară serveşte o limime circulară ce trece cu 2-3cm mai sus de patelă. Două linii verticale ce
trec prin epicondilii femurului împart regiunea coapsei în: anterioară şi posterioară.
Fascia proprie de două septe intermusculare în profinzime şi respectiv delimitează 3 loje osteomusculare.
1 anterioară (conţine mm.extensori),
2 medială (conţine mm.adductori),
3 posterioară (conţine mm.flexori)
Punctele de reper:
spina iliacă anterior-superior, crista iliacă, trohanterul mare a femurului, ligamentul inghinal, plica
gluteală, condilii şi epicondilii femurali, patela, tuberozitatea tibiei, capul fibulei.

Regiunea femorală anterioară

Limitele:
Superior – ligamentul inghinal (de la spina iliacă anterior-superior pînă la tuberculul pubian),
Exterioară – linia de la spina iliacă anterioară-superioară pînă la epicondilul lateral,
Interioară sau medială – simfiza pubiană – epicondilul medial,
Inferioară – 6cm mai sus de patelă.
Proiecţii:
vasele femurale – treimea medie a ligamentului inghinal,
inelul inghinal profund – treimea internă a ligamentului inghinal,
inelul inghinal superficial - (anulus safenus) – 1-2cm mai jos de cel profund,
a.femurală se proiectează de la ligamentul inghinal la epicondilul medial,
v,femurală – interior de arteră,
n.femural – exterior de arteră,
n.femural cutanat lateral – 1-2cm intern şi inferior de spina iliacă anterior-superior,
nn.femurali cutanaţi anteriori – direcţia m.croitor.
Straturile:
1 Pielea – sub ligamentul inghinal este mai subţire, mobilă, mai inferior este mai groasă, pe partea
externă este mai puţin mobilă.
2 Ţesutul adipos subcutan este format din două straturi delimitate de fascia superficială. Fascia
superficială are 2 foiţe între care sînt dispuse: nervii superficiali, arterele, venele superficiale, vasele şi
ganglionii limfatici.
Nervii superficiali.
1 Ramura superficială a n.genitofemural, care pătrunde pe coapsă împreună cu artera femurală şi
inervează pielea sub ligamentul inghinal.
2 Nervul cutanat femoral lateral: trece prin lacuna musculară şi străbate fascia lată aproape şi
puţin mai medial de spina iliacă anterior superior şi inervează pielea regiunii laterale a coapsei.
3 Ramuri cutanate anterioare: ce pornesc de la n.femural şi inervează pielea suprafeţei anterioare
a coapsei.
4 Ramuri cutanate de la n.obturator ce inervează partea medială a coapsei.
Arterele superficiale: sînt ramurile a.femurale şi ies prin hiatus safenus.
1 A.epigastrică superficială se îndreaptă prin ţesutul subcutanat spre ombilic.
2 A.circumflexă iliacă superficială se îndreaptă spre spina iliacă anterior superior paralel
ligamentului inghinal
3 2 artere pudente externe: se îndreaptă medial şi vascularizează la bărbaţi pielea scrotului, la
femei pielea labiilor mari.
Venele superficiale
1 vena safenă magna: trece pe partea medială a coapsei şi trece prin hiatus safenus şi se varsă în
vena femurală.
11
12
Ganglionii limfatici superficiali: sînt dispuşi în trei grupe:
1 grupă: ganglionii inghinali superficiali,
2 grupă: ganglioni subinghinali superficiali,
3 grupă: ganglioni limfatici inghinali profunzi. 2-4 şi sînt dispuşi sub lamela superficială a fasciei
late. Unul din ganglionii din a treia grupă se numeşte Rozenmiuler-Pirogov şi este dispus la nivelul
orificiului femural profund.

3 Fascia proprie (fascia lata): formează teacă pentru m.tensor fascia lată, m.sartorius, iar în partea
superioară a coapsei se împarte în două lamele: una superficială care trece anterior de vasele femurale şi
una profundă care trece posterior de vasele femurale şi acoperă m.iliopsoas şi m.pectineu se mai numeşte
fascia iliopectinea, care medial se inseră pe creasta osului pubian, lateral la ligamentul inghinal.
Lamela superficială superior se inseră la ligamentul inghinal, iar medial se uneşte cu fascia iliopectinea.
Lamela superficială delimitează hiatus safenus: margo falciformis: cu cornul superior şi cornul inferior.
Cornul superior trece peste vena femurală şi se uneşte cu fascia pectinea. În limitele hiatului ssafenus se
găseşte fascia cribrosa cu multe orificii, pe aici intră vena safena magna, şi ies arterele superficiale
enumărate mai sus.
Lacuna musculară
Porţiunea fasciei iliopectineea care se inseră lateral pe ligamentul inghinal, iar medial la eminenţa
iliopectineea se numeşte – arcus iliopectineus. Acest arc împarte spaţiul subinghinal în 2 lacune:
musculară, vasculară.
Lacuna musculară e delimitată:
Anterior – ligamentul inghinal,
Posterior – osul iliac,
Lateral – osul iliac,
Medial – arcul iliopectineu.
Prin ea trece. m.ilipsoas, n.femural, n.cutanat femural lateral.
Lacuna vasculară e delimitată:
Anterior – ligamentul lacunar (Pupart),
Posterior – ligamentul pectineal (Cooper – o îngroşare a periostului osului pubian)
Lateral – arcul iliopectineu,
Medial – ligamentul lacunar (Gimbernat)
Prin ea trece: vena femurală – medial, artera femurală – lateral.
Pe peretele arterei femurale trece ramura femurală a n.genitofemoral.
Prin lacuna musculară, rar, pot difuza flegmoanele formate în rezultatul tuberculozei vertebrelor lombare.
Foarte rar pe aici pot prolaba hernii.

Canalul femural, hernii femurale.

Artera şi vena femurală nu ocupă toată lacuna vasculară ci numai 2/3 laterale, 1/3 medială a ei ce se află
între vena femurală şi ligamentul lacunar corespunde inelului femural intren, care e delimitat.
Anterior – ligmentul inghinal,
Posterior – ligamentul pectineal (Cooper),
Medial – ligamentul lacunar,
Lateral – teaca venei femurale.
Acest inel e ocupat de ţesut adipos lax şi de ganglionul limfatic Rozenmiuler-Pirogov Lăţimea acestui inel
la bărbaţi este de aproximativ 1,2cm, la femei de 1,8cm, deaceia la femei herniile femurale se întîlnesc
mai frecvent. Din partea cavităţii peritoneale acestui inel îi corespunde fossa femuralis situată la nivelul
fosetei inghinale mediale numai că mai jos de ligamentul inghinal.
Canalul femural în normă nu există, el apare numai în hernia femurală. Cînd organele prolabează prin
inelul femural intern, apare canalul femural care are o formă triunghiulară şi are următorii pereţi:
Anterior – lamela superficială a fasciei late,
Lateral – teaca venei femurale,
Medial – fascia pectinee şi m.pectineu.
Ca orificiu extern serveşte hiatul safen.

12
13

Trigonul femural (Scarpa)

Superior – ligamentul inghinal,
Lateral – m.sartorius,
Medial – m.adductor longus,
Sub lamela superficială în limitele acestui triunghi se găsesc artera şi vena femurală, care se găsesc într-o
depresiune formată de m.pectineu şi ilipsoas (sau fosa iliopectinea) acoperiţi de lamela profundă a fasciei
lata. În partea superioară a triunghiului femural cel mai medial este vena, mai lateral artera femurală şi cel
mai lateral n.femural. Spre vîrful triunghiului vena se situiază posterior de artera femurală iar nervul
anterior.
În limitele triunhgiului femural de la artera femurală pornesc următoarele ramuri:
a.epigastrică superficială,
a.circumflexă iliacă superfixcială,
aa.pudente externe,
la 3-5cm mai jos de ligamentul inghinal porneşte a.profundă a femurului, care se împaret în a.circumflexă
femurală laterală şi a.circumflexă femurală medială, mai departe tot de la ea pornesc 3 artere perforante
care se îndreaptă în posterior prin tendoanele mm.adductori. N.femural la 2-3cm sub ligamentul se
împarte în ramuri cutanate anterioare şi musculare. Cea mai lungă ramură a lui este n.safen care însoţeşte
în jos artera şi vena femurală.

Canalul obturator
Sub muşchiul pectineal şi m.adductor brevis se găsesc m.obturator extern şi pachetul
neurovascular obturator ce iese din canalul obturator.
Canalul obturator e delimitat de:
sulcus obturatorius de pe ramura transversală a osului pubian, membrana obturatorie,
mm.obturator intern şi extern. Are o lungime de 2cm, şi un traiect paralel canalului inghinal. Orificiul de
ieşire se situiază posterior de m.pectineu.
Prin canal trec:
a.obturatorie (cel mai frecvent o ramură a a.iliace interne, mai rar o ramură a a.epigastrice
inferioare)
vena obturatorie,
nervul obturator ce se află mai anterior şi lateral faţă de arteră.
Foarte rar prin acest canal pot eşi hernii obturatorii.

Anastamozele colaterale arteriale la nivelul articulaţiei coxofemurale.

1 A.glutea inferior (din a.iliacă internă) cu a.obturatorie şi a.circumflexă femorală medială,
2 A.flutea superior (din a.iliacă externă) cu a.circumflexă femorală laterală.
3 A.circumflexă ilium profundă (de la a.profundă femorală) şi a.iliolumbalis (de la a.iliacă
internă)

Straturile profunde în 1/3 medie şi inferioară a regiunii anterioare a coapsei.

Sub fascia lată mai lateral şi interior de m.sartorius se găsesc 4 muşchi care formează m.cvadriceps
femoris:
m.rectus femoris, m.vastus medialis, m.vastus lateralis, m.vastus intermedius
Acest muşchi se află în loja anterioară.
În loja medială sînt situaţi următorii muşchi:
m.pectineus, m.adductor longus, m.gracilis, aceştia sînt cei mai superficială, m.adductor brevis,
m.gracilis, sînt situaţi sub m.pectineu şi adductor longus, m.adductor magnus, m.adductor minimus – cei
mai profunzi.
În treimea medie de la vîrful triunghiului femural pînă la intrarea în canalul adductorilor a. şi v. femurală
sînt situate în sulcus femoralis anterior, care e delimitat de m.vastus medialis lateral şi de adductor longus
medial. Iar anterior de a. şi v.femorală este dispus m.sartorius, astfel vasele femurale şi n.safen sînt
dispuse într-un canal muscular.

13
14

Canalul adductor (Gunter)

Acest canal musculofibros se mai numeşte femuropopliteu. În treimea inferioară a coapsei vasele
femorale sînt dispuse în acest canal, care este delimitat de:
Medial – m.adductor magnus,
Laterala – m.vastus medialis,
Anterior – membrana vastoadductoria ce se aruncă de pe un muşchi pe altul.
Acest canal are trei orificii:
1 Superior – prin el intră a.femurală şi n.safen, iese v.femurală,
2 Anterior – în membrana vastoadductoria. Prin el iese a.genus descendens şi n.safen, intră
v.genus descendens,
3 Inferior prin el iese a.femurală în fosa popliteea, şi intră vena femurală
La fracturile colului femural piciorul este scurtat şi rotit extern.

Regiunea gnunchiului.
Limitele
Superior – olinie circulară ce trece cu 2cm mai sus de patelă,
Inferior – o linnie circulară la nivelul tuberozităţii tibiale.
Regiunea genunchiului constă din 3 subregiuni.
1 regio genus anterior,
2 regio genus posterior,
3 articulaţia genunchiului.
Punctele de reper osteomusculare
Patela, tuberozitatea tibiei, condilii mediali şi laterali ai femurului, epicondilii mediali şi laterali ai
femurului, tuberculul Jeordi de pe condilul medial al tibiei, capul fibulei, tuberculum adductorium de pe
condilul medial al femurului, ligamentul patelar, tendonul m.biceps femoral.

Regiunea anterioară a genunchiului.

Straturile:
1 Pielea subţire,
2 Ţesutul adipos subcutan în care sînt dispuse ramurile cutanate femorale anterioare şi ale n.safen.
De la n.safen porneşte ramura infrapatelară.
3 Fascia proprie care este o continuare a fasciei lata. Sub ea sînt porţiunea terminală a m.cvadriceps
femoris, mai medial tendoanele mm.sartorius, gracilis, semitendinozus, semimembranozus, lateral
– tendonul m.biceps femoral. Muşchiul cvadriceps cuprinde patela şi se continuie sub forma
ligamentului patelar pînă la tuberozitatea tibială. Tendoanele m.gracilis, m.sartorius,
m.semimembranos se unesc şi formează „laba de gîscă” şi se unesc la marginea medială a tibiei.
Arterele regiunii genunchiului formează reţeaua articulară a genunchiului.
Bursele sinoviale
1 Bursa infrapaelară subcutanată (în ţesutul subcutanat),
2 Bursa infrapatelară profundă (între lig.patelar şi tuberozitatea tibiei),
Anterior de patelae se localizează bursele prepatelare:
1 subcutanată – între fascia superficială şi fascia proprie,
2 subfascială – între fascia proprie şi tendonul m.cvadriceps,
3 subtendineală – între tendon şi periostul patelei.
Cel mai frecvent se întîlneşte cea subcutanată. Nici una din cele enumărate nu comunică cu cavitatea
articulaţiei. Deasupra patelei este o singură bursă – bursa suorapatelară (se află posterior de tendonul
m.cvadriceps şi comunnică cu articulaţia în 25 procente cazuri.

14
15
Regiunea posterioară a genunchiului.
1 Pielea fină subţire,
2 Ţesutul adipos subcutanat: trece ramurile cutanate ale n.cutanat femoral posterior, n.safen,
n.cutanat sural lateral.
3 Fascia proprie (popliteea) dă două septe în profunzime spre linea asperae şi delimitează astfel
lateral o lojă pentru tendonul m.biceps femoral şi altă lojă medial pentru tendoanele
mm.semimembranos şi semitendinos.. Tot fascia proprie formează teacă pentru pachetul
neurovascular nervos popliteu.
În canalul format de duplicatura fasciei poplitee (Pirogov) în partea inferioară a regiunii trece v.safena
parva ce se varsă în vena poplitee.
Mai profund de fascia poplitee se află muşchii ce delimitează fosa poplitee cu conţinutul ei (Ţesutul
adipos din jurul pachetului neurovascular)
Limitele fosei poplitee:
Superior lateral – tendonul m.biceps femoral,
Sperior medial – tend. Mm.semimembranos şi semitendinos,
Infero medial – capul medial al m.gastrocnemius,
Inferolateral – capul lateral al m.gastrocnemian şi o porţiune din m.plantar.
Planşeul fosei poplitee e constituit din:
Planşeul popliteu (o suprafaţă delimitată de marginile liniei aspera care se îndreaptă spre condilii
femurului)
Suprafaţa posterioară a capsulei articulare,
Ligamentul oblium,
m.popliteu (de la condilul femural lateral spre tibie)
Fosa poplitee comunică în următoarele direcţii:
1 în superior pe traiectul n.sciatic,
2 prin hiatus adductorius şi canalul adductor cu regiunea anterioară a coapsei,
3 în jos pe gambă cu spaţiul profund (canalul Gruber)
Fosa Jobert serveşte ca cale de acces spre a.poplitee şi e delimitată:
Superior – marginea m.sartzorius,
Inferior . capul medial al m.gastrocnemius şi condilul femural medial,
Anterior – tendonul m.adductor magnus,
Posterior – tendonul mm.semimembranos şi semitendinos.
Sintopia pachetului neurovascular popliteu este:
Cel mai lateral şi superficial – n.tibial (o ramură a n.sciatic),
Mai medial şi mai profund – vena poplitee,
Cel mai profund şi cel mai medial – artera poplitee.
La unghiul superior al fosei poplitee n.sciatic se divide în n.tibial şi peroneu comun.
Nervul tibial se îndreaptă spre unghiul inferior al fosei, iar n.peroneu comun pe marginea medială a
tendonului m.biceps femoral trece pe partea laterală a fibulei, înconjoară colul ei şi trece în regiunea
antrioară a gambei.
În limitele fosei poplitee de la n.tibial porneşte n.cutanat sural medial care trece printre capetele
m.gastrocnemius şi trece pe gambă, iar de la n.peroneu comun porneşte n.cutanat sural lateral.
Artera şi vena poplitee trec în fosa poplitee din canalul Gunter prin hiatus adductorius.
Artera poplitee dă următoarele ramuri:
2 artere genus superior
1 arteră genus media
2 artere genus inferior
Anastamozînd formează reţeaua genunchiului.
La marginea inferioară a m.popliteu artera poplitee trece în canalul cruripopliteu (Gruber) şi se împarte
în:
1 A.tibială posterioară,
2 a. tibială anterioară, care printr-un orificiu în membrana interosoasă trece anterior în loja extensorilor.
În fosa poplitee sînt 3 grupe de ganglioni limfatici:
15
16
1 superficiali – sub fascia poplitee,
2 medii – pe traiectul a.v poplitee,
3 profunzi – pe capsula articulară.
Frecvent aceşti ganglioni se infectează formînd adenoflegmoane,

Regiunea gambei
Superior – o linie ce trece prin tuberozitatea tibiei,
Inferior – o linie circulară dusă prin baza maleolelor.
Punctele de reper osteomusculare:
Tuberozitatea tibiei, suprafaţa medială a tibiei, marginea anterioară a tibiei, maleola medială a tibiei,
capul fibulei, maleola laterală a fibulei.

Fasciile şi muşchii gambei.

Fasci superficială tapetează din interior ţesutul subcutanat şi formează teacă pentru venele şi nervii
superficiali.
Fascia proprie (fascia cruris) este o prelungire a fasciei late în jos şi se concreşte cu suprafaţa medială a
tibiei. Dă în profunzime 2 septe intermusculare:
Septul anterior care trece între mm.extensori şi peronei şi se fixează pe suprafaţa anterioară a fibulei,
Septul posterior trece între mm.peronei şi soleu şi se fixează pe suprafaţa posterioară a fibulei. Ca rezultat
aceste două septe, oasele gambei, lamela interosoasă, fascia criris delimitează trei loje osteofibroase:
1 Anterioară: aici sînt dispuşi: m.tibial anterior, m.extensor lung al degetelor, m.extensor lung al
halucelui.
2 Laterală. Cu mm.peroneu lung şi scurt.
3 Posterioară: muşchii în loja posterioară sînt dispuşi superficial – m.triceps sural (m.gastrocnemius,
m.sural); profund – m.popliteu, m.flexor lung al degetelor, m.flexor lung al halucelui, m.tibial posterior.
Muşchii superficiali sînt delimitaţi de cei profunzi prin intermediul lamelei profunde a fasciei cruris.
Muşchii lojei anterioare sînt inervaţi de n.peroneu profund. Muşchii din loja posterioară sînt inervaţi de
n.tibial.

Stratigrafia regiunii anteriore

Marginea medială a tibiei şi şanţul dintre m.soleus şi peronieni despart regiunea anterioară de cea
posterioară a gambei.
1 Pielea. Subţire, puţin mobilă
2 Ţesutul adipos subcutanat în care se află: vena safena magna, care se ridică pe partea medială a gambei,
trece anterior de maleola medială şi la nivelul 1/3 medii gambei trece în posterior.
n.safen care însoţeşte v.safena magna
v.safena parva trece pe partea posterioară a gambei
n.peroneu superficial: trece pe partea laterală a gambei şi la nivelul 1/3 medii străpunge fascia şi iese în
ţesutul subcutanat şi se împarte în n.cutanat dorsal medial şi intermediar care se îndreaptă spre partea
dorsală a piciorului şi inervează pielea.
3 Fascia superficială
4 fascia proprie groasă şi dă septe spre fibulă
5 mm.lojei anterioare: cel mai medial m.tibial anterior, mai lateral m.extensor digitorum longus şi între ei
m.extensor lung al halucelui. Sub septul intermuscular anterior sînt mm.peronei: dispuşi în loja laterală:
mai superficial m. peroneu lung, mai profund m.peroneu scurt.
Nervul peroneu comun trece posterior de colul fibulei în canalul musculoperoneu superior care e delimitat
de colul fibulei şi m.peroneu lung. În acest canal nervul se împarte în n.peroneu superficial şi profund. La
lezarea n.peroneu comun este imposibil de a călca pe călcîi deoarece planta atîrnă, călcîiul e ridicat,
marginea laterală e coborîtă – pes equinus, pes equino-varus. N.peroneu supeficial coboară în jos şi
străpunge fascia proprie la nivelul 1/3 medii
N.peroneu profund străpunge septul intermuscular anterior şi se stuiază pe suprafaţa membranei
interosoase în treimea superioară mai lateral de artera tibială anterioară între mm.tibial anterior şi
16
17
m.extensor lung al degetelor. În treimea medie nervul intersectează anterior artera şi sînt dispuşi între
m.tibial anterior şi m.extensor lung al halucelui. În treime inferioară nervul este situat mai medial de
arteră între aceeaşi muşchi ca în 1/3 medie
Artera tibială anterioară vine din canalul cruropopliteu printr-un orificiu în membrana interosoasă şi se
situiază pe suprafaţa ei.
A.tibială anterioară dă următoarele ramuri:
a.recurentă tibilă anterior ce participă la formarea reţelei arteriale a genunchiului,
a.maleolară anterior medială
a.maleolară anterior laterală
Artera e însoţită de două vene ce se varsă în vena poplitee.
6 Tibia şi fibula

Stratigrafia regiunii posterioare

1 Pielea este mai groasă decît în regiunea anterioară,
2 Ţesutul adipos subcutanat este mai dezvoltat şi conţine: v.safena magna la nivelul 1/3 medii trece din
anterior în posterior şi se ridică în sus pe suprafaţa medială a gambei, tree posterior de condilul medial al
femurului.
n.safen însoţeşte v.safena magna.
v.safena parva trece posterior de maleola laterală se ridică în sus, la nivelul 1/3 superioare a gambei se
află între capetele m.gastrocnemius într-o duplicatură a fasciei cruris (canalul Pirogov) şi se varsă în vena
poplitee.
n.cutanat sural medial o ramură a n.tibial coboară în jos însoţind v.safena parva
n.cutanat sural lateral o ramură a n.peroneu comun trece în jos pe capul lateral al m.gastrocnemian
perforează fascia proprie în 1/3 medie şi se uneşte cu cel medial formînd n.sural
n.sural se îndreaptă în jos însoţind v.safena parva trece posterior de maleola laterală şi se transformă în
n.cutanat dorsal lateral
3 fascia superficială
4 fascia proprie (cruris) Între capetele m.gastrocnemian se dedublează formînd canalul Pirogov (prin care
trece n.cutanat sural medial, şi v.safena parva). Mai dă o lamelă profundă ce desparte grupul superficial
de cel profund.
Grupul superficial: m.gastrocnemius, soleus, plantaris
5 Lamela profundă a fasciei cruris
6 Grupul profund de muşchi
m.flexor digitorum longus, medial
m.flexor halucis longus, lateral
m.tibial posterior între ei
În treimea inferioară a gambei tendonul m.tibial posterior trece anterior de tendonul m.flexor digitorum
longus.
7 tibia fibula membrana interosoasă
Artera şi vena poplitee, n.tibial pătrund în canalul cruropopliteu (Gruber), care are 2 pereţi şi 3 orificii:
Anterior: m.flexor digitorum longus, m.tibial posterior
Posterior: fascia cruris profunda ce acoperă m.soleus din anterior
Orificiul superior e delimitat anterior de m.popliteu, posterior de arcul tendinos al m.soleu
Prin el intră a. şi n.tibial, iese vena.
Artera poplitee în canal se divide în tibială posterioară şi anterioară. A.tibială posterioară merge în jos, iar
cea anterioară prin membrana interosoasă în loja anterioară. Acesta este orificiul anterior al canalului.
A.tibială posterioară, 2 vene şi n.tibial părăsesc canalul prin orificiul inferior: ce se află la limita dintre
treimea medie şi inferioară şi e delimitat de marginea medială a m.soleu şi m.tibial posterior anterior, şi se
îndreaptă în jos pe sub lamela ascială profundă spre canalul maleolar.
Ramurile a.tibiale posterioare sînt:
a.circumflexă fibulară participă la formarea reţelei genunchiului,
rr.maleolare mediale
17
18
rr. calcanee mediale
a.peronea pătrunde în canalul musculoperoneu inferior delimitat de : lateral de fibulă, posterior de
m.flexor halucis longus, anterior de m.tibial posterior.
În treimea inferioară se dispune artera peroneea pe membrana interosoasă şi dă următoarele ramuri:
rr.maleolare laterale,
rr.calcanee laterale.
La lezarea n.tibial călcarea pe degete e imposibilă deoarece e imposibilă flexia plantei şi a degetelor (pes
calcaneus)

Regiunea articulaţiei talocrurale

Superior: o linie circulară dusă prin bazele maleolelor
Inferior: o linie ce uneşte apexele maleolelor pe plantă şi pe dorsul piciorului.
Punctele de reper: maleola medială, latrală, tuberculul calcanean.
Se împarte în regiunea anterioară, posterioară, medială, şi laterală a regiunii talocrurale.

Regiunea anterioară
Sratigrafia.
1 Pielea subţire
2 Ţesutul adipos subcutanat
3 Fascia superficială în grosimea ei trece: medial – n.safen cu afluienţii v.safena magna, lateral –
rr.dorssale mediale şi intermediarre de la n.peroneu superficial
4 Fascia proprie etse o continuare a fasciei cruris în jos şi trece în fascia dorsală a piciorului. Se îngroaşă
şi formează 2 retinacole:
retinacolul superior al extensorilor: care se întinde între bazele maleolelor,
retinacolul inferior al extensorilor care începe de la suprafaţa laterală a calcaneului şi se bifurcă ramura
superioară se inseră pe maleola medială cea inferioară pe osul navicular şi cuneiform medial. De la
retinacole pleacă în profunzime septe ce delimitează 3 canale osteofibroase.
Prin cel medial trece tendonul m.tibial anterior înconjurat de teaca sinovială,
Priin cel din mijloc trece tendonul m.extensor policis longus cu a. tibială anterioară şi n.peroneu
profound. Tendonul e înconjurat de teaca sinovială
Prin cel lateral trece teaca sinovială cu tend.m.extensor digitorum longus.
Regiunea posterioară a articulaţiei talocrurale.
1 Pielea subţire la flexia plantei formează cute transversale
2 Ţesutul adipos subcutanat subţire, aici sînt ramurile calcaneene mediale (de la a.tibială posterior) şi
laterale (de la a.peroneea) şi formează reţeaua calcaneană
3 Fascia superficială
4 Fascia proprie tapetează tendonul calcanean din posterior,
5 Tendonul lui Ahile
6 Lamela cruris profunda tapetează din anterior tendonul
7 Bursa tendinoasă calcaneană se găseşte mai sus de locul inserţiei tendonului, între tendon şi
tuberozitatea calcaneană.

Regiunea medială a articulaţiei talocrurale

1 Pielea subţire,
2 Ţesutul adips subcutanat,
3 Fascia superficială. În profunzimea ei trece anterior de maleolă n.safen împreună cu vena safena magna,
artera maleolară medială anterior o ramură a a.tibiale anterior, rr.maleolare mediale ce formează reţeaua
maleolară medială
4 Fascia proprie este o continuare a fasciei cruris se îngroaşă şi poartă denumirea retinaculum flexorum ce
se întinde de la maleola medială spre suprafaţa medială a calcaneului. De la retinaculul flexorilor în

18
19
profunzime pleacă nişte septe ce delimitează 4 canale osteofibroase. Canalul maleolar medial e delimitat
medial de retinacolul flexorilor, anterior de maleola medială, lateral de osul calcaneu. Prin primul canal
osteofibros din canalul maleolar medial trece tendonul m.tibial posterior înconjurat de teaca sinovială.
Prin al doilea trece tendonul m.flexor digitorum longus cu teaca sinovială. Prin al treilea a. v.tibială
posterioară. Prin al 4 canal trece tendonul m.flexor lung al halucelui cu teaca lui sinovială.
5 Calcaneul şi astragalul.

Regiunea laterală a articulaţiei talocrurale

1 Pielea
2 Ţesutul subcutan adipos,
3 Fascia superficială, în profunzimea ei trece a.maleolare anterioare (de la a.tibială anterior), a.maleolare
laterale (de la a.peroneea), n.sural cu v.safena parva,
4 Fascia proprie se îngroaşă şi formează retinaculul peronian superior şi inferior. Cel superior se începe
de la maleola laterală sprre tuberozitatea calcaneană, şi sub el trece teaca sinovială comună cu tendoanele
mm.peroneu lung şi scurt. Retinacolul inferior peronean se începe de la tuberozitatea calcaneului şi se
inseră sub maleola laterală la osul calcaneu şi mai departe se prelungeşte în retinacolul extensorilor
inferior. Sub retinacolul peronean inferior fiecare tendon e acoperit de teaca sinovială aparte.

Regiunea piciorului propriu-zis

Punctele de reper.
Calacaneul, maleola medială şi cea laterală, osul navicular şi tuberozitatea lui, capul astragalului.
Mai anterior de osul navicular se palpează baza 1 os metatarsian, mai anterior falanga proximală a
degetelui 1. Pe partea laterală se palpează calcaneul, tuberozitatea osului metatarsian 5, se poate palpa
mai lateral de tendonul m.extensor polisic longus pulsaţia arterei dorsale a piciorului.

Partea dorsală
1 Pielea subţire
2 Ţesutul subcutanat adipos în el se găseşte reţeaua venoasă de la care porneşte, de la partea medială
v.safena magna, de la cea laterală v.safena parva
N.cutaneus dorsalis medialis şi intermedius – ramuri ale n.cutanat peroneu superficial, şi n.cutanat dorsal
lateral o ramură a n.sural.
Sub piele între capetele oaselor metatarsiene se situiază 3 teci sinoviale.
3 Fascia proprie este o continuare în jos a fasciei cruris. Împreună cu fascia profundă cuprin tendoanele
extensorilor, porţiunile musculare şi tendoanele extensorilor scurţi, n.peroneu profound, a.dorsale pedis.
Tendoanele extensorilor lungi trec fiecare printr-un canal sub retinacolul inferior al extensorilor
împreună cu teaca sinovială.
Medial trece tend.m.tibial anterior, în al 2 tendonul m.extensor halucis longus împreună cu pachetul
neurovascular, în al 3 tendonul m.extensor digitorum longus.
Pachetul neurovascular este reprezentat de: a.dorsalis pedis, 2 vene omonime şi n.peroneu profound.
Artera trece între tendonul m.extensor halucis longus, şi m.extensor digitorum longus. Neajungînd la
spaţiul intermetatarsian 1 a.dorsală pedis dă a.arcuata ce trece pe sub extensorul scurt al degetelor, de la
care pornesc aa.metatarsiene dorsale ce dau aa.digitale dorsale. Iar în spaţiul intermetatarsian 1 a.dorsală a
piciorului se împarte în: 1 a.metatarsea dorsală 1 şi ramura profundă plantară care trece pe plantă prin
primul spaţiu intermetatarsian şi participă la formarea arcului plantar. N.peroneu profound dă ramuri către
m.extensor scurt al degetelor şi ramuri sensitive spre degetul 1 şi primul spaţiu interdigital.

Planta pedis
1 Piele este groasă
19
20
2 Ţesutul adipos este dezvoltat bine şi e străbătut de nişte septe de ţesut conjunctiv.
3 Aponeuroza plantară conţine fibre conjunctive puternice ce se intend de la tuberculul calcanean spre
capurile oaselor metatarsiene, unde fibrele longitudinale şi cele transversale delimitează orificiile
comisurale.
Lojele fasciale şi canalele plantei.
De la aponeutoza plantară pleacă în profunzime 2 septe, unul trece prin canalul plantar medial (delimitat
de m.flexor scurt al degetelor şi m.abductor halucis) altul prin canalul plantar lateral delimitat de
(m.flexor scurt al degetelor şi m.abductor digiti minimi) şi unesc aponeuroza cu ligamentul lung al
plantei. Astfel se obţin 3 loje. Cea din mijloc mai este împărţită de fascia profundă încă în două. Profundă
şi superficială. În loja medială profundă sînt mm.interosoşi.
Loja medială conţine mm.degetului 1: tendonul flexor halucis longus, m.flexor halucis brevis, abductor
halucis.
Loja laterală conţine mm.abductor şi flexor digiti minimi brevis.
Loja medială superficială: m.flexor digitorum brevis, m.adductor halucis, tendonul m.flexor lung al
degetelor, m.patrat plantar, fascia profundă a plantei.
Loja medială şi cea laterală sînt isolate, pe cînd cea medială comunică cu spaţiul profound al gambei prin
intermediul a trei canale: canalul plantar care proximal trece în canalul calcanean – canalul maleolar
medial – spaţiul profound al gambei. Canalul plantar are următorii pereţi: lateral septurile intermusculare,
superior – ligamentul lung al plantei, jos – fascia profundă a plantei ce se află între m.patrat plantar şi
m.flexor scurt al degetelor, deci canalul plantar conţine. M.patrat plantar, tendoanele mmflexor lung al
degetelor şi al degetelui 1 şi ambele pachete neurovasculare lateral şi medial.
Artera tibială posterioară se împarte în:
1 a.plantară medială subţire ce trece prin canalul plantar medial,
2 a.plantară laterală mai groasă, trece printtre mm.plantar patrat şi m.flexor scurt al degetelor – canalul
plantar lateral şi ajunge pînă la baza osului metatarsian 5 şi se duc medial formînd arcus plantaris care se
uneşte cu ramura profundă de la a.dorsală a piciorului. De la arc pornesc aa.metatarsiene plantare –
aa.digitale proprii. Căile posibile de difuzare a puroiului din loja medie:
1 perforarea aponeurozei – ţesutul subcutan
2 pe traiectul mm.lumbricali – spaţiile interdigitale
3 pe parcursul ramurei profunde a a.dorsale a piciorului – reg.dorsală
4 prin canalul maleolar medial în regiunea profundă a gambei

20