Sunteți pe pagina 1din 205

HABSBURGII

UNGURII SI ROMÂNII
DE

I. RUSU ABRUDEANU
REDACTOR LA ADEVARUL"

SI

VASILE STOICA
PROFESOR

BUCO_RE$Tf
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA
62-64, Calea Mo§ilor, 62-64
1915
www.dacoromanica.ro
22085
INCHINAM
ACEASTA MODESTA LUCRARE
TUTULOR ACELORA,
CARI CU SCRISUL, CU VORBA,
CU MUNCA SAU CU ARMA
AU CONTRIBUIT SAU VOR CONTRIBUI
LA DESROBIREA FRATILOR NO5TRI.

www.dacoromanica.ro
PR EFATA

Nu scriem istorie in aceste ceileva reinduri. Am


alutat numai sä facem o reprivire asupra rolului,
pe care I-au avut in trecutul Romeinilor de sub stet"-
panirea ungureasca neamul unguresc§i casa Habs-
burgilor. i aceasta färä pretenlia de a fi rostit
pärerile cele mai adevärate. Am cetit §i am urm'arit
o mare parte din ce s'a scris §i s'a vorbit despre
situalia §i desvoltarea Romcinilor ardeleni §i am
ajuns la convingerea di adeseori nu s'au prezentat
lucrurile in adevärata lor culoare. Ni s'a parut
exagerat mai cu seamä rolul de binefticatori pe
care 1-am atribuit Habsburgilor §i temenelile ce li
le-am fault eu atata smerenie.
La alatuirea acestei lucrari am consultat pe
lcingei ziarele §i revistele de dincolo §i de aid (intre
allele qi buna revista' ardeleanä Tribuna" pornitä
acum la Bucure§li), scrierile lui A. Bunea, ale
d-lui N. Iorga (mai ales frumoasa Istorie a Ro-
mcinilor din Ardeal"), T. Pactilianu (Cartea de
Aur"), E. Brote (Chestiunea Transilvaniei"), I.
www.dacoromanica.ro
6

Slavici etc., iar in ce prive§te chestia §colara, exce-


lenta carte a d-lui G Sima : 4'coala romeineasca
din Transilvania qi Ungaria", aparutei deunazi.
Indicarea izvoarelor in josuI paginilor credem astf el
ca nu mai e necesarei.
Repetam incei odala : n'avem pretenfia de a da
paren i politice, nici de a aduce deslegarea cea mai
justel. Vom fi mullumifi daca 4e va trezi macar
cel mai mic interes pentru chestia ce infeifi§elm.
Ceici, precum s' a spus de ateitea ori : carte build
nu e aceea care pare a da solufii definitive, ci e cea
care face sa ne geindim asupra lucrurilor. Socotim
astfel ca qirele ce urmeazei nu vor fi tocmai nefo-
losiloare.
Bucurefli, 1 Illaiu 1915
Autorii.

www.dacoromanica.ro
HABSBURGII, UNGURII ;I ROMANI!

CONFLICTUL DINTRE TREI ELEMENTE


Sbuciumul §i criza inevitabila, in care a ajuns
monarhia austra-ungara in decursul prezentului
rasboiu european, a adus in mod deosebit in dis-
cutie importanta elementului românesc din estul
acestei monarhii, importanta cu a-tat mai mare
pentru Europa intreaga, cu cat la estul mo-
narhiei se intinde liberul Regat românesc, care
cu armata sa aproape de un milion de oameni
poate fi o forta hotaritoare in actuala confla-
gratie generala. In aceste momente istorice nu
se poate nega ea in sanul intregului popor ro-
mânesc stapane§te astazi o profunda con§tiinta
nationalri, in suflete e lamurita atitudinea lui
fatti de imperiul habsburgic.
Con§tiinta §i atitudinea politica sunt rezul-
tatul unor framântari de veacuri in viata unui
popor, iar con§tiinta §i atitudinea noastra fata
de Habsburgi sunt urmarea fireasca a purtarii
lor fata de noi §i mai ales fata de cei de sub °Ma-

www.dacoromanica.ro
8

duirea austro-maghiarà. Deaceea credem, ea' nu


e lipsit5 de interes o reprivire asupra frAmântArilor
prin care a trecut aceaSt5 parte a neamului no-
stru i noi toti cari acum stAm la r6späntie cet -
cetând calea ce am urmat vi ce trebuie s urmAm
de aci incolo.
Un cercet5tor, fie chiar superficial al trecutului
neamului romanesc din Ardeal i tinuturile
ginave lui, va putea constata cu uvurintä, c5
Intreg acest trecut e aleätuit din fiämänari, cioc-
nid de interese vi lupte necruptoare intre trei
elemente. Acestea cand se feämäntau Intre ele
tustrele, cercând sà se sugrume reciproc, cand
se aliau dota ca sA sugrume pe al treilea.
Elementele acestea, din cari este alatuit
treg trecutul Ardealului, sunt : elementul romd-
nesc, elementul unguresc §i casa Habsburgilor.

1.

Elementul românese.
Ne place vi astäzi sà accentuä'm, c'ä noi sun-
tem element de ordine, vi o spunem totdeauna
cu oare-care mândrie vi oare-care convtiintil
de superioritate, ca i când iti aceast5 insuvire
s'ar ascunde o mare parte a vitalitätii noastre.
Este adevkat, totdeauna am fost linititi, blänzi,
adeseori de o bländete vecin'ä Cu lavitatea
tocmai deaceea vi-au putut permite celelalte dou5
demente duvmane nota tot felul de prigoniri,
www.dacoromanica.ro
9

tot felul de schingiuiri impotriva trupului i su-


fletului nostru.
Ardealul a fost si este si astázi un fort natural
la portile Orieritului. Imprejurárile ne-au fAcut
pe noi stäpâni pe acest fort, cel putin etniceste
stápáni. Orientul a ispitit intotdeauna Apusul
astfel toate luptele pe cari le-a dat acest
Aps pentru cucerirea Orientului, trebuia in mod
fatal s'á treacá peste trupul nostra san sà se in-
tâmple pe acest p'ámant. Cei doi adversari dau
continue atacuri pentru cucerirea definitiv5 a
acestui fort, care, apoi cucerit, le deschidea dru-
mul peste Principatele Române la Marea Neagrá
si mai departe spre bogAiile Mesopotamiei
ale Indiei.
Toate atacurile acestea trebuiau in mod firesc
sà ne calce, sá ne schingiuiascá si s6 lase urme
adânci in constiiqa trecutului nostru. Cà in
aceste lupte n'am sucombat, aceasta se dato-
reste numai incApAtân'Arii i indsárnniciei, cu
care ne-am ap?irat, si care ii avea principalul
izvor de rezistent26 in unitatea ce existá intre di-
feritele pàri ale neamului românesc. Toate lup-
tele noastre, incepAnd cu iremuri1e cele ma i vechi
si Ong azi, s'au dat astfel, pedeoparte pertru
existenla §i pe de altä parte pentru unitatea
se poate de strânsá, care sà" ne garanteze exis-
tenta aceasta ca popor specific românesc.
Unitatea neamului nostru a existat intotdea-
una. Cu at vremea a inaintat i cu ckt
dintre Principatele Románe i cei de peste

www.dacoromanica.ro
10

munIi s'au intArit, Cu cAt con§tiinta noastrA de


neam a ie§it la ivealA mai birnitoare, cu atAt
aceastA unitate s'a still's, pAnA a ajuns la acea
legAturA indisolubilA sufleteascA, pe care se in-
temeiazA t'Aria noastrA de astAzi §i biruinta noa-
strA de mAine. LegAtuiile strAnse intre neamul
romAnesc de pretutindenea au fAcut ca in dife-
ritele lupte valoarea noastrA, precum §i caracterul
atacurilor ce se d'Adeau impotriva noastrA, sà
fie in raport direct cu tAria pe care o reprezintau
acele pArti ale neamului romAnesc, cari erau
stApAne pe soartea lor.
LegAturile, inainte de toate, ierarhice intre
Ardeal §i Principatele RomAne dateazA din cele
mai vechi timpuri. Din Principate ne venia preo-
timea, din Principate ne veniau indrumArile de
stgruintA in datinile strAbune, tot de ad ì nAdejdile
in vremuri mai bune §i indemnurile de apArare
indArAtnicA.
CAnd reformaiunea scuturA sufletele, nu numai
in Ardeal, ci §i in cele douA Principate,aceastA
unitate a neamului incepe a miji, con§llinta ei
e trezitA tot a§a de bine la Ia§i §i la Bucure§ti ca
§i la Bra§ov §i Alba-Iulia.
Veacul al 17-lea e acela care ne dovede§te,
cA ideea unitAtii nu este o idee nouA, artificialA
ci strAbate in toate pAturile intelectuale de atunci
§i veste§te oare cum ramie act, care are sA se
intAmple peste dou'A veacuri.
Doar incA la mini 1642 in Carlearomemeascä
deinvapturd" a lui Varlaam ni se spune in pre-
www.dacoromanica.ro
11

fata lui Vasile Vodä Lupu, cä aceastä carte e


scrisä pen tru intreg norodul romdnesc, oriunde
ar el. La anul 1648 Biblia de Alba-Julia in
predoslovia sa scoate In mod deosebit la ivealà
unitatea neamului romcinest, accentuiaz6 necesi-
tatea unei limbi unitare §i invinoveileVe cu amlira-
ciune pe straini, cá ei stint de vind dacá neamul
romcinesc este risipit peste akilea plaiuri. Cro-
nicarul Ureche o spune lämurit : cu toÇii dela
Ram (adic6 dela Roma) ne tragem".
Aceea,i con§tiint'ä o propovkluiesc §i adnota-
torii lui Ureche, Misail Cälugärul, Eustratie Lo-
gofAtul §i Simion Dasaul, cu basnele" lor.
Miron Costin apoi nu numai c'ä este con§tient
de unitatea neamului säu, dar o dovede§te §i cu
isvoade istorice. Pentru acest scop el scrie Cartea
pentru desdilecalul In care are sä hati-
§eze inceputul tärilor acestora §i neamul mol-
dovenesc §i muntenesc §i côi sunt in Virile ungu-
reVi cu acest nume rumcini". El vrea sà scoalä
din ce isvor §i semintie sunt locuitorii tärii
noastre Moldova §i úrii muntene§li §i Rumeinilor
din Wile ungure§ti, cum s'a pomenit mai sus, cä
tot de un neam §i °data desccilecali sunt".
Impäratul Traian doar cu vita poporului Ram-
lean" Implut-a-u Ardealul tot, Tara Rumel ;leased'
§i Moldoveneasdi". In Despre Moldova §i neamul
muntenesc", poernä scrisä de Costin pe seama
regelui Poloniei, vorbe§te despre Ardeal, despre
Muntenia §-i despre Moldova. cäci in ccite§itrele

www.dacoromanica.ro
19

poporul se felleqte cu numele de Rumâni qi se


trage dela Roma".
Cantemir spune §i el, c'A pe Romani Roma
maim dinfAuntrurile sale nAscandu-i, i-au aplecat
§i crescut §i evghenisind Dachia le-au dat-o lor",
cA neamul care s'a desceilecat §i de atunci pet' nä
acum necurmat locueqte in Dachia (adicei in Mol-
dova, Tara Munteneascä §i Ardeal)". In cartea
a doua a Hronicului &Au pe scurt InseamnA ea'
Romanii din Dachia, cari astdzi sunt Moldoveni,
Munteni §i Ardeleni, sunt din neamul lor Romani
de Italia".
Con§tiinIa aceasta a unifátii nationale, care
astfel incepe s'A se impu terniceased in secolul
17 §i la inceputul secolului al 18-lea, de atunci
Incoace cre§te cu fiecare clipà §i fiecare sufe-
rintà. Prin operile celor trei mari istorici din
preajma anului 1800 (Maior, Sincai §i Micu-Clain)
e doveditä §i §tiintifice§te originea §i unitatea
noastrA.
Luptele pe cari avem s'A le suportsAm noi cei din
Ardeal, dela aceastà con§tiintà de unitate i§i pri-
miau t'Aria de rezistentA.
Importanta elementului romanesc din Ardeal §i
fAria lui nu puteau cleat s'd fie In stransA legA-
turà cu importanIa §i tAria elementului roma-
nesc din cele douà Principate. Cu cat valoarea
Principatelor cre§tea, cu atat cre§tea §i valoarea
§i mandria neamului romanesc dela Carpati la
Tisa ; cu cat t'Aria Principatelor scàdea cu atat
se n'Apustiau asupra acestui neam de sub Coroana

www.dacoromanica.ro
13

ungarä apAsärile i vexatiile unei dominatiuni,.


care n'a %hint i nici nu putea tine seamä de
necazul i plAnsorile noastre. Epoca de decklere
a Principatelor romAne, care incepe in secolul
al 18-lea, ne face sä ne in dreptäm ochii inteacolo,
de unde ni se p'Area cä se intinde spre noi o
mAnä mai crestineascä : spre Habsburgi. Indatä
ce insä Principatele se ridicä, ajung un singur
stat i apoi regat independent, care creste mereu
In tärie i vazä, ochii nostri ai Ardelenilor se
intorc spre Bucuresti, iluziile fäcute cu Habsburgii
dispar si mAntuire nu mai asteptäm deck din
mAna neamului nostru, ale dirui granite vrem
sä fie acolo unde sunt granitele limbei romAnesti.

Elententul ungurese.
Rasà de step'A, neamul unguresc soseste cu
organizatia sa specialä, cucereste tinutul nostru
pästreazA cu indärätnicie constiinta stäpAni-
torului. Popor mic, dar temerar, cearcä cu once
pre% asigure existenta. Popor de ves, se
aseazä pe stepa dintre Carpatii ardeleni i rAul
Leitha. Se vede insä amenintat totdeauna i de-
aceea cautä cu once pre% sä se instäpAneasc6 de-
finitiv pe fortul natural, care tärmureste bazinul
esuhii unguresc i deschide drum spre Marea
neagrä
Spre acest scop detaseaiä din apus o parte a

www.dacoromanica.ro
14

armatei sale de granitä §i o stabile§te in räsà-


ritul Ardealului, fäcând dintr'insa paznica fron-
tierelor sale räsäritene, clandu-i favoruri §i al-
cätuind una din natiunile" privilegiate de mai
tärziu ale Ardealului : naliunea seicuiascei".
Ungaria se desvoltä, necesitätile ei economice
cresc in decursul veacurilor §i cre§te tot a§a de
mult näzuinta de a avea drum spre marea räsä-
ritulni. Aici i,nsä elementul romänesc ii stil in
cale. Trebuia deci infrânt. IntAiu de to ate cel
dintre munli, ca apoi sä vie rändul celui dela
.§es. Toate luptele spre räsärit ale regatului ungar
au acela§ scop : sä contopeasc5 cu neamul un-
guresc, cu Natio Hungarica", poporul romän din
Ardeal §i apoi sà subjuge cele douà Principate
astfel regatul ungar sä-§' intindà puterea pe
intregul bazin dunärean §i pe litoralul Märii ne-
gre. De aci luptele lui Carol Robert §i infrängerea
lui in muntii Gorjului de cätre Alexandru Vodä
Basarab. De ad i luptele lui Ludovic-cel-Mare al
Ungurilor, care in un anum't moment ajunge sil-§i
punä paznici la Orhei, de aci främäntärile lui
Iancu Corvin din Huniedoara §i ru§inoasa in-
frängere a lui Matia de cätre Stefan Vodä cel
Mare la Baia. De ad i toate vexatiunile, cärora e
supusä populatia româneasc6 de sub stäpAnirea
ungureaseä §i toate amenintärile impotriva li-
berului regat, cari ntt vor putea avea sfär§it
decat atunci cAnd va fi sdrobità forta ungureascä.
Ungurii inteleg foarte bine &A stäpänirea lor
pe acest fort al räsäritului numai atunci va fi

www.dacoromanica.ro
15

definitiva §i astfel existenta neamului unguresc


numai atunci va fi asigurata, cand Intre muntii
Apuseni §i muntii Rodnei §i ai Fagara§ului va
fi un singur neam stapanitor : cel unguresc, §i
cand noi, majoritatea populatiei §i deci adevaratii
stapani ai acestui tinut, vom fi contopiti cu totul
in aceea§i con§tiintä cu neamul acesta.
Nu le trebuia lor renuntarea la limba noastra,
le trebuia insa totdeauna renuntarea la sufletul
nostru. Iai renuntarea la aces t suflet in trecutul
Indepärtat se putea face prin primirea religiei
neamului unguresc, a catolicismului, iar apoi, sub
Principatul ardelean, prin primirea calvinismului.
Cu cat con§fiinta nationala s'a desvoltat §i la
ei, cu atat mai mult au Inceput sa fie nemultumiti
de aceste cereri §i si pretinda nu numai o unitate
de con§tiinta cu neamul maghiar, ci alaturi de
unitatea de suflet §i o unitate de limba. Deaceea
Incepand cu veacul al 19-lea, se deslantue§te
asupra neamului românesc dintre Tisa §i Carpati
cea mai nesabuita furie de maghiarizare, contrara
oricarui principiu umanitar §i contrara chiar
legilor fundamentale ale constitutiei ungare. Con-
§tiinta de stapânitori 1i face sa desconsidere once
lege scrisa §i sanctionata de ei §i regele lor §i
sà sdrobeasca In picioare tot ce se poate impo-
trivi nazuintelor lor spre imperialismul maghiar,
al carui cel mai tipic reprezent ant este contele
Tisza, actualul prim-ministru al Ungariei.

www.dacoromanica.ro
16

Dinastia Habsburgieii.
Ajunsi stApAni peste un conglomerat de ilea-
muri, urma0i contelui Rudolf de Habsburg nici-
odatA si in vremea din urm'A mai putin decAt
oricAnd nu s'au identificat cu sufletul
vre-unui neam. Un singur gAnd i-a stApAnit
In totdeauna : interesul lor dinastic. Cu o totalà
lipsA de scrupule au oscilat in totdeauna, dupA
cum le dicta interesul. In once tinut ajun§i,
primul lucru era ca acest tinut s'A facA cre-
dincios. CA aceastA credintA cu ce mijloace o sco-
teau din sufletul bietei populatii, nu interesa.
Habsburgii au fost totdeauna destul de dibaci
diplomati ca s'a" nu parA tirani. Unde a trebuit
ceva distrus, n'au distrus cu pumnul i cu 0-
1Agie, ci incetul cu incetul §i in Were. Supu§i
credinckosi, Treue Untertanen", i venite era-
riale : aceste dou'd sunt lucrurile principale pe
cari le-au cerut ei la noi ea §i aiurea.
Pretutindeni uncle ajung, mai intAiu organi-
zeaz'A oficiul fiscal. 5tiu apoi invrAjbi a§a de
bine popoarele, incAt echilibrul nu se stricA
odatà in defavorul dinastiei.
Din aceastA politicA de arghirofilism, de in-
\ tAjbire si de echilibristicA, e firesc CA nu se poate
ivi o fortA care sA pAtrund'A sufletul poporului
sA-I facii destoinic de un program mare. De
un atare program nu poate fi capabil decAt un
www.dacoromanica.ro
17

popor stäpAn pe toate energiile sale nationale.


In monarhia austriacä Habsburgii au §tiut a§a
de bine incurca itele, 'Men fiecare popor se con-
sider5 stânjenit In mi§c6rile sale de celglalt popor,
fiecare dore§te sà-§i scuture odatä jugul sub care
i-se pare c'ä tânje§te, fiecare vrà§te pe vecinul
s6u, nici unul nu vede de unde vine ilul §i astfel
nici o mânà nu se Intinde spre mâna vecin5, ca
impreunA s6 scuture povara ce apas6 pe amân-
douà. Fie-care popor e o sperietoare pentru celà-
lalt §i fiec6ruia i-se pare c6 celMalt e privilegiat.
CA toate neamurile erau §i in trecut nemultu-
mite, de aceasta nu le Vása Habsburgilor ; pe
ei ii interesa, &A toate se gudurau in jurul tro-
nului §i toate le cer§iau favoruri. De aceea so-
cotim c'd a fost o gre§alà, de§i u§or explicabilg,
multul dinasticism babsburgic ce am rácut noi
in vremea din urmA. Ne-am uitat de purtarea lor
din trecut fat'á de noi, n'am voit sà" ascultäm deal
de glasul urii fa-0 de Unguri §i n'am v5zut cil
In realitate Ungurii §i Habsburgii jucau pe aceea§i
coar&i. Am uitat mai ales de cuvintele a§a de
des repetate ale unui frunta§ ardelean, &A drep-
turile nu se caVätä, ci se iau §i cA atunci vom
putea fi satisfAcuti in cererile noastre juste, cand
vom dovedi c'á putem fi primejdio§i". In intru-
nirile noastre §i in gazetária noastrA din vremea
din urinä" am avut totdeauna acelea§i temeneli
la adresa Vienei. Deacolo ne-a venit par'cá tot
binele, chiar §i mântuirea sufletelor 1 AM-I am
imbfätit ideile acestea, Men de uncle la inceput
Rum Abrudeanu 2
www.dacoromanica.ro
18

poate erau abia declaiatii fgcute Cu un scop po-


litic sau i§i aveau originea lute° vreme and de
fapt de acolo ne asteptam usurarea, acum am
inceput sg le credem deabinele si sg le rgspändim
In toate straturile poporului nostru. *i nu vedeam
a in realitate Habsburgii au fäcut si fac cu noi
cele mai urite si cele mai mizerabile jocuri. Ni
se pgrea a ei au fost totdeauna binevoitori fatil
de noi, cgci ei totdeauna au fäcut O.' credem lucrul
acesta. In dorul nostru de a afla aliati in luptele
pentru pgstrarea caracterului nostru etnic, ame-
nintat de ungurism, ni se pgrea, a Habsburgii
sunt cei mai firesti aliati ai nostri, de oarece
si ei aveau sii lupte impotriva hegemoniei un-
guresti, si ne-am ploconit zeci de ani in fata lor
ca apoi, chiar uitänd de demnitatea noastrg, sit
nu vedem, a pe ei putin ii dor durerile si desng-
dejdile noastre. Nu vedeam a acele concesii
acordate din and in and din partea lor cari
iii se pgreau asa de marl si pe cari le atribuiam
.unei deosebite bungvointe fatg de noi, erau stoar-
se de imprejurgri pe seama noastrg si c'ä daa n'ar
fi fost imprejurarea, care sg.4 sileascg sg arunce
sí luí Lazgr dela u§g ate o fiirimiturg, bietul
Lazgr credincios ar fi sgrutat si pe mai departe
picioarele si ar fi stat lihnit de foame acolo uncle
era. Am putea zice, a bungvointa Habsburgilor
n'am avut-o niciodatg, deat atunci and le
ajungea lumAnarea la degete si aveau nevoie de
noi. De când soarta noastrà a fost in ingna lor,
ace§tia ne-au intrebuintat numai ca sperietori

www.dacoromanica.ro
19

in fata Ungurilor, de câteori acest popor neastarn-


pärat nu voia sA se impace cu dispozitiile impe-
rialismului habsburgic.
Imperiul austro-german avea nevoi economice
mari, îi trebuia i lui drum spre r6sArit. Toatà
näzuinta imperialismului german, chiar inainte
de Habsburgi, apoi a Habsburgilor e sà ajungA
stApâni pe Ungaria ca apoi sà-si croiascA drum
spre Marea Neagrà. De ad i dorul lor de a pune
mana cu once pre% pe Ardeal, iar dupA ce ajung
st6pAnii Ardealului de a pune mana si pe cele
dou5. principate. Rivalitatea cu Rusia a 0.cut
ca numai Oltenia si Bucovina s'a." fac6 parle
argva vreme din marele imperiu habsburgic.
Acest Drang nach Osten", de care se vorbeste
asa de mult in vremea din urmä, nu e o ten-
dintà a germanismului modern, el a existat de
mult i Habsburgii au incercat in totdeauna
dea avant si sA ajungà stàpânii Orientului. Dela
Danzig si Lipsca drumul comertului german cu
mArfurile sale variate ar fi tiecut astfel prin
Ardeal i s'ar fi continuat apoi prin gurile Du-
prin Chilia i Cetatea-AllA peste Marea
Neagrà in Ràsàrit. Cà noi am càzut in dru-
inul lor, acesta-i nenorocul nostru.
Pe Habsburgi Ii interesa drumul ca atare si
nu popoarele cari stau in drum. Pe drumeti au
stiut totdeauna inveájbeascsá asa de bine,
ca dumnealor säji poatà continua neturburati
cillAtoria. Gaud Ungurii indrkniau sà-si ridice
capul i s6 ameninte cá taie imp6ratului habsburg

www.dacoromanica.ro
20

drumul liber spre Orient, Habsburgii imediat


porniau surubgriile i in fata ungurismului ri-
dicau sperietoare neamul românesc. Indatg ce
Ungurii se astAmpgrau si se gudurau iargsi langri
Tron, Habsburgii vedeau cg acest neam eu or-
ganizatie e de mai mare folos pentru dânsii
deckt neorganizatul neam românese i ne jert-
fiau fgrg erutare. Asa s'a intâmplat totdeauna,
asa se intamplg in ziva de azi si de sigur asa se
va intampla i maine dacg Dumnezeu va voi ca
soarta neamului românese din Ardeal sg. fie tot
In mAinile lor.
Intreaga viatg politicg a neamului românesc
din Ardeal i tinuturile mgrginase Ardealului
e o eontinug sbatere pentru apdrarea fiinfei sale
elnice fatg. de Unguri, pentru pdslrarea pdman-
fului aceluia care i-a pgstrat fiinta in decursul
veacurilor si a fost leaggnul i adgpostul intre-
gului neam românesc, si in sfArsit, durere, pentru
salisfacerea ambiliilor Casei de Habsburg.

IV.

lntâia furie ungureaseil: eatolieizare §i ealvinizare


StgpAn pe pgmantul Ardealului, neamul ro-
mânesc veacuri dearândul e ex pus atacurilor,
cari ceareà sg-i rgpeaseg pgmântul i sà eroiasa
drum ambitiilor strgine. 13âng in ziva de azi a
fost o minge aruncatg dela dreapta la stânga,
dela Unguri la Habsburgi i iargsi inapoi, ne-

www.dacoromanica.ro
21

luatAin seamg. niciodatA, cleat atunci când i


se cereau jertfe de sAnge.
Ungurii, ajun§i stäpani pe Ungaria de azi, in-
cepurg din cele mai vechi vremi sà-§i intäreascti
frontiera de Est. Era in aceastà n'äzuintà a lor
§1 o mi§care instinctivà de apArare. Ciudat,
adeseori popoarele comit incon§tient i instinctiv
anumite fapte, cari ar putea fi iscodite numai
de minti diplomatice inteadevAr dibace. Nu pu-
tem zice, cà Ungurii ráceau con§tient sfortàrile
spre contopirea noastrA in fiinta lor. Dar sim-
liserà instinctiv primejdia ce o prezenta pentru
statul lor existenta la granitele Ungariei a douà
tári, cari au sub toiagul regelui ungar un numàr
mare de frati, legati stran§i de ele prin leaturi
culturale i biserice§ti. O înaltà ratiune de stat
dicta astfel neamului unguresc ca intre fratii
de sub st'ApAnirea sa §i cei de sub stäpanirea
lor proprie din Principatele Române§ti s'á sape
o prApastie, care eventual sà nu mai poatà fi
trecut6 niciodatà.
Trebuia deci adus neamul romAnesc inteacolo
ca a sa con§tiintà proprie sà disparA (orickt de
neinsemnatà ar fi fost ea) §i sà se contopeascA
Cu totul in con§tiinta natiunei ungare, a acelei
Natio Hungarica, dAtRoare de drepturi" §i al-
cnuitoare de stat. Si cum pAnä" la anul 1526,
deci pAn6 la catastrofa dela Mohacs §i Airea
pe fatà a mi§csärilor reformatorice in Ungaria,
drumul care ducea spre acest ideal era conver-
tirea religioassá la legea catolic6, regii unguri nu

www.dacoromanica.ro
22

pierd niciodati prilejul de a aduce, când cu


vorba, când cu ciomagul, neamul romanesc §i
mai ales pe frunta§ii lui la aceasti lege. Prigoni-
rile urmate veacuri necontenit silesc pe unii s5
treaci mui4ii i alcituiesc Principatele, iar pe
altii, marea majoritate, rimasi acasi si se po-
goare la tot mai neagrä mizerie, pianli
once independenti, once iiiiiativà proprie,
li-se nimiceasci intreaga clasi con ducitoare, care
se confunda astfel cu neamul maghiar, §i din
un neam, care putea deveni o forti politic5 im-
portanti, sà ajungi abia o notiune etno-
grafici, desconsiderat5 de legi §i batjocoriti de
mândra Natio Hungarica". CAnd Werböczy, ju-
ristul, codifici in Tripartitum" legile ungare,
de§i e la inceputul veacului al 17-lea, despre un
popor românesc nici nu putea fi vorba. Acest
popoi era o simpli haiti de venetici a§ezati ici
colo din mila regelui Comunitätile lui, cnezatele
lui sunt distruse,boierimea lui se lipse§te de ele
§i el nu mai meriti nici si fie pomenit in legea
statului.
Pentru o §i mai stra§nici ingenunchiare a
noastri §i pentru a ajunge §i mai puternici
ai pimântului nostru, protivnicii nu las5
nici un prilej neintrebuintat, de câteori noi
deam dovezi de viati i initiativi.
Dupi riscoala tirineasci dela Bobalna, la
care iau parte numai Români, la 1437, cari sunt
apoi infrânti i miceliriti fàrà mili de nobilimea
ungureasci, neamul unguresc pentru a-§i asigura

www.dacoromanica.ro
23

pe multä vreme, dacä e cu putintä pentru tot-


deauna, stäpanirea asupra acestui popor de tä-
rani, alcátueste impreunä cu Sasii si Säcuii acea
celebrà Unjo trium nationum", uniunea acelor
trei natiuni, cari aveau apoi sä ne tinä sub ge-
nunchi pAnsá la 1848 prin privilegiile ei si ne-
putinciosia noasträ.
Ne-am pierdut astfel intreaga päturà care ne
putea conduce ; dusmanii nostri s'au intkit, s'au
aliat intre dânsii si in randuri strânse si bine or-
ganizate s'au näpustit veacuri intregi asupra
noasträ, celor vitreg tratati, lipsiti de organi-
zatie, lipsiti de cäläuz6 si mai ales lipsiti de n'A-
dejde inteun viitor mai bun.
Dela anul 1526 incoace, pärtile estice ale Un-
gariei, deci Ardealul cu tinuturile lui märginase,
cari si páná* acum aveau oarecare independentä
fatä de regatul ungar, se deslipesc si in decurs
de cáleva decenii formeazä Principatul arde-
lean, independent de restul Ungarei, ajunsä parte
sub Turci, parte sub Habsburgi.
Expus atacurilor Habsburgilor, cari voiau sä-si
croiascä drum spre Orient, neamul unguresc voia
sä-si stabileascä o neclintitä domnie in acest tinut,
si astfel continuä acum aceeasi politicä fatä de
noi, pe care o urmase pänä la 1526, näzuindu-se
sä ne catolicizeze sau mai bine zis sä ne pa-
pistäseascä.
Deckt in aceastä epocsá, dela desfacerea. Ar-
dealului de Ungaria, deci dela anul 1526 si pânä
la ajungerea lui iaräsi sub stäpanirea Habsbur-

www.dacoromanica.ro
24

gilor la anul 1691, forta care ne putea topi in


aceea§i cAldare cu dAn§ii nu mai era catolicismul,
ci curentul nou al reformatorului dela Geneva,
calvinismul.
Astfel incepAnd cu anii 1540 §i isprAvind cu
trecerea Ardealului sub stApAnirea Habsburgilor,
puterea administrativA a Ardealului se nApus-
te§te cu adevAratA furie asupra neamului ro-
mAnesc, cAutAnd cu once pret s6-1 desfacA de
fratii si de peste munti, din cele dou'A Princi-
pate. Sprijinità de celebra undo trium natio-
num", aceastA politicA aduce asupra capului nos-
tru un §ir intreg de torturi, dar to todatA tre-
ze§te ici §i colo §i con§tiinta, care incepe s'A.' vadA
CA soarta ne e nemeritatA, cA ar trebui sA fim
altfel tratati §i care astfel croie§te cele dintAiu cä-
rAri ale cArtii §i culturii romAne§ti. In intreg
acest interval de aproape 200 ani cAt neamul ro-
mAnesc, grupat in jurul bisericii sale, pAstrAtoare
de suflete §i datini, avea s'A indure atacurile cal-
vino-maghiare, numai o singurA data' sin* u§u-
rAndu-i-se sal cina : atunci cAnd acel arhanghel al
rAsboaielor, Alihai-VodA Viteazul, strAbate muntii
ca sA vinA sA arvuneascA pentru totdeauna pA-
mAntul Ardealului.
Scopul Ungurilor era, dacA nu maghiarizarea
complectA a elementului romAnesc, in once caz
apropierea mentalittifii lui de mentalitalea ungu-
reascd, crearea unei leg(i turi sulletqli cd t se poate de
str dime intre el qi Unguri, ca astfel intre marginile
acestei tAripare, care era Ardealul, s'A fie o sin-

www.dacoromanica.ro
25

gurd coiitiina, bazatei pe o sin gura lege, pe care


constiintä apoi sä se intemeieze in viitor stäpa-
nirea definitiv ungureascä.
Poate, c in veacul al 16-lea scopul acestei po-
litici nu era 3à de mult accentuat ca in veacul
urmAtor, poate cä in amândouä veacurile mica-
rea calvinä pornea din convingeri reale i avea
un caracter religios. Dedesubtul politic ale tu-
turor acestor miscki insä e acelasi : contopirea
sulletului romeinesc, indärätnic i nesupus, ca su-
/le/id unguresc i seicuiesc i astfel crearea acestei
priipastii Mire Romeinii din Ardeal §i Romeinii
din Principate.
Incä la anul 1566, inteun sinod de preoti ro-
mAni, se aduc cele dintAM hotkiri conform do-
rintei principelui loan Sigismund i dorintei
legii calvine. La anul 1567 se si stabilesc sase
puncte, pe cari sinodul le primeste i cari alc6-
tuiesc intAia rupturä in sAnul RomAnilor de bi-
serica strä'bunä.
Toatä miscarea calvinä insä pornitä de prin-
cipele Ioan Sigismund i urmärità de dânsul cu
a-Ma zel se nimiceste, indatä ce apäsarea de
sus este mai slabA ; dovadà dal% cà aceastä
miscare impusä, care avea menirea sä transforme
ceva din sufletul nos tru specific românesc, n'a
putut pätrunde in adâncul constiintelor. Au fost
destul cAteva zile de stäpánire romaneasc6 in
Ardeal, ca de calvinismul românesc sä nu mai fie
vorbä decAt doar la Hateg i Lugo, unde pri-
vilegiile orasului erau bazate pe acesta.

www.dacoromanica.ro
26

In fata mi§cgrilor reformatorice sustinute cu


tgrie de principe, modestele episcopii române*ti
dela Gioagiu §i dela Vad ajung tot mai mult un fe)
de jucgrii. Duhul traditiei intemeietorilor lor,
Radu dela Adfumati, *tefan Vodil ce! Mare, stg.
ascuns, ca focul sub spuzg, preotimea pgstrg-
toare a legii §i datinii vechi este la buna discretie
boierilor unguri, a boierna§ilor sgcui §i a jupg-
nilor sa§i, iar poporul, care nu se supuse princi-
piulni cuius regio, eius religio", ajunge s nu
mai fie considerat Ind mgcar ca fiintg cu suflet.
Legile Approbatae Constitutiones" accen-
tuiazg cà poporul român e pe pgrnântul acesta
numai pdnd c.dnd binevoitorul principe il rabdd
acolo unde este, usque ad beneplacitum prin-
cipis". Pang la ce stare de mizerie §i desconsi-
derare ajunse astfel norodul român intreg, o
dovedesc in deajuns diferitele hotgriri ale co-
mitatelor, dietelor §i ale orarlor. Doar chiar §i
Sa§ii, cei cari relativ s'au purtat mai uman en
poporul nostru, aduc intr'un rând relativ la Ro-
rnânii din jurul Sibiului, mai ales din Poplaca,
hotgairc, cg dacd se va afla cei un Roman a
Mid meicar si numai coa ja unui copac din pd-
dure, el va dus acolo qi spdnzurat de creanga co-
pacidui".
importa ta bisericei strgvechi incg scgzase
hare astfel de imprejurgri, nu e de mirare Le-
gAturile ierarhice cu Principatele erau mai anevo-
ioase, necazurile interne tot mai grele. A fost
o adevgratà inviere când Mihai Vodg Viteazul

www.dacoromanica.ro
27

puse baze statornice mitropoliei de Alba-Julia,


care pänä ad i tänjise. Se deschidea drum viito-
rimei &are mängAiere §i educatie româneascä.
Mihai e insä un meteor, lumineaiä o
fascineaz'ä minirile cut strAlucirea lui §i apoi se
stinge deodatä, poate tocmai deaceea a§a de
repede, ca amintirea lui ca atäta sä fie mai du-
Stelpcinirea lui inidregle steiplinirea noa-
sIrd in Ardeal, dar iolodaid aralei qi du§manilor
primejdia care ii poate ameninja inieo batid qi
care nu va mai pulea fi inleiluralei, cu uciga§i pe
ccimpia Turdei.
Indatà dupä moartea lui, la cea dintäiu dietä
(Leczfalva) uniunea celor trei natiuni" aduce
cele mai drastice hotririri impotriva neamului rc-
mânesc §i dupä reteta urmatä §i Our& atunci in-
terzice once contact intre ROMAIIii din Princi-
patul ardelean §i cei din Principatele române§ti
(1601) : De oarece tot räul, care a venit cu
Mihai in Ardeal, l-au adus popii §i cälugärii, nici
un popil sau cälugär din Tärile Romane§ti
nu mai fie läsat sá treacä granita §i sä turbure
pacea".
Tendinta este evidentrt. Väzuserä acum de a-
proape primejdia §i se incearcA sä continue tra-
ditia care o inlätura. Unneazä deci cu säparea
acelei präpastii, care sä despartä in dotiä iteamul
românesc.
Principii urmätori sunt credincio§i acum aces-
tei linii de conduitä. La dän§ii partea politicä
ia o formä tot mai hotärità. Pe ei nu-i mai inte-

www.dacoromanica.ro
teseazä numai propaganda calvinä, care interesa
pe unii pänä acum.
Gabriel Beihlen, cel mai glorios §i cel mai
vrednic dintre Principii ardeleni, nutre§te chiar
un plan mare : de a stäpani nu numai Ardealul,
ci §i cele douä Principate Române§ti, de a in-
temeia astfel o Dacie, a cärei con§tiintä sä fie
una §i puternicä : con§tiinta calvineascA. Deci
are aceea§i näzuintä, pe care o avuserä regii Un-
gariei : de a stäpAni Moldova §i Muntenia, de a
stäpâni gurile Dunärei, Chilia i Cetatea-A1136
a avea drum spre Räsärit. Aceea§i näzuintä pe
care au avut-o Habsburgii dela 1400 §i pânä in
zilele noastre.
Gabriel Bethlen simte cu pätrunderea sa po-
liticä importanta unei astfel de Väri ad i in Orient,
In al cärei centru s'ar afla fortul Ardealului §i
de uncle puterile s'ar scurge apoi dealungul râu-
rilor spre rä'särit.
El se adreseaiä chiar i patriarhului Chiril
Lucaris, care se pärea Ca' ar inclina spre calvi-
nism, îi impärtii§e§te planul säu i îi cere spri-
jinni la calvinizarea Românilor din Ardeal, ca
astfel apoi el mai u§or sàli realizeze marele &Au
plan de stäpânire a Orientului.
Chiril Lucaris Ii räspunde in 2 Sept. 1629
nu numai cä nu-i ascultä cererea, dar ill ceartä
§i pentru indräsneala ce o are §i Ii amintqte
un lucru mare, la care poate putini se vor fi
gAndit §i la noi pänä In vremea din urinä :
scopul sclu nu qi-1 va putea ajunge alata vreme

www.dacoromanica.ro
29

peina cdnd 1111 se vor rupe toate legaturile de scInge


§i sentiment mire Romeinii din Principate qi cei
din Ardeal.
Asa dar Chiril Lucaris, acest grec din Constan-
tinopol vedea inc6 atunci la anul 1629 lämurit
planurile lui Bethlen si ale ungurimii i totodatà
piedeca ce au sä intämpine aceste planuri. Vedea
ciar, cá nAzuinta lor e sä ne despartà in douà ca
sä ne aserveaseä mai usor, cà rezistenta noasträ
cu ata va fi mai trainicà si mai neinfrântà cu
cAt unitatea intre cei din Ardeal i Principate
va fi mai stransä.
Politica de asuprire a neamului românesc gru-
pat în jurul bisericei sale o continuà apoi in
aceeasi directie sub cei doi Rákoczy i urmasii lor
pänä la ultimul principe al Ardealului, Mihail
Apaffi, nu numai pätura conducAtoare de stat
din jurul curtii principelui, ci intreaga uniune
a celor trei natiuni". Doar Sasii s'au arAtat nepä-
sätori fatà de credinta noasträ ; dar si ei numai
pentrucä îi vedeau primejduite interesele in cazul
când noi am fi primit una din religille recepte
si am fi intrat in rändul natiunilor alcätuitoare
de stat.
Principele incepe o intreagä serie de prigoniri
impotriva pästorilor bisericesti, le pune
supune intru toate bisericei calvine, cäutänd
s'A introducä in sAnul bisericei noastre spiritul
acelei biserici, care era totodatà i spiritul nea-
mului unguresc. Cu cAtá usurintä era aruncat
vlädica românesc din scaunul säu ne dovedeste

www.dacoromanica.ro
30

in destul cazul lui Ilie Joreste i apoi tragica


poveste a lui Saya Brancovici. Principii stiau
totdeauna aranja asa de bine lucrurile, Meat
episcopul sa fie judecat prin glasul comun al
preotilor adunati in sinod i apoi sa fie desbracat
de popie i sa fie dat magistratului civil pentru
a-i croi pedeapsa cuvenita lui".
Totdeauna i-se cerca nou alesului vladica nu
numai s propovaduiasca cuvantul lui Dumnezeu
in limba sa nationala, ceeace constituia o deo-
sebire intre ardeleni i cei din Principate, ci
va primi catechismul calvinesc, c intru toate
va consulta, ca in once sinod calvin, pe pro-
topopii si si pe Reverendissimul domn episcop
ortodox calvin ungurese" §i va primi cenzura
consentimentul i invoirea acestuia ;
once caz de disciplinaIl va face cunoscut
va pedepsi numai cu invoirea amintitului domn
episcop ortodox maghiar" i cà astfel va rupe
once legaturi cu biserica de peste munti de unde
pana atunci venia suflul une vieti romanesti.
Aceleasi conditii se impun rand pe rand episco-
pilor si Saya Brancovici trebui sa cada jertfa
caracterului sau de ortodox si aparator indArjit
al bisericii romane.
Intreaga propaganda calvina urmarea un sin-
gur scop : convertirea Românilor la legea cea
noua ungureasca, apropierea lor de mentalitalea
acestui neam, contopirea lor in conqltinta popo-
rului maghiar §i astfel sdparea prdpastiei Mire
ei i fralit de peste

www.dacoromanica.ro
31

Cu toate mijloacele s'a incercat intreruperea


legAturilor dintre cei de dincolo §i cei de dincoace.
5i a trebuit o luptà dArzä, cu atAt mai d'A'rA
cu eta '4i afla sprijinitorii s'Ai in masele Thipo-
rului, pentru pAstrarea datinilor §i bisericei 11-
mase din strAmo§i §i totodatil pentru p'Astrarea
legRurilor ierarhice cu Principatele Romilne§tL
Episcopii ardeleni ràmtin supu§i Mitropoliei Un-
gro-Vlahiei, I§i primesc la Bucure§ti sfintirea lor
de episcopi §i se näzuiesc s'A pAstreze In totdeauna
relatiunile cu acest centru.
Aceste legàturi ierarhice stranse sunt, in acea-
stä vreme de amenintare, arterele prin cari, de§i
slab, totu§i circul'A necontenit fiorul unifAtii de
neam.
Ap6sririle ungure§ti sltibesc, calvinismul la noi
iiimâne Mil rezultat mai important, de scopul
mare politic nu se apropie ungurismul nici cu
un pas.
In astfel de vremuri ajunge Ardealul in
1691 definitiv in mAinile Habsburgilor. Mingea
româneasck, trece din mAinile ungure§ti in mAi-
nile mult mai incercate i deci mai primejdioase
ale Casei de Austria.

V.

Habsburgii in Ardeal.
E o mare re§al'A s'ä ceri dela oameni s'A fie
ceeace nu pot fi §i s'a fac'ä ceeace nu pot face.

www.dacoromanica.ro
32

Habsburgii, ajun§i stäpilni in Ardeal, ca ori


nu puteau fi altceva cleat Habsburgi : Oameni,
cari 1§i vedeau de interesul lor, cari i§i aveau
planul lor de stäpânire bine definit §i cari nu
se puteau läsa incurcati in planurile lor de gla-
suri sentimentale.
Habsburgilor, cari, stäpAni §i pe Ungaria, aveau
cel mai mare imperiu al vremii in Europa, le
trebuia drum spre Räsärit.
Dupä cucerirea Ungariei §i dupà lovitura datä
Turcilor, in anii cari urmarä asediului Vienei,
trebuia acum sä se apropie §i mai mult
de Marea Neagrä §i gurile Dunärei. Acest plan
1-au urmärit in intreg veacul al 16-lea §i al
17-lea §i nu puteau fi acum cleat consecventi.
Luptele din Ardeal, la cari adeseori angajau §i
pe voivozif no§tri, când le puteau fi utili, dove-
desc pe lângä iscusinta lor politieä §i nkuinta
lor statornicA de a fi stäpAni definitivi pe acest
fort. L-au incurcat §i pe Mihai-Viteazul. Si cand
li s'a pärut cä acest om, care ar fi creat o nouà
viatà pentru neamul românesc, putea deveni
primejdios pentru hegemonia lor in aceste ti-
nuturi, ha îi putea arunca mai departe de visul
lor deckt ori când, n'au §oväit o clipà, ci cu
mijlocul cel mai brutal, cu armä uciga§ä, 1-au
indepärtat din cale. Uciderea lui Mihai Vodd
Vileazul nu e o simpld inidmplare, ci o urmare li-
reascd a mentalitalii §i planurilor dela curtea
habsburgicA §i din jurul acestei curti, care §tia
ce vrea.

www.dacoromanica.ro
33

La anul 1691 planul habsburgic e realizat


Ardealul trece sub stapanirea lor. Era firesc dar
ca noi sa nu ne a§teptam la nici un bine. Habs-
burgii consecventi nu puteau sà sprijineasca
un element desorganizat, tolerar pana acum
In Ora, un element care avea numai vole, nu
drept de a träi, fata de puternica organizatie a
acelor trei natiuni intarite §i mai mult prin
uniunea religiunilor recepte". Impäratul Leo-
pold nu putea decat sà inä Cu cel tare, caci
acesta Ii asigura domnia.
Astfel imparatul, la 4 Decembrie anul 1691,
luand In stäpanirea sa Ardealul, da celebra Di-
plomei Leopoldind", In care intare§te din nou
toate privilegiile §i toate drepturile pe cari le
aveau Ungurii, Sacuii i Sa§ii pana atunci, iar
de noi nici macar nu pomene§te. Declara astfel,
ea In afacerile religiunii nu se va schimba nimic ;
ca Aprobatele §i Compilatele" §i Tripartir-ul
lui Werböczy, deci Intreaga colectie de legi care
ne statore§te situatiunea noastra umilita i ne
pune la buna discretie a boierimei ungure§ti,
au sa ramana in intacta vigoare ; cà indigeni
transilvaneni vor fi considerati numai Maghiarii,
Sàcuii§i Sa§ii ; ea i-se va lasa provinciei §i pe
mai departe Dieta anuala, etc.
De noi deci nu se facea pomeneala. Si n'avea
nici un rost sa se faca. Nu puteam ji utili, prin
urmare imparatul n'avea de ce ne scoate la lu-
mina' deocamdata.
Viena insa a fost totdeauna cuminte. Daca
Rnsu Abrudeauu 3

www.dacoromanica.ro
34

pe cei din Ardeal Ii putea lasa la o parte, nu-si


uita insa ca la Estul Ardealului si Sudul lui
erau doua tarisoare, cu ai cal-or voivozi nu odata
a stat in stranse legaturi, ba dela cari pe vremea
lui Petru Rare§ a primit chiar si ajutoare ba-
nesti.
Cazul lui Mihai-Viteazul Ii aducea aminte,
Mote° buna zi poate avea neplaceri cu neamul
acesta resfirat in trei tarisoare. Se gandia, c'ä
povestea lui Mihai Voda Viteazul se putea re-
peta si vedea ea in ciuda tuturor necazurilor.
acest neam se strange ca intr'o buna zi unitatea
lui sa fie indisolubila.
$i e destul de cuminte Viena ca sa inteleaga,
ca acest popor ortodox in intregime trebuie adus
In cat mai stransa legatura cu clansa.
Mai era o primej die. La Rasarit se ivea Rusia
lui Petru cel Mare, care-si creia tot mai biruitor
drumul spre Apus si Sud si incepea sá aiba'
stranse legaturi si influenta in cele douà Prin-
cipate Romanesti. Rusia era ortodoxa, Princi-
patele Române amandouà ortodoxe, in fruntea
lor oameni de seama, fruntasi ai Rasaritului orto-
dox, in Ardeal asemenea români ortodoxi. Habs-
burgii isi vedeau paralizate planurile lor de
extindere spre Marea Neagra si chiar stapanirea
In Ardeal. Caci desi intärisera ei privilegiile celor
trei natiuni in aceastä tara, totusi nu puteau
inchide ochii in fata faptului, ea marea majo-
ritate a populatiei din Ardeal si din partile a-
nexate lui o alcatue§te neamul romanesc, acelasi

www.dacoromanica.ro
35

ca ce! din Moldova §i Muntenia. Unitatea aceasta


a neamului românese, ortodoxismul lui, se 'Area
ca Inteo buna zi va putea atrage mana Rusiei,
care astfel s. primejduiasca' rodul unei politici
de sute de ani. Deci Ilabsburgii se gändesc sä
spargä inainte de bate unitatea româneascä, sä
sfanne legaturilc dintre Principate §i Ardeal §i
deocamdata sà ajunga definitiv stäpani ad.
Trebuia ca populatia din Ardeal sa fie adusa
lute() strânsa dependinta sufleteasea de Viena.
Planul era incercat. O familie, care, sute de ani,
a avut in Ungaria eea mai iscusita diplomatie,
gasia in arsenalul salt diplomatic arme pentru
once imprejurare §i pentru once neam. Inaintea
ei era desigur exemplul sarbo-croatilor cu ur-
märile lui splendide pentru Unguri §i Habsburgi
dureroase pentru acest popor nefericit. Doar
neamul acesta vorbe§te aceea§i limba, duce acela§i
fel de viata, are acelea§i moravuri. Si totu§i cato-
lieizarea unei parti dintr'insul, privilegiarea and
a unei parti, cand a celeilalte l'au adus acolo,
bleat dela o vreme are douà trecuturi §i tare
cele douà fractii, cea catolica-croata §i cea or-
todoxa-sarba, ainue§te pana in zilele mai noua
cea mai neimpacata ura. Astefel Habsburgii au
putut fi in draga voie stapânii acestui neam,
aplicand vechiul lor principiu : Divide et im-
pera".
Scopul era acelai i cu noi. 5i ad i se parea mai
u§or realizabil, intrucat, in urma atacurilor cal-
vine, puterea de rezistentä a noastra in Ardeal

www.dacoromanica.ro
36

släbise, iar cele dou6 Principate supuse ambitiilor


turce§ti nu puteau da un ajutor efectiv Ardea-
lului românesc.

VI
Unirea.
Habsburgii incep deci propaganda pentru adu-
cerea noasted la biserica Romei. Se gAndesc la
aceasta indatà ce ajung in Ardeal. Planul,
dupà cum inh'iturise§te mitropolitul Teofil
sino dul din Alba-Iulia la anul 1697, e al in-
su§i impAratului Leopold. Dupà ce in anii din
urinA ai principatului, ortodoxismul fusese pri-
gonit, dupà Mihail Apaffi, Habsburgii ni se aran'
binevoitori cu bine cunoscuta §iretenie austriacL
Inceteazg persecutarea bisericei române in cea
mai mare parte, ca indará apoi sà vinä trimisul
Vienei §i al cardinalul Colonici, iezuitul Baranyai,
Cu propunerea unirii. Necazurile pe cari le aveau
de intâmpinat ai no§trii, mizeriile materiale in
cari zàcuseedin pAn'a" atunci, trezise in sufletul
tuturor dorul de zile mai bune. Acum, and
impAratul se apropia cu aparenta buneivointe
se pArea c'ä a sosit un prilej pentru realizarea
acestui dor. FIg6duintele erau ademenitoare, si-
tuatiunea de 0116 atunci insuportabirá. Dupà tra-
tative §i interventii continuate sub doi mitro-
politi, in sfAr§it unirea cu Biserica Romei e rácutà
la anul 1700.

www.dacoromanica.ro
37

Se primesc cele 4 puncte de deosebire dog-


maticA, atAta tot. Se accentuiaiä insA in sinodul
tinut incA la 1697, cA in afarà de cele 4 puncte,
cari contin unirea, la mai mull sa nu lie con-
streinsei sub nici un pretext biserica romeineascr.
Astefel de§i neexperti in ale politicei, cei de
atunci, mitropolitul Teofil §i urma§ul sAu Ata-
nasie, cam bAnuiesc sau presimt ce se ascunde
In dosul unirii §i se tem de o contopire cu bi-
serica romano-catolicä ; accentuiazA anume
biserica noastrA unità acum cu Roma vrea sA-§i
pAstreze ritul sAu oriental §i nu vrea s'A fie con-
strAns6 §i la primirea hotAririlor diferitelor con-
cilii catolice, intre cari ce! dela Florenta §i Tri-
dent. Deci con§tient sau incon§tient, cei cari fac
unirea se feresc de a rupe legAturile cu biserica
mare romAneascà i astfel unitatea neamului ro-
mAnesc incA nu este §tirbitA prin actul lor.
In schimbul celor cAteva concesii biserice§ti,
ei cer lucruri, cari n'au nimic de a face cu con-
vingerea religioas6 ; ceeace dovede§te incAodatA,
cA nu din motive de credintA au primit ei uni-
rea, ci numai §i numai in nAdejdea c'd ni se va
deschide un viitor mai bun.
Ei cer ca
Slujba§ii bisericei romAne§ti sA aibA ace-
lea§i drepturi ca §i ai celei catolice, sau celelalte
religii reccpte.
SA se ajute biserica romAnA, sA se dea aju-
tor §coalelor, s'A se clAdeascA §coli noui.
TAranii uniti sA nu mai fie considerati ca

www.dacoromanica.ro
38

tolerati, ci ca indigeni români. Mirenii uniti Cu


biserica romano-catolic6 sà .fie
intati la toate dregRoriile ca i cei de celelalte
religiuni recepte din patrie, iar fiii lor sä" fie pri-
miti in §colile latine catolice §i la fundatiunile
§colare fàrä nici o deosebire.
Era lucru mare ce se cerea. Dinteun popor
tolerat, neamul rorMinesc cerea sà se transforme
deodatà inteun popor cu drepturi centene§ti,
In factor politic, §i aceasta inteurl stat uncle
unirea celor trei natiuni, ungureasc'á, secuiascà
§i säseasc'á Ii inàbit§ise once manifestare.
Impäratul primi cererile acestea §i in anul
1701 in a doua diplomg léopoldinr stabile§te
din nou conditiile unirii, conform dorintelor ex-
puse de sinod. Introduce ins6 intre altele §i dottä
cari dovedesc indeajuns caracterul po-
litic al nkuintelor de convertire.
Una din acestea e, cA pe l'Ang6 episcop sà" fie
§i un teolog canonist, dela biserica romano-cato-
HO, dect un ¡el de agent habsburgic, care srt aplice
varga pe spatele episcopului, de cateori acesta-
voe§te s6 se mi§te altfel de cum vrea Viena. Se
adea Insà acest auditor pe lâng6 episcop ca
ssä nu se intAmple erori in chestii de drept ca-
nonic" 1
0 a doua conditie, la care e §i mai evidentà
§urub6ria habsburgic6 §i intregul plan habsbur-
gic, de a tgia legAturile dintre noi §i fratii no-
§tri nu are nici o legAturä cu biserica : Pentru
a abate dela sine once prepus, episcopul sti 1211

www.dacoromanica.ro
39

intrelie nici o corespondenyi cu Principele V a-


lahiei.... in alaceri nationale i religioase.
in afaceri particulare poate purta cores-
pondentä, dar scrisoarea s:o vadä mai intaiu
teologul."
Pe acest Principe al Valahiei Il cuno§teau
foarte bine Habsburgii, precum tot atät de bine
Ii cuno§teau planurile lui de independentä
liticà pentru pästrarea täri§oarei sale. Era
Constantin-Vodá Brâncoveanu, a eärui pome-
nire s'a rácut mai astä varà. Viena §tia foarte
bine, eà legáturile cu acest principe nu vor fi
niciodatä favorabile unirii. Ii cuno§tea faptele
cuno§tea legäturile lui cu Rusia, §i din toate
acestea se convingea cà socotelile ei u§or s'ar
putea rásturna. Doar la anul 1698 Constantin-
Vodá BrAncoveanu, väzänd cà biserica orto-
doxá din Ardeal se inväluia§te ca o corabie
in mijlocul valurilor", däruie§te mitropoliei de
Alba-lulia cae 6000 de bani pe an, ca sä o
pästreze in credinta veche. lar vázänd intentiile
§i planurile de catolicizare ale Habsburgilor, in
anul 1700 dáruie§te aceleia§i eparhii mo§ia dela
Meri§ani, din judetu/ Arge. Acestea erau mij-
loace materiale. Dar unde punem marea influentä
sufleteaseá pe care o putean avea voivozii ro-
mâni asupra Românilor din Ardeal, mai ales
and in planul de conservare al ortodoxismului
puteau fi sprijiniti u§or §i de Rusia ortodox6,
a eárei putere cre§tea pe ficare zi ?
A§a dar Habsburgii vor sà taie legáturile cu

www.dacoromanica.ro
40

acest principe §i i§i dau pe fatä astfel adeväratul


scop al catolicizärii.
Totodatà pentru o propagare mai eficace a
catolicismului, ImpAratul provoacä §i obligii
nu numai autoritätile civile din Ardeal, ci §i pe
generali §i intreg corpul ofiteresc eft' oriand ar
reclama unitii, ca sä li se considere drepturile,
totdeauna sä le stea inteajutor §i sä-i apere".
Ceeace nu insemna altceva deckt c6 de ad i 'Ma-
inte catolicizarea intre români are sä se facä §i
cu forta brutalà. Acolo unde vorba bunä nu ajutà,
va veni pumnul §i va veni arma ca sä räspAn-
deasa. minte 1
Fatä de astfel de mijloace, zelul lui Constantin
Vodä Brâncoveanu n'a putut avea mare izbAndä,
unirea s'a realizat §i ortodoxismul a inceput sä
fie prigonit. A fost un singur noroc doar : cA
episcopii §i frunta§ii de atunci nu s'au invoit la
schimbarea ritului bisericesc, iar poporul, care
vedea religia in semnul acesta extern, n'a in-
teles präpastia care i se pregätia, a rämas §i pe
mai departe in sufletul säou cu convingerea veche
§i cu con§tiinta ea' el apartine unei religii, care
e religia româneascr.
Unirea, cu urmärile ei bune §i rele, e un act
de mare insemnätate politicä pentru noi. E un
act politic §i nu religios. Un fel de contract so-
cial intre noi §i dinastia habsburgicä, un scris
de aliantä, nu de contopire 'MVO altä lege. Era
dictat actul acesta poate §i de interese de clasä,
dar adeväratele motive care-1 infäptuiserä erau

www.dacoromanica.ro
41

de ordin politic §i national. Preotii no§tri ve-


deau ce e popa ungur calvinesc, ce e popa sà-
sesc luteran. Ace§tia aveau pà'mânt, aveau ve-
nituri garantate de stat, prin urmare alAturi de
credincio§i mai bogati, decAt erau credincio§ii
români, era §i o favorizare manifestatà prin ve-
nituri din partea statului". Dar mai erau §i alte
motive. Si cel mai tare intre ele era tendinta
instinctivA a unui popor, ale eärui puteri au
crescut in toate domeniile, §i in domeniul cul-
tural §i intru atva in unele pArti §i in cel eco-
nomic, tendintele fire§ti ale acestui popor de a
se manifesta §i 4n chip politic". Trebuia hnbu-
nRAtitä situatia material6 §i politied a neamului
nostru, iar aceasta nu se putea face in impre-
jurkile date decAt prin alipirea la una din bi-
sericile priveligiate, §i anume, sub Habsburgi,
la cea mai favorizat6, care stRea sub nemijlo-
cita ocrotire a casei domnitoare : la biserica
Romei.
Unitatea Irish' n'o sparg condueätorii de atunci ;
nu vor ca biserica lor sra le fie contopità Cu bi-
serica romano-catolicA. gänuiesc c'd aceast6 con-
topire ar fi desmembrarea neamului §i stä'ruiesc
cu atAta Inc6p`átânare in separátismul bisericei
lor, incât mai tarziu papa este silit sà stator-
niceascà prin bulà, c'd membrii bisericei greco-
unite nu pot fi primiti in biserica romano-ca-
tolic6.
Din cunoa§terea mizeriei in care ne aflam, din
dorinta de a indulci, pe cAt va fi cu putintä, soarta

www.dacoromanica.ro
42

nenorocità a neamului, se ivirä deci primele noa-


stre aspiratii nationale con§tiente. Dela aceastä
data' acestea iau formä tot mai concretà, iar
purtarea Habsburgilor fatä de noi devine tot
mai puOn potrivitä Cu nädejdile pe 'cari le pu-
sesem noi Unirea s'a fAcut, armata
era la indemAnA, urma deci ca intreg neamul ro-
mAnesc sä fie strAns in staulul catolic, cu binele,
cu pumnul, indiferent. Austria ¡acuse inca un
pas Mini realizarea planului sau politic. $i Austria
era bucuroasä de unire. Preotimea unitä putea
s'A aibA legäturi cu catolicismul maghiar cum a
§i avut §i din nenorocire are §i acum, de multe
ori prea puternice, c'Aci azi e vorba ca preoti-
mea noastrà s'A participe la congresele catolice.
Dac'ä insä se forma o biseric6 romänä-ortodox'A,
ea avea legättiii nu cu lumea catolic5 maghiarä,
nu cu lumea austriacä, Cu Tyrnau, cu Buda §i
Viena, ci cu Principatele romAne§ti. Si erau prea
multumiticArmuitorii austriaci ai Ardealului de
faptul cà vechile legAturi intre biserica ardeleanä
§i biserica Tärii romäne§ti §i a Moldovei fuseserä
rupte, cä vlädicii nu se mai sfinteau la Bucure§ti,
cä nu mai veniau de aici cärti de slujbA i invä-
täturä dogmaticä, ea once pas ce s'ar fi fäcut
dincoace de Carpati ar fi putut sä fie interpretat
din acest punct de vedere ca un act de trAdare...".
Am ajuns deci in legaturi contractuale cu curtea
de Viena. Ea ne-a racut frigkluinte §i noi de adi
incolo avem dreptul sà ne prezentAm §i sä cerem
implinirea lor. Ne-am §i prezentat zeci de ani

www.dacoromanica.ro
43

de-arandul. Cad Viena niciodata nu s'a gandit


serios la infaptuirea celor legate in contract. Pe
ea putin o interesa soarta noastra si necazurile
noastre, pe ea o interesan numai si numai sco-
purile ei. Inca dela cei dintai pasi ai bisericei
unite, ea se gandeste numai ca O. vi-o aserve si
mai tare acestor scopuri ale sale.
Ritul ortodox si limba romana in biserica i
se parea Vienei, cà e ceva care desparte pe ro-
mânii uniti acum de restul catolicilor de sub
stapânirea lor si in aceeasi vreme 'îi apropie de
cei de peste munti. Deci se gandeste la o latini-
zare complecta a bisericei. Biserica greco-cato-
he'd cu rit oriental e considerald numai ca o stare
de tranzilie. Adevaratul scop e de ad incolo con-
topirea totala a acestei biserici in marea biserica
.papistasa. St dau deci atacuri necontenite, duprt
lovituri imediat favoruri, dupa favoruri lovituri
si conditii noui, toate cu aceeasi tendinta.
Barbatii vrednici din fruntea bisericei sun t
priviti chioras si Habsburgii se straduiesc intot-
deauna ca acolo sa-si puna unelte dela Viena,
cari sa fie nu reprezentanti ai poporului, nu
pastori ai unei biserici românesti, ci buni supusi
catolici si austriaci. La o implinire a ragaduin-
telor nu se mai gandia nimeni dintre cei cari
le facusera. Poporul roman si chiar preotimea
care nadajduia mult a ramas tot asa ca si mai
inainte, foarte saracitä, inculta si fall nici o na-
zuinta superioara. Nemultumirea incepe a fierbe
astfel pretutindeni, mai ales ca noua biserica e

www.dacoromanica.ro
44

pus'A la discretia teologului", agent al Vienei,


§i a arhiepiscopului din Strigoniu.
Habsburgii au fost insä totdeauna oameni cu-
minti ; acest lucru e dovedit a§a de bine §i ciar
de intreaga istorie a lor, §i nu puteau fi altfel
nici in imprejurArile acestea. Rusia ortodoxis-
mului se ridica tot mai cuceritoare §i incepea chiar
s'A le incruci§eze drumurile.
CAnd nemultumirea in sAnul nouei biserici ferbe
§i amenintà chiar cu o intoarecre la ortodoxie,
Habsburgii intervin. Roma prin bula Rationi
congruit" infAptue§te dieceza romAnA unitä in-
dependentä §i biata conducere a nouei dieceze
ahtiatà dupä mijloacele cari s'A-i permità o ri-
dicare mai sigurk e räspl'Atità cu douà mo§ioare !
Atacurile impotriva caracterului romänesc al
institutiunii insä se continuà neturburate. Cei
dArzi in apgrare sun t dati la o parte. CAnd Gri-
gorie Maior se ridicä §i d'A dovadà de oarecare
independentä sufleteasck e trimis la temnita din
Muncaci §i in fruntea bisericei e a§ezat Rednic,
care pärea a fi mai docil. Cand lnocentiu Micu-
Clain e trimis la mänästire dupà o viat'A de
sbucium §i jertfä, Habsburgii i§i deschid bine
ochii ca nu cumva in urma lui s'A vinä un altul
care ar fi putut lua exemplu dela dänsul.
In anul 1771 se vAd necesitati conducAtorii
bisericei sä adreseze chiar o cerere papei dela
Roma, in care se afirmä categoric, c'ä ei nu vor
contopirea cu altä bisericä §i afarä de cele 4

www.dacoromanica.ro
45

puncte capitale ale unirei, nu primesc canoanele


conciliului de Trident.
Toa te luptele, cari se dau dela unire i päng
la infäptuirea diecezei româng-ortodoxg pentru
cgstigarea de drepturi i pentru implinirea fágg-
duintelor date de Viena, sunt zgdgrnicite de un
joc nespus de inteligent din partea Habsburgilor.
Acestia ne stiau foarte bine trece din mana lor
intea nobilimii din Ardeal, ca aceasta apoi sà ne
execute frirg ca dânsii sg-si prihgneascg mainile.
In aceste zile de amgrAciune iese la lumia
întâiul mare martir al luptelor noastre, episcopul
Inocentiu Micu Clain, a cgrui activitate de
doug decenii a trebuit sg se ispráveascg dupg
un exil brutal inteo modestg chilie cgluggreascg
din Roma. Principiul divide et impera" al
casei de Habsburg si-a serbat si in aceastä
epocg biruhita sa.
VII.
episcopuliii Clain.
In zadar se fgcuse unirea .Situatiunea neamu-
lui romfmesc nu se imbungtigtise intru nimic.
Nici situatiunea poli tiesa, nici cea materialg. Preotii
uniti erau in aceeasi s tare, ca i cei neuniti, rg-
masi acasg íàrà pästor. Tgranii romAni uniti
nu erau considerai ca indigeni, ci aveau si in-
dividual aceeasi soartg ca i cei neunill, ha se
ivise zizanii pretutindeni, o luptg inviersunatg
intre preotii de legea noug i cei de legea veche.

www.dacoromanica.ro
46

Era firesc dar, ca un om care vede adAnc in


situatiunii sii inteleagil pricinile i sA in-
teleagA idealul la care trebuia sii ajungA, s'A se
gAndeascA serios la imbunATAtire.
Episcopul Clain, ajuns in fruntea bisericei
unite la anul 1733, e dela inceput con§tient de
misiunea sa. Cunoa§te loarte bine motivele unirii
.si tie loarte bine ce n'Adejdi se legaser5 de dAnsa.
Vedea cii RomAnii primiserA unirea numai in
iiAdejdea, cii prin aceasta i§i vor asigura o si-
tua thine mai favorabilli in cadrele vietei publice
a impAriltiei. Si Nedea deasemeni cii aceste
nildejdi se iiimicesc din zi in zi. TrecuserA 30
aid dela primirea unirii i RomAnii erau tot ea
mai inainte de anul 1700, du§mAnitii iirii§i to-
leratii jupAnilor i boierimii. Viena fAgilduise
drepturi i ameliorare, ceeace ar fi deschis pentru
noi o nou'd cale spre culturA, dar nu Meuse nici
un pas pentru a infApLui mAcar ceva din cele
fságAduite. Astfel Clain se holAra§le ca inricar cu
jertfirea de sine sä" cearA dela curtea Habsburgilor
drepturile frigAduite *i fixate In scris chiar in
actul de unire.
Dela dieta Ardealului, in care uniunea celor trei
natiuni era mare §i tare si ne hil'Atura cu once
prilej, .tia Clain cA nu se poate a§tepta la nici o
bunAvointil. Se duce deci si cearà dela CoroanA
oceste drepturi. 5i cum in fata Vienei intreg po-
porul romem era considerat ea grupat in urul
bisericei unite, Clain in numele acestui popor
adreseazA impAratului Carol al VI-lea 8 petiOuni

www.dacoromanica.ro
47

MCA inainte de a fi instalat in scaunul de episcop,


iar dupà acestea, in tre anii 1733 alte 16,
toate Cu seopul sà aminteascA Vienei fägAduin-
lele Mcute §i conditiunile unirii §i s'A cearà hide-
plinirea lor. Se plange episcopul eft' diferitele scu-
liri pentru preotii §i credincio§ii romAni uniti
surd desconsiderale de bale organele adminis-
tratiei, CA' pe . sama RomAnilor nu numai
nu se inliinfeazcl 5coale, cwn se cere in c(mtractul
-unirii, ci copiii lor Stint chiar oprifi a umhla la
5coale, cà deasemenea S11111 oprifi dela invilfarea
oriciirei rtlmuri de industrie, cal nu sunt admi5i in
unctiuni, nu pot cump6ra, nu pot mo5teni, n'au
vole sd sildeascei vii, se/ cultive greidini, pentrucd
vin alfil 5i le silica, n'au drepturi la ape 5i pa-
duri, n'au decal datotihfe multe 5i grele, pentru
cari, implinindu-le, nu ntunai cd nu sunt consi-
derafi ca ai pallid, dar nu sunt meicar nici
loterati".
Plemsorile acestea §i-le sustine Clain totdeauna
cu aceea§i tArie §i in t'ata Curtei §i in fata dietei
dela Cluj, al Orei membru e numit el de impà-
ratul.
Rezultatul e pretutindeni acela§i : nul. Zadar-
nic se bazeazg el pe spiritul de echitate §i pe
num5rul mare de RumAni. Habsburgii nu se pu-
teau ocpune unor neintelegeri §i certuri Cu Un-
gurii de cari aveau nevoie. Casa dumnitoare i§i
are politica sa §i de dragul unor clipe de Indujo-
are, a unui sentimentalism ilea' scop practie, nu
putea expunti situatiunea sa.

www.dacoromanica.ro
48

Pe de an' parte iarA§i nu voia sA stea rAu §i


s'A parä, cà n'ar fi binevoitoare nici fatA de ele-
mentul acesta desconsiderat, care era romAnismul.
Filcuse doar aliantA cu dAnsul in clipa cAnd I-a
convertit la unire. Deci petitiile pe cari Clain
le prezintà nu sunt respinse, ci dimpotrivA sunt
bine primite §i impAratul Carol VI-lea, cu o deo-
sebitA bunAvoin VA, dispune sA se facA cercetilri
se ia mAsuri pentru vindecarea rAnilor.
.5tia el, impAratul, foarte bine ce are sA se.
intAmple. El trebuia sA urmeze calea legilor :
plAnsoarea trebuia trimis6 dietei din Cluj, ca
aceasta pe cale constitutionalA sA hotArascA. In
dieta aceasta mari i tari erau toti cei de pAnA
acum, ale cAror interese erau ca poporul romA-
nesc s'A." fie cAt se poate de umilit. Astfel arAtAndu-i
§i caprei varza, putea fi satisfAcuL i lupul §i
prietenia dintre Habsburgi i cei cari îi garantau
sprijinul militar §i bAnesc in Ardeal nu sufere
nici §tirbire. Clain era singurul roman in die la
ardeleanA. Inconjurat de vrAjma§i ai sri, ar fi
putut el oare sä-§i aducA la isbAndA pArerile sale
In aceastA dien, mai ales cAnd impAratul dildea
adunArii o totalA la titudine de deliberare? Za-
darnic vorbia el in numele natiunii sale ; dieta
nu voia sA *Lie de aceasid natiune. Zadarnic
pleca din non la Viena ; era trimis iar la Cluj in
lata dietei ca apoi iar4i sA porneascA la treptele
tronului. Nici nu era el destul de dibaciu poate
in ale politicei. Stia cA are drept, siinia tAria
drep1 tii, dar in lata unei diete ca acea dela
www.dacoromanica.ro
49

Cluj, fatil cu nobilimea care veacuri intregi avea


dictatura in comilale, sau cu Sasii
san cu Skuii osteni de veacuri, putea el, fiu de
iobag,, cu o culturg diplomalicg de putinri re-
zistentá, s'A ajung5 la o izbAndg ? Aceasta este
insemngtatea strämosilor : fiecare se simte
dup5 ce este in uhna zice d. Iorga.
Curlea dela Viena vedea foarte bine cu ce
element are de a face. Deaceea a primit favorabil
pe Clain la inceput i i-a dat drumul in dieta
'clujan5. *tia foarte bine, c5 mielul In haing &A-
luggreasa n'are sil sf4ie el lupii cu pinteni.
La anul 1735 Clain Inainta la Viena un me-
morand impgratului, in care-i aminiia, plin de
b5rb5lie amárAciune
Naliunea romanti inlrece dupd !minar pe
liecart din cele lrei nafiuni recepte si e corpora-
Iiunea cea mai mare In intreaga Transilvanie,
fiindcA dupg conscriplia din 1733 are 85.857 fa-
milii si precum intrece cu numgrul pe celelalte
natiuni, asa le intrece i cu duren vrirsa15 in casa
erarialg a Alajest5tii-Voastre.
Natiunea iomâng a hin totdeauna
Al. V. si dacg se va asemgna loialitatea
ei cu loialitatea celorlalte iìaiuni, nu se va afla
nimic ce ar putea-o pg ta, pentrucg totdeauna s'a
luptal pentru a-si castiga frumosul nume de
supusg i credincioasà".
Natiunea romang unindu-se cu biserica ca-
tolicg, a inlgturat once scádere care o impiedeca
a ajunge la oficii publice, iar prin diploma leo-
Rusu Abrudeanu
www.dacoromanica.ro
50

poldin5 a fost fricut5 capabil5 de once dregdtorie


publicd.
Nu e cu cuviintä ca natiunea rom5n5. In
contra favorului pe care i-I d5 religiunea s aib5
o situaliune. polilicd mai desavantagioasA de cat
luteranii i calvinii, cari au scaun in guvern.
Nu se poaLe zice &A nu are bilrbati inv6-
tati i nobili....
Natiunea mea daeä nu ar avea nici
merit, totusi unindu-se cu biserica Romei a ri-
dicat statul deckut al catolicilor in Transilvania
sustine i in ziva de azi".
Pe baza acestor principii, episcopul cerea
fie numit consilier in guvernul actual, pentru
ca sd aibil i naliunea mea pe nueva care sd-i
apere drepturile prea milostiv dale de M. V. si
sà vadà aceastà natiune cä nu se bucur'ä de mai
putin5 favoare impAräteascil decAL catolicii".
Hollarea Vienei in aceastA afacere se pro-
pune consiliului de ministri si se (inland. Za-
darnic inainteazA Clain o nouà petitie imp5ra-
tului. Dup5 bunul i vechiul obiceiu se retrimite
sau dietei dela Cluj sau se amiln5. Era cel mai
comod mijloc de a le rezolva fàrà a refuza ceva
categoric.
CAnd In anul 1735, luna Octombrie, episcopul
Inocentiu Micu-Clain cere chiar dela dielà re-
cunoasterea unor concesiuni, cari s5 fac5 mai
suportabilil situatia nearnului firm, concesiuni ba-
zate pe diploma a doua leopoldinä, dieta fi dri
cel mai brutal si cel mai categoric räspuos :
www.dacoromanica.ro
51,

Episcopul i cicrul unit cere lucruri pe cari


nimeni nu le-a mai cerut niciodald dela str4bunii
noqtri 5i nu le va putea cere niel dcla urma5ii
nu5tri... cere aceea ce reistuarnel din temelie drep-
turile 5i libert6file avute One?* acum in pace din
partea napunii in patrie, cere ceeace de RIM sgu-
duie i turburd intreg sistemul acestei Idii conser-
vale OM acum in ordine a tat In cele religioase,
cAt §i in cele politice §i economice, cere in fine
ceeace clerul 5i plebea valahei dupil lirea ei prea
bine cunoscutei (erarn considerati doar 1enei, ho
imorali, etc.) nu i-se cuvine niciodalr
Ce era sä. a§tepte Clain dela o astfel de dietil ?
De ad nu putea nädäjdui nimic, de dincolo, unde
bAtätoria de atatea ori drumul, iarà§i numai vorbe
calde, nimic serios, nimic pozitiv ce ar fi putut
da inângaiere dupä atata trudà. O luptà de
9 ani de zile sub Carol al VI-lea pentru drepturi
nationale politice, nu dà astfel nici cele mai ne-
insernnate rezultate. Toate str5daniile noastre
se lovesc de egoismul habsburgic.
La anul 1710 moare Carol al VI-lea. Clain
vine din nou la Viena In 1742 §i cere dela im-
päräteasa Maria Terezia implinirea Rigäduinte-
lor §i decretarea natiunii rom:lne ca natiune po-
liticg a Transilvaniei. Rezultatul nu putea fi
deosebit de al celorlalte cereri. Zadarnic se in-
toarce Clain la Blaj ca sä se sratuiascä §i apoi
pleadi iar5§i la Viena, duand cu sine chiar
o ameniiqare a sinodului, Ca' vor trece la neunire
daeä nu se vor Impuni cererile RornâniJor. Im-

www.dacoromanica.ro
59

päräteasa Maria Terezia ca adeväratä habsburgä


are altceva de fäcut decia sä asculLe plängerile
unui trib mizerabil al imperiului
Si chiar dacg ar fi voit Maria Terezia sä fie fa-
vorabilà cererilor episcopului Clain, fmprejuril-
rile în cari se afla nu-i permiteau acordarea de
favoruri pe seama Românilor. Nu putea face
lucrul acesta din pricina imprejurärilor externe,
In cari se afla atunci monarhia. Räsboiul de
sapte ani Vätea la usä si In acest räsboiu impil-
räteasa avea nevoie de un popor organizat mi-
litäreste, care sä-i poatà pune la dispozitie, nu
numai numärul de soldati suficient pentru res-
pingerea armatelor prusiace, ci totodatä sri poatil
garanta i in viitor integritatea imperiului
Maria Terezia avea nevoie de nobilimea tingu-
reaseä. Dieta dela Presburg i-a särit intenjutor,
nobilimea din Ardeal deasemenea i acum nu
putea de dragul unui popor lipsit de once orga-
nizatie si cleci în acele vremi lipsit de once pu-
tere mililarg, de care avea impäräteasa nevoie,
sä se punä räu cu puternicii zilei, al en-or sprijin
ii Lrebuia. Nu putea sprijini nici In Ardeal, nici
In celelalte pärti anexate lui o populatie, care
era Intotdeauna eäu privitä de cele trei natiuni"
si nu putea prin acest rapt s se arale vräjinasä
acestora.
N5zuin-tele lui Clain deci se sdrobesc de acest
perete al interesului dinastic. Sätulä de inzisten-
-tele lui dela Viena si Cluj, Curtea FIabsburgilor
II indepärteaz5 ca pe un turburnor de pace.
www.dacoromanica.ro
53

El fuge la Boma, in 1750 isi d demisia si se stinge


Inteo chilie modest5 la 1768... 0 viatà intreag5
de jertf5 i abnegatiune s'a trecut astfel cu prea
putine rezultate. Un singur rod a avut tot sbu-
ciumul lui Clain : dieta ardeleang din ordinul
Mariei Terezia la 1743 recunoasle si pe Ron-1511i
pe cei unit" de indigeni ai t5rei. Deci de aci
incolo, pe hArtie niàar, nu vor mai fi mimai
,,tolera". Zicem pe hArtie numai, de oarece In
realitate conceptia, care privia ea tolerat ele-
mentul românese, se continu5 ptIn5 In zilelé
noasire.
In aceastà recunoastere a indigenatului avem
In fala noastr5 intaia dat5 nenorocita ideie, sta-
tornic5 de atunci In statul ungar, de a vola legi
Cu gAndul hotärit de a nu le linea. Nobilimea
maghiar5 cu Invoirea tacit5 a Habsburgilor a
ilicut totul ca legea indigenatului numai pe hArtie
srir5mAie si r5nile noastre s5 sAngere Ma' a-
proape 200 de ani.
Votaren acestei legi aduce o schimbare in si-
tua tiunea noastr5 juridic5. Pnà ad i nu puteam
lua parte la viata public5, pentrucA legea nu
ne dridea dreptul. De ad i inainte nu putem face
lucrul acesta, pentrucA cei cari ne dau dreptul,
ne' stau in cale eu pumnul i noi suntem prea
slabi pentru a-i pu tea da la o parte. lese la iveala
si ad i eternul adevr istoric ea un drept numai
atta Vreme are valoare, cat5 vreme ai putere
sri (i-1 impui.
Dar ce-i mai interesa pe Habsburgi soarta epis-

www.dacoromanica.ro
54

copului Clain ? Ce-i rnai interesam noi? Scopul


dor era sa ne desparta de Principale §i chiar
daca n'au isbutit pe deplin in aceastä nazuinta
a lor, au izbutit in schimb sá ne imparta pe cei
de ad iin douCi labere religivasP §i astfel sri ne
desbine §i sri ne reduca puterea. Poporul in
multe tinuturi s'a impotrivit tendintelor de unire,
a ramas in credinta lui de,pana ad. Puterea de
stat §i-a deslantuit atunci intreaga furfe pentru
a-1 converti. S'au format partide, s'au ivit cer-
turi, cari numai pentru prosperarea noastra tul-
turala §i econornica nu erau potrivite. In lupta
inver§unata dintre popula tia unitá §i cea neunita
preotii i§i smulgeau bisericile unul altuia §i ce/
care o lua dela altul o considera ca biserica spur-
cata §i trebuia sa faca ceremonii pentru sfin-
tirea ei. lntre preoli §i credincio,i doinniau re-
latiuni cari adeseori deoparte nu puteau servi
ca exemplu de decenta §i de alta parte nu erau
o dovada de ascultare in Cele duliovnice,ti.
Cu tare preot era denuntat cri joacri el sau preo-
teasa lui cu catanele din sat. Nici preotul unit,
nici cel neunit nu aveau irisa cuno§tinta exacta
a deosebirei filtre unul §i altul, nici unul, nici altul
neavand o pregatire teologicr. Dar de du§manit
se du§inaniau, mana austriaca a §tiut semana
foarte istet otrava in sanul frunta§ilor no§tri.
lar autoritatile §i armata i§i faceau §i ele
datorinta de propovacluitori ai credintei dela
Roma. Mijloacele, nu importa cari erau I Se
aibä efect : asta era totul. Preotii ortodoxi se

www.dacoromanica.ro
55

pläng la tron, se pläng la Petersburg si VI:And


de durere, cer usurare. Asa am ajuns pentru
legea noastrg, zic ei lute° jalbg, comunicatg
noug de d. Dr. Silviu Dragomir, hick ne-am
dus la mormintele pgrintilor nostri si am stri-
gat : Ieii voi din morminte, ca sà intrgm noi
in locul vostru, cäci nu mai putem suferi 1"
In astfel de imprejurgri cAnd preolimea nu
putea II un element puternic, conducgtor de
neam, lui ClainIi putea da foarte bine Austria
drumul in dieta ardeleang. Inteligentä Viena,
zice d-1 lorga, inteligentg, fiindcà tia foarte
bine cà cine va iesi din dietà nu va fi natiunea
maghiarg umilitg de poporul romän, ci bielul
criltiggr ronign, care abia stia nemteste, ungu-
reste, care invAtase o latineascg de seminar si
avea ideile politice pe cari le putuse cripta in
cei câtiva ani de zile de invgtriturg la o värstil
inaintatg si care ggsi in jurul lui numai dusmani
nici un prieten... N'a putut Clain sä' isbutiasa,
regretabil, dar nu era nimic de nicut. Dacg acest
lucru s'ar fi intAmplat i dupg trecerea de o ju-
nigtate de veac cu tgranii din Ardeal, impgratul
ar fi cäutat sg-i indemne la lupt i ar fi pändit
ceasul and sg poatg aplauda victoria lor. N'au
isbutit : natural, au Iras ei consecintele. Dar
trggänd consecintele invìnii, impgratul rämäne
totusi, in lumea lui superioarg factor de drep-
tate, judecgtor fgrri pgrtinire intre deosebitele
natiuni, deosebit sprijinitor al cauzelor populare,
al celor sgraci i nevoiasi i nedreptg depe

www.dacoromanica.ro
56

lumea aceasta. Aceasla e legenda care se inentine


cu ind'ArAtnicie".
Dar legenda e legenclà §i realitatea e alta.
Zizania era varitA, puterea noastrà sIàbit, iar
çatolicizarea se fricea adeseori Cu punmul §i patul
Si aceste prigoniri nu §tiu lace deosebire.
Ortodoxii sunt prigoniti pentrucà sunt ortodoxi,
uniÇii sunt prigonili pentruc'A sunt nesupui.
CAnd dupri numirea episcopului Rednic, unii frun-
ta§i protesteazri la curte in contra numirii aceluia
§i inlàturarea allor oameni mai vrednici, urmarea
este c'A Loti ajung in Leinnit.e.
Dinaslia habsburgiceiíi leicea polilica sa. Nu
avea nici un rost pentru d'Ansa sà ne sustinil
fatA de nobilimea ungureascA in vremuri cAnd
ea avea nevoie de aceaslà nobilime.

Vielenia Habsburgilor.
Dar indaL5 dupA rrisboiul de ,aple ani cojocul
se intoarce. Nobilirnea maghiarà, contientil de
ajutorul dat la salvarea dinastiei, doar dilduse
Vitam et sanguinem sed avenam non I", de-
venia tot mai puternicA §i neinfrAnt5. Se iviau
nilzuinte de-a ridica neamul unguresc la valoarea
unui factor politic de int,sriul rang in impärritia
habsburgic5.
Dinastia obserVA iniediat primejdia, care o
amenin15, la caz csá nobilimea maghiarri ar dicta.

www.dacoromanica.ro
57

Dar de arman' avea nevoie pentru rAsboiul ce


trebuia purtal. Iar armalà /leà nobilimea ma-
ghiard pe teritoriul ungar nu se putea inchipul.
In urma ngzuintelor de a o infrAna, nobilimea_
devpnia tot mai agresivA. Impsára tul, mai biné
zis imp5rilteasa Maria Terezia cerc5 sà" o domo-
leaseli, s'a indulccascil, sä o atragà la Viena. In-
tiinteaz6 garda imperialà a1càtuil5 exclusiv din
nobili map,hiari, cgrora le d'A o educatie specialil
nu pierde nici un prilej de a le arrila, cí ungu-
rismul Cu atilt mai mare 'aloare are, Cu Cal !Me
Mai stiAns la dinastie.
rendin¡ele de alc5tuire a unei menialitäti
austro-germane ins5, in deosebi sub Iosif II,
trezesc un reselis exprimat chiar si in literaturà.
Intreaga miscare literar culturalii maghiaril
epocei acesteia, de sub Maria Terezia si Iosif II,
e strilbàtutà de acest duli intransigent cu. vildite
¡embute antihabsburgicé. Scriitorii, in frunte cu
Paul Anyos, nici nu mai vorbiau dedil. de regele
cu p5111rie" (I(alapos kiral3").
Dinastia vedea foarte bine ce se intAmplá.
hilimea aceasta trebuia infranatà trebuia creiat
inainte de toate ceeace d'Actea dAnsa : armata,
care sil nu alilrne de nici o clasA privilegiatg.
Astfel se iniiinfea:d inslilufiunile granigiresti,
inspirale de acelasi duk s'afonde auslriac de a in-
Ir( buinfa penlru scopurile con§lii ale dinasliei
nafiunile supuse si nepricepuie.
Se alc5luiesc cele 3 regimente de grrmiteri
roinAni. Ba unor comune Ji se dau chiar nume

www.dacoromanica.ro
58

menite sd ne orbeascd prin amintirea originii


noastre romane. E de sine inteles c toalá lumea
alerga sd se inscrie sub steag i sd intre in aceastä
institulie cu privilegii largi. Poporul sedpa de
apdsarea nobilimii, iar aceasta la rändul ei
stdtea mai sfioasd, cdci îi pierdea resursele
ed§tiga vràjmuíi. Austriei pdnd la un grad
yonvenia §i una §i alLa.
Dar §i aci, ca pretutindeni, iese la iveald eterna
ndzuintl austriaed de a inlruitui popoarele czIL
se poate mai strâns de sine, nu irnport'd prin ce
mijloace. Deocanidatti trecerea la catolicism a
Roinemilor se pdrea un mijloc de a-i desle,ga
de ceilalti §i a-i apropia de Viena : deci loti cari
erau pdrla§i ai confiniilor militare trebuiau sd
primeased legea unit.d. Pe seama acestor grdni-
teri apoi se infiinteazd in eurAnd dupd 'Mae-
garea institutiei un §ir de §coale, cari impreuud
Cu §coala dela Illaj sunt cele dintdiu focare ale
unei culturi apusene, inenità sd strAbald in pd-
turile mai largi ale poporului nostru.
Deci prin creea rea regimentelor gränitdrqti
valoarea boierimei din Ardeal §i Ungaria a sedzut
§i importanta poporului de jos §i astfel mai ales
a majorildlii din A.rdeal, care era românä,
crescn t
Habsburgii au fost oameni cumin" ; aceasta
s'a zis de atätea ori §i ar trebui repetatd §i mai
des, in imprejurdrile de azi, cfnid mai pot fi unii,
tari cred cà aceastd casä domnitoare ar putea
face interesul altuia decal pe al sä'u. Ei au inteles

www.dacoromanica.ro
59

incä din veacul al 18-lea, cá legarea stránsá de


casa habsburgicá a neamului romAnesc inseamná
nu numai slilpánirea pe Ardeal, ci i inglobarea
restului acestui neam la planurile lor. Strridania
de a ne desmembra n'a rámas fárá rezultat.
Simt ei insá c isbAnda nu e depliná i c5 legg-
turile filtre uniti i neuniti sunt mari. Deaceea
vor cu once pret. sil facá desbinarea dintre cele
douä con fesiuni si mai puternic5 ; sà apropie si
sil contopiascri pe cea unirá cu cea romano-ca-
tolia. Aici insá dau de o rezistentá indárálnicá.
Se impotriveste doar insusi episcopul Rednic, pe
cari ei Il nuniserä in acest post insemnat, in
niidejdea cá va fi o uneltá docilá in mAinile ion.
Ei simt cá trebuie crescutá o generatie nouá,
eare sà tie mai putin romilnism si mai mulf ea-
tolicism i dreia sà i se infiltreze o mentalitate
specialá, hiera mántuirea sa si a neamului sà
n'o caute decilt in milostivirea Casei de AusLria.
Asile! Ilabsburgii sprijinesc ridicarea scoalelor
secundare si superioare dela Blaj in 1754, d'A-
ruiesc din cAnd in c*And cate o mosioarg pentru
sustinerea lor, iar intre anii 1763 1774 infiin-
teazá o serie de scoli pe teritoriul regimentelor
gránitIresti. Ei bine, toate scoalele acestea erau
strábátute numai de un spirit care putea lega
constiintele si le Meca usoare de stApAnit. Nici
o idee mai liberalá, sá zicem asa mai nationa-
listil, nu putea rilsbate intre zidurile lor. La Blaj
spiritul nu era altul decAt cel din seminariile
catolice si mai ales al colegiilor iezuite. Limba

www.dacoromanica.ro
60

de instructie la Blaj e cea latina, a tinulurilor


granitare0.i cea germana. Nu putea fi vorba
deci nici din acest punct de vedere de o accen-
tuare deosebita a individualitatii noastre na-
tionale. Scoala, dupil cum zice d. Iorga nu fo-
lose§te prin clasele ei, nici prin mijloacele ba-
ne§ti, cari ii stau la indernana, nici prin prop,ramul
ei, nici chiar prin valoarea §Iiintifica a profeso-
rilor ; din punctul de vedere al unei natiuni,
§coala foloseste cat spiritul care se desface, cat
sutletul care emana dela ea. Din coalele (Blaj)
lui Petru Paul Aron I1U ie0a nici un suflet cleat
iubirea pentru D-zeu i pentru impacateasa Maria
Terezia, la moartea careia s'au varsat lacrimi du-
reroase din partea tuturor Romanilor". lar din
§coalele militare doar numai dragosie fata de
tron i oarecare pregaire pentru viata.
Si cu §colile precum §i cu tot ce fac Habsburgii
Cu noi in veacul al 18-lea, scopul e acelasi : ru-
perea legaturilor dintre Doi cei din Ardeal §i
dintre cei din Principale i chiar desbinarea Ar-
dealului, ca a:Mel sà iim mai uor stapaniti.
Se vede §i din dispozitiile didactice pe cari le
iau Habsburp,ii in aceasta vreme. Ca nu cuniva
intre §coala din ,Ardeal intemeiata acum din in-
durarea imparaleascri §i intre viata din Prin-
cipate sa mai existe oarecari legaturi, Maria
Terezia la anul 1770 da' regulamentul natiunii
ilirice", care ne amesteca in aceeai caldare cu
sarbii si grecii i inlerzice ca as prime de a se mai
aduce ceirfi din Principal( k ronaîneVi. I-se pare

www.dacoromanica.ro
61

mare primejdie ca supinjii ei hrana


sulleteascA din altà lar 5 uncle sunt frati de ai lor.
*collie insit au nevoie de cárti. Deci impärä-
teasa acoidit tipografului losit Laurentie Kurz-
boeck privilegiul de a tivitri toale rärtile ni a-
mului romanesc, särb, grec §i rus". Era deci vä-
ditä nitzuin ta de a pune la cale in Arden! in sänul
Rornânilor o culturti care sà-i thiä deparle de
fratii lor.
Dar nu numai atAt. In Ratio educationis"
(lela 1777 se stabilia cä limba de predare in §coli
e limba nalionalil a copilului. Tottt§i Viena vrea
sà facA un pas inai departe ; nu numai .96 ne
despartil de fra-lii no§tri i de un !recut cultural
fie cAL de säräcäcios, pe cate 1-am avut impreunä,
ci vrea chiar sà introducil la noi limba germanä,
dacä nu germanizarea. La Viena in tipografia
privilegiatä apare in veacul al 18-lea un §ir de
Orti de §coalä in douä limbi : romäne§te §i nem-
-te§le. Ba în anul 1783 apare la Sibiu o bucoaviiii
cu un dictionar in trei limbi : romilne§te, item-
le§le i ungure§le.
Evident, cà nici prin §coale Habsburgii n'au
näzuit a§a de mult sprijinirea culturei noastre,
care sä fie numai a noasträ, ci inainte de toate
§i-au väzut de interesul lor. Nevoile lor cereau
sit le fim credincio§i §i au (Treat Cu once mijloace
sà ne convingii, c'ä aa e bine. Dar ici colo se
mai ivia cilte un glas, cäruia nu-i venia la so-
cotealä purtarea aceasla suspectil a curtii dela
Viena §i care i§i dedea seama, cit §coalele pe alai

www.dacoromanica.ro
62

cale ar progresa, nu inglobAndu-se scopurilor po-


litice ale unei lamilii. Era mult adevár in vor-
hele lui D. Jercovici, când zicea cu mâhnire
,,Acum destule scoale s'ar afla in principatul
Ardealului, însà fr folos si fárri toatá inflorirea".
Apoi i aceste scoale de poruncealá aveau sá
se loveaseä de atátea piedeci, inainte de toate,
incá sub Iosif II, de pvinismul ungurese. Aceastá
manie ungureasc5, trezità in veacul al 18-lea,
pà§este tot mai agresiv fa tá de noi. Conducerea
sovinistä ungureascá a comitatului Bihor, in
majoritate románesc, interzice chiar i intre-
huinkarea in scoalele románe§ti a cártilor Lipárile
la Viena si Buda pe motiv, c n'au text paralel
maghiar. Ba §i mai mult. Dupá ce Iosif II voia
sá germanizeze pe toti cerátenii din imperiul
sliti atta de impestritat de nationalitäti, dieta
din anul 1792 a Ungariei impune ea studiu obli-
gator, in loate ,coalele, timba maghiard.
Dela aceastá darä incep tendintele de maghiari-
zare, cari apoi isi ajung culmea in legea din 1907,
In vitzoare pán5 azi. Nu-i d.eci nici o mirare dacä
;colile din veacul al 18-lea n'au putut avea pen-
tru noi rezullatul la care ne-am astepta, atunci
cAnd ele ar fi fost ridicate pentru noi in intefesul
nostru. Ele, asa curn erau, nu puteau da, arará de
rari exceptii, dectit ceea ce le cerea Austria,
un rnic numár de oameni mai cu carte, alcàtuiti
Ititru ton le dupà cum avea nevoie de ei guvernul
dela Viena : o ceatá de docili fárá" once traditie
§i fárti once aptitudini de initiativá.

www.dacoromanica.ro
63

IX.
Siwriet%laren.

Sforprile pe cari le f4cea Viena pentru In-


frAngerea nobilimei magniare, au avut tocmai
efectul contrar. In multe pkti aceastri nobilime
a protestat energic Impotriva oricNror dispozitii
dela centru §i le friceau iluzorii. Trebuia deci
pugt la locul &Au §i dupà vechea metodti aus-
triae'd, cu cAt se poate mai puline sforVári,
Infrant6 at se poate de bine.
Politica austriaeä totdeauna a §tiut vArl maim
altuia In roc, ca sà-§i scoatà castanele. Ajungea
astfel la o tintà indoitä : I§i Infrilna du§manul
§i apoi slàbia i niAna, care cu un alt prilej se
putea ridica §i Impotriva ei. Dacà Austria ar
ti pornit direct o campanie Impotriva nobilimii
ungare, evident eri s'ar fi iyit Incurcalà foarte
neplkutg. Se ridicg deci tot mai mult ideia de
a provoca oarecare mi§care, care sri punIA zägaz
tendintelor nobilimii.
O parte din armarä era acum a imperiului.
Deci o mi§care mai putin siThgeroasil Impotriva
nobilimii nu putea distruge valoarea
a trtrii.
Dupri ce In politic:4 Viena ne-a aservir §i ne-a
dat intotdeauna pe mûinile dietei nobilitare dela
Cluj, acum ne ridicä sperietoare In fala acelora§i
reprezen Lanti ai ungurismului. Deci jocul tutors.
Viena §tia cà existà o neinvins.4 traditie de urä

www.dacoromanica.ro
64

mire natiunea româneasc5, deoparte, i a cea un-


gureasc5 de alt5 parte. Era con vinsA prin urrnare
c5 Roniânii sunt cei mai vechi locuitori ai p5-
manturilor acestora, c6 ei suni apAsati, crt ar
dori s5 se in4eleag5, dar nu li se ofer5 ocazia, c5
intre dn.ii i Unguri existà o duptinie care nu
se ponte inl5tura".
Deci pentruinfrdngerea atotpulerniciei none5eyli ,
Austria ne intrelminteazet acum pe noi.
InfrAngerea nobilimei era totodat5 §i in in-
teresul nostru. Situatia in cele mai multe locuri
era de nesuferit. (aid toate frAmânt5rile noastre
pentru cil§tigarea unor drepturi §i concesii in'
dietà §i comitat s'au frant nurnai de reaua vo-
int5 cu care ne erau intAmpinate de nobilime
cererile.
In acest pullet a§a dar interesul dinastiei in-
ttunprätor se intAlnia cu interesa] nostru. $i in
anul 178'1 Muntii apuseni sunt Lealrul celei mai
dureroase mi§c5ri sociale din chte au lovii vre-
odat5 imperiul habsburgic. Sub conducerea lui
Horia, Clora §i Crian ronnThismul acestui
se riclicA §i ingrozete pretutindeni pe impila-
torii sài. Boierimea ungureasc5, clArz5 §i ine5p5-
tanatti peufg acum, se lace deodatd micA de tot,
se supune tuturor dispozitiunilor imperiului s,;i
In curAnd impAraiul o prime,te iar in gratia sa.
Scopul Austriei era deci ajuns : ind5r5tnicia
a fost infrAnt5. $i acum cel care a infrtInt a-
ceast5 indärtilnicie, nu mai era necesar. El era
bun numai pa'nä" ce era instrument. Cum mi§-

www.dacoromanica.ro
65

carea lui Horea incepea s aih un caracler spe-:


cific romtmesc, chiar national, iar dinastia se
feria de a trezi constiinta noasiC5 de neam se-
parat, interesul ei era acum ca aceastà miscare,.
dupà ce indeplinit menirea, sà disparà
Muurul picut datoria, maurul pu/ea sd plece.
Revolta trezirá de oamenii imptiratului e in'ä-
busità de airnatele lui i cei trei tovarAsi Horia,
Clwa §i Crian indurii moarte de mucenici,
trei, ca o dopadd pentru toldeauna de ce procedeuri
de Malta moralli a )1iut uza casa .de Austria in
afungerea sropurilor sale.
A lost acesta unul dinlre acele cazuri când
noi am servit Austriei drept sperieloare in fata
oligarhiei maghiare. Sangele nostru a curs MI%
vinil si a curs in grozaVá clisproportie cu faptele
fäsculatilor,ei n'au fiicut doar nici 150 de
jertfe. Dar asta nu mai interesa casa de Habs-
burg. Noi am lost, cum suntan i azi, turma
cuvânt5toare care stilm la indernâna ei de ateori
dânsa binevoieste a avea nevoie de bra tele si
stingele nostru.
La aranjarea chestiunilor interne ale imperiului
deci am contribuit i noi cu. kluge. Ne-a lost
menii apoi sà" lim jertrá t;i politicei externe a
Austriei.
Planul vechiu de a ajunge slilptinä. pe &mutt-
rile spre Orient nu-1 putea uita Casa dela Viena.
Toate sforlárile ei doar au lost date cu scopul
acesta. Deaceea i-a trebuit Arclealul. Deaceea
ne-a invräjbit cu vecinii nostri de ctiteori i-se
Slum Abrudeanu 5
www.dacoromanica.ro
66

pitrea ei di e bine, lar acum deaceea purta ras-


boiu/ cu Turcii.
Cu ajutorul diplomatiei i pungilor de bani,
Austria se apropie si mai mull de Marea Nea:?r6.
Ina in 1771 prin tratatul cu Turcia se recu-
'waste Curtii dela Viena dreptul de superiori-
tale asupra Oltului", In temeiul aruia apoi
ea ocupd Oltenia. La 1775 ne rdpeVe definitiv Bu-
covina, dici ii trebuia drum din Galitia in Ar-
deal" si in acelasi an serie cancelarul Katuzitz
lui Thugut, trimis imperial la Constantinopol
Ne trebuie Bucovina ca sti avem in mcind
cheia Moldovei" Nu ntunai atât. lndatà se tri-
mite in Virile românesti i o comisie, care
sti statoriascd In bani ce pref are ptimcintul §i po-
pulafia loe, ca Viena sà tie panil la ce suma se
renteazil sà jertfeasa pentru a le cuceri.
Aceast4 comisie i stabileste pretul, in care
liecare lamilie romtineascd e cantdrild ea 50 florini
pret cu care nobilii din Transilvania îi vAnd
unul altuia iobagii", hofäraste cà viiloarele
hulare ale impeirdliei vor trebui sá meargd dea-
fungal Dundrii dela Or4ova peind la Silistra.
Deacolo sec* se ¡raga o linie ptind la Varna pe Marea
Neagrd, lar spre Rusia holarui set-1 formeze rend
Nistru pad la vcirsarea sa in Mare, pe eare asile!
Asutria u va stiiptini dela della Nistrului !kind
la Vaina".
Frumoase dovezi de dragoste falA de indepen-
denla noastrà sunt aceste planuri Si sà nu
credem cil Austria le-a uitat pânli astlizi!

www.dacoromanica.ro
67

X.
Supplex libellus Valachorum".
Un stat care nu este cläclit pe fiinta omogenä
a locuitorilor sAi, e intotdeauna fragil i trebuie
o deosebità iscusintà ca sà poi tine
puterile centrifugale dinteinsul. Austria a simtit
In totdeauna lucrul acesta simtia si mai tare
acum cnre sifirsitul veacului al 18-lea, cand
asupra intregei Europe incepe par'cA s6 se abatà
un puternic curent de miscare ngionalà, con-
trar curentului de mai inainte.
Austria se d'Atina. In Fraga isbucnise revo-
lutia : insAsi sora lui Iosif II urcA in curand
esafodul i toat'A lumea din monarhie i afaei de
&trisa era tuteo asteptare infriguratà. RAsboiul
impotriva Turcilor, fkut in tovAilsie cu Rusia, fa
nenorocit. in tal% se iveau tot mai multe carteli,
nobilimea maghiarà infrântA pe caráva vreme
se ridica din nou. Nemu1tumirile isbucniau din
toate colturile si mai ales nemultumirile incá-
pAtlánate unguresti sprijinite de puternica lor
organizalle din comitate, pe care nici impAra tul
Iosif II mi indrsásnise sä le inititure. Pentru a
salva barca unei monarhii sustinutà in totdeauna
In mod artificial, casa domnitoare se vede ne-
cesitatà de a recurge la vechea stratagenfá. : de a
pololi pe cei mai tari dintre nemulfumiti, ca aceVia
apoi cu pumnul sei fina in respect pe ceilalli.
Deci Iosif II in edictul ski din 1790 isi re-

www.dacoromanica.ro
68

trage toate mäsurile sale de mai inainte, re-


stituie nobilimii magbiare tot ce avusese, iar
Leopold al II-lea, urniasul su, se adreseazil din
nou statelor ardelene si le cere sfatul i ajutorul.
Toate acestea se intämplau pe atunci cänd
la granita dinspre Rin armatele aus fro-germane
ckleau sdrobile de fulgerarea ostilor revolutio-
nare ale republicei franceze.
Nobilimei ardelene deci i-se dä iaräsi locul
säu privilegiat. Acelasi lucru li-se acordà i Sä-
cuilor, càci Sasii i pänä ad erau ocrolitii
ocArmuirii. Dar miscarea mare revolutionarà p'ä-
trunde i prin zidurile pe cari le ridicase in
spre apus Casa de Viena si isi revarsä cAleva
raze si asupra celor din Ardeal.
Revolutia lui floria adusese cilteva imbunä-
tätiri de ordin material, dar adusese un mare
invätämtint de ordin moral pentru poporul nos-
tru. Se dovedise cà pentru o indrumare mai
sänätoasä a vietei noastre i pentru o usurare
a sarcinei ce ne apasä, e nevoie ca cele douä bi-
serici, unit:A i neunitä, ()rick, de neorganizatä
era aceasLa din urmä, sä meargä 'nand in
&Ad in jurul lor e grupat intreg poporul. Bise-
ricile au contribuit la implicare si la potolirea
patimilor, mai ales cea neunitä, i astfel incetul
Cu incetul oarecum capii bisericei incep sà fie
considerati drept reprezentairti ai multimei de
sub obläcluirea ierarhicä a lor.
Astfel intre anii 1791-93 intämpinäm intäia
mare actiune na tionalà a neamului nostru de

www.dacoromanica.ro
69

peste munti, PAcut5 Cu deplin'A intelegere intre


cele douà biseriei : afl5m intdiul pas pentruinleitu-
rarea neinielegerii con fesionale i afirmarea nea-
mului nostril ca un popor intreg, puternic $i in
care desbinarea de credinfri nu-1 poate shbì. In
anul 1791 e inaintatti impàratului cererea Romd-
niter intitulará Supplex libellus Valachorum",
fActit5 de fruntasii neamului de atunci in frunte
Cu cei doi episcopi, loan Bob si Gerasim Ada.-
movici, unul unit i ce151alt neunit.
Era un fel de memoriu adresat Curtii dela
Viena, in care, pe haze istorice, se cerea dreptate
pentru massele noastre. Prin puternica lui
cumentare i apoi prin postulatele pe cari le
formuleaz5, acesta e baza programului nostru na-
tional, desvoltat de atunci incoace an de an si
ajuns in plinä formatiune la anul 1848.
La inceput Ikea o introducere isloricà, docu-
mentará pentru acele vremuri, r5spundea
Romanii sunt cei mai echi locuitori ai t5rii
c5 de peste 1600 de ani d'Ainuiesc pe aceste
plaiuri. Apoi se insirau nedreptAtile, pe cari a
irebu,it s'a le indure neamul romanesc in Princi-
patul Ardealului in urma legilor din anul 1540
Approbatae constitutiones", cari ne considerau
drept venetici i ne d'Adeau voie s'A r'Amanem in
tar5 numai, 'Ana' cand va vol principele. In
sfarsit se acentua insemniltalea poporului roman
pen tru tar5 i pentru impArat. Se ar'Ata
dupà conscriptia din anul 1760 Românii repre-
zint5 dou5 treimi din populatia ardeleanà,

www.dacoromanica.ro
70

de atunci poporatia aceasta sga schimbat hied


mai mult in folosul .lor ; cà pentru moment
RomAnii putean sà insemne i pAnsä la un milion
de locuitori". Se accentua importanta lor mi-
litar5, se asem5na situatiunea lor, a celor din
Ardeal cu acelor din BAnat, §i se tr'ágea con-
cluzia cà trebuie s6 li se facA §i lor dreptate,
sà li se dea drepturi §i sA li se permit:a' libertatea
religionarà. Dup,q ce astfel se face o reprivire
asupra trecutului i asupra prezentului dureros
§i se incearcà dovedirea cà ne-au fost uzurpate
drepturile pe cari le aveam la inceput, se sin-
tetizeazà In 5 puncte cererile noastre
SA nu mai fim batjocoriti, ca neam de to-
lerafi, admii, neprimili hare staturi §. a., nu-
mire nevrednic6 §i injurioas, ci s6 fim rewza(i
in plosinfa tuturor drepturilor
Natiunea romiinA sirt fie primitel intre na-
liunile regnicolare ale Ardealului, dupà cum a
fost odinioar5.
Clerul, poporul roman, fArri considerare
apartine bisericei orientale sau celei unite, dease-
menea i poporul dela ora§e, dela -tall sá fie tra-
ta! 5i sprijinit deopotriai cu celelalle neamuri.
In comitate, in scaune, In districte §i In alte
slujbe aulice §i provinciale sà avem §i noi sluj-
1m5i in proporlie cu numeirul nostril.
Numirile geografice ale comitatelor, scau-
nelor, districtelor, comunitritilor orà§ene!5ti sd se
facA dupà bimba populatiei : unde sunt romani
s'a" se fac'd in limba româneascil, uncle sunt ro-

www.dacoromanica.ro
71

mAni i unguri amestecati Cu alte neanturi sä fie


in limba tuturor neamurilor.
Se mai cere in sfAr§it un lucru mare. De oare-
ce sunt intemeiate temen i ocArmuirea Ardea-
lului va ajunge definitiv in mAna Ungurilor §i
celorlalli vräjma§i ai nÖtni, cari vor pune in
mi§care totul ca srt ne räpiascA drepturile ce ni
se vor da, Naliunea subscrisA se roagA cu toatä
umilinta de 1VIajestatea Voasträ Sacratissimä a
permite ea intr'o conlerintei nalionalei, despre a
crirei modalitate §i loc ar avea s'A se facrt Ma-
jestätei Voastre Sacratissime propunere cAt mai
In grabA de cei doi episcopi ai natiunii, dupA
vor fi consultat pc cA kiva din cler, nobilime !;;i
statul militar, sei se aleagei §i sti se provadei cu
instrucliile necesarc, in acest scop, cd fiva deputafi,
cari ori cdnd ar fi de Upset reprezinte si sei
apere cauza naliunii §i dacti acestei cauze, cu
toatd dreptalea ei, l-s'ar pune piedeci, sá arate
loate gravaminele nafiunii impilate 6i redactein-
du-le in scris, sa le propunii spre milostivei vin-
clecare Majesteifii Voastre Sacratissime".
Se cerea deci in acest din urmä punct ca ileu-
m/1 románesc sä-§i aib6 §i el o mare adunare
nalionald, in care sA-§i aleagä deputati cari sri-1
reprezinte la Curte, tocmai a;a cum marele con-
gres national sArbese îi avea reprezentantii std.
la Viena. Ace§ti deputati sri stea in directä le-
gäturä Cu Casa impäräteascA §i sä fie mijlocitori
intre durerile poporului nostru §i intre suveran.
Incolo avem acelea§i cereri pe cari le formulase

www.dacoromanica.ro
72

Clain. Actim le cerca insä nu un episcop singur,


ci reprezentantii autorizati ai unui popor intreg
In frunte cu doi episcopi, unul unit §i celälalt
neunit, cari vi-au adus aminte ca ei sunt pästorii
unui norod romänesc §i cà trebuie sä fie glasul
acestui norod. acolo mide e nevoie
Cererea prezentatä impAratului nu putea,sä
aibä altà soartä deal, aceea pe care o avuserä
§i cererile lui Clain. Era aceea§i indräsnealà din
partea noastrà i noi eram acelmi popor desor-
ganizat i neutilizabil pentru. scopurile unei di-.
nastii, care se gandia inainte de toate la sine
111 Sài.
Impriratul se scuturä, ca de obiceiu, foarte
uwr de stäruintele inoportune ale frunta§ilor §i
mai ales ale celor doi episcopi, cari bat §i ei
drumul Vienei. Se aratà binevoitor fata de do-
rintele noastre, dupà vechea me todä le dä pe
mrma dietei ardelene cu aceea§i comitivä c51-
dap' cu care trimetea odinioarri petitiile
Clain. Se §tia dinainte ce are sri hotärascr, aiqta
In acestri privintä, mai ales cä se cerea recu-
noa§terea natiunii romäne ca a patra naliune
regnicolarä. loan Bob dela Blaj, ca membru al
dietei, e sträns cu uva, pus hi imposibilitate de
putea valorifica pärerea i dreptatea, sus-
tinute Iii memoriu. lar dieta aduce hotärire iar5§i
dupä vechiul sriu sistem : Diela e de pdrerea,
ca Valahilor nu li se pot permite drepturi 5i li-
bertan mai mane yi mai mari celatene0i, decum
au mini, lard a se sgudul constitufia fara a

www.dacoromanica.ro
73

se viola legik fdrii in districtele nafiunii seicuie5ti


5i in comitatele Pen. trucd constitufia pa-
triei acesteia recunoa5te numai trei nafiuni, anume
natiunea maghiarä din comitate, säcuiascä din
districtele silcuie5ti 5i cea sdseascd din districtele
siise5ti".
Si afirma mai departe dieta, cà incolo ro-
mAnimea are tot ce îi trebuie. Deci acela§i lucru
pe care Il afirmA azi Cu atata emfazil contele
Tisza i tovar5§ii
lar Curtea dela Viena, aceia§i deci care tri-
misese memoriul In fata dietei, insotindu-1
ateva cuvinte mai dulci la adresa noastr5, pri-
me§te acum cu satisfactie hotArirea aceasta. E
tleci consecventil, in in Leresul s5u.
Cererea celor doi episcopi din anul 1791 rà-
inAne f5r5 vre-un rezultat pozitiv. Se love§te de
acelea§i piedeci, de cari s'au lovit toate plan-
sorile noastre de pAn5 atunci §i de pan5 acum
de egoismul habsburgic §i §ovinismul unguresc.
Importanta ei st5 insA in faptul cà neamul ro-
meinesc de sub stilpeinirea habsburgicd s' a alirmat
acum, ca un element unitar, ori cAt s'ar fi fost
seintinat desbinarea in sanul s5u. Cei doi episcopi,
reprezentanti a douti confesiuni in lupt5 piAn5
acum, îi inteleg menirea i impreun5 pornesc
actiunea aceasta. De ad i inainte drumul e indiçat
§i .nici acesti doi 5i niel urma5ii lor nu se mai poi
abate dela linia ardtatti prin intdiul act de activi-
kite politica romtineasdi 5i nu confesionald. In-
cepe tot mai malt s5." iasd la ivealti din adAncul

www.dacoromanica.ro
74

ean§tiintelor, cä interesul neamului e mai prem.'s:


de interesul confesional, cà glasul sangelui are si
ineibup deosebi rea susfinutii in inod artificial prin
alleva punce dogmaticede alije! neinfelese.
Ctmd Gherasim Adamovici merge Cu nouà plan-
gere la Viena, putea Bob s'a 11mill-a de acum
indiferent? Si un lucru interesant e c'ä neunitul
n'a plecat ptuià ce nu s'a linut la anul 1791 in
ziva de 14 a lunei Seplembrie o adunare de pro-
topopi romtmi, care i-a dat mandat imperativ,
calificAnd aspru atitudinea dieter.
lii anul urmAtor 1792, Marlie, ambii episuopi
plecarà din nou la Viena. Cer din nou, i mai im-
perativ, ceeace ceruserri In Supplex lihellus".
Rezullatul din partea Vienei fu cel ohi§nuit..
Atka doar, cA s'a imbuntiCalit putin soarta bi-
sericei ortodoxe. Alunci s'au fAcut oarecari ob-
servatii episcopilor romtmi di au venit 1àrà voie
cu caracterul de deputO naioiia1i, cti prin ce-
rerea lor aduc invinuiri neinchipuite". Episcopii
riispund intr.° petitie la 1 lulie 1792. Aceasta
apoi e unul din cele mai vrednice acte cari
ie§it vieodatà" de sub condeiul unui romtm din
Ardeal. Ap'Arandu-§i drepturile, ei arätau cii de
fapt acesta e caracterul recunoscut §i oficial al
misiunii lor ; dacA, poate, s'au zis cuvinte grele
in ceeace prive§te statele din Ardeal, cuvintele
acestea, pe care se declaril gata a le retrage din
respect pentru suveran, sunt ineritate prin ati-
tudinea pe care a avut-o dieta acestor stale ar-
delene fa p de natiunea romAn5 si clerul romAn.

www.dacoromanica.ro
75

Se tema o 111)161'1re inspirahl numai de echitale


§i dreptale" Dacg e vorba de pgstrarea
cu eonlocuitorii, sg inceapli ceilalti, batjocoritorii
apgsgtorii"....
Toate glasurile noastre din vea cul al 18-lea
sunt insá date la o parte, pentruciá asa cerea in-
teresul special habsburgic. Ardealul i Ungaria
erau bazate pe organizatia lor feudalg cu clase
privilegiate si era o deosebitg temeritate din
partea noastrg de a cere sg fim ridicati de cei
privilegiati algturi ile dânsii. Habsburgii, cari cu-
nosteau foarte bine adevgrul acesta, ne-au Igsat
In pace. Ne-au fcut doar cgteodatg ochi buni
dulci i ne-au daL pe mana acelora, cari aveau
interes sg nu fiin
Cu un singur lucru ne-am ales : consLiinta na-
tionalä s'a ridicat, Linerii nostri distinsi nu s'au
lgsat ingbusili de scoala habsburgicg, ci s'au
putut scutura de dansa. Ajunsi la Roma, se
adapg la invgtgturile culturei romane i mândriei
noastre strIvechi, se intorc apoi acasg cu pri-
viri mai largi i clare si se ngzuiesc s nimi-
ceascg deosebirile semgnate de n'Ana Austriei,
sg trezeascg in su flete constiinta cg trebuie
muncim pentru izbgvirea neamului, inlgturAnd
once ascutise confesionale. Ei vgd adgnc in su-
flelul poporului, iar pgrerile lor prind, cAci sunt.
scoase din acest suflet.
Poporul niciodatil n'a simtit desbinarea fácutg
de Austria in sánul nostru, pentrucri n'a inteles
nici motivele ;i n'a inteles necesita tea ei. Pe el

www.dacoromanica.ro
76

conductitorii 1'1 interesau nu duprt legea dumne-


zeiasc5, pe care o reprezentau, ci dupà valoarea
lor individuar& duprt capabilitatea lor de munc&
In care erau ascunse garantiile cà soarta ni se
va wpra. Ctind in fruntea bisericei unite ajunge
Clain, mai multe sate ortoduxe tree la unire,
frii5 s'a" fi fost suite la aceasLa, ci numai si nu-
mai pentruc4 in Clain vedeau un frunta§ harnic
al neamului. La anul 1810, cand ortodoxilor
se dà voie sà-§i aleagA un episcop naiona1, ace§tia
se gilndesc sà puità in scaunul pastoral nu un
ortodox incarnat, ci un om care sh" fie util nea-
mului. Si locul vacant de episcop Ile1.111ii la Sibiu
se deed proiopopului unit Petra Maior. Samuil
Clain, istoricul, e insusi gata a trece la orto-
doxism, cand vede cà a§a ar putea ti mai util
pentru pAstrarea i ridicarea neamuhti srtu in
duh românesc. Acela§i lucru Il intampinà'm apoi
si mai tarziu cand in fruntea bisericei ortodoxe
ajunge Andrei Saguna : o multime de credincioi
uniti trec la ortodoxism, pentruch" in Saguna vkl
un stalp Mai puternic al viitorului nostru. Poate
cà aceste gestuti se faceau instinctiv, dar tre-
buic sà" se linà in totdeauna seantà cà instinctul
popoarelor e mai adfmc decAt once minte de
diploma t,
Aa dar adevrtratul cA§tig pentru noi din toate
främântArile veacului al 18-lea i inceputul vea-
cului al 19-lea este cA dispar certele religioase, crt
incepem sà intelegem tot mai mult necesitatea
unit5tii, ha se ivesc chiar oameni, ca Petru Maior,

www.dacoromanica.ro
77

care blestemá §i clipa in care s'a fkut unirea


§i ved ciar cà ad i a fost o inAná care anume
cátita sà ne invriljbeascil §i sil ne slarme ! De aci
incolo manilestarile politice sunt imitar conause
de trunta§ii intregului popor. coalu austriaca in
mentalitatea noastrcl íncepe sei salda i tot mai
mult se Pidicei mentalitalea noua, intemeiatri pe
con§liinfa puterilor §i noastre : mentali-
latea romeineascci.

XI
Pfinil la 1818.
S'a spus de partizani ai Habsburgilor cà spri-
jinul lor a contribuit in mare parte la sustinerea
§i desvoltarea culturei noastre. Adevárul e, pre-
cum am mai spus, cà once concesii, pe terea
cultural, pe teren economic Id poliLic ce ni s'au
filcut nouri, au fost stoarse de imprejurilri Curtii
dela Viena.
Revolutia francezá a sguduit rAu Austria. A
inceput a se teme cá acelai vant, care sutla
dincolo de Rin, se putea rásplindi pâná la Marea
Neagrá. Si Cu cát elementele sunt mai lipsite
de discipliná, cu atta sunt mai grozave In revilr-
sarea lor. Atunci la Viena s'au Onda §i la atea
concesii pe seama noastrá, concesii cari insá nu
trebuia sà ating5 cátu§i de putin interesele Caces
domnitoare. lncepe sá se ridice un §ir intreg de
§coale, skace, ce-i drept, §i primitive, can insk

www.dacoromanica.ro
78

totu§i erau inceputuri frumoase, pentru o vii-


toare desvoltare. La anul 1816 se dà voie chiar
celor ortodoxi sA cerceteze universitatea din
Viena. Gheorghe LazAr, care studia inainte de
acest an, ca sà poatli fi inscris la universitate,
trebui sA fie trecut in protocoale §i certificate ca
aparthAnd legii catolice.
Astfel un inceput de culturg s'ar fi rácut adi
la noi. Dar cultura aceasta trebuia sà fie in
strAnsA legAtur'A §i mai bine zis concordantá cu
ideile pe cari le nutria curtea dela Viena. Aceastá
culturA nu avea voie sA deschid5 mintile pentru
o mi§care in care sA fie cuprins neamul romAnese
intreg. La anul 1810 se &A voie ca RomAnii orto-
doxi episcop ; acesta insil trebuia
s'A se supting Intru toate ordinelor cari veniau
de sus prin guvernator. Chid Gheorghe LazAr
In biserica episcopeascA din Sibiu a indrAznit s4
fie mai liber la vorbrt, episcopul avea datorinta
sA-I destituie, perecum s'a i fAcut. In Ardeal
deci mi§c5rile ne erau inc6tu§ate. In Banat eram
lAsati in amestec cu Salrbii, sub p`astorirea bi-
sericei sarbe§ti, de§i noi alcAtuiam trei din patru
pArti din credincio§i. Dar a§a puteam fi mai slabi,
mai ti§or de stApânit. lar in vremi furtunoase,
cum erau vremile acelea chid Napoleon se plimba
dela golful de Biscaya Ora la Viena §i prin
Berlin la Moscova, CAnd intreaga lume era in
infrigurare, a§teptAnd sosirea unor zile mai bune,
nu era prudent ca unui neam mare sA i-se dea
totará latitudine de actiune i mai ales nu era

www.dacoromanica.ro
79

prudent de a i se deschide ochii ca vazá


márimea.
Habsburgii deci nu puteau sprijinì dealt o cul-
turä care le servia interesul lor. f ar noi amain nevoie
de o culturd, care sei ne serveasca interesul nostru,
care in aceste vrerni de prefacere europcanä sti
ne contopeasca pe tofi, ateit din Principate Cat §i
din stäpdnirea Habsburgilor, in comtiinfa cü sun-
Lem un neam i càtrcbuie sá alcdtuimo unitate cul-
tural)" §i
Si dacá e ceva de admiral la dascillii mari ar-
deleni dela inceputul veacului al 19-lea, apoi e
profunda intelegere a situatiunii §i menirii lor.
Ei vedeau bine cà in Ardeal o culturà nationalà,
care s'A.* porniaseä din läuntrul sufletului romA-
nesc §i sà se desvolte chform acestui suflet, nu
se poate desvolta tiled sä se ciocneaseá de inte-
resul stäpänitorilor §i s'A fie stingherità de acest
interes. Ei sunt constienti cä, pentru a creia
räspAndi o culturä curat romaneascä, e nevoie
inainte dè toate ca aceastä culturil sä fie ridi-
ratä i intemciatä pe con§liinta trecutului §i
conform exigentelor intregului neam i cà e
nevoie ca sä se creieze o provincie model de culturä,
un fel de hear al sufletului romemese, de unde apoi
areasta putere sä fie rdspânditá pretutindenea,
pdnei acolo unde zidurile ii °peso pätrunderea.
Ei inteleg di o aslfel de pepinierä culturalä nu
se poate creia deceit acolo unde spiritul romdnesc
nu e stingherit in manifestarea sa romeineascol
in Principate. Si atunci Gheorghe Lazär §i Moise

www.dacoromanica.ro
80

unul dela Sibiu, cerilalt (lela Arad, se


,g,rnesc la Bucure§ti, unul pentru a rrimânea §i
misiunea, celälalL pentru a o prd-
povklui. *i in Bucure§ti se intemeiazil focarul
dela care avea s'd porneasc6 apoi ca o fortà fasci-
nRoare cultura nationa1-rout:I:teaser:1. A§a dar
Habsburgii, e adevrtrat, au contribuit la interne-
ierea culturei noastre nationale, dar nu prin spri-
jinul lor pozitiv, ci ca o fortà negativk care i-a
silit pe cei inzestrati de dincolo 0." treacrt dincoace
§i ad i consacre unui ideal nunca lor, care
ciincolo ar fi fost fAilmitan.
In Ardeal rrtmâne un singur lucru : disparitia
confesionalismului. Incolo toate merg in vechea
oga§e. Se inainteaz6 petitii, cari se rezoa1v.5 fa-
voraliil nou'ä numai atunci, cilnd ini§cArile
terne cer consolidaren internà" a imperiului. Astfel
petitia adresatti la anul 1814 de Romistnii din ju-
rul Aradului, Timioarei i Var§etului critre
Francisc I, in care cereau sà le permit:a
infiintarea unei episcopii curat romAne§ti desprir-
tindu-i de SArbi, cari erau in disparentà mino-
ritate ;it cari cu bate acestea stilpAniau dieceza,
la inceput rnnâne fsárà erect si abia mai tArziu
Cu ativa ani, and nemultumirea In aceste ti-
nuturi era tot mai evidentri, s'a indurat Curtea
srt permitri indreptarea
Dar, precum am spus, confesionalismul dis-
pare §i episcopii no§tri pri§esc altituri pentru
validitarea drepturilor de cari aveant nevoie. Ra
se ivesc chiar cazuri in cari se cere reunirea bise-

www.dacoromanica.ro
81

ricei. Ineä inainte de anul 1798, preotii si pro-


topopii intruniti la Sibiu cer dela impArat ca
numeascä un singur episcop pentru cele douà
confesiuni ale liomânilor, pentru uniti i neuniti,
cäci intre aceste douä biserice nu este nici o deo-
sebire esentialä. Sigur, cà cererile acestea erau
rezolvate ca toate celelalte.
La 1842 avem iargsi un puternic act de soli-
daritate nationalä in o altà cerere, pe care o
adreseaz6 cei doi episcopi de atunci, ce! greco-
unit Ion Lemenyi i cel greco-neunit Vasile Moga,
cätre dieta ardeleanä in cauza Romanilor depe
pämântul säsesc i in care cereau usurarea soartei
norodului lor aflätor pe acest teritoriu. Petitia,
ca i celelalte adresate impAratului i ajunse apoi
In fata dietei, nici n'a ajuns mäcar sä fie discu-
tatá in dietà ; a fost ingropatä incä in comisiuni.
Toate aceste näzuinti ale noastre sfarsindu-se
aproape totdeauna färä o isbAndà mai insemnatä,
au ca rezultat o potentare a nemultumirii si pier-
derea increderei cä Viena va putea sä ne dea
odatä un sprijin eficace fatä de nobilimea un-
garä, sprijinitri de Sasi i Skui. Habsburgii, con-
secvenfi atitudinei lor, nu vor §i nu poi interveni
in favoiul nostru, al celor slabi, cerleindu-se Cu
cei puternici.
XII.
Avêntul ungurismului.
Micírile revolutionare din Franta, räsboaiele
lui Napoleon, apoi evenimentele din preajma
Hum Abrudeann

www.dacoromanica.ro
82

anului 1830 cu revolutia apusean6 filcurà schim-


Vári considerabile In imperiul habsburgic. Cen-
trul politic al acestui imperiu nu mai poate fi
In Apus, de oarece in urma rAsboaielor napoleo-
niene o mare parte a Virilor supuse Austriei se
desface de (Musa; se aleätuesc confederatii, po-
trivit planurilor franceze. Deci era firesc ca acesta
s'A se deplaseze putin spre Rás'árit si Casa dom-
nitoare, in schimbul sprijinului pe care-/ avea
In provinciile desrácute de dânsa, caute alt
sprijin la alte popoare.
Habsburgii observarà indatsä, cu mintea lor
totdeauna pAtrunzilloare, c'á intreaga monarhie
e un ciudat conglomerat de popoare, nemultu-
mite aproape toate intre ele, si stiau foarte bine
csá pentru a fi linistit intre multi nemultumiti,
lucrul cel mai bun e s6-ti atragi pe cel mai tare
dintr'îniisi sà-1 faci paznicul t'5u fatà de ceilalti.
In ciudatul amestec, evident, c5 elementul cel
mai puternic i eel mai compact era, cum e
cel maghiar. Habsburgii observar6 &A in
viitor trebuia s'A acorde acestui neam un mai
mare sprijin, ca sà-1 atrag'd si mai mult. Incep
a-i face diferite concesii, cari toate sunt in dauna
celorlalte neamuri conlocuitoare. Se trezeste as tfel,
In urna diplomatiei cuminti a Habsburgilor, in
sAnul poporului unguresc o adevArat5 furie de a
inghiti pe toti ceilalti. Si aceasta creste cu cat
Habsburgii se aratii mai slabi si mai concilianti.
lar acestia dela anul 1800 si pfinA azi, once
s'ar spune, s'au arAtat tot mai slabi. S15biciunea

www.dacoromanica.ro
83

lor a crescut in proportia, in care a crescut in-


gamfarea §i läcomia ungureasca.
Situatia noastrri deci ajunge tot mai amenin-
tata, frunta§ii no§tri incep a fi ciopartiti, insti-
tutiunile noastre stramtorate adeseori &IA la
nimicire. Deodatri cu mkcarea din 1830, Ungurii
observa ca Babsburgii au nevoie de puterea
lor §i lucreaza treptat-treptat la cladirea impe-
rialismului maghiar. Se ivesc planuri politice,
cari toate tind intr'acolo sä faca din ungurism
elementul principal in cadrele imperiului habs-
burgic, sa-i aserveasca pe toti cei1a1i i chiar
deschida stripanirea Mari Negre. lar Habs-
burgii se impacti u§or cu planurile acestea,
oarece acesta era i gandul Ion, pe ei
putin Ii interesa Ca ei ajung la stapanirea Marii-
Negre §i a bogatei vai a Dunarei i Prulului cu
ajutorul poporului german sau, mai ales acum
dupa ce germanismul in imperiul lor a scazut,
cu ajutorul poporului unguresc.
Se accentuiaza tot mai energic ideia de a
contopi pe I oti, cari locuiesc in cadrele Coroanei
sfântului te fan, inteun singur nearn §i o sin-
gura con§tiintä : ideia maghiarizeirii.
Precum am amintit, ideia aceasta se ivqte
Inca la anul 1792, cand dieta maghiara impune
ca studiu obligator in toa Le §coalele din Ungaria
bimba maghiara. Acum, in imprejurari mai favo-
rabile, tendinl,a cre§te tot mai puternic : incetul
cu incetul se maghiarizeaza toate institutiile pu-

www.dacoromanica.ro
84

blice ale statului, apoi nenorocirea se intinde


asupra celor confesionale.
Nobilimea apucà ea ins4i In manA problema
maghiarizkii §i face adevArate jertfe pentru a
o duce la isbändà. AtAt in Ungaria cat i in
Ardeal elementul acesta e cel mai aprig propo-
vàduitor al §ovinismului §i al intolerantei. In-
treaga literaturà maghiar5 a vremii e plinA de
tendinte imperialiste §i infàti§eazà" elementul un-
guresc ca o adevä'ratA sare a pämtmtului.
Din mâna Habsburgilor, cari nu ne-au spri-
jinit niciodatä deck ne-au amägit cu vorbe dulci,
am ajuns acum in m'Ana acelora, dela cari nici
nu ne a§teptam sà ne spi
Sub presiunea pvinismului unguresc, la anul
1829 episcopul Vasile Aloga din Sibiu dit ordin
ca in bale 5coalele române§li, dar mai ales in
coala candidatilor de preoti din Sibiu sa se in-
vele limba ungureased". In §edintele dietei din
preajma anului 1830 e vorba ca in toate s,coalele
din Ungaria sä se introducil instructia exclusiv
In limba maghiarä", apoi sä se infiinteze gràdini
de copiii, mai cu seamA in tinuturile nationali-
tätilor ca sà maghiarizeze copiii acesiora.
lntroducându-se limba maghiarà in justitie,
administratie, pretutindeni, incep sä cearri chiar
ca §i in armatA limba cea intrebuintatrt sà fie
cea maghiarä. Sa§ilor li se interzice intrebuinta-
rea limbei 1/)r in viata puhlicà i se revine
asupra acestei hotàrîri numai in arma unei im-
potriviri §i protestilri energice. Dar O. atunci s'a

www.dacoromanica.ro
85

fixat cà In corespondenta lor cu guvernul cen-


tral, nu vor putea intrebuinta limba lor
ci pe cea latin5. Se stabileste cti la posturile
bisericei nu pot ajunge decAL oameni, cari cu-
nose limba maghiarrt. Deasemeni In functiuni
scolare. Incep s'A se intemeieze rAnd pe rând
aziluri de copii, in cari nu se cere alt ceva cleat
ca instructorii s5 initieze pe micile odrasle In
tainele acestei limbi. Dup5 cum spune Wesse-
lényi In decurs de 20 ani toate nationalitAtile
vor trebui s5 fie contopite cu poporul unguresc".
13a inert atunci, deci inainte de 1818, se iveste
ideia aceea pe care o realizeazA dup5 putint5
apoi mai tArziu ministrul unguresc DarAnyi
ideia colonizgrilor. Se pl5nuiesc coloniz5ri cu
Ciang6i din Moldova. Dar, de oarece grando-
mania ungureascä nu cunostea nici atunci mar-
gini, se cere totodatà s5 nu fie adusi Ciang5ii
din Moldova, ci numai CO. vor fi necesari
restul s5 r5mAie acolo, de oarece Ungaria are
drepturi istorice asupra àrilor romilnesti i astfel
drepturile ei trebuiesc intririte i sustinute ì prin
prin existenta elementului unguresc acolo 1
In ceeace priveste biserica romilneasc5 se merse
asa de departe cu cutropirea, incht se fixase si un
anumit termin pilrià la rare biserica unit5
neunit5 avea s5 introducà limba magbiarri. Nici-
odaL5 n'au ajuns Ungurii, fie si in cea mai ca-
racteristicil nebunie politic5 a lor din timpul
din urm5, pAnA unde merser5 pàrii4ii lor" in
epoca romantic:A dela 1830-40. lar Viena tre-

www.dacoromanica.ro
86

buia sa-i lase in voie, de oareee avea nevoie de

In astfel de imprejurari era firesc ca situatia


noastra nu se putea ameliora, de oarece se lovia
de Lendintele oviniste ale elementului unguresc
§i de egoismul casei domnitoare.

XIII.
18'18

Evenimentele illSg se precipita'. Se incepe mi§ca-


rea peniru unirea Ardealului cu Ora ungureasca.
bleep ràloíelile Ungurilor de independenta to-
tala fata de Austria o urmare fireasca a hi.
pertrofiei §ovinismului §i in curand sub influ-
enta mi§carilor externe §i a atmosferei incarcate
din launtrul tririi, imperiul habsburgic e in fier-
bere, iar partea ungureasca chiar in flacari. Noi
stain buimaciti in fata evenimentelor. Cei dela
Bucure§ti §i mai nedumeriti cleat noi. i numai
incetul cu incetul se lamure§te care e eararea pe
care trebuie sà apucam.
Problema unirii Ardealului eu Ungaria era
pentru noi o problema nespus de importanta.
Sub influerita ideilor revolutionare din Apus era
vorba sa se enunte atat in Ungaria cat §i in
Ardeal totala egalitate, libertate i fraternitate.
Acest lucru in Ardeal, uncle noi eram in majoritate,
ne-ar fi ridicat la rangul de natiunea intaia in
tarà§i ne-ar fi dat nouà carma. Ajun§i astfel
stapani ai Ardealului, am fi avut mai mare sigu-
www.dacoromanica.ro
87

ranta cä ne vom orienta a§a viitorul, dup.' cum


cere interesul §i sufletul nostru §i cà vom putea
sustine in totdeauna cu destura farie §i elemen-
tul rom5nesc, care ar eadea afar% de granita
prineipatului. Nu trebuie s'a uitäm, ca' e vorba
de anii 1840-48, cand Principatele Roma-
ne§ti nu reprezentau tried nici o putere fat5 de
statele europene, ci erau dou'a' simple provincii
ale imperiului turcesc. An exarea Ardealului la
Ungaria ar fi insemnat int5rirea elementului un-
guresc §i aservirea noastrà totalä. C5ci dac5 in
Ardealul independent am fi fost In majoritate
fata' de cei cativa unguri, acum aveam in fata
noasträ intreg poporul unguresc : §i pe cel din
Ardeal §i pe cel din Ungaria §i astlel existenta
noastra era mai anienintatA.
Se porne§te deci agitatie in toate pAturile po-
porului. Studentii dela Blaj §i Academia de drept
din Sibiu cutreer5 satele §i proiecteazA o adu-
nare la Duminica 'Fomii, anul 1848, la care sa
ja parte in treg poporul romAnesc. Adunarea a-
ceasta e oprita insti de guvernul central §i abia
incetul cu incetul, dup5 multe tratative intre
guvern §i ai no§tri, se ajunge la invoiala ca o
mare adunare romemeasca sà se tin`a in ziva de
3 Maiu la Blaj.
XIV.
Adunarea dela Blaj. Diseursul lui Bilrnutiu
Aceasta se §i tine. In fruntea ei stau araturi
cei doi frunta§i ai neamului, aguna, episcopul

www.dacoromanica.ro
88

neunit dela Sibiu, §i Lemenyi, episcopul unit dela


Blaj. Vechia tovArd§ie dela Suplex libellus" era
astfel reinoitd cu un simt de rdspundere nespus
mai mare.
In Duminica dinaintea adundrii se tine o
conferintd prealabild in catedrald, unde Bsdrnu-
tiu infdti§eazd inteun mare discurs toat ingri-
jorarea de care putea fi pdtruns un suflet românese
In fata evenimentelor ce se precipitau.
Acest discurs cuprindea cele mai inalte con-
ceptii §i cele mai clare veden i politice la cari
pand a tunci ajunsese vre-un Român ardelean §i
era strdbdtut de o dragoste de neam a§a de pro-
fundri §i caldd, Mat nu numai atunci, dar §i
azi, dupd atAtea zeci de ani, rdscole§te sufletele
§i le convinge. Era un fanatism ingrijorat, dar
nu desnrIddjduit. Ingrijorarea cea mare o prici-
nuia mai ales faptul cri noul minister responsabil
dela Budapesta trecuse prin parlamentul deacolo
pe lângd legile reformatoare, strAbdtute de idei
noui, §i articolul care decreta unirea Ardealului
Cu Ungaria, dacd' aceastd unire v a fi votan §i
de dieta ardeleand. Bdrnutiu vedea foarte bine
cd unirea va fi primitd §i la Cluj §i judecand
spiritul §ovinist, care stdpAnia §i In Ungaria §i in
Ardeal boierimea conducritoare de stat, se te-
mea dinainte de nenolocirile ce ne vor ameninta
In ìnsài existenta noastrd
Ministerul dela Budapesta, zicea Bdrnu-
tiu, a votat §i Unirea Ardealului eu tara untiu-
reaseil. Ce fierbiere ce turburare a ci4unal in
www.dacoromanica.ro
89

lard uniunea aceasta, nu e de lips?, de a mai spune,


cd o stiu tofi. Asta inset sá o insemndm cd aceastd
uniune nu e nimic mai pulin decdt coniopirea
care o doresc Ungurii de mull, adicd. Ungurii vor
prin uniune sti §tearyti deocamdald privilegiile Ar-
dealului impreunil Cu priviIcjiiIe stl stintiii pe
toate popoarele neunguret4i, ea sì facil din tonic
numai o natiune, care sri se numeaseil natiunea
cea mare ti tare ungureascA....
41ifi c Ungurii, mai ales de 12 ani incoace,
§1-au propus ca sä topeascd una pe took na-
fiunile cele de sub coroana ungureascd qi sá facti
din toate numai o nafiune tare §i mare qi un regat
tare mare unguresc.... De difi-va ani incoace
lucid la ungurirea Schiailor, Romanilor, cu o in-
suflefire care ar produce faille demne de mulftimita
omenirii intregi, (ad ar pune atála osteninfil
pentru ca sti introducd libertalea cea adeveiratti
nu numai la nafiunea ungureascd, ci la loale na-
fiunile, de a ctiror egalitate nu vor sd ni-
micd...
Dieta Ungariei dela 1836 puse lege, ca sei se
dual ungureqte bate negojiile administrafiunii pu-
blice §1 Sd bage limba ungureascd in toate rolile
din Ungaria. Jurnalele unguregti din am be pa-
trille ungureVi aa numesc ei Tara Ungureascei
§1 Ardealul ldtesc de mtzlt planul unguririi
pretutindeni, invajd pe bate nafiunile di nu e
mantuire inte all nume afard de cel unguresc. De
este ore-un Roman aci de fafti, care n' ar i cetit
Gazeta de Pesta" (Pesti Hirlap"), pentru acela

www.dacoromanica.ro
90

mai repetesc, cá de ceind incepà a iesi asta gazetä,


reductorul ei Ludovic Kossuth strigá neincetat cu
versal tunetului catre top Ungurii : S5 ne gra-
bim, sil ne grAbim, sil unprim pe toti troatii,
Românii si Sehiaii, eil de nu, perim 1" In ce chip
se rrpede un torente din munte dupä 'refrigere de
nor, desrädacineazei arbori, acide oameni si vite,
sígala semantituri si sale, duce si rästoarnii tot
asa se repede acest bärbat in contra natiunilor ne-
unguresti si ca afeita jurie ameniniä, ce" le va
stinge si nu va su feri in seeula seeulorum" ca sä
laca mäcar inveipituri morale in limba naliunalä
prin seminariile lor, innit cornitele Széchenyi, cel
dintai apostol al unguririi, e constrdris a-i dumeri
furia 5i a-i striga : ne kénszeritsiik tiizzel vassal,
hanem vegyiik 1)6 az alkotmány sánizai közzé,
hogy ök is 1)6 vegyenek minket mafjokba, tudni
illik nyelviinket", adicá sil nu-i eonstrfin9em
loe si eu fier, ei sal-i reeepem In constitutittne,
ea si ei sil ne reeeapil pe noi, adieit timba noastrit".
.N icolae Wesselényi da s/ al Ungurilor, cä numai
aeei Romftni s5 eapete drepturi de eetiltean, eari
se vor lace Unguri", si-i pare M'u ca loan Bob,
episcopul Romänilor, a f eicut bale fundatiunile sale
In interes nalional. Asa rauda si lacra bata boje-
rimea cea inaltä. Ce sei zic de corifeiiinteligenei
Ungurilor? Unul din cei mai renumi¡i inveítaii
unguresti scriind memorial despre apärarea prun-
cilor mici aratä, ca 15tirea limbei unguresti peste
toti loeuitorii terii e mai inainte deefit libertatea
ferieirea terii. Faeeti sfi vorbease5 ungureste

www.dacoromanica.ro
91

locuitorii terii striget acest ungur inveilat a-


tunei eu nu voiu eere dela voi, ea gratie, liber-
tatea i ferieirea terei". Altul provoca mai an
pe episcopii Romanilor deadreptul, ca sil se apuee
numai deck de tradueerea cártilor bisericqti de
pre limba romfinil iii cea ungnreaNeil, ca sei se in-
troducei in biserica Roma' nilor. Cima sa nu 11
atnit cum fierb §i cum se freimanta Ungurii de
cei(i-va ani ca sa faca §coale aparaloare de prunci,
In cari sa se ungureasca mai intaiu pruncii Ro-
meinilor, inveileind limba ungureasca dela 2 ani
pana la 7, apoi iii ore-o doua:eci de ani sei se un-
gureasca satele §i comunitalile romeine pe ca/ea
aceasta?Care Roma nu §lie, ca inainte cu §ease
ani se accepta planul unguririi§i de calredieta din
Cluj §i se film proiect de lege, ca sei se punei res-
timp de 10 ani nafiunilor neungure§li ca sei
Inv* ungure§le, pentruca dupii aceea vor curge
toate in limba ungureasca... laca ce voiesc Ungurii
§i care le e scopul !... Acum au ministerul lor,
acesta cunoaste §i mijloacele. Si pot zice eel locul
prim Mire mijloacele acestea it ocupa Uniunea nu
e de lipsa a mai adauye Uniunea Ardealului
eu tara ungareaser, pentrucei aceasta se inielege
dela sine....
Ce este Uniunea pPntru Unguri? Aceasta o
poate cunoa§te fiecine fiirei .sei fie politic. slim loft
cd Ungurii vreau sá faca lard ungureascei din pei-
manful Ardealului : vreau ca sa nu mai fie douil
patrii ungure0i miei, ci sa se Inca din amdndoutt
o patrie mare ungureaseil. Ungurii sirnt ca pro-

www.dacoromanica.ro
92

prietatea, care si-au arogat-o páná acum asupra


pämântului Romemilor, nu stet pe temeiu sigur ;
pentructi din dreptul resbelului cuceritor nu se
naste proprietate, ci numai pusesiune Oa se
simte in pu/ere nafiunea subjugata ca sec' scuture
fugul. Asia bine o stiu Ungurii ; ei situ cri Maurii
nici in 700 de ani nu si-au ceistigat dreptul asupra
Ispaniei. Pentru aceea vreau acuma a-si distiqa
proprietatea, care in adevär nu au avut-o panel
acum; prin uniune vreau a-i pleca pc &mini,
ca dea din !mini proprietalea pärinteasca,
bunätatea cea adeväratä pentru niste buneitaii pä-
rute si
Prin urmare, inlelesul cel adeväral al intrebärii
acesteia : sil fie Uniune sau sil nu fie? este s'a"
ne dam pàmântul nostru Ungurilor sau sfi nu-1
dilm? srt ne vindent tara Untturilor sau sil nu o
vindem? srt fim si dead inainte numai lipitu-
rile altor natiunisau sii tint lilted? Ce va rä spunde
Adunarea la aceste intrebäri, ce va raspunde tot
poporul llomein, °Ind ar fi de laid?...
Sä considereim cd Uniunea därueste Ungurilor
o lard intreagcl Kira de nici o ostenealä ; cd Ar-
dealul e patria aurului si a metalelor nobile cari
vor curge loate in punga naliunii unguresti; cä
sarea si toate buneitätile patriei noastre vor adaoge
tezaurul Ungurilor si paupertatea Roma nilor ; iar
jeciorii ROMeinilor vor forma legiuni, cari se vor
bate pentru gloria celor ce le-au sters numele cel
glorios i-au botezat pe nume barbar ; cd patria
noastrcl e cela/ea inconiuratä dela naturä cu muri

www.dacoromanica.ro
93

leirei de cari Ungurii de pe câmpii Pa-


non iei sunt expuqi la bate atacurile inamicilor,
ca ni§te epuri pe .es; cà täindu-se Ardealul de
catre statul unguresc, actsta ramane ea un om farei
de picioare, dung si desligural, de nu poate si se
mi§te, mai ales eiltre Moldova i Romania, ea sil
le euprinda ; cà dacei nu se face uniunea cu Un-
gana, se rumpe legatura, care leagei pe Ungurii
din Ardeal cu cei din Panonia, i alunci Ungurii
din Ardeal fire§te di Sc vor stinge pe incetul, fiind
iäialü conmnicaliunea lor cu creerii ungurismului
din Panonia. Din contra, daca se face Uniunea,
na(iunea ungureasca cea mica mai cre§te en un
milion §i fumeitate de Ronmini Si cu tire-o cloud
sute mii de Sa§i, pie cari ii fac Unguri, Uniunea
indatcl cum se va proclama. Sa consideram in
urma cei, alma de emolumentele acestea, Uniunea
le del Ungurilor o pu/ere nemarginita peste Ardeal,
de a pane legi, de a comanda, de a administra
¡ara numai in folosul natiunii ungure§ti, fiindcei
dupä Uniune legea nu va mai cunoa§te alte na-
liuni. Sii le consideram aceste Mate bine §i vom
alla ce este Uniunea pentru Unnuri ri pentru ce
ei a§leapta ziva-i mai tare decal comandantul
a§tii ziva de !Hung !
Ce este Uniunea pentru Romani? alai ne adu-
cem aminfe ce au folosit Romanilor bale uniunile
de pad acum politice qi religionare §i vom con-
sidera cá§i uniunea cea de acum numai spre binele
Ungurilor se urze§te, putem prevedea ce va ji
uniunea pentru Romani... Sub larva libertalii §i

www.dacoromanica.ro
91

freifiei, Cu care ni se infälivazei uniunea, ea nu


acopere pentru noi libertate, nici fráie, ci numai
selavie i o liará sálbaticá, ce mmnûneä naliuni.
Eu zic, cá libertatea cea adevilrata a ori-
calrei natiuni nu 'mate fi dectit
Ce ar face Ungurii ccind le-ar manila incei
&iota de pe tron Impeiratul losij in chipul ur-
Ungurilor 1 acum este epoca libertalii; eu
nzeitor :
am pus filozolia ea sa dlitelloare de legi in im-
pOreilia mea, lifi liberi toli, vorbili ce vreli, insä
numai nemte5le ; 5coa1e 5i invillafi, inscl
ntunai nernie5te; tealre qi
faceli 5i tiptiriti ce vä place, insei numai nemleqte;
lepäda(i-vei potful nalional i limba voastrii cea
necultä, pentrucci asa cere unitatea 5i salutea sta-
tului, ca sä lie numai o limbä in 5coa1e 5i in teatre,
in case 5i in pie le, in bisericei qi la »id*. Oare
n'ar ridica Ungurii iarài furci ca th spanzure
portul nem(esc, cum au Aleut dupei moarlea impei-
ratului losif? Ce ar zice qi cum s' ar parta Ger-
manii, cand i-ar face alt Napoleon Bonaparte
ca lapede limba cea asprO 5i child le-ar im-
pune limbá, legi, poem gi &dine franceze,
fi-r-ar acestea cat dc liberale clziar 5i pail la
gradul cel mai inalt republican? Cum s'ar mul-
fumi .ca rusismul Cabinetele, Dietele Universi-
Mille dela Pesta panel la Berlin 5i Giittingen, cand
i-ar con. strange Rusul pe Unguri 5i Germani la
timba 5i religiunea oriodoxü, chiar sá le imbrace
de o saki de ori mai liberal decal e imbreicat ma-
ghiarismul? Acum vin ni5te de-

www.dacoromanica.ro
95

putati dela dieta ungureasca in rniflocul acestei


Adunan i qi incep a cuvanta in chipul urmator
Romfini astfizi e ziva libertùii tuturor, pentru
voi înct sunt puse scaune la masa libertítii, ve-
niti de sedeti i voi, judee5tori (lela Comitate [Anil
Ja Caneelaria de Curte, si luati parte la toate
slujbele politice si militare, ins5 numai eei ce 5titi
ungureste ea Ungurii n5seuti. Acura e ziva drep-
tatii pentru toti ; veniti toti eel asupriti i d5unati
de luati dreptate ieftinfi si repede, ìnsä vedeti ea
s5 vá fie serse instantele ungureste i sfi luati
totdeauna efite un Ungur 15110 voi ea s5 vor-
beascii pen tru voi la judeefitor, pentruch stiti
e5 mama noastrfi eea dulce, patria comunii, nu
mai sufere in judete alt5 limbá fiir5 numai eea
ungureasc5, niei sá i-se plângá cineva 15r5 numai
cu lacrime unguresti 1 Asaizi e ziva luminii, scoa-
lele terii sfint deschise i pentru voi, nu ea inainte
de Impilratul Iosif ; invfitati drept aceea toti
vfi luminati, insfi numai ungureste, pentruefi asa
eere unitatea statului Nu va intreb daca s' ar
Oa Romani, cari sil accepte vre-o dregatorie, in
care aid cá ei cautd sei lucre in contra nafiunii ion,
pentruca veinzatori au fost la toatä na(iunea §i
vor fi ; nu va intreb daca vor merge Romanii la
judecatori, cand vor vedeci dre platea legata de
limba ungureascä, ci va intreb : oare este aceea li-
bertate, care leaga slujbele (erii numai de o limba
in (ara aceea unde sunt mai multe limbi? oare
dreptate e aceea care o face statul numai celor ce
§tiu ungure§te, lumina adevarata e aceea, dela

www.dacoromanica.ro
96

care opre§te statul pe tofi cei ce nu Viu ungure§te?


Eu zic cei aceastu nu e libertate, nici dreptate, ci
este o calamitate mare pe acele popoare nefericite,
cari au cclzut In astei groapci intunecoasei ce poartei
nume de slat.
Ce folos va avea nafiunea romana de liber-
latea de upar, care o permit Ungurii, cand tipo-
gralia cea libera nu va umbla feirei numai pe fo-
losul ungurismului, §i dacei va cuteza vre-un roma n
a apara interesele naliunii sale, tiparul unguresc
11 va nota inaintea lumii ca pe un criminal §i ju-
decata li va certa? Ce-i vor folosi minitrii cei
responsabili ai naliunii ungure§li, care nu va
suferi în sanul sau nici un element strain neasi-
milat? Ce-i vor folosi chiar §i la acea inteimplare,
ceind ar Romani tofi miniqtrii din Budapesta,
daca ace§tia nu in/ afi§eaza nafiunea romanei qi inte-
resele ei? Apoi dieta cea anuala oare nu vu fi
aceea dielei a ferei §i a nafiunei ungurqti, aduca-
toare de legi persecutoare §i stingaloare de nati-
uni? Care roman poate crede ca dieta asta va
puna grip de inflorirea Roma nilor prin cultura
nafionalei, cad ne-o spun In laid cei sub coroana
ungureascei nu poi li mai multe naliuni?
Egalitatea civilei? Judecali, cum va putea fi
Romanul egal cu Ungurul inaintea lggii in ase-
menea imprejureiri, &hid Romeinul numai cu gura
Ungurului va putea vorbi cu judecatorii §i acq-
tia vor judeca to(i dupei pia cerea ministrului drep-
talii ungureVi, al acesteidreplati de cabinet, care-'i
acide de 904 ani pe Romani 1

www.dacoromanica.ro
97

De egalitate religionarcl nici nu mai vroiu sti


vorbesc. Ce egalitate pot sä a5lepte Roma' nii in
anul 1848, ceind inctl in anul 1842 depula(ii Un-
gurilor din Cluj stall de episcopii Romeinilor, ca
sà traducil numai (lee& càrlile biserice5ti pe limba
ungureascü ?....
Ce bucurie vor avea Romei nii când 15i vor vedea
feciorii inqirali in gardelc nalionale 5i in regi-
mente, cad acestea lode vor fi ungure5ti? Garda
paladiul libertiliii popoarelor celor culte,
pentm Roma' nii incorporali cu Ora ungureasca,
va fi numai instrument de asuprire, de stoarcere
5i de ucidere in mcina comandanlilor ungureqti.
Pe Romemii dint? un sat ii vor ridica asupra altui
sat romein, care nu va voi a se unguri ; la urmli
ii vor f ace sti 5i jure, ca vor aptira constitufiunea
ungureascil 5i vor peizi cu sfinienie legile ungu-
re5ti, cari sunt leicute 5i se vor mai face pentru
stingerea naliunii romcine...
La ce scl pomenim mai multe libertNi ungure5ti ,
cad nu numai in 12, dar nici o mie de punce
ca acesfea 1111 vei alla nici mei car o libertate, pre
cum nici o mie de trupuri maul* nu se aflti
nici mcicar o vialei, pentructi a ie5it sufletul din
bale. A5a scoate yi uniunea sufletul din toate
bertNile, omorcind nalionalitalea. Pentru aceea zisei,
cei libertatea Heckel natiuni nu poate fi deck na-
libertatea filrfi de nationalitate nu
se poate 1nte1ege niel la un popor de pe pämânt...
Farti de nalionalitate nu e libertate, nici lumina
nicelirea, ci pretutindeni numai Ian Çuri, intunerie
Blau Abradeanu 7
www.dacoromanica.ro
98

5i amorlire. Ce este apa pentru pe5ti, aerul pentru


sbureitoare 5i pentru toate viefuitoarele, ce este lu-
mina pentru vedere, soarele pentru cre5terea plan-
telor, vorba pentru cugetare , aceea e nalionalitatea
pentru oricare popor ; intrInsa ne-am näscut, ea
este mama noastrcl; de suntem bärbali, ea ne-a cres-
cut ; de suntem liberi, in tr' ins a ne miqctim ; de
suntem vii, intr-insa viiem ; de suntem supärafi,
ne &iná durerea ca ciintece nalionale; prin ea
vorbim astäzi cu pärinfii no5tri, cari au trait ilia-
inte de mii de ani ; prin ea ne vor cunoa5te strei-
nepofii 5i posteritatea peste mii de ani. N aliona-
litalea e indemnul cel mai puternic spre lucrare pen-
tru f ericirea gen iului omenesc ; pe care nu-ltrage ini-
ma a lucra nici pentru a naliunii sale glorie 5i f eri-
cire, acela nu e decal un egoist pierdut pentru unia-
nitate, de care e päcat cei l-a decorat natura ca
forma de om. Nationalitatea e libertalea noasträ
cea din urmä 5i limanul memtuirii noastre vii-
toare... .5'i iatä cii uniunea cu Ungaria acum va
sei ',Angel 5i sä srnulgä aceastä ancorä de ma' ntuire,
vrea sc`i strice acest organ al vie fii romcineti, vrea.scl
rtipeascti de la Români 5i libertatea cea mai depe
urmä. Asta e Uniunea pentru Rornâni 1 Pentru
Unguri e via(6, pentru Români moarte; pentru
Unguri libertate nemärginitä, pentru Români scla-
vie eternä. Unindu-se naliunea romänd ca Un-
garia, nu va avea nici 5coale,nici dregtitori nalio-
nali, cari sä poarte grife de 5coale 5i de interesele
nalionale. nici chiar biserica nationalci. Toate a-
ceste se vor boteza a doua °cud' pe nume unguresc ;

www.dacoromanica.ro
99

bate se vor imbrtica in vestmánt unguresc; din


ora in care se va declara na¡iunea pentru Uni-
une, se va invoi la peirea sa insei5i: ea va
incepe indatà a se .slinge 5i a pieri ra un arbore
julgeral. Atunei niei om, niel Dumnezeu nu-1
mai poate seiipa pe Romfin de pieirea nationalà,
pentruelt invoindu-se la sentinta mortii sale, va
arfita eii preotii romfini erau treeuli de mai
fnainte la idolii gintei strAine, fruntala lor erau
cumparati, poporul vândut i toatii naliunea era
moartil mai dinainte qi Ungurii acuna fi -tac
numai Ingropileiunea eea de batjoeurii..."

Am reprodus inteadins a§a mult din discursul


lui gärnutiu, càci el infilti§eazA sbuciumul celor
de atunci mai l'Amura de cum ar putea-o face
once istoric. Erau pArti in acest discurs pe cari
multi dintre azis Lenti ru le intelegeau, cAci erau
mai ales Orani muAi §i numero§i. Erau ins6
altele pe cari le prea intelegeau : apAsare, io-
batjocitra din partea neamurilor. i cAnd
se pipàiau ränile dureroase, toatà viga adunArii
se strAngea in jurul persoanei acestui profesor
tAnàr, cu graiu inalt de invWtor, in care vorbiau
milenare suferinti. El era omul prin care se
rostia vremea" zice d. N. Iorga
E bnAtor la ochi in aceste euvinte de foc mai
ales caracterul dejensiv al politicei ce aveam
de urmat. Suntem in primejdie de a ne pierde
existenta nationalà, de a ne maghiariza, conto-
pindu-ne tocmai cu du§manii ; trebuie

www.dacoromanica.ro
100

ne strAngem §irurile ; nu vrem cuceriri, ca sä-i


apAs5m pe altii, dar vrem s'ä r5suflAm, sä nu
fim nimieiti ; pen tru sufletul nostru suntem gata
la once jertre : par'eä a cesLea le buciuma cu-
vântul lui Bilrnutiu i in acest sens aveau sA se
miste hotäririle adunArii de a doua zi.
par'c6 in vorliele lui era de§teptarea nu
numai a neamului din Ardeal, ci §i a celuilalt
din cele douà tärivare de peste munti. Erau acolo
In asistentrt poe tul Alexandri, Costache Negri,
Gheorghe Sion, Lasair Rosetti, Alecu Russo,
loan Ionescu §i mai era acolo acela, care avea
ssä puie temelia României moderne : Alexandru
loan Cuza.
XV.

A doua zi se tine apoi o mare adunare pe câmpul


de lâng6 riul Térnava, numit de atunci ctimput
liberteitii. Se adusese arma Là, de care ins5 n'a
fost nevoie, se triMiseserà comisan i de ai guver-
nului s5 ispiteascà ce se spune, dar rut s'a in-
tamplat nici o tr5 dare.
Marea adunare, dupii ce se proclamil ca Adu-
nare generald najionald a naliunei romdne din
Transilvania" i boteazä câmpul acesta cu numele
de Climpul liberldiii", aduce horáririle ei prin.:.
cipale, votate cu unanimitate :
1. Natiunea romeind declard, ca vrea sei rei-
mdnei pururea credincioasd nü1aIului mpeiral at

www.dacoromanica.ro
101

Austriei O. mare principe al Transilvaniei, cum


§i augustei Case habsburgice.
Naliuriea romelna se declarei i se proclamei
de natiune de sine steitatoare i de parte Intregi-
loare a Transilvaniei pe temeiul libertatii egale.
Nafiunea romana depune juramcint de cre-
ditnei catre imparat, cake patrie i ceitre naliunea
romeincl".
Se accentua deci nu numai aceea ce s'a cerut
de atAta vreme, ci i deosebita constiintä pe care
trebuia sä ne-o pästrAm nouä insine. Intreaga
natiune romanii, reprezentatä prin fruntasii
prin trimiii ei, Met' atunci jurAmAnt de cre-
dintä eátre impärat, dar accentuä totodatà,
turi de aceasta, di va sus (mea in toldeauna na-
liunea noastra romanä pe calea dreaplei qi le-
giuitä. Nu voiu lucra niciodatä in contra drep-
turilor §i intereselor natiunii române spune ju-
r5mAntu1 ci voiu final sa apär legea §i limba
noastrei romeina, precum qi liberta/ea, egalitatea §i
fraternitatea. Pe acest principia voiu respecta na-
jiunile ardelene, poftind egalá respectare dela ele;
nu voiu incerca sei asupresc pe nimeni, cum nici
al(ii sa nu ma asupreasca".
in sedinta urnaitoare s'au specificat apoi ce-
rerile noastre, cari in esentrt au acelasi con(inut pe
care 11 anea S'upplex libellus". Dar ceeace se
cerca atunci in forma urkei petitii c'á'tre impärat,
acum se cerca eu mai mulla energie, cAci ceeace
atunci era abia in mintea unei prrturi, de altfel
mici, acum str'ähätuse in masele largi ale popo-
www.dacoromanica.ro
102

rului. Juram deci credintrt impäratului, dar ca


o natiune intregitoare a statului, care dfscutä
hotär4te In calitatea sa de naliune §i se luptà sub
steagul impärätesc, dar §i sub steagul gut. Se
cerea inainte de toate peistrarea autonomiei Ar-
dealului, apoi §i un lucru de necrezut i temerar
azi infiinfarea une armate romeme.
Toate acestea insä nu aduc vre-un rezultat
pozitiv. Evenimentele se succedeazrt cu o repe-
ziciune uimitoare i Ungurii, sub presiunea lor,
in sfAr§it îsi realizeaz5 scopul lor a§a de vechiu.
La 29 Maiu, deci abia cäteva zile In urma adu-
närii dela Blaj, dieta dela Cluj, cu toatcl impotri-
virea noastra, voteazei unirea Ardealului cu Un-
garia.
Adunarea dela Blaj hotärise sà trimità o co-
misiune la Viena, care sä infäti§eze Casei dom-
niLoare doleanttle noastre §i sà cearä ca avân-
du-se in vedere lipsa noastril de organizatie,
sprijineascä Implinirea cererilor noastre §i tot-
odat sa ameine Mai la organizarea noastrii once
discutiune asupra unirii Ardealului cu Ungaria;
in Ardeal not suntem in majoritate i astjel ar ji
o nedreptale sä se witted holiiriri de nobis sine
nobis". Credeam cä impäratul se va aräta bine-
voitor fatà de noi. Din pritaniile noastre anteri-
oare ne-am ales cu nimic.
Dieta ardeleatiä in 29 Maiu 1848 voteazä deci
unirea cu mare insuflelire i legea votatà ajunge
In fata impAratului spre aprobare. Iar impäratul
Ferdinand pärintele nostru", dupà cum se

www.dacoromanica.ro
103

vorbia despre dânsul la adunarea din 3 Maiu


din dragoste pentru fiii" sài, cari eram noi,
11110 lunie 18 18 aprobei holärirea dielei dela Cluj.
Rind alunci a tot ameinat §i rtispunsul, pe care
urma dea depulaliei rorrvine. A doua zi dupa.'
aprobarea hotarirei dela Cluj da in sfar§it fa's-
punsul nu noua Romanilor ci supu§ilor
sai de origine romemO" cum cri dieta a holiirit
unirea; nu se mai poate reveni, dar Majes/atea
Sa va avea grip de poporul romeinesc, a ciirui cre-
dinfii il umple Cu adeveiratti bucurie".
Zadarnice au fost i sfortarile lui Saguna :
lmparatul Ii raspundea §i Jul ea supu5ilor
romeini din Ardealul unit cu Ungaria o sci li se
ia in considerare plansorile §i se va purta grifei
de clein§ii". Si le recomanda sà traiasca in buna
intelegere cu coneetattnii lor. Deci rezultatul
iarrt§i nimic.
Insa §o vinismul unguresc cre§tea. Rana mai erau
nadejdi de impacare eu Ungurii, de o potolire
a loa., Casa de Austria le-a facut toate concesiile.
Din partea lor Ungurii fata de nationalitati n'au
avut nici o considerare. Lor le trebuia o conto-
pire a acestora in elementul unguresc. $i erau
gata sä o faca' chiar cu mijlocul cel mai brutal.
Pe Romani nici nu-i considerau frunta§ii maghiari
drept un popor care ar putea fi el i'nsu§i stapan
pe soarta sa. Dupa vorba lui Kosuth, acum in
baza legilor, noi nu eram un popor, ci indivizi
egal indreptatiti (se votase egalitatea 1) facand
parte din natiunea polifica maghiarä".

www.dacoromanica.ro
104

Cu armele in mânii.
N5dejdi de impAcare nu mai erau. Ungurii
pentru aptirarea legilor §i constitutiei" declarà
rAsboiu Casei domnitoare. Si pretutindenea in-
cepe recrutarea pe seama armatei lor nalionale,
a ckei datorint5 era acum sà" sustinrt nu numai
unirea Ardealului cu Ungaria, nu numai visu-
rile de hegemonie in cadrele imperiului, cum se
vorbia pâttà acurna, ci intemeierea unui stat
puternic maghiar, poate ajar republicri, in care
toate neamurile celelalte sä." fie contopile in rasa
dominant5.
Pentru apkarea noastrà, tinerii no§tri rgspân-
desc atunci pretutindenea apeluri. Poporul e
chemat la arme. Peste tot el pune mâna pe
länci §i pu§ti §i pe ce apueä. Ingrozit pedeoparte
de violentele comisiunilor de recrutare ungure§ti,
cari impurau ca rebeli impotriva statului ungar
pe toil aceia cari nu voiau sà" intre in armatele
revolutionare, indemnat pe de altà parte de auto-
rit4ile imp5Ate§ti §i in ainte de toate de autorità-
tile mili tare de sub comanda generalului Puchner,
care le f5gAduia §i arme, §i mai ales indemnat de
acea mare con§tiintä, care se trezia acum sub
glasul §i gestul celor dela Blaj, neamul românesc
din Ardeal se ridicA la luptti.
Se alc6tuiesc legiuni noui. Se tin adun'Ari al
eáror scop e acum inarmarea §i pregAtirea de

www.dacoromanica.ro
105

rAsboiu a nearnului nostru in serviciu/ imp*Ara-


tului. Ni se idgaduise din parka autoritd(ilor
curiii tot sprijinul pentru aspiratiile §i nddejdile
noastre.
Moralul nostru se ridicä §i legiunile roastre
intr5 in foc. Sub conducerea lui Axente Sever,
Avram lan.cu §i a tovaril§ilor lor îi varsrt sAngele,
In nklejdea plàzmuirii unui viitor mai bun, pe
seama urma§ilor, nedAnduli seamil cà sunt in
mare parte instrumentul frà pret al politicei
vieneze. Impáratul, care panä" mai n5dAjduia o
potolire a patimilor ungure§ti, nici nu st6tea de
vorbä cu noi, acum ne prime§te, ne ilghluie§te
multe §i de toate - vag §i nelàmurit §i ne
Incareä cu epitete Suntem buni, suntem voi-
nici, suntem ap*ArAtorii tronului, viitorul nostru
va fi splendid, nu vom mai putea avea nici o
plânsoare, care sA nu g5seasc6 ascultare !
i in vreme ce legionarii se lupt6 prin muntli
apuseni, prin vrtile Tarnavei §i Muru1ui, fruntaii
cari nu puteau apuca arma in mtufá, luau parte
la adunärile dela Sibiu §i conferintele dela Blaj,
unde incredintatii guvernului austriac cercau cu
once pret s`á ne sugereze Várerea lor §i credinta
csá ei ne vor indeplini toate nevoile noastre.
Se creiaz5 planuri nu numai de unire a ele-
mentului romdnesc de sub sldpairca ungard, ci
din intreaga monarhie habsburgicd. '..aguna, la
indemnul generalului Puchner, trece la Bucu-
re§ti §i invità pe generalul rus Lilders sä. vin`a.
In ajutorul Austriacilor, tot mai mult strAm-

www.dacoromanica.ro
106

torati de armatele ungare. Tiece apoi prin Mol-


dova, se opre§te la Cerifäuti §i Impreunä ca
Eudoxie Hurmuzachi i Mihail Botnariu, inem-
bri ai dietei din CernAuti, inainteaz'á in luna Fe-
vruarie un nou memoriu împàratului in care
cer llimurit unirea tuturor Romeinilor din statul
austriac íntr'o singurä natiune sub sceptrul Hubs-
burgilor. Alai cer apoi : un congres mare na-
tional §i o capetenie supremä a Romdnilor, deci
un fel de comandant sau un fel de domnitor ;
impäratul insuqi .96 facti bine sä ja tillul de Mare
Duce al Romdnilor", apoi egalä indreptätire a
conlesiunilor romeine; o adunare nationalä in fie-
care an ; reprezentanti proportional cu numärul
nostru la dieta imperialä; un qa numit organ
nafional" pe lemgä fiecare minister, deci un fel
de ambasador al neamului românesc.
$i in vreme ce cererile acestea se infArti§au,
armatele austriace erau tot mai strimtorate de
armatele ungure§ti, cari cA§tigar`á tot mai mult
teren : pe Austriaci, in Ungaria, aproape Ii asvAr-
lied' peste granite, iar In Ardeal generalul Bem
Infrânse pretutindenea rezistenta Habsburgilor,
afarà doarà de IncApAtânata dar ieftina aliantä
pe care o oferiam noi Casei domnitoare cu luptele
din mull-Pi apuseni.
S'ar 'Area cà in astfel de Imprejufäri grele,
domnitorul a primit cererile noastre, luAnd in
considerare §i jertfele pe cari le aduceam i ne-
credinta de care se fAcuserà vinovati Ungurii.
Dar Habsburgii erau mai diplomati de cum
www.dacoromanica.ro
107

credeam noi §i de cum putem crede §i azi. Ve-


deau ei foarte bine, c'á Ungurii sunt un element
tare §i cà dupà infrângerea lor, acest element,
cá§tigat odatá, va fi de mai mare folos Casei
domnitoare decat cele trei milioane de Români.
De aceea rhpunsul pe care 11 dAdu h-np6ratul
petitiei noastre era vag : cuprindea totul §i to-
tu§i nimic.
,-,Se -primeau cu bucurie asigurárile de ere-
dinfá §i alipirea curagioasei natiuni române §i
se recuno§tea cu gratitudine jertfele egale pe
cari le aduce pentru tronul Habsburgilor §i pen-
tru monarhia unitará §i se fligaduia cá petifia
fidelei nafiuni ronmine va fi luald in chibzuire
ameinuntitd §i va fi rezolvatd in cel mai scurt
timp spre mulfumirea ei".
A§a dar se fägáduia. 5i in curAnd in Iunie
impgratul declará din nou : lägdduiesc Romd-
nilor constitufiune organicd, potrivitd cu trebuin-
fele adevdrate ale acestui popor, ce sunt in con-
sonanfd cu unitatea monarhiei". Iar la o luná de
zile dupá" aceasta, In Iulie : Putefi fi siguri cd
dorinfele curninfi §i die pie ale Romdnilor vor
indeplinite".
Când se va decide §i cánd vor fi indeplinite
cererile noastre ? Asta eämânea la aprecierea Casei
ii-npárne§ti §i a sfetnicilor sài, i de asemenea
de ei atárna §i judecata : páná mide cerintele
noastre sunt in concordantá cu unitatea monar-
hiei §i cari sunt acele dorinti cuminti §i drepte
cari vor putea fi Indeplinite?

www.dacoromanica.ro
108

A§a dar rAgAduieli : vechiul sistem habsbur-


gic, de care se folosiau totdeauna ca s'A treacA
gArla. Le trebuiam sA ne ridice sperietoare
fatA de Unguri §i au isbutit. Ne-am ridicat de
pretutindenea §i fArA sA ne gAndim mult la re-
zultatele pe cari le va aduce credinta noastrA,
am jurat §i ne-am asvArlit in foc. Nu vedeam
primejdiile cleat intr'o singurA parte. Vedeam
cA Ungurii vor sA ne sdrobeascA §i cA intArirea
lor e slAbirea noasträ, CA trebuie deci s'A ne
apArAm, punAnd mAna pe arme ca sd-i doborim.
Iar Casa de IIabsburg vedea cA-i putem fi utili
"pentru infrAngerea cerbiciei ungure§ti §i cAuta
cu toate mijloacele ca sA ne utilizeze.
CA utili am fost, asta o dovedesc evenimen-
tele din anii 1848-49. Pretutindenea armatele
austriace au fost infrAnte de rebelii unguri, in cAt
impAratul a fost silit sA cheme ajutor rusesc sA-i
doboare, iar in muntii no§tri, cei cari au incercat,
au ajuns la soarta lui Vasváry.
Dar dacA FIabsburgii au cAutat sA ne utilizeze,
acelag lucru au incercat s'd-1 ¡acá i adversarii lor.
Kosuth §i guvernul revolutionar, care in dieta
dela Debretin detroneazA cu mare emfazA pe
actualul impArat §i prea gratiosul oblAduitor
al neamului unguresc de astAzi simt primejdia
ce o ascunde in sine rAscoala romAnismului §i
eau-CA impAcare. Kosuth e ajutat in planurile sale
§i de rAtAcirea in care se aflau unii frunta§i ai vietei
politice §i culturale din Principatele romAne§ti ca
Nicola e BAlcescu, Cesar Boliac §i altii. Ko-

www.dacoromanica.ro
109

suth se §tie folosi de eAt'Acirea lor. Cautà deci sä


desarmeze pe Romkii din Muntii apuseni §i
mai ales sà infrAng6 cerbicia lui Avram lancu
§i a lui Axente Sever. Spre acest scop cearc6
In mai multe rânduri incheierea unui armistitiu,
apoi a p6cii, dar totdeauna cu scopuri nernArtu-
risite. Chid planurile ascunse ale lui Lud. Ko-
suth §i tendinta lui de a nimici cu ori-ce mijloc
pe frunta§ii mi§c'A'rii române§ti, ies tot mai mult
la ivealà prin misiunea lui Drago § in Muntii
Apuseni, care se isprAve§te cu moartea lui Bu-
teanu, spAnzurat l'Atig6 Câmpeni, §1 s'ar fi isprAvit
§i cu a lui Iancu, ori-ce tratative inceteaz6 §i
nu se mai dà crezaie cuvântului unguresc. Lupta
continuà.
Eram deci in mijlocul unui joc dublu : pede-
oparte ne utilizau de jucsarie Austriacii, pe de alt6
parte càutau s'A ne utilizeze Ungurii. Au biruit
aceia cari au fost mai isteti : curtea dela Viena.
Infrângerea arma telor ungure§ti,fire§te dupsá
ce imp6ratul Austriei a chemat inteajutor §i
armata ruseasc6 a adus iar4i pacea §i a ni-
micit astfel planurile pe cari le räurise pAn'ä.
atunci Ungurii. Iar in mintea noastrà ne-a des-
chis perspectiva larg'd a unei vieti puternice
nationale. De aceea ne-am jertfit, ne-am v6r-
sat sangele pentru dinastie, pentru monarhia
unitarà, tinta acestei dinastii. Am primit fä-
gäduinte chiar din gura impàeäteasc6, uli §ir
intreg de asiguräri cari de cari mai demne de
crezare : c'ä cererile noastre vor fi ascultate §i

www.dacoromanica.ro
110

deaci incolo ni se vor da asiguräri depline pentru


desvoltarea noastr6 culturalà i nationalä. Ne
asteptam acum dupà räsboiu ca jertfele noastre
sä fie recunoscute i fägAduintele ce ni s'au fä.'cut
sä' fie implinite. Si ce amarà ne-a fost desamä-
girea
XVII.
Rilsplata
Uitasem de eternul plan al Casei dela Viena.
Pe ea o interesa s'á fíe stäpAnà peste o monar-
hie, In care sä aibà supusi credinciosi i venituri
erariale, din care sä-si poatà pläti intreaga haità
de beamteri", inerentä sistemului de po1itic6
austriacA.
Când avea lipsä de noi si era necäjitä pe Un-
guri, ne zâmbia nouà ; cänd nu mai avea
atunci Ii indulcea pe ei i ne jertfea pe noi.
Doar indatä dui:A räsboiul lui Napoleon, am
ajuns o jucärie aruncatà la discretia nobilimii
maghiare. In decursul revolutiei un singur an
am fost i noi stäpAni pe capul nostru ; dar
n'am avut cum ne valorifica aceastä stäpânire.
Dupä revolutie i pänä la transactia din 1867,
noi suntem la dispozitia familiei domnitoare, ca
apoi dupä aceastä datä sà fim aruncati iar pradä
ungurimii. Asa cerea interesul dinastiei i dupä'
conceptia austriacä", nu dinastia e pentru popor,
ci poporul e pentru dänsa. Sistemul de guvernare
austriac cerea nu o manifestare puternicA a su-

www.dacoromanica.ro
111

fletului national, ci dimpotriv6 o acomodare fata"


de dorintele imperiale. Ca lucrurile acestea sà se
intâmple mai u§or, era necesarà o conto-
pire inteo mentalitate anume potrività n'ku-
irrtelor stApânirii : acelea§i idei, pe cari le ur-
mkise Iosif II. Nouà ni s'au frigAduit in decursul
revolutiei multe §i de toate, dar implinirea aces-
tor rägkluinte ar fi scos §i mai mult la ivealà
caracterul nostru specific românesc. Doar noi
am §i cerut unirea tuturor Romd nilor de sub std-
pdnirea habsburgicd inteo singurà natiune, apoi
un fel de parlament al nostru, ha chiar si un cap
domnitor. Toate acestea ne instr6inau §i mai
mult de ideile unui imperiu, a§a cum se cerea
la Viena.
Evident deci c'a" dorintele noastre, a§a precum
le formulasem noi, nu puteau fi indeplinite, ci
numai intru cAt va permite aceasta integritatea
monarhiei".
si apoi nici nu era nevoie de indeplinirea lor.
Iti tii fägliduintele fatà de acela pe care crezi c'd
numai prin acest mijloc ti-1 poti face credincios.
Noi eram credincio§i §i Mil indeplifiirea lor.
Românul dovedise doar cà este in stare sà-§i
punà pe foc toat'd averea, sà-§i sacrifice ultima
pic'äturà de sange, numai pentru ca un imp'Arat
sà fie la Viena §i 56 stäpAneascA a§a cum voe§te
el, cu constitutiune dac'd-i place, färà constitu-
tiune, dac6 i se pare mai bine, carmuind toate
popoarele din mostenirea sa".
E foarte explicabil cà analreiciunea a fost

www.dacoromanica.ro
112

mare in urma acestor desiluziuni. Erau amäriti


chiar i aceia cari fuseserä excesiv de credinciosi
familiei dela Viena. .5aguna. insusi e mustrat de
guvernatorul Ardealului peni ru adundri secrete",
machinafii politice". I-se cere socotealei de ce
schimbat titlul de episcop diecezan greco-
neunit" in episcop diecezan romeinesc al bise-
ricei orientale din Ardeal" ? Apoi i-se impune
sc-1 lase la o parte terminologia nalionalä. Se pun
la cale tot felul de surub'ärii si se stArnesc din
nou zizanii intre uniti i neuniti.
De teamä ca nu cumva gräniterii români sä-si
intrebuinteze armele altfel de cum cerea Viena,
regimentele acestea se desliinfeazei, pentrucä nu
mai e nevoie, cleat de o singurä armatà
aceastä armatà sä fie a impäratului". Frunta§ii
ajung cu tolii sub pazei polifieneascei : Bärnutiu,
Cipariu, Axente, înii episcopii aguna i*u-
lutiu. La 1852 prin härtiile lui .5ulufiu se lace
anchetei am einunfitä , asemenea prin ale lui Barnufiu.
lar I anctz ajunge chiar in inchisoare.
La inceput, dupà inäbusirea revolutiei, se nu-
miser5 in slujbä o seamä mai mare de functio-
nari §i se admise limba romemeascä de egal in-
drepteifitei. Incetul cu incetul aceastä limbA in-
cepu set' fie inläturatei §i inlocuità cu limba ger-
manä, iar functionarii români asemenea celor
germani furg siliti i ei sä fie propovkluitorii
germanismului si mai ales ai habsburgismului".
Se cerea de atre ai nostri ea la impArtirea cea
nouä a teritoriilor din imperiul habsburgic
www.dacoromanica.ro
113

se find seamei de con figuiajiile etnogra/ ice : neamul


romcinesc din Ardeal, &That, Cripna, Alaramureq
§i Bucovina sti lie unit in acela§i trup politic.
Familia domnitoare nu se invoie§te nici la lu-
crul acesta : Bucovina se detavazei i e anexatei
Galifiei, ca nu cumva elementul romd nesc sei fie
prea tare in cadrele imperiului.
Pe tot terenul deci un §ir intreg de desiluzii
§i nerecuno§tint6 din partea aceluia pentru care
ne jertfiseräm. Recunoa§terea de natiune egal
indreptAtitA In Ardeal, confirmatA §i in dieta
dela Sibiu din 1863; a fost numai sare in oehi.
De rftlizarea visurilor noastre §i a fAgAduintelor
ce ni-se fAcuser4 eram a§a departe. Interesul
familiei domnitoare cerea sà nu ni-se prea a-
corde multe ca sà nu se instrAineze definitiv
elementul unguresc, cAci acest element la rAndul
su era numeros, sus tinut de o traditie, (le care
era con§tiu, §i deasemeni de o puternicA mi§care
literarA i cultural, hrAnitä din cel mai curat
nationalism. Cu un singur bine ne-am ales din
intreaga aceastA epocA austriacA : a dispArut pe
cAtäva 'reme presiunea maghiarizArii, care ar
fi fost formidabilA sub o ocArmuire ungureascA,
§i ni s'au acordat ceva imbunAtAliri pe seama
bisericilor romAne§ti.
SfortArile lui Saguna de a intemeia nu numai
o mitropolie a RomAnilor din Ungaria §i Tran-
silvania, ci una care s'A cuprindà §i pe cei din Bu-
covina, strAngAnd astfel mäcar biserice§te pe
RomAnii de sub sceptrul Habsburgilor, avu s'A
Rum Abrudeanu 8
www.dacoromanica.ro
114

se loveascä de aceleia§i planuri habsburgice de


cari s'au lovit toate n'Azuintele noastre de vali-
ditare politicä. S'a pus la cale mi§carea unui
Hacman din Bucovina, care voia el insu§i s'A
ajungä mitropolit, precum a §i ajuns. Ba s'au
trezit in mod artificial chiar §i certele religioase.
Se incepu proselitismul prin comisan §i inspectori
§colari, cari exercitau presiune in sens catolic
asupra §coalelor §i bisericilor, ca sä samene astfel
neintelegerea intre frati. CAnd la anul 1862,
luna Martie, se cerea din partea unei deputatii
a Românilor din Ungaria §i Bucovina realiza-
rea mitropoliei noastre venerabile", un congres
constätätor din 40 preoti §i 60 generatiores mi-
reni din dieceza Ardealului, a Bucovinei, a Ara-
dului §i din cele douä dieceze din Banat, pentru
constituirea comunä bisericeascá sub conduce-
rea lui $aguna", Sulutiu dela Blaj, instigat la
confesionalism §i convertit la de§arta vanitate
de a fi el singur cap chemat al norodului roma-
nesc, protesteazä impotriva infiintärei acestei mi-
tropolii.
Planul lui Saguna cu toate aceste se impline§te,
de §i nu pe deplin : Biserica ortodoxä fu sepa-
rara* de SArbi §i consolidatà ca mitropolie ro-
mânä din Transilvania §i Ungaria Cu
un mitropolit §i doi episcopi sufragani, apro-
batà apoi mai tärziu §i de parlamentul ungar §i
statornicitä prin puternica organizatie pe care
i-a dat-o $aguna in Statutul Organic.
Biserica ortodoxä astfel organizatä incepu apoi
www.dacoromanica.ro
115

MO In epoca absolutismului, deci epoca dintre


1848-1867, o largä activitate scolarä cultu-
ralä. Se pune temelia nu numai la o mulOme de
scoale primare, ci chiar scoale secundare, pe
cari le are si astäzi biserica de peste munti.
Biserica unitä, recunoscutà ca Mitropolie in-
dependentä de cea romano-catolic5. din Ungaria
Inc5 la 1853, urmeaz6 aceiasi ckare, sprijinità
de scoalele ei de panä acum si de mai puter-
nicele ei resurse economice. Dar toate acestea se
fac din propriile noastre puteri, flrà nici un
sprijin apreciabil venit de sus.
In curând se porneste astfel un puternic cu-
rent cultural, care, nefiind stingherit de presiunea
ce fäcea neamul unguresc In folosul maghiarizärii,
ne creiazg o societate mai cultä, cu o mentali-
tate tot mai româneascA, tot mai constie de
rosturile i viitorul poporului nostru.
Cu a-Ca bine ne-am ales In urma jertfei de sänge,
pe care am adus-o dinastiei habsburgice.
Dar, se va spune, dacA poporul românesc
intregime n'a putut fi räsplätit, a fost ea'splätitä
In schimb acea parte a lui, care luase armele
se luptase cu mare Indärjire pentru dinastie.
Ei bine, nici conduceitorii legiunilor romeme§ti
n'au lost cu nimica, necum multimea.
Li s'a trimis doar fieckuia, dela Viena, cdte o
medalie, s'o pule pe piept ca §i Mud aceastei ti-
nichea mizerabild ar ti balsam pe rana care seal-
gera dedesubt. Li s'au mai fäcut apoi rost de câte
un mic ajutor, 1000-2000 fiorini, pe care ei, ca
www.dacoromanica.ro
116

un frumos gest de demnitate, 1-au pus la dispo-


zitia neamului pentru infiintarea unei institu-
tiuni culturale Asociatiunea". Dar i aceasta
rasplata s'a dat numai acelora, cari nu §tiau
fie indarjiti §i cari astfel nu puteau fi primej-
dio§i, nici daca au vreo cativa bani in buzunar.
Pe Iancu §i tovarti§ii lui i-au asvarlit in temnifti,
btitufi de jandarmii §i de soldafii imparatului
pentru cinstea ctiruia luptaserti. Ciind vine impel-
ratul in Ardeal §i lancu cere audienfel, e alungat
deacolo ca un lepros §i dat de generalul Grane pc
meina jandarmilor lui Löwenharl, cari 11 smintesc
In belkii. Cu sufletul ameirit i tulburat §i cu trupul
sdrobit, nenorocitul tribun îi ia iluerul in nuind
§i porne§te nebun de ru§ine prin munli, ca
duce!' din loc in loc meirturie despre blestemata re-
cunoVinfei habsburgic61
Amarit era §i insu§i aguna. Fagaduielile cari
se facusera, s'au dovedit vorbe in vânt. lar
curtea continua mereu cu acela§i sistem :
ne fagaduia neincetat sprijin i in aceea§i vreme
tot mai mult intindea mana catre poporul, care o
detronase in dieta dela Dobritin. Imi vine de
tot asemenea cu imprejurarile anului 1848 cand
Mesa ni se ziceau vorbe frumoase spunea
aguna in 1861. Dar ce folos 1 Ele au ramas
vorbe §i nici dupa doisprezece ani nu s'au facut
trup. Oare sa mai a§teptam alti doiseprezece
ani?... Noi puteam sá prevedem cá dupa doi-
sprezece ani mai adanc vom zacea in groapa
goanelor".
www.dacoromanica.ro
117

inteadevär cu bunävointa habsburgicA, umi-


litoare pentru noi, nici nu eram aiurea decAt
in o adeväratä groapä a goanelor.

XVIII.
Iarä.,i pe mAna Unourilor.
Räsboaiele pe cari le purtä imperiul habsbur-
oic dela 1848 incoace, dovedirà csä acest stat
nu e capabil de o desfä§urare mare de energie,
ci incetul cu incetul puterea lui are sä se fä-
rimiteze ca §i in trecutul apropiat i de
§i,
atunci incoace, numai o diplomatie genialà e
in stare sä-1 tinä a§a. cum este, infranând toate
puterile centrifugale dinteinsul.
Räsboiul cu Italia se isprävi cu pierderea pro-
vinciilor italiene. La Solferino §i in celelalte
câmpuri de räsboiu, o§tenii no§tri credincio§i
imprtratului 1§i värsarä sängele färä a intreba §i
färä a se intreba : pentru ei veni-vor oare vremi
mai bune ?
1-15sboiu1 din 1866 cu Prusia se isprävi cu o
totalà infrängere a Austriei §i iarài cu sänge-
rarea a mii de o§teni români. La Konigrätz doar
numai incäpätänärei regimentelor noastre avéa
sà i se datoreasc6 norocul ea' n'a cäzut junAtate
armata in mäinile du§mane §i cà astfel dinas-
tia n'a fost lovità de una din cele mai ru§inoase
formidabile catastrofe, care poate ajunge o cask*
domnitoare.

www.dacoromanica.ro
118

C5 flAcAii acestor regimente au c5zut in rgs-


boiu aproape piln6 la unul, asta nu-i mai in-
teresa pe Habsburgi si mai ales na-i putea in-
demna ca ei sil se certe si mai mult cu un popor
mai mare cleat noi, spre a crtrui impAcare -isi
depuseser5 in vremea din urrn6 toate silintele.
Isi deter5 Habsburgii seamä acum c5, in con-
glomeratul lor de neamuri, desagregarea acum
sau mai tilrziu are sA fie inevitabilri si 6 pentru
salvarea dina stiei trebuia neaprirat sA si-1 facil
credincios pe cel mai tare si numeros dintre
aceste neamuri eterogene pe ce! unguresc
Acesta ce! Min se aflä" intreg in cadrele impe-
riului. CAstigarea lui insemna astigarea unei
forte, care nu va avea nici o leg5turà Cu strAi-
n5tatea
Cu Românii insA nu stAteau tot asa lucrurilt-.
Cele douà Principate consolidate intru câtva prin
domniile p5mAntene si apoi unite inteun singur
bloc sub Alexandru loan Cuza Vodà, erau me-
nite unui viitor strAlucit. Boggiile lor firesti,
rasa unitar5, avântul patriotic, de care era strrt-
b5tut5 toat5 pAtura conducAtorilor, dovedeau
cg inteo bun5 zi acest stat, cu numele de ,Ro-
mânia", va fi un vrAjmas redutabil. Susfinerea
elementului romcinesc din monarhie Mid de Un-
guri ar fi insemnat deci intdrirea tocmai acelora
din populafie cari puteau auca mai streinse le-
geituri cu acest du§man din afarti §i cart, °H-
aile asiguriíri de loialitate ar fi dal, cu sufletul
In totdeauna vor nfizui Inteacolo .sfi formeze in
www.dacoromanica.ro
119

singur corp politic cu fratii lor dintre Dunilre


§i Prut,
Habsburgii deci, con§tii de interesul lor §i de
primejdia viitoare, se gAndesc la impkarea se-
rioas'a" a elementului unguresc. Acesta dovedise
atAta indarjire in rezistenta sa §i o atitudine
a§a de intransigentà, inckt nu pu lea fi adus la
calea credintei fatà" de dinastie cleat aprobAn-
du-i-se dispozitiile pe cari le luase atunci când
se porni revolutia. Se hofärg§te deci la Viena,
In binevoitoarele noastre cereuri imp'arAte§ti, din
nou jertfirea noastrà, pentruc'd am fost credin-
cio§i, §i din nou ridicarea du§manului nostru.
Se admite unirea Ardealului cu Ungaria §i nu-
mai dupil aceea rezolvarea situatiunii noastre.
Se dan ordine pentru o strAngere a dietei
ardelene, care are sà discute revizuirea legii de
uniune din 1848 §i apoi trimiterea de delegati
la dieta din Pesta, la incoronare. Ca nu cumva
insti noi sil ajungem la o majorilate In dieta
ardeleancl qi astf el sti nu vottim unirea ca Ungaria,
Habsburgii iau dispozilia ca alegerile penlru
sei nu se II-Wimple pe baza legii dela Sibiu din
1861, lavorabilei mud, ci dupi legea din 1818, care
nu ne &idea asllel deceit cel mull 10 deputafi. Se
face apoi presiune asupra tuturor frunta§ilor §i
asupra celor doi mitropolifi sa nu se mi§te, ca
astfel planul Vienei s'a." se infaptuiascg eta se
poate mai neted.
In discursul de deschidere al dietei imperiale

www.dacoromanica.ro
120

nici im se. vorbea de Principatul ardelean", ci


numai de regatul nostru ungar".
Astfel dieta strânsa la anul 1865 restabileste
legile cari ne apasau pe noi.
In clipa and pusesem mana pe arma, ai
nostri nici nu eran in numar mai mare, nici nu
erau poate destul de pregatiti spre a putea
purta o lupta peniru infaptuirea cererilor noa-
stre. Acelasi lucru se intâmpla acum i cu Ro-
mânii ajunsi in dieta dela Budapesta.
Lucrurile erau astfel puse in ogasa cea 'mina
pentru dinastie, care-si vedea de treburile sale
nici nu-si mai aducea aminte de jertfele pe
cari i-le adusesem. Cand se prezinta o deputatie
Ja imparatul Frantz Iosef, acesta Ii raspunde
Contez pe d-voastrd §i in viitor, iar dorinf ele
cererile .F?omanilor le vota considera" §i tot atunci
un memorand, in care se cerea intoarcerea la
calea legilor, soseste dela curtea imparateasa
cu observalia cà Majestatea Sa n' a binevoit a
dispune nimic despre acea petifiune". Iar and
dupa deschiderea dietei dela Budapesta, Ilie
Mticelariu incepu româneste in parlament cu
envintele Onorata Camera" si parlarnentul se
infurie, constatând cà dupà lege e admis a vorbi
In limba româneasca, tot imparatul isc'äleste o
ordonanta prin care interzice de a se rosti award
romcinesc in parlament.
Imparatul Frantz Iosef lua deci frumos in
considerare dorintele i cererile Romanilor 1
Transactia intre neamul unguresc i intre di-

www.dacoromanica.ro
121

nastie in 1867 fu fAcutä. Opera lui Deal( §i Eötvös


di poporului unguresc din nou liberA calea des-
voltärii §i deschide poarta §ovinismului intole-
rant. Impäratul deasemenea i§i intinde ocrotitor
mAna sa c`átre natiunea maghiarr. Ungurii
*rig, in cAtiva ani, cel mai important factor
In monarhie. Visurile lor imperialiste cresc, ca
sä ajung6 apoi la acea furie de maghiarizare
de care sunt pAtrun§i in cei 10 ani din urm:A.
Doar 'MCA la 1866 suntem amenintati, c vom
fi distru§i ca Pieile ro§ii din America de Nord
dacà nu ne vom supune.
NIai era incä un motiv care indemna curtea
dela Viena s'A strAngsA la sAnul sAu poporul un-
guresc §i s'A nu ne prea incAlzeascA pe noi.
RomAnia 1§i afirma pe zi ce trecea mai
mult puterea. Emigrantii unguri in epoca abso-
lutismului pentru a fi sprijiniti in actiunea lor
de o riouà eiscoalA, intraserà in tratalive cu
RomAnia. In noul stat consolidat prin Cuza-
Vodà i sfetnicii säi, incepu opinia public6
conducAtorii säi s'A se intereseze de situatiunea
celor din Ardeal §i regatul ungar §i srt se On-
deascA adesea dacsä deocamdat6 nu la desro-
birea totarA, totu§i la imbunATAtirea situatiei
lor. Tratativele dintre Kossuth cu emigrantii sAi
pedeoparte §i VodA-Cuza pe de altA parte, ac-
centuau ciar acest punct. Conventia dintre
emigranti §i BATA§escu, fäcutá in numele lui
Cuza-VodA la 1861, ne dovede,te cä domnul
romAn in schimbul sprijinului, nu militar ci nu-

www.dacoromanica.ro
122

mai moral §i binevoitor, pe care-1 acorda el


mirgrii insurgente ce avea sg. inceapg in Ar-
deal, cerea egala indreptgtire a poporului ro-
xnanesc din Ardeal §i Tara ungureascg :
nafionala §i bisericeasca §i in cazul unei
totallibcrlate

invingeri a Austriei, reanexarea Bucovinei la,pa-


tria mamg.
Dei aceastg conventie n'a avut nici un re-
zultat practic, totu§i pentru curtea dela Viena
erau temen i planul ce se zgria, mai curând
sau mai tArziu va deveni realitate : elementul
nesc de sub steipanirea habsburgica ajuns tot
mai puternic, steipa n pe sine insuqi,inteo Mai zi,
cu ajutorul aceluia de sub C'uza-Voda apoi
Carol I, va inlatura domnia habsburgica qj se
va uni cu Romania. Austria infelege deci,
pentru pararea acestui pericol care asifel amenin(a
nu munai rapeasca o parte din släpanire,
dar sei o indeparle:e i mai mull de planurile sale
asupra Orientului, mai bine lace daca intal.qte,
cal se poale de mull, elementul unguresc i sdro-
bindu-ne pe 410i, Il sprijina pe acesta sei ajungei
adevarat stapan al Ardealului, al acestui fort na-
tural inexpugnabil.
A§a ne poartg Casa dumnitoare recuno§tintri
§i dragoste pentrucg am apgrat-o : ne jertfe§te,
ea §i Ong acum, in atâtea rânduri, Ungurilor §i
planurilor sale eguiste

www.dacoromanica.ro
123

XIX.
Pasivitatea.
Putin5 ntidejde mai puteam avea in indrep-
-t area lucrurilor si In mila Casei imperiale. Amti-
r5ciunea ptitrunsese pe toti fruntasii nostri. In-
su§i *aguna in zilele lui din urrnti era profund
inAhnit. Intelegerea dintre Unguri i imprirat
ne-a adus nu numai inteo stare umilitoare, ci
ne-a fkut s5 i sim tim intreaga povar5 a umi-
/intei. Rebelii de ieri ajunserti alintatii de azi, iar
noi, paznicii credinciosi, fur5m alungati Cu pi-
ciorul. Centrul politic al irnperiului habsburgic,
sltibit in apus, se mut5 tot mai mult spre r5-
s5rit, dela Viena se apropie de Budapesta.
g5duintele imp5ra1ului, c5 cererile noastre vor
fi luate in considerare, au rtimas nuniai
duinte. Prin transactia din 1867, Ungurii recu-
cerir5 tot ce pielduser5 in 1818 si sctipati de sub
absolutism, isi revenirà iar5si la mentalitatea
lor pan-ungureasc5.
E ade\ 5rat ins5 c5, sub infinenta unor oa-
meni Cu o mentalitate mai generoasti i poate
chiar sub influenta Vienei, care totusi tinca ca
nemultumiri s5 nu aibil in tar5, parlamentul din
Budapesta von, cu scop de a calma spiritele, acea
lege a nationalittitilor, prin care se reeunOstea
egala indrept5tire a elementelor nemaghiare err
elementul unguresc. In baza acestei legi statul
se ol)lig sà sustinti el insusi scoale pe seama tu-

www.dacoromanica.ro
124

turora, iar in coalele acestea invátámAntul §i


intreaga cultual sá se intAmple in timba acelui
popor, in mijlocul cáruia se aflá, atat in invá-
támAntul primar, cat §i in ce! secundar.
Concesiile erau bune §i frumoase, dar o u§11.
pentru inláturarea spiritului lor tot u§i se vi-
sase, cum era firesc din par tea Ungurilor : se
admise ca organele statului sà aibri dreptul a
controla §i spiritul §i mersul instructiei. Ceeace
Insemna cà statul ori cand va avea
In afacerile §coalelor, fie aces tea chiar confesio-
nale.
Dar legea de nationalitáti In pártile ei bune nu
s'a aplicai niciodatá ; a rilmas numai literá moar-
ti. In fata stráinárátii a fost amintitá to Ldeauna
ca o dovadá de liberalism din partea Ungurilor,
iar acasá a fost considerará ca grozav de impor-
tun5 Cu dorintele lor de cutropire §i imperialism.
Cá n'a fost fácutá Cu bunil credinta unguris-
mului §i Cu sinceritate, o dovedea purtarea lor
chiar atunci cAnd o votau In parlament, deci
indatá dupá incetarea absolutismului.
A doua zi dupá impácarea cu impäratul inie-
diat incepu indepártarea functionarilor nema-
ghiari din slujbe §i maghiarizarea din non a tu-
turor organelor administrative. Dupsá aceasta
In cura-11d iinprmarea oraselor §i satelor cu cle-
mente ungure§ii, cari erau in stranse
cu centrul de unde i§i primeau indrumári in
spiritul cel mai §ovinist. Trimi§ii neamului ro-
manesc cari catáva vrerne luará parte in parla-

www.dacoromanica.ro
125

mentul din Pesta, furä nu numai batjocoriti, ci


invinovätiti de anti-patriotism i trädare, pen-
-true:I voiau sä accentueze caracterul nostru
etnic separat.
Incepe sä se ridice tot mai mult acuza de
daco-romanism. Si acuza devine cu atat mai vio-
lentä, cu cat neamul romanesc din Romania,
stilpan pe soartea sa, ca§tigA tot mai mult in'
putere §i vazä.
Nu odatä ni s'a spus sà mergem in Romania,
cum ni se spunea §i mai anul trecut i ni se
spune §i azi. De Leama daco-romanismului, noua
stäpanire ungureascä cautä cu once pret sä ne
rupà legäturile slabe incä cu fratii no§tri din li-
berul stat românesc, lucru pe care-I Meuse in
1861 :;;i binevoitortil guvern austriac cand ne
interzicea aducerca ori cärei dirti romane§ti din
Principate. Unitatea constitutionalà fixatä in
legea fundamentalä din anul 1867, Ungurii In-
cearcil s'o transforme in o unitate nationalä,
interneieze o na.tiune maghiarr, dupä conceptia
lor un popor unguresc in care &A se confunde
toate celelalte nationalitäti.
In astfel de imprejuräri in sanul frunta§ilor
no§tri tot mai mult se accentua idcia, c'ä nu
are nici un rost ca 110i sä lie mai ainestectun
inteo adunare legislativil, uncle legile sunt
fäcute §i interpretate contrar oricärui spirit
de echitate si uncle 1111 edeam nici cea mai
micà chezil§ie cà interesul nostru va fi luat i eit
In considerare.

www.dacoromanica.ro
126

In anul 1869 deci adunarea dela Mercurea


enunla pasivitatea noastra laja de viaja parla-
mentara ungureasca.
Se declara ea de oarece adunarea legislativa
ungureasca nu Une seama de dorinjele §i necesi-
lafile noastre §i chiar in duda legii de nationa-
litafi, volata de ea ins110, urmeazei o politica' de
intrangere yi nimicire a noastra, noi 1111 putem
clec& sif proleslam in faja lurnii impotriva acestor
tendinie i nu mai pulan lua parte la discujiite
unui aqjel de parlament. Prin urmare pasivi-
tatea se declaräacea pasivita te interpretatri
in mii de chipuri §i de noi §i de adversarii no§tri.
A fost un importara act politic acesta i putea
avea urrnäri mult mai mari, daeä organizatia
noasträ nalionalä era mai strAnsä §i astfel pu-
terea noasträ de rezistentä mai mare, precum
dacii aveam un program de actiune pe alt
teren in vremea aceasta.
Crici noi aveam destule de indeplinit i afarä
de parlament lar o pasivitate nu trebuia inte-
leasä numai in sensul cà ne ablinem de ori-ce
activitate politicä, ci cA nu luAin parte la activi-
latea parlamentarli. Se putea formula §i
plini tila* un larg program de activitate : in
schimbul neparticipärii noastre in parlamentul
ungurcsc, puteam da o luptä puternicä in auto-
nomia comunelor §i in adunärile comitatense.
Partea slabä a acestei pasivitäti e cà nu s'a fäcut
activitatea aceasta in fornrile politice de jos.
Mai era o parte slabrk : pasivitatea a fost de-
www.dacoromanica.ro
127

clarat4 numai de ardeleni, bgnAenii si un-


gurenii luau parte t;d pe mai departe la diet5,
astfel in cft activitatea noasteä politic5 nu era
unitarà.
Influenta rezistenili pasive ins6 nu se poate
lndatg dupà declararea ei, poporul pre-
tu tindenea s'a rostit cà nu recunoaste legali-
tatea dietei dela Budapesta si nu merge nici la
vot pentru acestA dietä, ---lucru de altfel putin
important pentru parlamen tul unguresc, care
astfel ajunse sà decidà de nobis sine nobis".
Massele poporului deci ajunserA ele insile sA-si
dea seam:4 de situatiunea in care ne aflam.
Lucrul aces ta II simtiau si adversarii nostri
si fAcurà in mai multe rânduri interventii
particip6m la deliberkile parlamentului. lar când
intervenOile din partea Ungurilor nu avuril re-
zultat, atunci se cilutarä alte cài: se cell' chiar
inteun mod mai discret intervenlia domnitorului.
imptiratul Frantz lose/, care in attilea rtinduri
ne ffig6duia buniivoinja §i implinirea cererilor
noastre, impiiratul, pentru care ne-am ieri f ii sa-
gele in trei r6sboaie pânä atund i de atunci
incoace in alle douel, a fost gata set" intervie in in-
teresul favorifilor unguri i pentru maghiari-
:are. La 1879 cAnd la Segedin il intânipin6 cei
doi mitropoliti ai nostri, impriratul i-a zis mi-
tropulitului Vancea dela Blaj : ar don i ca Ro-
mônii lie nu numai aderenli zelo0 ai neamului
lor, ci totodatti i cetti(eni credin-
cio§i ai statului ungar". Si tot atunci mitropolitu-

www.dacoromanica.ro
128

lui Miron Romanul dela Sibiu i-a zis cil : ar


don i ca Romaii sti se pow* cu cea mai mare
reverinla lap de legik sialului".
Asilel impeiralul insui se pusese in seiviciul
maghiarizeirii. Deaci in colo ori-ce impotriN ire
fatà de nilzuinte/e ungure§ti era considerafá ca
necredintd fatà de patrie si ca daco-romAnism.
Ziarele noastre §i de altfel destul de sArace in
fonduri si idei, erau analizate fraz'd de fraz'd §i
pretutindenea cA'utate gAndurile primejdioase.
Pentru con§tiinta noastrA furgin expu§i la un
nespus de mare nunià'r de WAnuiri si judeefiti §i
o multime de frunta§i ajunser4 in temnite nu-
mai de pe urma tanguielilor, dintre cari unii
nici n'au mai ie§it cm mintea intreagA pe pragul
temnitei.
Era o fierbere in sanul neamului nostru atAt
In Ardeal at §i in tinuturile ungurene §i BAnat,
o fierbere innu§ità §i cu atAt mai mare cu cat
nu avea la indernAnil un drum prin care sA se
descarce odat5.
Dela Unguri nu puleam aVepla nimic, dela im-
paral cel mull vorbe dulci ,i liigaduieli goale.

XX.
1877/1878.
Am spus in mai multe rAnduri cA in totdeauna
au existat leg'Aturi hare diferitele p5rti ale ilea-
mului romAnese §i c'A acestea au devenit tot

www.dacoromanica.ro
129

mai strAnse, Cu cât timpul trecea i con§tiinta


noastrà nationalU se accentua. Deasemenea am
spus cä valoarea politic6 a atacurilor indreptate
impotriva neanmlui românesc din Ardeal era
totdeauna in strâns raport cu valoarea ce o re-
prezenta partea aceea a neamului românesc, care
era libefä pe soarta sa : Românii din statul
romAn.
Cele ce se intAmpl6 in .Ardeal i Ungaria dup6
anul 1878 ne dovedesc ineä odatil afirmatia
aceasta.
Bubuitul tunurilor dela Plevna se aude pânà
in codrii Maramurä§ului i pAng in preajma
Segbedinului i treze§te pretutindeni la viatà
noutl pàturile adânci ale poporului românesc.
Ca nici odara VanA acum, o con§tiint5 nouà se
porne§te, care i i are resursele sale de putere in
nesecatul rezervor al energiilor nationale. Pretu-
lindenea ptitrunde convi ngerea cal mdntuirea noa-
sirá nu se mai poate astepta deceit de acolo, unde
armele rorlidnesti afirma cu loatü (aria puterea de
viaja a noastra a luturora. Baioneta dorobaniului
romdn a cdstigat nu numai independenia Romd-
niei, ci si independenia cugetiirii politice a Romdni-
lor de sub MI pdnirea habsburgicti Romdnia ridicatd
la ranyul de regal ne intoarce privirile din spre
Viena si ne aduce lot mai mull spre Bucuresti.
In sullete ptitrunde o mai mare inddrfire si in-
däriitnicie politica si o mai mare incredere in
puterile noastre proprii. De unde Ora acum mai
iiktájduiarn cA rezistenta noastr5 pasivA i plân-
Bun Abrudeanu 9
www.dacoromanica.ro
130

sorile noastre vor putea imbunatati soarta pu-


porului §i a priturii noastre intelectuale i a§tep-
tam binele numai dela aceste foruri de sus, de
acum In colo incepem .96 ne gdndim la un program
mai mare, la o politicti nu numai de jallw 0 tan-
guiri, ci de asalturi
Ridicarea regatului românesc e astfel ridica-
rea sufletului nostru. La Sibiu, la Satmar, la
Arad, e sarbiltorita tot a§a de mult biruinta dela
Plevna, Rahova §i Smardan ca §i la Bucure§ti,
Ia§i §i In intreg regatul. Voinicia vanatorilor §i
a dorobantilor treze§te §i la Doi mandrie §i
mi§cari de brate cari t§i tncearea
Politica noasträ Incepe sä fie tot mai con-
tienta §i tot mai bine definita In scopurile ei.
In addncul sufletelor tot mai mutt ctqle gandul
Unirii mari, care va trelmi sif vie i care sci ca-
prindei intreg neamul romdnesc.
Dar daca biruintele române§ti de peste Dunare
§i consolidarea regatului romanesc pe noi ne
ridick cu atat mai dureroasa lovitura le aplica
Ungurilor §i mai ales Habsburgilor.
Intarirea unui regat romanesc la gurile Dui-161.H
Inseamna pentru dan§ii o bariera In calea pla-
nurilor lur : de acuni visurile lor de a stapani
Intreaga vale a Dunarii §i marea dela Varna la
Odessa, apoi de a cacen i mai departe drum spre
Orient se departeaza tot mai mult de realizare.
De zeci de ani Habsburgii fusesera obsedati
de teama întàririi unui stat roman. De aceea
au protestat din toate puterile de cate ori se

www.dacoromanica.ro
131

cercau Principatele Romtmesti sA ajung5 la oare-


care independent:4. De aceea au r5pit Bucovina
si au tinut ocupatà Oltenia zeci de ani. Au in-
trebuintat toate mijloacele ca sà nu se realizeze
sà" nu fie recunoscutil unirea In 1859, precum
Tnai tarziu deasemenea au protestat in 1913 im-
potriva tratatului dela Bucuresti.
Or izbAnzile dela 1878 erau o loviturA grea
pentru flabsburgi. Cu ant mai grea, cu cat
vedeau o schimbare considerabilä in atitudinea
politic'd a Romanilor de sub obliiduirea lor
astfel incepeau a se teme si mai mult de iniscki
iredentiste.
Ardealul e punctul acela, la a cArui st4Anire
tin ei cu toatà inargtnicia. Formarea unei con-
nalionale la poporul nostru, care si-ar
vedea mântuirea nu in f5gAduielile Vienei
In gudurarea in jurul tronului habsburgic, ci
In Oria statului român, li-se 'Area celor dela
Viena o primejdie, care mai curând sau mai
tarziu ar detasa din sAnul monarbiei tinuturile
romAnesti, sà le dea parà coaptA in bratele re-
gatului de peste rnunti. Astfel ei se gandesc la
inlaurarea cu ori-ce pret a acestei primejdii.
Ungurii erau multumiti in urma drumului
liber care li s'a dat. Planurile lor se realizau,
Meet dar sigur, i ei nu mai aveau de ce fi anti-
dinastici. Si atunci Curtea dela Viena, de teama
unui antidinasticisrn românesc, hotArAste defi-
nitiv infrangerea noastrtt: pentru ea totusi e
mai bine ca Ardealul sà fie sfäpanit de Ungurii

www.dacoromanica.ro
132

neastamparati, dar credincio§i, decat de Romdnii


al cdror centru de gravitate de aci in colo se a/ld
in ()lard de cadrele imperiului.
Regatul ronem prin Insa§i infiintarea sa de-
-venia un du,man al planurilor austriace, iar
supu§ii suflete§ti ai acestui regat, cari eram noi
cei din Ardeal, trebuiam deslipiti de el §i pentru
mai mare siguranta sdrobiti.
Planul acesta se §i vede indata.
Ungurilor li se deschide acum larga poarta
maghiarizarii. In anul 1879 se voteaza articolul
de lege 18, prin care in toate §coalele primare
din Ora' se declard limba maghiard ca studiu obli-
gator.
Deci incepe actiunea de desfiintarea noasträ
totala. 5i e a§a de ingenios combinara aceasta
actiune, Incat pentru Habsburgi se ispravia nu-
mai cu implinirea dorintelor lor. Maghiarizarea
noastra insemna Intärirea elementului unguresc,
care la rândul sau fiind credincios dinastiei In-
taria situatia acesteia.
Legea noua, care introducea In §coalele noastre
create cu atatea jertfe, In forma sa cea mai
brutala, prigonirea sufletului românesc, era fi-
resc sa intâmpine o mare rezistenta din partea
tuturor paturilor poporului românesc. In fruntea
mi§carii se pun chiar episcopii celor cloud biserici,
cari pleadt sod ceard dela insu0 impdratul inldtu-
rarea ei. Impdratul, ca totdeauna, rdspunde §i
acum, vazand protestul episcopilor 1mpotriva
sanctiunii legei votata de parlament, di scopul

www.dacoromanica.ro
133

lui e sei peistreze pacea buna infelegere intre


bate nafiunile sale".
Dklea astfel nàdejde cà nu se va invoi ca
legea votatà de parlament sA se execute de fapt
sà* samene nemultumire §i urà. Dar in celleva
zile dupei aceasta, proiectul de lege §i poartii iscei-
litura Majesteifii Sale. Iar6§i dragoste hasburgic6 1
Legea §colarei a lui Trefort incepe deci prigo-
nirile legale impotriva noastrei, ciici prigonirile
de !Anti acum aveau cel puf in scuza de a fi ilegale.
Legea §colark care introducea astfel duh ungu-
resc in §coala noastrA, apoi acea sguduire sufle-
teascà prin care a trecut neamul românesc in
urma biruintelor de peste Dunäre §i in urma ex-
perientelor dureroase ce a trebuit sA le facà
indurAnd noui atacuri din partea ungurismului,
avur6 insil un mare efect asupra micärii noastre.
De unde pânä acum activitatea noastrà in fata
parlamentului se fAcea in mare parte dupä pro-
vincii, de acum incolo incepem sä" ne d6m seama
tot mai mult cà e nevoie de o unitate puternicti,
de inleiturarea ori cdrei deosebiri provinciale si
de o pei§ire mai energicei in fafa opresorilor. Chiar
decretarea pasiviatii la Mercurea era datà numai
In numele ardelenilor, bAn'Atenii §i ungurenii
nu se simteau obligati la dânsa. Deci actiunilor
noastre politice le lipsia färia pe care o dà
unitatea. Atacurile indreptate impotriva noastrà
de ministrul Trefort, prin legea ungurizàrii, ne
dovediau cà§coalele poporale, pe cari le-am dd.-
dit cu atatea jertfe, vor fi pe zi ce merge tot mai
www.dacoromanica.ro
134

mult la discretia stApânitorului, pAnA ce in o


buat zi noi vom fi stàpânitii §i nu stàpânii lor.
Se putea prevede cu sigurantà deaci incolo
urmarea unei serii intregi de legi §i dispozitii mi-
nisteriale, cari vor tinde sA ne inlliture de pre-
tutindenea unde ne putem manifesta

XXI.
Programul dela 1801.
ldeia de a strânge legàturile intre diferitele
provincii §i intre cele douà confesiuni, de a
forma un bloc de care ssá se spargA ori-ce nAzu-
inte adversare, strnate pretutindeni. i in sfArOt
la 12 Maiu 1881 se adunA la Sibiu acel slat al
neamului romeinesc, la care e reprezentat nu numai
Ardealul, ci §i toate fin uturile romdne§ti de sub
Coroana sfi-IntuLii Stefan, §i care statore§te de-
finitiv in deplinsá concordanlà cu traditia pro-
granml activitàili noastre politice. Se decreteazA
ca n crez al mirtirilor noastre partidul na-
lional, inliinfat acum va lucra pe teren legal
pentru exoperarea unniltoarelor drepturi
In Mt prive§te Transilvania, recei§ligarea au-
tonomiei sale.
Introducerea ex lefie a uzului limbei romeine
in bate finuturile locuile de Romeini, Welt in ad-
ministrafiune cdt i in juslifie.
ln finuturile locuite de Romeini, aplicarea
de luncfionari români, iar dintre Ne-Romeini nu-
mai de aceia cari qtiu vorbi i scrie romeine§te

www.dacoromanica.ro
135

§i cari cunosc moravurile poporului


delaturarea uzului de azi de a se aplica amploiafi
indivizi necunosculi §i necunoscatori de popor.
Revizuirea legii despre egala indreptlifire a-
nalionalitafilor in favoarea acestora ; loiala §i reata
executare a tuturor legilor.
Eluplarea §i susfinerea autonomiei biserici-
lor qcoalelor conksionale, ca a unor chestiuni.
curat de nalionalitate. Provederea din vistieria sta-
tului a 5coalelor romeine qi a altor instilute de
cultura nalionala in proporfiune cu sacrificiile de
sange §i avere ce le aduce nafionalitalea romana
pentru patrie; avand de a se delatara .yi legik §i
ordinafiunile cari se contrariaza desvoltdrii na-
fionale.
Crearea unei legi electorale pe baza sufra-
giului universal, sau cel pujin ca liecare cetafean,
care e su pus la dare directa, sa fie investit cu drept
de ale gere.
Fiindca prosperarea statului e condifionatá
dela mulfamirea Miurar civilor sed, iar prin pro-
tejarea unei nafionalitali §i suprimarea celorlalte
se provoaca nernulfumire, se tulbura lini§tea ci-
vilor de sial l se nutre§le Lira reciproca partida
nationala va lupia contra tuturor tendinfelor de
maghiarizare manifestate din polea organelor sta-
tului, pe cale directa' §i indirectä, ca In contra
unor fapte nepatriotice.
In chestiunea libertäjilor publice preste tot,
precum §i a relormelor necesare in administra-
fiunea publica mai ales in situafiunea econo-

www.dacoromanica.ro
136

micti financiará, respective in privinfa sarcinilor


publice devenite ne mai suportabile, partida na-
fionalä va conlucra freife.yte Cu toll aceia, cari mai
vártos vor finca cont de interesele §i buntistarea po-
porului preste tot.
9. Chestiunea dualismului, nefiind astäzi la
ordineg zilei, partida nafionalti iqi rezervä a se
pronunfa asupra ei la timpul Mu".
Asa dar cu alte vorbe, dar intru toate, acela§i
program pe care II infälisase Supplex Libellus
Valachorum" dela 1791 §i a cArui infAptuire o
ceream de atunci incoace §i o cerem i azi.
doar la stabilirea acestui program dela Sibiu
n'au fost discutii de caracter istoric, nici nu s'a
pomenit mäcar de programele noastre anteri-
oare. Nici chiar de cel din 1848. Punctele furà
formulate avändu-se in vedere numai situatia
realä. Ceca-ce e si mai trist. Cäci asta inseamnä
acum, dupä o sutà de ani dela Supplex
Libellus", dupä atätea jertfe §i dovezi de cre-
dintä nebunä, Habsburgii, spre cari ne ridicam
cu umilintä glasul, ne tineau in aceeasi situatie
nenorocitä.
Programul e primit cu mare entuziasm, nu
numai de cei cari 1-au adus, ci si de cei cari i-au
trimis pe ace§tia la adunare. Dovadà cà punctele
stabilite inteinsul corespund unor cerinte mari
suflete§ti ale noastre.
Declararea lui in fata lumii a produs la noi
o nespusä bucurie, a trezit §i mai multä energie
luptä. La adversari a stärnit indignare. Iar
www.dacoromanica.ro
137

la Viena a pus pe lucru din nou vechea §uruba-


rie. Forurile de acolo imediat au inceput actiune
In jurul prelatilor no§tri, ca ace§tia sà desaprobe
programul §i adunarea care-I stabilise. i cu
jertfe de bani i cu mai multe fagaduinti, unii
se intimidara §i ajunserä s creieze un fel de
partid, caruia i-au dat titlul de constitutional".
S'a dartmat Insa partidul ingropand sub dansul
toate stradaniile celor cari din convingere
alcatuisera i lasand chiar sa caza o pata asupra
unor nume, care ar fi putut fi mai stralucite.
Miron Romanul i ceilalti, cari II pornisera, de aci
Inc°lo sunt morti pentru politica noastra.
Nece§itatile imperioase ale neamului românesc
de sub stapanirea Habsburgilor cereau alte
drumari. Trebuia altä politica pentru apararea
lui §i pentru asigurarea progresului national.
Fire§te, aceasta nu se putea baza pe fagaduieli
de ale unor coirti, pe indemnuri vagi de ale unei
curti, totdeauna fatarnica fata de noi, ci numai
§i numai pe puterea reala ce consta din con-
§tiinta §i mandria noastra. lar aceasta
singura potrivita §i necesara, nu putea avea un
program mai redus, decat programul stabilit
In adunarea din 1881.

XXII.
Memorandul.
Vremea noua t§i Incepe Insa influenta. Ener-
giile, cari au ca§tigat independenta regatului,

www.dacoromanica.ro
13'8

tree frontierele §i cA§tigä tot mai mult indepen-


denta sufleteasc6 a tuturora. Granitele dintre
cele douà pàrti ale neamului dispar ; privirile
din Ardeal cerceteazà ce se intâmplà la Bucure§ti,
iar din Bucure§ti se cerceteazA ce se intamplá
peste munti.
Tot mai mult stràbate convingerea cà neamul
românesc se sfar§e§te nu unde se siduesc grani-
iele politice ale regatului romdn, ci unde inceteazd
graiul romdnesc. Generatia nouà mai tinerà, in-
trunità mai ales la Viena, inträ in strAnse le-
gàturi §i i§i infäre§te tot mai mult Orerea des-
pre vitalitatea §i energia noastrà. Incepe tot
mai mult sA incolteasc6 gAndul c6 §i politica
Românilor de sub Habsburgi trebue sà se orien-
teze in liniamente generale dupà politica mare
a intregului neam romdnesc §i c'd nu suntem
fiii imperiului habsburgic sau ai regatului ro-
miinesc dintre Dulaire §i Carpati, ci ai unei pa-
trii largi, in care se cuprinde intreg neamul.
Influenta directiei noui in literatura §i cul-
tura din regat, sustinutä de vaza la care ajun-
sese regatul §i de nouile convingeri politice,
creiaz6 in Ardeal o societate noug, mai energic6,
mai con§tie, care mijloacele sale de luptà '§i-le
scoate din cultura românesc5.
La Sibiu ziarul Tribuna, sustinut de Slavici,
(rAposatul !), Brote, Albini §i tovar'ä§ii lor,
accentuiazà" §i popularizeaz6 in toate massele
societsätii române§ti din Ardeal convingerea, Ca'
suntem un neam mare, care cuprinde in sine
www.dacoromanica.ro
139

pe to ti, dela Tisa la Nistru, i c6 pentru acest


neam nu poate exista cleat un singur centru
cultural, politic si economic spre care el sä-si in-
drepte privirile : Bucurestii. Soarele nostru la
Bucure5ti reisare".
Sprijiniti astfel pe o culturä romAneasc6 si pe
constiinta eft' la spate se aflä un regat indepen-
dent, care ne sustine i ne imbärbäteaz5, po-
litica din Ardeal devine tot mai energicä. Iar
In interesul ei se miscä lumea nu numai la Cluj
sau la Brasov sau Lugo, ci tot asa de bine la
Bucuresti sau
Pe mäsurä cum crestea energia noasträ po-
liticä, crestea i impetuozitatea atacurilor im-
potriva fiintei noastre. Habsburgii driduserà drum
liber Ungurilor, iar acestia la rAndul lor Riceau
ceeace erau invätati sä facä maghiarizarea,
scopul principal al ori cärui guvern ungur. In
serviciul ei sunt puse toate statului.
Sunt sprijinite de stat cu sume fabuloase toate
acele societäti, cari tind sä ne destiinteze. Prin
scoale, prin intreprinderi, prin colonizäri, intreg
aparatul administrativ si financiar al statului
munceste in sensul acesta.
Renitentii sunt inläturati pretutindeni ; prim-
ministrul Coloman Tisza declarä in plin parla-
ment cä. aceia cari pun piedici scopurilor mari
civilizatoare pe cari le urmeire5le neamul unguresc
Mire nafionalitdfi, cd5tigandu-le pe seama cullurii
5i limbei maghi are, trebuiesc sdrobifi farà crufare".
Atacurile incep sä fie si mai vehemente in urma

www.dacoromanica.ro
140

tnfiintàrii Ligei culturale" la Bucure§ti, apoi


In urma publicArii memoriului bucure§tean c'Atre
sträinätate la 1891 §i a Replicei", In care
d. Aurel Popovici räspundea proastelor atacuri
ale Ungurilor" fAcute la adresa memoriului.
Pretutindeni e fierbere. Adeseori se* aud
glasuri desn'AdAjduite, cari cer gesturi energice
din partea conducAtorilor politici.
In Tribuna se emite atunci pärerea de a ne
adresa pentru mantuirea bietelor institutiuni,
cad le aveam, direct aceluia care ne garantase
institutiunile §i care in totdeauna ne-a fAgAduit
eft' se va tinea seamä de nevoile noastre".
Astfel in anul 1892 se alcätuiqte Memoran-
dul", a cärui dureroasä poveste treze§te apoi pre-
tutindeni indärjire §i intete§te dorul de luptä.
Si aci cäl'Auza ne era acela§i gänd, care ne-a
condus in totdeauna : s'A ne adresäm tronului
cu toatà increderea §i sä cerem dela insu§i impà-
ratul vindecarea ränilor, cAci de aiurea nu mai
puteam a§tepta nimic.
Si In acest Memorand" se gläsuia cuminte §i
a§ezat atre Frantz Iosef I, In care pe atunci
MCA nu vedeam un slilbänog :
Românii, popor iubitor de ordine §i plin de
incredere in Orinteasca priveghere a Majesteifii
Voastre, au primit Cu supunere noua stare de
lucruri.
Prea incurAnd ifISA ei au trebuit s'A se in-
credinteze cà pretutindenea, in cercurile con-
ducätoare, e incurajatä tendinta de a face, prin

www.dacoromanica.ro
141

o fal§a' aplicare a formelor constitutionale, ilu-


zorii drepturile sanctionate de Majestatea Wa-
sted din plin6 putere monarhicsä.
In duda solemnelor promisiuni de a multumi
bate nationalintile prin respectarea drepturilor
°data' ca§tigate, deodata' cu noul sistem de gu-
verneimeint s'a .inaugural in regatul ungar
dominafiunea de rassei, hegemonia nationala'
mgiestritg.
SilinAle de a asigura aceastä hegemonie na-
tional(' au predominat intreaga noastrti viafei
constitufionalti in timpul celar din urmei 25 ani.
Aceastà politicA de stat e diametral opussä cu
desvoltarea intreagà a vietii noastre politice
istorice de peste o mie de ani, opusa" cu aspira-
tiile politice traditionale ale poporului roman
§i cu interesele lui de existentà na tionalà, opus'a
§i cu cerintele organizatiunilor constitutionale
ale statelor moderne".
Se amintiau apoi rand pe rand durerile
Dreptul istoric, intocmai ca dreptul politic
al Transilvaniei, legile fundamentale Pragma-
tica Sanctiune" asigureazil autonomia Transil-
vaniei inteo form`á inatacabil6 §i poporul ro-
man, mai ales dupà proclamarea egalei indrep-
rätiri la 1848 §i dupil desvoltarea fikutä in anii
1863-65 in dreptul public, avea in acest act
pretios suprema garantie pentru viata natio-
flan. româna' pe viitor §i aspiratiile lui na-tionale
culminau in aceasfa autonomie. Contra ve-
derilor politice dominante inteun §ir de secoli,

www.dacoromanica.ro
142

autonomia a lost prin uniune nimicitá intr'o


formà injusta, contrarA dreptului public si clrep-
turilor elementelor libere, care constituiesc Tran-
silvania, si färà considerare la pozitiunea et-
nic6 i geograficä si la desvoltarea ei specific5,
cari toate reclamA Cu inzistentä aceastà auto-
nom je.
Prin acest act poporul romAn se simte v4-
fämat in drepturile sale istorice i na0onale,
pentrudi
Uniunea s'a enunfal ¡ara participarea Ro-
mdnilor inteo lormä corespunzeitoare Cu numärul
lor i cu insemnätatea lor in aceastei farti s'a
enunfat prin o dietä, care ra atare îi avea repre-
zentaniii Mi pe baza legilor electorale din anii
1790-1791 si a legilor din anul 1848, adicA a
legilor diñ (impul intunecosului feudalism.
Vätàmat se simte de altA parte poporul
romfin prin aceastA unire, pentrucA prin acel
act s'a lucrat la efectuirea unei luziuni lard
considerarea legilor ce garanteaal autonomia a-
cestei Vári.
Uniunea qi inaugurarea ei prin art. de lege
43 din 1868, sunt desconsiderarea fäfiqe a tuturor
drepturilor poporului roman ca element, care com-
pune in absolutá majoritate vechea Transilvanie,
precum si a tuturor legilor fundamentale cari
asigureazA autonomia acestui Principat ; sunt
inläturarea totalà a elementului romAn si o ne-
drepta te atAt din punctul de vedere legislativ
si juridic at si din cel politic...

www.dacoromanica.ro
143.

Legea electoralei creatä pent ru Transilvania este


aceea0 care a fost luatà drept bazä pentru rea-
lizarea intenfiunilor nafionale maghiare, ma n
festatä la 1848".
Punerea in aplicare a acestei legi e descon-
siderarea oricärui sentiment de umanitate. Co-
ruptia i brutalitatea sunt stäpane pretutin-
deni...
Legea pentru egala indreptafire a nafionalitei-
filor, de si defectuoasä, ar fi putut, daca" ar fi
lost aplicatä cu bunä credintä, sä-i indemne pe
Romani a contribui la consolidarea statului un-
gar... Scrutând insä dispoziliunile ei, ne incre-
dintäm, cà atunci cand s'a creat legea aceasta,
nu se urmarea egala indreptafire, de oarece le-
giuitorii nu numai cà nu au asigurat prin lege
existenta nationalä si libera desvoltare cultu-
ralä a nationalitätilor ce constituiesc statul un-
gar si in deosebi a Rornânilor, ci, din coat%
ignorand individualitàtile nationale, contopesc
un corp national i sub masca
etniccl qi politica a infelesului limbii maghiare,
cu scopul invederat de a pune baza legalä a
unificArii natiunii maghiare...
A.ctualii consilieri ungari ai M. V., cunoscand
nemultumirea, de care sunt agitati Românii, se
feresc de a aplica Romani in functiunile publice,
iar Romanii cu calificatiune, väzand silinfele
guvernului de a inabuO aspirafiunile culturale
ale Romeinilor, se vtid nevoifi a se retrage din
viafa publica a patriei lor. Stäpanit de oameni

www.dacoromanica.ro
144

care-1 considerg ca sträin §i pe care el ii consi-


derg strgini, Romeinul nici in justifie, nici in ad-
ministrafiune, nici in celelalte slere ale viefei pu-
blice nu e primit cu bunavoinfa cuvenit6 §i nu
a/16 la nimeni mang6iere, nicäiri dreptate.
Iar aceasta mai ales pentrucg, Cu toate dis-
pozitiunile permisive ale legii pentru egala in-
tlreptgtire, nu se fine in viata publicg seam6 de
limba poporului, dacti el nu e maghiar.
O armatg de invaziune, strälgtand in targ
strging, se folose§te, in relatiunile ei cu popora-
tiunea tgrii cucerite, de oameni, cari cunosc
limba acestei poporatiuni §i obiceiurile ei.
Roma nii sunt, in regatul ungar, tratali mai
rem ca poporafiunile reirilor cucerite. In adminis-
tratiune, la judecgtorii, uncle e vorba de jus-
titie, in intreaga vieatà publicg, ei sunt intam-
pinati in limba magbiarg §i de cgtre oameni,
cari nu cunosc limba, firea, obiceiurile §i inte-
resele lor particulare. In limba maghiar6 e tras
Roma nul in judecatti civil6 ori criminal6, in a-
ceea§i limb â i-se lace pertractarea,in aceea§i limb6
i-se pronunfd sentinfa : in cele mai multe cazuri
el se vede dar os6ndit pir6 ca s6-§i poal6 da searna,
cum §i de ce. De oarece judecgtorii sunt oameni,
cari nu §tiu romane§te, iar interogatorul §i in-
treaga investigatiune se face in bimba maghiarä,
pe care Românul nu o intelege, in cele mai multe
cazuri vre-unul dintre servitorii oficiului mijlo-
ce§te intelegereA intre judecgtor §i judecat. Astfel
, de cele mai multe ori sentinta se pronuntg pe

www.dacoromanica.ro
145

baza interpretärilor, fäcute de un om, care nu


are destulä culturä, ca sä poatä face asemenea
interpretäri, ha e lipsit in unele cazuri §i de
buntivointa cuvenitä.
Abuzurile sävar§ite cu acapararea alegäto-
rilor sunt atat de notorice, incat ne vedem In
fata unei organizAri sistematice a coruptiunii
electorale, al cärei sprijinitor §i factor principal
se adevere§te a fi insu§i organismul administra-
tiv al statului ungar. In fata acestei fal§ificäri
generale §i sistematice a alegerilor este prea na-
tural, dacA chiar in dieta ungarà s'au simtit mai
multi indemnati a-§i ridica glasul pentru apä-
rarea dreptului de libertate electoralä, care, pre-
cum se §tie, §i azi e un plum desiderium.
At& de departe merge in statul ungar corup-
liunea electoralei §i violentarea comtiinfelor, abuzul
de drept qi de putere ce se face in ale gen, Malt
numai cu capul ameinil se mai poate aveinta ce-
telleanul in luptele electorale §i alegerile au ajuns
sei cad infali§area reisboiului civil.
Vgzand aceste nelegiuiri, poporul roman, mai
ales In Transilvania, unde §i dupà inaugurarea
uniunii s'a pästrat o lege electoral:A deosebifA
de cea din Ungaria proprie, aflä eft' ar fi o intre-
prindere nedema §i nepatrioticA de a mira cu
ciomagul §i cu toporul in luptel pentru validitarea
celui mai cardinal dintre drepturile sale : el spell
§i a§teaptä ca alegerile sii fie libere §i legea elec-
toralii sei fie dreaptil....
Articolul de lege privitor la organizarea mu-
Rum Abrudesn u 10
www.dacoromanica.ro
146

nicipiilor e creat §i el in vederea excluderii Ro-


mânilor din viata publicA....
Biserica í coala au rämas singurele sfere
ale vietei comune, in care, gratie Orinte§tei
purfäri de grije a M. V., Românii i§i mai cre-
deau ocrotità libertatea lor de desvoltare na-
tionalä.
Articolul XLII din legile anului 1868, § 14,
asigureaz6 autonomia biseriCeascä, precum §i com-
petenta lorurilor biserice§ti autonome in materie
de religiune §i de instructie....
Dupä putini ani s'au pus insä in discutiune
proiecte de legi, cari aveau de scop nu numai tirbi-
rea acelor autonomii §i märginirea lor la ni§te
cadre, in care avântul cultural este peste pu-
tinta, ci totodatä §i siluirea prin lege, ca fiii ori-
ceirei nalionaliteifi, in §coalele conlesionale, sei in-
vefelimba maghiarei. in vederea acestui scop, lucru
ne mai pomenit in lumea aceasta, s' a dispus prin
lege ca inväleitorii §coalelor confesionale s'ä fie
obligati in termene defipte a inveifa limba ma-
ghiarä, dacei fin sti nu fie sco§i din of iciu...
...Contra actelor donationale §i contra le-
gilor azi in vigoare, limba maghiarci a fost im-
pusä ca limbei de propun ere in Foalele secundare
din Beiu§, pi-in simple dispozifiuni ministeriale...
Din banii pleitifi de noi, statul nu sus fine pen-
lru desvoltarea noasträ nafionalei nici un gim-
naziu, nici o qcoalei medie, fie comercialä ori eco-
nomicei, fie barem o coalti pedagogicti. Ba nu ni
se mai (16 nici autorizafiune de a MI iinfa noi

www.dacoromanica.ro
147

in§ine, din propriile noastre mijloace, qcoale se-


cundare...
Guvernul a luat cele mai aspre mAsuri, pen-
truca glasul nostru sà fie inäbusit, ori cel putin
sä nu stràban. Leyea de preg a fost croit6
anume in vederea acestui scop. De oarece in
Transilvania Romanii sunt in majoritate pre-
cumpAnitoare, guvernul a tinut sà aib6 pentru
Transilvania o mai liberà dispunere in ceea ce
priveste presa, pentru ca sd poatd înäbui cu mai
multd inlesnire exprimarea convingerilor... N'a
-put sä restabileasc6 pacea i buna intelegere,
ci a crezut eä este bine i potrivit cu interesele
de rass6 ale poporului maghiar, ca s6 fac6 toate
opintirile, spre a nu lAsa s'ä se manifeste nemul-
tumirea.
99Politica awl% a guvernului a fost condus6
si ea in vederea acestui scop...
Majestate ! Noi, Românii, nu dorim deceit sd
putern ti-di Iii bund infelegere cu toli conceteifenii
nqtri §i sá putem urma ln pace lucrarea noastrd
culturalid §i economicd. Peitruni de conViinia
irdiniciei qi a incoruptibilildlii neamului nostru,
noi am rade de silinfele zadarnice, pe care guver-
nul fdrii noastre qi societatea maghiard, incu-
rajaid de dansul, §i-le dau spre a ne duce la de-
cadenfd culturard i economicd, pentru ca sd ne
¡acá accesibili pentru renegarca nafionald.
Actiunea guvernului insà si a socientii ma-
ghiare produce in mod firesc o reacfiune, care
se manifesn in toate sferele vietii i astfel ant

www.dacoromanica.ro
148

monarhia, cât i patria noasträ mai restränsä e


tinutä in continuà främäntare.
Suntem chibzuiti, Majestate, suntern iubi-
tori de ordine, leali §i indelung rädbätori, dar
suntem oameni §i nu se poate sa rämeinem nea-
tinO, Mild in fiecare zi suntem provocali, insul-
tali feird de sfialä, lovifi in interesele noastre cul-
turale §i in cele economice, ameninfafi in existen fa
no asirá nalionalà....
Prima datorie a cetäteanului e sinceritatea
fatà cu monarhul §i fatä cu concetätenii säi,
§i Românii au implinit totdeauna datoria aceasta.
In consecintä marile interese de desvoltare
§i de existentä, cari leagä poporul romän de
monarhie §i din devotament cätre Majestatea
Voasträ, Roma nii au primit cu supunere situa-
fiunea creatä prin dualism, ca pe una care nu
poate sá fie deceit trecätoare §i au suferit cu in-
delungä rttbdare nedreptätiile ce li s'au fäcut
in timp de un pätrar de secol.
Ei insä n'au ineetat niciodatà a-vi da silinta
sä opreasc6 pe conducAtorii statulni din calea
primejdioasä pe care .au apucat.
Având in vedere cà Volenti non fit iniuria",
Românii au protestat toldeauna, fetal de sf laid
contra ori qi card ceileäri de drepturi °data di-
qtigate §i qi-au rezervat in fafa fdrii §i in tata
lumii dreptul de revendicare pe timpuri mai pH-
incioase pentru desvoltarea internä a monarhiei.
Toate silintele pacinice §i toate protestä-
rile lor leale au eämas insä zadarnice.

www.dacoromanica.ro
149

Am arnat In acest Memorand al nostru, cä


uniunea §i inaugurarea ei prin art. de lege XLIII
ex 1868 este o desconsiderare a tuturor drepturilor
nalionale ceiVigate de Romei ni, ca element ce com-
pune majoritatea precumpànitoare in vechea
Transilvanie...
Am arnat cA legea electorald, bazatà pe le-
gile timpurilor feudale, este invederatà mistifi-
care In ceea ce prive§te exercitarea celui mai car-
dinal dintre drepturile reclamate de spiritul de
libertate §i de adev`áratul constitutionalism, o in-
nàbu§ire In form6 legalà a exprimgrii vointei
popoarelor...
Am aràtat di cea mai de cApetenie chestiune
de organizare interat, chestiunea nalionaliteifilor,
a fost rezolvatei in mod in just contra cerintelor
desvoltArii dreptului nostru public §i contra ade-
vAratelor interese de consolidare ale statului...
Salutea monarhiei, a patriei noastre mai re-
stranse §i chiar a poporului maghiar indeosebi
cere sei se punei capeit acestei stdri de lucruri,
sd se ia ceit mai cureind inifiativa pentru aso-
ciarea internei a popoarelor, pentru ca adunati
cu iubire §i cu incredere imprejurul tronului s'ä
emulà'm cu totii 1ntru consolidarea §i fortificarea
patriei comune.
Asteizi, dupd ce popoarele au lost invriljbite
prin o politicil nesocotitei §i indeireitnicd, numai
dela 1 ireasca mijlocire a Majestillei Voastre se mai
poate a§tepta o asemenea schimbare salutard in
viafa noastrd comunei .

www.dacoromanica.ro
150

PAtrun§i dar de dorul pà"cei de atAta timp


pierdutà, ingrijati de soarta patriei i plini de
incredere in infelepciunea qi in impäräteasca so-
licitudine a Majestälei Voastre, Românii se mAn-
gAie cu speranta cà§i de astà datà, ca in atAtea
rânduri, se va adeveri traditionala lor credinll
cá vindecarea rinilor §i lini§tea inimilor tot dela
Tron vine in cele din urmä, dici ale Monarhului
sunt inimile qi inimile sunt plenitudinea puterii".
Memoriul poartà iscAlitura comitetului de-
signat de adunarea generalà a reprezentantilor
tuturor alegAtorilor români din Transilvania §i
Ungaria" alcnuit din cei mai credincio§i su-
pu§i" ai Majesfätii Sale
Dr. loan Ratiu, pre§edinte ; Gheorghe Pop de
Bilse§ti §i Eugen Brote, vice-pre§edinti ; Dr. Va-
sile Lueaei, secretar general, §i Septimiu Albini,
secretar.
Era deci luCru mare ce se spunea §i ce se cerea
In Memorand". Niciodatä nu s'au spus vorbe
mai pline de demnitate §i mai comtiente in /ala
tronului, de cum s'au spus In acest Memorand".
Plangeau inteinsul nkazurile noastre de veacuri,
dar fierbea totodatà i energia, care in o bun'ä
zi are s'A Infrângä näcazurile.
Deputatia, menitä cu prezentarea lui, pleac6
la Viena. Trebuia o audientà la impAratul. Dar
audienta atArna de Ministerul unguresc, impo-
triva c'gruia se fAcurà plângerile ; deci nu fu
acordatä. 5i memoriul rsämase in buzunarul de-
putatiei. In schimb Dr. Lueger, primarul Vienei
www.dacoromanica.ro
151

§i du§man al Ungurilor, le fAcu frunta§ilor no§tri


o primire cordialà, sosirà telegrame, se aranjarà
banchete. IspravA Irish' nu se fácu. Memoran-
dul" fu a§ezat in plic, trimis la Curte, care apoi
la rândul s'Au, tot nedesfkut 11 trimise Minis-
terului dela Budapesta, iar Ministerul if dete
inapoi pre§edintelui Dr. loan Ratiu.
Cu neizbanda aceasta ins6 nu putea fi invi-
nov5tit numai guvernul unguresc §i mai putin
ai no§tri. De vinä era iart4i acela§i sistem cunoscut
al curfii dela Viena, care alma vadli de inte-
resle sale §i nu stili bard ca pu! cu
tre neamuri qi cu ascultarea ptisurilor lor. Jal-
bele unui popor in fata Habsburgilor n'au va-
loare, decAt atunci and acest popor e tare §i
poate fi mai util decat altul impotriva cgruia
se fac plânsorile.
Curtea de Viena se fAcu ea' nu §tie nimic de
Memorand, de§i In jurul deputatiei fu atata
gälägie. Dacà ar fi zAcut inteadevAr la inima
domnitorului interesul acestui popor nenorocit,
dar credincios, ar fi cerut insu§i el Frantz
losif 1 ca memoriul sà-i fie prezintat §i ca el
sA fie informat despre tot ce se intâmplà cu su-
pu§ii s5i. Dar nu de aceasta le ardea dumnealor
tocmai deaceea, de unde noi ne-am adresat
cu incredere §i vechea credintà tronului, acum
ne vAzuràrn deodan, pentru aceastsä manifestare
de alipire, dati tocmai pe mâna acelora, cgrora
le fAceam rechizitoriul

www.dacoromanica.ro
152

XXIII
Pro eesul Memorandului"
Publicarea memorandului trezi la noi pretutin-
deni amäräciune pentru neprimirea lui, iar in
societatea ungureaseä si in sferele conduatoare
ale politicei unguresti indignare, urà si apoi un
nebun dor de räzbunare. Incepurà ränd pe ränd
procesele politice pentru toate fleacurile. Aurel
Popovici fu tras in judecatà pentru Replica" sa
si osandit la 4 ani temnitä in numele M. S.
ImpAratului Frantz Iosef 1". cAtre care noi
ne adresaräm in atatea randuri cu
Guvernul porni proces de malta treidare qi agitafie
impotriva uniteifii statului qi impotriva neamului
unguresc, celor trei autori ai Memorandului",
apoi in anul urmtitor incepu procesul monstru qi
impotriva celor cari isceiliserei acest Memorand".
Ungurilor li se dAdu din partea Curtii toatà
puterea sä se räsbune cum vor si cum cred de
cuviintä si cum va fi mai bine pentru dânsii.
Insuqi impeiratul, care in cazul cel mai reiu tre-
buia sei rämand imparfial, aprobel atitudinea lor.
La Borosebe Ii spune in falà actualului mi-
tropolit dela Sibiu loan Mefianu eft' El e su-
veranul tuturora, ldrei deosebire de nalionalitate
religie, cei in farei trebue sà domneascA inte-
legere, cA n'are cuvinte prin cari sti oseindeascei
indeajuns acele primejdioase agitafii cari in un ele
finuturi fintesc sei seducei poporul".
www.dacoromanica.ro
153

Incepe deci marele proces. In fata barei jude-


cätore§ti era -Win Intreaga floare a poporului
românesc de peste munti. Se cerea cea mai asprà
pedeapsä impotriva acestor turburätori §i in-
stigatori de rdscoalà. Ministerul Banffy îi puse
In joc toatä iscusinta sa pentru a scoate vino-
vati cu ori-ce pret pe ace§ti frunta§i §i a-i o-
sändi, incat infrangerea lor sä le facA imposibilä
reIntoarcerea la viatà.
Judecätorii §i juratii erau cu totii ale§i unul
§i unul, gata ori cand la pedepsirea asprà a agi-
tatorilor valahi.
Chiar §i locul procesului, Curtea cu juri din
Cluj, fusese a§a de bine aleasà, incat nu putea
fi nici o nklejde cà jurii vor scoate nevinovati
pe cei cari iscäliserä memoriul. Inteun ora§
arhi§ovinist §i ungurizat total cum e Clujul, ju-
ratii nici nu puteau fi decAt Unguri, deci ei
in§i§i pärta§i ai neamului Impotriva cäruia se
fäcuse jaiba la tron.
Se putea §ti dela Inceput, care va fi sfar§itul
procesului. Procurorul Jeszenszky §i avizase.
Procesul trezi insä valuri enorme, nu numai
in societatea cultä", ci In toate päturile poporului
nostru. Numai doar anul 1818 a mai putut rtiscoli
a§a de adLic sufletele. Satele noastre fierbeau ;
pretutindenea era .o a§teptare infriguratà §i un
interes a§a de intins pentru Memorand" §i pen-
tru alcauitorii lui, Inca sate Intregi plecarä
la Cluj ca sä aziste la faimoasele osande. Din
Sätmar, din Muntii apuseni, de pe Valea 01-
www.dacoromanica.ro
154

tului, din tinutul Rodnei, din 135nat chiar cur-


geau sAtenii §i däpildiau Clujul.
Pe Ungurii din Cluj ii cuprinse chiar groaza
vAzand atäta romanism adunat. 5i pretutinde-
ilea interes, pretutindenea discutii, pretutindenea
se analizau §i discutau punctele din Memorand"
§i se strängeau pumnii de indignare, c'ä pentru
aceste adevilruri pot fi condamnati cei cari
le-au spus.
In fata judecAtorilor acuzalii stilteau mândri,
con§tii &A 0-au indeplinit misiunea §i gata s'd
indure ori-ce osana. 0 apArare prin capacitarea
junior se 'Area dela inceput inutil6 §i de pi isos.
Comitetul national §i fäcu o declaratie, c'ä nu
se po' ate apAra, de oarece continutul Memo-
randului" e adevArat, iar scopul guvernului e
16murit : prigonire §i rgsbunare.
Memorandul", pentru a csärui publicare §i r'äs-
pändire suntem tra§i ca ni§te fäcä'tori de rele
inaintea acestei bare judeeätore§ti, spune Co-
mitetul nu cuprinde, precum v'ati putut con-
vinge, decAt gravaminele poporului romän, care
ne-a trimis pe noi ca s6 cerem scutul Tronului
pentru drepturile lui nesocotite §i c51cate in pi-
cioare.
Ceea ce ne-a silit pe noi §i pe intreg poporul
roman ca s'ä facem acest demers, este faptul
cà atät legislaliunea, Mt §i guvernul ne-a adus la
convingerea nestrclmutatà, di in tala lor pentru
noi vorlki de dreptale nu poate fi.
In zadar au lost toale promisiunile ce s'au dal,

www.dacoromanica.ro
155

in repefite reinduri, pentru res pectarea drepturilor


noastre nalionale!
In zadar am incercat toate lormele §i mijloacele
legale !
In zadar ne-am plans la tog lactorii competenfi
ai statului!
Exclusivismul de rassä a declarat räsboiu de
exterminare limbii qi nafionalitalii noastre.
Nu ne mai rameisese dar deceit aceastä sin gura
cale a apelului la lactorul su.prem al statului §i
la opiniunea publica a lumei civilizate.
Fat5 cu acest act, care nu contine decat cu-
ratul adevAr §i este icoana credincioas5 a sufe-
rintelor §i nedreptgtilor seculare ce le indurà po-
porul român din Transilvania §i Ungaria trebuia
ca regimul, ori sä se desvinovaleascti, ori sä se
Hisbune.
DesvinovAtirea nu era cu putintà ; a ales calea
r asbunä rii !
Ne-a impiedecat sei ajungem la Tron §i acum
ne supune judecalii acelora, contra carora ne-am
plans.
Ceeace se discutä aici, Domnilor, este insa§i
existen fa poporului roman.
Existenta unui popor nu se discutà ; se afirmg.
De aceea nu ne e in gand s6 venim inaintea
D-voas Leg,sà" dovedim Ca' avem dreptul la
existentä.
Ink' o asemenea chestiune nu ne putem apara
in tata D-voasträ; nu putem decal sä acuzam in
jata lumii civilizate sistemul asupritor, care linde

www.dacoromanica.ro
156

si ne ripeasei ceeace un popor are mai scamp :


Legea §i linaba!
De aceea nu mai suntem aci acuzall ; suntem
acuzatori...
Am fost violentati §i aici §i am lost terorizafi
lotdeauna, acum suntem terorizafi in toate de Mud
am denunfat lumii civilizate asupririle ce le in-
dureim...
Prin spiritul de intoleranfci, prin un fanatism
de rassei fárá seamän in Europa, oscindindu-ne,
vefi izbuti numai ca sei dovedifi lumii cá Maghiarii
sunt o nota discordantei in concertul civilizafiunii".
Zadarnice au fost insà toate protesfärile, za-
darnice toate declaralii1e, toatà oratoria chel-
tuità apoi in fata curtii cu juri, comitetul a lost
declarat vinovat §i urma ja pedeapsa.
Astfel se Mid mplä acel unic caz in istorie
irunta§ii unui popor, cari cu depline1 incredere
s'au adresat domnitorului, inläfiqd nd nenoroci-
rile de cari sulerei acest popor §i cereind ajutorul
lui pentru curmarea lor, sunt oscindifi, pentrucei
au scos la luminei adeveirul, i oscindifi in numele
aceluia§i rege, de tronul ceiruia se apropiaserei Cu
umilinfei §i smerenie. Dr. loan Ratiu §i comitetul
national s'a adresat imOratului §i regelui Frantz
Iosef I §i acum in numele imp6ratului, al
aceluia§i impärat Frantz Iosef I, li se dicta in
ziva de 25 Maiu 1894, la 14 inO, grozava pe-
deapsei de 31 de ani temnif6. A§a dar Habs-
burgii ne-au dat inc6 o dovadà de dragoste,
a§a cum inteleg ei acest sentiment ! Dela Unguri
www.dacoromanica.ro
157

cel putin nu ne asteptam niciodan la bung-


voinn.
XXIV
Furia ungureasefi §i °pinta publiefi româneaseli
OsAnda nedreapn rostità de tribunalul din
Cluj avu un rAsunet enorm nu numai in so-
cietatea româneased din Ardeal, ci si in regatul
liber. Tännimea strânsA la Cluj, intelectuali-
tatea care urm6rise pas cu pas toate momentele
procesului, in treg neamul românesc din Ardeal
ajunse bite() stare agitan asa de puternicA,
Inca guvernul Banffy 016 cu cale sA impAneze
anumite comune românesti cu jandarmerie si
arman. Prezenta acestora in sate snrni si mai
mult nemultumirea. De sus si Oda' jos era un
clocot surd si valurile infrigunrii in loc sä" se
potoleascg, se imputerniceau si mai mult. In 16
lanuarie 1894 guvernul prin o ordinaliune opri
scurf ori-ce activitate a partidului nalional main
si incepu apoi o prigonire pe toate terenele im-
potriva noastrà. Temnitele dela Segedin si Vat
se umplurà de memorandisti si ziaristi. Altii
plecarà in Elvetia, iar cei mai multi trecurà
muntii si se stabilirà in regatul liber, cu durerea
In suflet de a nu fi putut duce la indeplinire
intreaga lor misiune si cu nàdejdea cA din Ro-
mânia se va putea porni o miscare cu mai mult
rezultat.
In Ardeal par'cA se intoarserà vremurile de

www.dacoromanica.ro
158

dupsä revolutia lui Horia. Dreptul de adunäri


fu resträns, ori-ce manifestare a noastrà inä-
busitä cu baioneta. Ungurii atatati chiar de au-
toritäti därâmarà in unele locuri pânä i casele
celor osänditi, nimicindu-le intreg
Binefäcnoare influentä avu insä procesul Me-
morandului" asupra opiniei publice din Regat.
Granitele politice, pentru a cAror doborire am
luptat i luptäm i azi, cu toate incercArile de
intelegere, totusi erau pänä la aceastä datà
granite intre suflete. ahicatia deosebitä pe care
o aveau cei din Ardeal i Regatul liber, läsa o
oarecare räcealä intre cei de aci i cei de dincolo
släbia intru câtva interesul pe care trebuia
sà-1 avem unii de altii. De unde panä la procesul
Memorandului" in Regat se auziau chiar voci
de simpatie pentru poporul unguresc, care era
considerat ca un luptritor pentru libertate im-
potriva Hahsburgilor, acum deodatei se &sat"-
luirä toale planurile ascunse ale ungurismului
se leimuri intreagei atitudinea sa din trecut.
Tipetele InAbusite de temnitä ale celor din
Ardeal treziril aci nu numai o indignare legitimä,
ci totodatà i convingerea c.a. dela Unguri nu
se poate astepta o actiune de bunä intelegere,
asa cum se astepta pänä atunci. Se alcAtui Liga",
se formal% societäti, cari toate îi puneau ca scop
ramtuirea celor ce se mai pot inântui. Era evi-
dent, di ungurismul tinde cu ori-ce pret la robia
noasträ, la stäpanirea definitivä a Ardealului,
ca apoi mai usor sä poatà aservi i pämântul

www.dacoromanica.ro
159

liber românesc. Se cereau deci nu nuniai inter-


ventii din partea particularilor pentru usurarea
celor de peste munti, ci se cerea o actiune mare
politicg din partea guvernului romän. Oameni
politici, literati, cu totii isi dau mâna sg lg-
mureascg in sfärsit opinia publicg si pe toti vi-
sätorii unei impgcgri romano-maghiare de Ong
atunci, ea' o astfel de intelegere e o utopie, catg
vreme poporul unguresc nu renuntg la politica
sa traditionalg si nu cautg sg si dea, nu numai
sà tot la.
Toa tg lumea se convinge mai ales de impor-
tanta mare ce o prezintg neamul românesc din
Ardeal pentru Regatul roman. Fruntasi ai vietii
politice afirmau in plin parlament chiar, eh'
chestia Roma nilor ardeleni nu e chestia lor par-
ticulard, ci a inlregului neam din Regal, a cgrui
existentg ca stat e legatä sträns de existenta
neamului. Si pe längg intrunirile publice, pe lângg
diferitele adungri, ca cele dela Dacia", in cari
conducgtorii vietii publice din Regat analizau
situatiunea si cercan dreptate pe seama fra-
tilor tariti in fata judecgtei unguresti, atunci
se ridicg cu mai mare energie in parlamentul
romän chestia celor de peste munti. Si, cee,ace
dg acestei chestiuni o mai mare importantg,
o relevg in parlament nu un om de ränd, ci un
fost si viitor prim-ministru al tgrii, seful celui
mai bine organizat partid politic din Regat, al
partidului national liberal, Dimitrie A. Sturdza,

www.dacoromanica.ro
160

care îi tidied glasul ant in decursul procesului,


dupä terminarea lui.
In Ardeal s'a incins o lupt5 mare si o mare
du§mdnie intre cloud popoare zice &Aim' in
sedinta Senatului din 27 Noembrie 1893, pe când
memorandistii snteau in fata judec5tei.
Uuld ne intreb6m, cum s'a incins aceastä
lupt5 si din care parte s'a deschis ea, cons tat5m
cA adevArata cauz6 nu este alta cleat c5 a-
ghiarii, fiind detiitorii de fapt ai pu Lerii de stat,
voiesc sd maghiarizeze pe .Ronuini, adic5
desnalionalizeze, desfiinfeze. Nu dela Români
a inceput lupta, nu Romanii se inc6p5nneaz5 in
si nu ROMAIIii doresc sA o urmeze. i aceasn
lupt5 e cu ant mai infioriltoare, cu cût acei cari
au provocat-o nu se sfiesc s'o ducg chiar ad
absurdum. Oare nu este absurd faptul cà atunci
când câtiva cetäteni fac o publicatiune, care se
crede a fi rea, chiar trild5toare de tarrt, i ciind
guvernul îi duce inairtea justitiei, fie aceasta
si un simulacru de justitie, i justitia Ii con-
damn5 la inchisoare, fie chiar sä" fie detinuti
inteo inchisoare ea aceea vestin dela Spiel-
berg, fie chiar s5 fie maltratati, cum a fost Silvio
Pellico, nu este absurd ca atunci s5 mai ridici
populatia inconstienn, ca altora, cari n'au fost
condamnati, s5 li se d5rAme casele, s5 li se ni-
miceasc5 avutul, srt-i sileascA sà ias5 din lo-
calitatea unde s'au asezat i s'ä pribegeascä aiurea ?
Nu e absurd, e6 pe cAnd cei condamnati poli-
ticeste, Mil a fi fäcut un act de nesupunere,

www.dacoromanica.ro
161

gem in inchisori, malti-atati ca in veacul de


mijloc, cei cari dírîmä casele celor nevinovali §i
le nimicesc avutul §i lini§tita petrecere, aceia
sA §eazA nesupArati, ha sA fie chiar Idudali de
apta lor barbard ? Aceasta nu e absurditate po-
litic'ä?
Uncle brutalitatea §i inichitatea domineazA
atAt de strapie, acolo domineazil nu bunul simt,
ci absurditatea. Dar abstirditatea nu are nici-
odatA victorie §i am convingerea cà i in Un-
gana nu va putea dura...
DacA Romanii din Ungaria ar tAcea §i s'ar
supune, ce ar dovedi aceasta? CA ei sunt slabi,
moi §i Mil via VA. Dar acest räu nu s'ar resfrAnge
§i asupra noastrA, a celor din Regat? Nu ne-ar
socoti Maghiarii mai intäiu §i mai tärziu §i altii,
§i noi suntem aci, in Regal, slabi, moi fdrd
viald?
acesata n'ar da na§Lere chiar in noi la o
Upset de incredere? CAci nu va fi de glumA cänd
trei milioane de RomAni, jumkatea populatiei
de azi a Regatului, va fi maghiarizatA, adicA va
dispArea ca populatiune romanescA. i cand ne
va lipsi increderea in trdinicia noastrd, cine poale
rdspunde de viitorul noslru? Nu este atunci pusei
In chestiune siguranfa i existen fa Regatului roman

Nu trebuie sà ne temem sà vorbim de ches-


tiunea Romanilor din Ungaria, nu trebuie
ne temem, pentruc'ä dacd ne-am teme §i am tdcea
in Parlamentul roman, ce ar mai insemna Ro-
Rusa Abrudeana
www.dacoromanica.ro 11
162

mcinia? N'ar mai insemna nimic, ar fi o tarà


aservità ; amfi schimbat relafiunile de vasalitale
cu Turcia in relafiuni de vasalitate cu Ungaria.
(Aplause). Aceasta nu se poate. Pentru aceea
a luptat poporul romiln ? Pentru aceia i-a da I
D-zeu Wärbati vrednici i intelepti cari sà-1 con-
duc6 la independen0 in timp asa de scurt, ca
din o vasalitate sá cAdem in o ala vasalitate?
Avem interese permanente, cura o spune
d. Tocilescu in rAspuns ; acele interese perma-
nente sunt irisa' mai mari clec& interesele finan-
ciare : acelea sunt interesele existenfei neamului
romdnesc. (Aplause). Aceste interese trebuie
sà fie apArate, cAci ori ele vor fi ap6rate, i vorn
t'A ori nu vor fi apArate, i vom pieri.
vorbesc de peire, vorbesc de acest Regat ; cki
trebuie sà và bggali bine in minte, cá nu poate
exista acest Regat färd scl existe i ceilalli Romdni.
Ccind Românii, cari trajese In ((pira de Regal,
vor fi desninfali qi sdrobili, va suna §i ceasul
nostru foarte curând" (Aplause)...
Acei ce cred, cä prin sfialli i t'Acere se pot
strecura, gresesc ; càci fácând, numai glasul ace-
lora, cari cred CA pot chinui pe Români, va fi
auzit, si e de temut atunci, c'd nu dupä' mult
timp vom plAnge asupra ruinelor românesti din
Tara ungureascrt i greu vom rcisufla atizad aci,
in Regat...
Maghiarii aspirà, ca atunci, când ei ar fi
vre-odatà in perico!, noi acestia din România
sà särim in ajutorul lor, dupà cum ne dicteazrt

www.dacoromanica.ro
/63

rnintea sänkoasä §i politica sän:.4toasä. Crici dacA


statul ungar, In care locuiesc Români, e atacat,
cum sä nu särim sä apäräm §i pe Magbiari §i pe
Români? Dar cum am putea seiri in ajutor, clind
Maghiarii buzdugdnesc pe Romeini, strivesc pe
Romeini §i cautei sei desfiinteze poporul romdnesc?
Sri facem ca Maghiarii sil inteleagel °dale( di
daed ei voiesc azi desfiintarea poporului romein,
mdine insd ei vor fi desfiintati de allii Acest
lucru trebuie inteleaget ceteitenii i parla-
mentul guvernul".
E:rau cuvinte hofärite acestea. Si spuse dela
inältimea tribunei parlamentare, de §eful celui
mai puternic partid politic din Tarä, §i primite
cu eäldurä de intreg Senatulexprimau nu nu-
mai pärerea unui om sau a unui cerc resträns,
ci insä§i convingerea neamului românesc intreg.
Cáci parlamentul Regatului in aceste cupe era al
neamului.
lar dupti ce odioasa osändà dela Cluj fu ros-
tità §i incepurä §i vandalismele, la Intrunirea
public6 tinutà la 25 Septembrie 1894, Dimitrie
Sturdza se ridicA din nou §i spunea plin de
energie
Chestiunea Nationale(' a trecut de dincolo de
Carpati In Regatul romän §i a devenit aci o
chestiune arzätoare...
Dacä ar exista dincolo de Carpati numai
300.000 Româiui, eu cred cà agitatiunea produsä
la noi de nedreptätile ce ei sufär, ar fi fost re-
dusä la o simplä compätimire cu suferintele lor ;

www.dacoromanica.ro
164

dar când e vorba de desfiintarea §i de maghiari-


zarea a trei milioane de Români, a jumätatea
populatiunii regatului nostru, atunci ne cutre-
murAm, cAci ne zicem : ceind va fi cu putinfd
ca trei milioane de Romdni sei fie desliinfali
dincolo, alunci §i pentru noi pericolul desnafiona-
lizeirii a luat un corp palpabil. Azi credem &A
nu e putere omeneascä, care sä poatà desfiinta
neamul românesc, §i sprijinim aceastä credintä,
cA nu numai am rezistat secoli intregi in contra
incercärilor de asemenea naturä, dar am ie§it
mai viguro§i, mai infäriti din aceste incercriri.
Cd nd inset' vom vedea a treia parte din neamul
nostru ingenunchiat §i desfiinfat, alunci va intra
In noi indoiala, §i indoiala shibeVe, §i sleibiciunea
e sfeir§itul. Vedem insä §i pipäim astäzi 61 pe-
ricolul de maghiarizare de dincolo de Carpati a
adus intreg neamul romdnesc in grea cumptind.
Ne temem de pericolul care poate sä ne ajungd
pe noi, ceind planurile maghiare vor ieqi la capdt.
(Aplau se).
Avem noi Romd nii din Regatul noslru sim-
lima* ntul di atunci cdnd va suna clopolul de moarte
pentru cele trei milioane de Romani din Ungaria
§i clopotul de moarte al nostru a sunat. Acela§i
simtimânt il au §i Românii din Ungaria, cA
desfiintarea Regatului romfm este §i desfiin-
tarea lor.
Maghiarii §i astäzi se socot in veacul de mij-
loc. Moldova §i Valahia niciodatä nu au fost
.supuse regatului Ungariei. In diplomele lor inset'

www.dacoromanica.ro
165

IVIaghiarii considerau Moldova qi Valahia ca feiri


alipite de Ungaria. CAnd vor fi maghiarizat pe
cele trei milioane de RomMIL e cert c'ä atunci
vor prinde curaj, vor scoate pergamentele lor qi
vor aplica aceea ce deja multi scriitori ai lor re-
am-al : realizarea diplomelor lor 5i a felului ce
ele confin : intinderea regatului maghiar !And la
Marea-Neagrii.
Nu este dar pericol de existenta Regatului
nostru §i a neamului nostru, acela care ast5zi
-vine dela Maghiari? Se na§te intrebarea : in
asemenea circumstante ce trebuie 170i sii facern?
Nri putern sà" làsm pe fratii no§tri de dincolo
sà" piar5, fär5 s5 ridic'Arn glasul nostru. (Aplause)...
Nu putem s5 nu ridicgm §i noi glasul nostru,
când ei strig6 : Ne strivesc, ne desfiinteazà Ma-
ghiarii ! Si and vedem c5 strignul lor e o rea-
lita te, care-ti sfA§ie inima, cum sd nu ridictim
5i noi glasul cu loard lumea cultà 5i sei zicem
Dreptate pentru cei oprimafi I SO nu mai fie in
Ungaria leirddelegea legel SO nu se mai schingiu-
iaseci poporul romein, care nu cere deceit dreptale I
llacti n'am fi Români, dac5 am fi un stat de
altà limb5, dar vecin cu Ungaria, incä acest
simtimânt ne-ar agita inimile ; dar oare nu sun-
tem Români noi si nu §tim at noi in§ine am
suferit veacuri de schingiuiri §i de nedreptäli,
'Mat ne infiorAm numai la aducerea aminte a
celor p5timite? I Aparfincind de ba5linti Europei
culte, putem oare sta impasibili 5i nepcistitori la
aceastel exeeutare a unei treimi a neamului ro-

www.dacoromanica.ro
166

mdnesc? Am o modaciune, daca am §edea im-


pasibili"
cuvintele batranului sef de partid fura
primite cu aceleasi ovatii entuziaste.
Se rostira rand pe rand toate societatile, pro-
test:And in fata lumii civilizate impotriva jus-
titiei unguresti si a ideilor cari o inspira. Ii pa-
rasi calmul chiar si Academia Romana i cu
autoritate îi ridica si ea glasul. In acelasi sens
se pronuntara aproape toti fruntasii vie tei pu-
blice, chiar si unii din pururi ingrijoralii
pururi circumspectii factori raspunzatori".
Publicul din Regat s'a convins de importanta
chestiei ardelene si a inceput sa fie patruns de
gandul CA acolo trebuie adusa lecuire. Dar illeà
nu-si &Idea seama ce fel de lecuire va fi aceasta.
-La un iasboiu nu se putea gandi pe atunci ni-
menea ; cel mult putea fi vorba de un rasboiu
al sufletelor, de pregatirea constiintei pentru
vremuri potrivite.
In Ardeal ajunseram cu totii la convingerea
ca dela Unguri, noi nu putern astepta nimic,
incat lor zadarnic ne-am adresa de aci incolo.
lar dela impaarat tot asa. Acesta are sa-si faca
neted interesele sale si numai dupa aceea sa se
gandeasca la ale noastre, daca nu-i incrucisam
cumva cararile. Principiul, care dela rasboiul
independentei incoace strabiltuse in mentalitatea
noastra, acum ne cucereste definitiv : mantuirea
noastra nu ne poute veni de nicairi, decal dela
noi in5ine.

www.dacoromanica.ro
167

Trebuia deci sä facem pregritiri in directia


aceasta. Pentru pararea magbiarizärii, pentru
inläturarea tendintelor de aservire econornicà si
politicä, trebuia sä ne strAngem si mai mull.
In jurul institutiunilor noastre, sà creigm insti-
tutii noui, sä ne organizkn, nu numai pe baze
platonice si de sentiment, ci pe baze economice
reale.
Pasivitatea fatä de parlamentul unguresc o
pästrärn deci cu si mai mare rigoare, &Ad acolo
nu avem ce cäuta. Dar pornim o mai intensivä
muneä economic5 i culturalä, care ar fi pu-
tut merge si mai bine si ar fi putut da rezultate
si mai mari, dacä am fi inceput mai de vreme
dacä in locul lungilor discutli i certe de dia-
lecticä politicä cu partidele unguresti, ne-am
fi gAndit sà fim tari intäiu i apoi sä ne luäm la
hartä.
Politica habsburgicä ne-a ademenit zeci de
ani deartindul, ne-a läsat sà credem cà Viena
e sprijinitoarea noastrà i dusmana Ungurilor,
a cäutat in totdeauna sà ne arate cä dusmanii
nostri sunt numai i numai Ungurii i prin ur-
mare adversarii lor ne sunt prieteni, i când a
fost momentul dovedeasell aceastä dra-
goste de care ne tot asigura, atunci s'a gändit
la interesui ski si ne-a jertfiL fàrà nici o cru-
tare.
Ne-am convins dar cä nici dela tron nu mai e
nàdejdei aceasta e un cilstig dureros, dar
bogat In invätäminte.

www.dacoromanica.ro
168

XXV
Noul activism.
Dacg e adevgrat cà mirgrile mari politice
ale unui neam sunt in strânse leggturi Cu mi§cg-
rile culturale §i literare, atunci am putea spune
cu sigurantg Ca' energia manifestará in ace§ti
zece ani din urmg de poporul românesc de peste
munti, in mare parte e o urmare fireascä a pu-
ternicei vieti literare, pornità in preajma anului
1900 §i condusg cu atAta energie de d. N. larga.
Nevoile ne fgcurg nemultumiti fatg de sis-
temul care ne ochmuia : ceream indreptare.
Dar algturi de aceasta ajunseegm cu totii
pgtrun0 de gAndul, cà suntem un neam mare,
cu aptitudini distinse §i menit pentru un viitor
frumos in acest colt al Europei. Literatura, ha-
zard pe §coala noug a lui Eminescu §i apoi a
lui Co§buc, formeazg rezervoriul din care se
adapg con§tiintele. Curentul nou national in li-
teraturg i§i cere dreptul sgu §i in manifestarea
noastrg colectivg
Mi§carea pornità de Vlahutg §i Co§buc, tre-
cutg apoi i sustinutri de Semgngtorul" cu d.
N. iorga, rilscole§te adânc con§tiir4e1e in Ardeal,
dà o noug directie tineretului nostru, fixeazg
§i mai lgmurit ideile, pe cari trebuie sg le ur-
mgm §i aratg §i cgrgrile pe cari trebuie sg mer-
gem.
Dar situatiunea in Ardeal, ori catà muncti se

www.dacoromanica.ro
169

depusese, e totu§i dureroasà. DeOrtarea dintre


realitate §i ideal e a§a de mare in ochii tinere-
tului crescut in crezul nou, in at tot mai mull
se accentuiaz6 nemultumirea generatiei tinere
fa tä de cea b`dtrâng" §i se cere tot mai imperios
inaugurarea unei noui directii a mi§càrii po-
litice. Se cere sA nu mai stäni pasivi ea 0116
acum, sà nu mai privim cuni se judeed de nobis
sine nobis", cum se aduc legi §i dispozitii pentru
infrângerea noastrà cu toate protestele noastre,
ci Sd ludm armele In mad, sli pornim la luplei
energidi pe loaf(' lerenele.
Se observii incetul cu incetul §i gre§ala po-
liticei pasivisLe. Pasivitatea in multe locuri a
fost inteleas.A ea o inactiune, pe and in reali-
tate ea ar fi trebuit sà fie nu numai nepartici-
parea noastrà la parlamentul din Budapesta,
dar continuarea unei lupte at se poate mai
energic'd in autonomiile comunale §i comita-
tense. Se observ6 deasemenea o §i mai mare
intetire a nä'zuintelor de maghiarizare §i de ni-
micire economicti §i politic`d.
Astfel din ideile sem`ánate de ziarul Tribuna"
din Sibiu §i pàslrate cu sfintenie in suflete,
din nouile curente de culturà nationard propo-
vilduitä de literati §i oameni de §tiintà dela
1900 incoace, din o judecare mai obiectiv'd a
gre§elilor din trecut §i a mijloacelor cu cari ad-
versarii V01: s`d ne desfiinteze, rgsare convinge-
rea Cd e necesaril inaugurarea unei politici noui.
In anul 1905, acest pas se §i face : noi intrtim

www.dacoromanica.ro
170

intr'o nouei perioada de activitate parlamentara


5i politicti.
Dar si acum, ori-at ne-am ferit de greseli,
In urma imprejurärilor a trebuit sà pästrAin pe
cea mai mare. Find partid care stä pe baze legale,
care are sä sustiiià o luptà de apärare
si nu o luptä de cucerire, nu puteam sà ne aba-
tem dela programele vechi si mai ales tre-
buia sà pästräm acea nenorocità ideie de di-
nasticism i spre a nu fi invinoväliti de trädare,
s'o accentukn asa de des, inekt sà ajungem
teadevär parunsi de dänsa i sà uitäm de po-
litica intregului neam, lärä deosebiri de gra-
nite politice. Am accentuat mereu c'ä tinem la
dinastie, la patrie, intelegänd patrie" nu nmnai
tinutul românesc, ci cadrul intreg al monarhiei
habsburgice. Am ràspändit ideia aceasta asa de
mult in popor, 'Mat Ungurii au inceput sä nu
ne mai creaz6 ofensivi, pentrucA suntem ere,
didciosi dinastiei, iar dinastia sà ne desconsi-
dere cA nu putem fi primejdiosi. De aceea a
urmat apoi nenorocire dupà nenorocire pe capul
nostru
Un dram de buntivointä ni s'a arätat doar in
zilele din urrnA. Dar nici aceasta n'a venit dela
Habsburgi, ci din anti parte. Rásboiul mare, In
care se sbuciumä azi intreaga Europà, bätea
la poartA. Tripla aliantä si mai ales Germania
vedea bine ce are sä se intämple ; interesul el
de mare hegemonie nationalà cerea imperios ea
l¡nia ei de ap5rare sä se intindri dela Marea Bal-

www.dacoromanica.ro
171

tica pana' la Marea Neagra impotriva Nordului


rusesc : trebuiau deci neapárat castigate sim-
patiile regatului roman. Dar s'a vazut ca acest
regat e condus de poporul care Il alcatueste. Iar
acest popor nu poate merge alrtturi de Austria
Germania, cata vreme, sub aripile Habsbur-
oilor, Unourii fäceau cea mai criminal' siluire
impotriva a lor patru milioane de Români. Opi-
nia publica din %ara era adânc revoltata in
urma celor ce se petreceau in Ardeal, cum e re-
voltata i azi. lar opinia publica a unui stat na-
tional e adevarala carma a statului. Germanii
si-au dat seama de lucrul acesta, facura presiune
asupra Austriei. Astfel de dragul intereselor ger-
manismului ne-am ales si noi cu cateva zambete
fagaduieli, intru cat acesteanu strica uni-
tatea statului tia tional maghiar" ! Atata însà, tot.
Clarificarea o vor aduce zilele ce vin. i o
asteptam...
XXVI.
eoa1à si eultur5.
CA situatiunea noastrá culturalrt avea sa su-
fere din toate acestea, era doar firesc. A trebuit
sa orbecaim pana in zilele din urma, cautand
adevarata &arare. Acum in sfarsit am gasit-o
§i o vom urma. Dar cata departare intre cararile
din trecut, imprejurarile grele de azi i planul
ce avem de urmat de acum incolo ! Lipsiti de
o traditie culturala bine fixata, abia biserica

www.dacoromanica.ro
172

ne-a mai dat, când avea conducatori vrednici,


temeinice puncte de orientare. Cultura noastrà
In cursul veacurilor sub scutul ei s'a desvoltat.
Guvernele din Viena ne-au inlesnit steädania
numai din cAnd in cand §i aceasta avand in
vedere diferitele lor interese politice. In ce pri-
vqte guvernele din Budapesta, cu toate eh' prin
legi s'a garantat Romanilor autonomia biseri-
ceasc6 i colarA, ele au urma'rit totdeauna in
chip sistematic maghiarizarea.
Principiul de care s'au condus ockmuirea §i
guvernele ungure§ti in trecut §i pAn6 astazi, in
aceasta" directiune, 1-a precizat foarte bine con-
tele Albert Apponyi intr'un arlicol §tiintific din
1911
S'coala care n'are in vedere principiul cá cetti-
fenii ungari aparlin hotiírit §i exelusiv patriei
maghiare, degenereazd intr'o 5eoa1il de pfiefito§i
§i de trildiltori, care §coald meritd tot ateit de
pulin sd fie tolerald ca i o §eoalil inieetatii de
ori-ce alt soiu de imoralitate.
Consecve0 Cu acest principiu draconian, s'a
urmarit maghiarizarea Romanilor pe toate
incepând dela gradinile de copii §i pall la -in-
vatam'antul superior. Toti mini§trii maghiari de
instructie publica', incepand cu Trefort (1881),
apoi contele Csa'ky (1891) §i sfar§ind Cu contele
Zichy §i cu cel actual Bela Iankovich, au urma.-t
acelea§i drumuri. Realizarea scopurilor lor in-
cepe chiar cu gràdinile de copii §i azilurile. Se
reglementeaz6 doar prin lege ca fiecare grcidind

www.dacoromanica.ro
173

de copii fiecare azil sá trezeascti qi sá desuolte


in sufletele copiilor sentimentul de alipire la pa-
tria ungarti §i con§liinfa aparfinerii la nafiunea
ungarti, precum felul de glindirereligios-moral".
In invrit5man1ul nostru primar, care ill Ar-
deal e o creatiune a bisericei romAne§ti, §coala,
precum am arRat, a pàtimit pe timpuri de §o-
vinismul nemtesc §i mai in urmä de ce! unguresc.
Tendintele de germanizare se manifest6 intâiu
in putinele §coale române§ti infiintate sub irn-
p5egteasa Maria Tereza (1766) §i imp6ratul Iosif II
(1785) pe seama geániterilor, apoi in epoca ab-
solutismului.
Gratie manualelor bilingve (nemte§ti §i ro-
mâne§ti) ce se intrebuintau in aceste §coli, en
§i in §coalele infiintate sub scutul bisericei ro-
mtme§ti, se urmilrea §i sub conducerea nemteascá"
o adevAratà oper5 de instrAinare a sufletului
românesc. Deci rolul germanismului al Habs-
burgilor pentru cultura noastiii este §i in aceste
epoci foarte redus.
Sovinismul maghiar a inceput s.ri se arate indt
pe la 1790, indar6 dupà moartea impäratului
Iosif II, partizanul politicei de germanizare. 5i
de atunci incoace cearcA incontinuu s'd influen-
teze §coala §i astfel §i cultura noastrà.
Paralel insà" cu desvoltarea con§tiintei natio-
nale ungure§ti a mers §i desvoltarea coWiin tei
române§ti. La 1848 Românii ardeleni oblin dela
Dieta fdrii hofdrirea &A nu numai trebuinfele bi-
serice51i, ci ji cele 5colare ale tuturor conlesiunilor

www.dacoromanica.ro
174

recunoscute de stat trebuie acoperite din budgetul


statului". Tot in acest an, Românii îi concreti-
zeaz5 in vestita adunare de pe câmpul libertätii
dela Blaj (3/15) Maiu) toate dorintele lor. Prin
adresa aclamatà aici, RomAnii ardeleni, condusi de
episcopul Saguna, profesorul Simeon Kärnut
Avram Iancu, cereau imp5ratului :
lnfiinfarea de qcoale nafionale romäne§ti in
toate satele, opidele §i oravle ; infiinfarea de in-
stitute tehnice, de seminarii pentru educafiunea
preofimii, cum qi infiinfarea unei universitäli na-
fionale roma neVi qi dotarea acesteia din tezaurul
statului in pro porfie cu poporatiunea contribua-
apoi dreptul de alegei tori pentru intreg per-
sonalul didactic i desavcluila libertate a invii-
feinmintului".
Urmarea acestei adunAri nationale a fost c6
de aci incolo, de cateori adversarii fac incercAri
de a ne potoli, chestia scoalelor si a limbii de
instructie românesti e discutat5 pe intaiul plan.
Dupà izbucnirea räsboiului la 1849, insusi fai-
mosul Kossuth Lajos, dictatorul Ungariei, filcea
Românilor propuneri de imp5care, oferindu-le in-
tre altele c5
In toate §coalele deja in 'Ungí §i in cele cari
se vor in fiinfa pe viitor de Mire sial pentru Romäni,
limba de instrucfiune e limba romeinei.
In ministerul instrucfiunii publice va f unc-
fiona o secfie separatä pentru credincigii bise-
ricii greco-orientale. Ea va fi aldituitel numai din
Romdnii de aceastä credinfil

www.dacoromanica.ro
175

$coalele §i bisericile acestei con fesiuni sunt


impärtei,ite de lo ate drepturile celorlalle religiuni.
Se va infiinfa pentru ddnqii o facultate de
leologie separatei la universitatea din Budapesta".
Cum se §tie insA, imp`ácarea nu s'a fäcut §i
Românii au luat armele in contra Ungurilor,
durere pentru apä'rarea Tronului habsburgic.
Cum a nspinit apoi impgratul Frantz Iosef
aceast6 atitudine lealà a Românilor §i sangele
vArsat pentru dânsul, am antat mai sus.
La 1868, baronul Iosif Bitv6s, ministrul in-
structiei publice, bArbat luminat §i drept, sin-
gurul pe care 1-au avut Ungurii intreprinde
reforma inv5tämtintului priniar din tntreaga Un-
gane. Prin legea lui declan obligativitatea
vsätgmântului primar pentru copiii dela 6-15
ani, fixand totodat6 cà limba de instructie au
s'o hoteirascd susfindlorii de §coli §i CA ea nu
poate fi alta cleat cea vorbità de copii i de pd.-
rinfii lor.
Partea nationalrt a acestei reforme a fost
gulan prin a§a numita lege des pie egala indrep-
Mlire a nalionalittililor nemaghiare, cari toate
impreunA formând statul însui, acesta e dator
ca §coalele de stat sà le organizeze in confor-
mitate cu trebuintele §i cu urea lor fnsà§i. In
consecint5, aceastà lege prevede, la articolul 17,
urmAtoarele importante dispozitiuni :
Determinarea limbei de predare in institutele
de 'hive-Omani deja infiinfate de slat §i respective
de dike guvern, cum §i acelea pe cari, cercInd ne-

www.dacoromanica.ro
176

cesitalea, le va infiinia, aparfine intrucat re-


talio la aceasta nu dispune nici o lege agen-
delor ministerului de instruclie publica. De vreme
ce insä rezullatul pe terenul instrucfiei publice,
e, din punctul de vedere al culturii generale §i al
binelui obVesc, scopul cel mai inall al stalului,
ministrul instrucliunii publice e dator a ingriji
cain instituliile de inveifamant ale statului, ceta fenii
fie-carei nalionalittifoi din tara, cari viefuiesc im-
preunel in masse mai mari, sa se poatti cultiva
in limba lor materna, pana la punclul unde in-
cepe cultura academia '.
Odatà votate, aceste legi urma natural sá
fie aplicate §i sà-§i dea roadele. Dar ele n'al(
fost aplicate, decAt ici-colo §i aceasta in chip
neleal §i de rea credintà.
Vechiul vis de maghiarizare a intregei su-
fl5ri nemaghiare din cuprinsul regatului Ungariei
a reinviat, imediat dupà votarea legilor.
factorii maghiari au inceput &A considere incetul
cu incetul aceste legi ca o mare gre§al'á, care
trebuia reparatà.
Astfel la 1878 se voteazsä de clátre Camera din
Budapesta legea, prin care se declara obligator
invtifameinlul limbei magbiare in toate .goalcle
primare din tara.
Printr'o altà lege, votat5 in 1883, se introduce
limba maghiarrt §i in §coalele secundare româ-
ne§ti.
La 1891 se decide infiintarea de §coli froe-
beliane printre nationalit4i, in cari s'A se predea

www.dacoromanica.ro
177

elevilor limba maghiarà incepAnd dela vArsta


de irei ani, iar la 1893 printeun articol de lege
se sporesc lefurile inv5Ptorilor confesionali la
o sum5 cu mult mai mare cleat sà o poat5 su-
porta biserica autonom5, care avea §coalele sub
scutul sätt §i care ne mai putând pl5Ii pe invA-
t5tori, urma ca §coalele confesionale sä" se in-
chidà i sà deschidà statul altele dup5 calapodul
magbiariz5rii fortate.
La 1907, contele Apponyi voteazil articolul de
lege XXVII, prin care spore§te in mod insp5i-
mântAtor orele de studiu al limbei magbiare pe
sttprämânti. Legea aceasta scoate pe invälAtori
de sub autoritatea bisericei vi-i numete funcfio-
publici, cari au sà depun5 jur5mant in
limba magbiarA, impunându-le totodatrt sà dea
elevilor lor o educatie pur palrioticti-ungureascei
§i numai in a doua 'Lillie o educatie religioasä-
mora15.
Iat5 acum numilrul de ore care se introduce
prin aceastri lege in *coalele romAne§ti pentru
studiul limbei maghiare
Scoala cu 1 invAtiltor 13 ore pe s5ptilmânA.
99 9 79 211/2 99 l
59 79 3 If 9614 97

4 39 32 95 99

If 79 5 97 32 37 /9

39 6 79 39 79 /7

Cam ce fel de §coalä romitneascA e §coala


noastril in urma leget contelui Apponyi ue-o aratä
Itusu Abrudeanu 12
www.dacoromanica.ro
178

in chip dureros de convingator Dr. G. Sima,


un eminent pedagog si un adânc cunoscator
al desvoltarei scoalei românesti de peste Car-
pati, In interesanta sa lucrare ,5coala romaneascli
din Transilvania §i Ungaria".
Dupti patru ani de coalei, copiii romeini tre-
buie sti tie vorbi §i scrie ungure§te astf el, ca
poatti exprima la infeles gadirile. In 5coala de
repetifie (elevii dela 12-15 ani) timp de trei ani,
cursurile se vor face toate exclusiv ungure§te".
Pentru ca aceasta scl se poatei ajunge, inväftitorul
va intrebuinfa once prilej lii scopul de a-1 face pe
copil sei invefe limba maghiard in milsura pre-
scrisei ; va vorbi ca el qi In *ref de qcoalei. un-
gureqte".
Dar pe orele de religie eram &Opal-1i noi pre-
tutindeni.
Dupa un an, la 1908, acest cel mai nefast
politic maghiar vorbim tot de contele Apponyi,
--vine cu faimoasa sa ordonanta, prin care dis-
pune ca pentru elevii romani din scoalele sta-
tului s(1 se predea Oat' §i religia in limba ma-
ghiarei I
Ca simpl'ä ilustratie a mentalitatei oamenilor
politici unguri si a sentimentelor ostile ce nu-
tresc ei fata de poporul roman, vom spune
in timpul tratativelor de impacare, incepute ina-
inte de räsboiu de contele Tisza ca fruntasii Ro-
manilor de dincolo, venind in discutie revocarea
legii scolare a contelui Apponyi, primul ministru
ungar a declarat ca nu e de loc dispus a cere
www.dacoromanica.ro
179

rev izuirea ei. Astfel cea mai nedreaptil dintre


legi a rAmas §i azi In vigoare pentru §coalele
romAnt§ti, dacA se mai pot numi astfel.
Cu §i prin aceastA nenorocità lege, maghia-
rizarea face zilnic progrese uria§e §i dacA nu se
va interveni pAn'A mai e timp, nu peste mult
se va putea spune cu durere cà in Ardeal au
fost Wald' milioane de romAni, dar cA asteizi nu
mai existA decAt urme sporadice 1
5i desigur cA vremea aceasta nu e tocmai de-
parte, cAnd in §coalele romAne§ti de dincolo a
inceput s'A se invete dupà Abecedare, in care se
spune cA : Limba noastrti maternti e cea romti-
neascti, iar limba noastrfi natiunalil e limba ma-
ghiarii" (Cartea lui Szabo-Dirle, Arad, 1909)
sau in cartea sub-inspectorului renegat D. Grama,
In care conceptia maghiarizArii este §i mai in-
genioasA :
Acei cetAteni, pe cari in copilAria lor mama
i-a invAtat bimba maghiarA, sunt cetAteni de
limba maghiarà. Dar mai sunt §i cetAteni de
limba romAneascA, slovAceascA, nemteascA, sAr-
beascA, etc. Care poate fi aya dar limba maternet
familiarti a ceteifenilor? Limba maghiaril, pe care
e numim limba maternfi
Care-i deci partea bunA ca care au contribuit
Habsburgii la cultura poporului nostru? Ne-au
sustinut ei vre-odatA cauza?
De altfel insä§i opinia publicA maghiarA, in-
veninatA zilnic de presa §ovinistA ungureascA,
indrAzne§te s'A cearil acum desfiintarea tuturor

www.dacoromanica.ro
180

§coalelor normale romane§ti, 6 de baieti §i 1 de


fete, pentru pregatirea invatatorilor §i trimiterea
acestora in locuri Cu totul straine, In internate
ungure§ti, uncle sa se maghiarizeze cu totul inert
inainte de a infra in viata publica.
Un vecinic spin in ochii Ungurilor a fost §i
le este putinul numar de §coli secundare pe cari
au reu§it sa le infiinteze, cu atatea greutati
sudori, fratii no§tri de peste Carpati, in cursul
thnpurilor rasbatute de ei.
Marea importanta a acestor §coli o da faptul
ca in ele i§i formeaza sufletul §i convingerile
patura intelectuala a unui popor. Cei de jos, ta-
ranimea, oricat ar incerca §coala maghiara sa-i
instraineze, nu se lasa a§a de u§or influentati, ci
dup.-a cateva oscilari i§i revin iar la buna tra-
ditie ramasà din stramo§i §i nealterabila, iar
sufletul nu li-se molipse§te.
Alta e insa situatia celor cari se ridica. Tra-
ditia româneasca la pa tura, in care infra ei, e
slaba'. Cea taraneasca nu-i mai stapane§te, caci
s'au rupt de (lama, iar sufletul lor se formeaza a§a
cuni 11 indruma §coala secundara'. Universitatile
ungure§ti Cu dispretul lor pentru cultura roma-
neasca nici nu vor §i nici nu pot indrepta in
sens românesc ceeace s'a format altfel in §coala
secundarä'.
Prima coa1à secundara' româncasca a fost cea
din Blaj, infiintata la 1754, Cu limba de pro-
punere latineasca. Simeon 1361'11u-0u e cel dintaiu
profesor care introduce in gimnaziul romiin-unit

www.dacoromanica.ro
181

din Blaj, inainte de 1848, limba romAneaseg.


Al doilea gimnaziu sau mai bine zis liceu a
fost infiintat la 1826 in Beiu§ (comitatul Biho-
rului) de cutre episcopul greco-catolic al Orázii-
Mari, Samuil Vulcan. 5i acesta a fost latinesc
pAnA la 1850, cAnd s'a introdus §i aci ca limbä
de propunere limba romAneascA. La 1889, gu-
vernul unguresc a maghiarizat intreg cursul su-
perior al liceului, precum §i o parte insemnatá
din cursul inferior, pe motivul ca intentia epis-
copului fondator a fost ca limba de propunere
s'A fie cea latineascä, iar nu cea romAneascil.
Astfel avem o §coalA sustinutà de o episcopie
romAneascU cu limba de propunere ungureascg 1
Cam ce soiu de instructie se capkä in acest
liceu, e destul s'A spunem c'A in toate cele 8 clase
limba romanA se predA numai in 18 ore, pe cAnd
limba maghiarA, care pe deasupra mai e §i limba
de propunere, se pred6 in 26 ore !
RomAnii ortodoxi abia la 1850 ajung sà-§i
infiinteze o 5,;coa1á secundarA la Bra§ov, gratie
stäruintelor episcopului saguna din Sibiu §i a
protopopului I. Popazu din Bra§ov. Printre cei
dintAiu elevi ai acestui liceu, care este pAnA in
ziva de azi cea mai frumoas5 podoabA a §coalei
romAne§ti din Ardeal, a fost §i d. Titu Maiorescu.
La 1861 s'a mai infiintat pe lAngA liceul din
Bra§ov §i o §coalA realä. de 4 clase §i alta comer-
cial' de trei clase, §coala realä avAnd scopul de
a pregAti pe elevi pentru intrarea in §coala co-
mercialà. Rezultatele date de aceste §coale au

www.dacoromanica.ro
182

fost din cele mai fericite atat pentru progresul


cultural al Romanilor din Ardeal, cat §i a ce/or
din Romania libera.
Atka insa nu e de ajuns. Dupa dreptate ar
trebui sä avem mult mai multe §coli secundare.
Inca la 1850spune d. dr. Sima episcopul
.Saguna cerea dela guvern pentru Românii or-
todoxi 18 §coale secundare §i anume 6 licee (in
Sibiu, Deva, Cluj, Chioar, Cohalm i Brarv),
6 gimnazii (in Fagara§, Alba lulia, Sighi§oara,
Brad, Bretcu §i Abrud) §i 6 §coale reale (in
Halmagin. Mura§-0§orheiu, Hateg, Ofenbaia,
Mijloceni i imleu), dar guvernul nu i-a dat
nimic, ci 1-a lasat sà faca el singar cat va putea.
Dupa §colile din Bra§ov, $aguna a mai filcut
gimnaziul din Brad, care a ramas pana in zlua
de azi a§a cum ha lasat Saguna, la 1869. Acest
gimnaziu, conform statutului dela 14 Iulie 1869,
dat de baronul I. Eötvös, ministrul de culte de
pe atunci, e gimnaziu national românesc .4e
legea gr. or." §i are ca limba a instructiunii
peste tot limba romana". El avea sa se complec-
teze la 8 clase, dar dupa moartea lui $aguna
(1873), fiind §i imprejurarile politice mai grele,
nu s'a mai gasit nimeni care &A fi staruit §i lu-
crat in aceastä directie cu energia lui Saguna".
La 1863 s'a deschis un liceu romanesc *i la
Näsaud, in nordul Ardealului, de catre fondul
graniteresc al regimentului al doilea" din par-
tile Nàsàudului, cu limba de propunere roma-
neasca.

www.dacoromanica.ro
183

La 1882 RomAnii din Banat, cari apartineau


inainte confiniului militar bgngtenesc", au cerut
§i ei voie dela guvernul unguresc sä deschizri
la Caransebe§ un liceu românesc, dar nici
In ziva de azi n'au primit nici un rAspuns.
Tot astfel, la 1885, sinodul eparhiei române
ortodoxe a Aradului a cerut aprobarea ministe-
rului de instructie publicà pentru infiintarea unui
liceu romilnesc la Arad, dar cererea a fost res-
pins`á pe motivul CA un liceu romdnesc la Arad
nu corespunde intereselor statului, ci el mai mull
ar accentua separatismul politic".
Dup4 cum se vede din cele de mai sus, cele
4 milioane de RomAni, cetäteni ai statului un-
gar, abia au 4 liree §i un gironaziu, o §coalà
§i comercialri, intretinute toate din avutul §i
sudoarea lor, e când Sa§ii, cari sunt nurnai
230.000 la numrir, uosedà 4 licee clasice, until
real §i un gimnaziu. Re me deci pentru Sa§i
un liceu la 40.000 de suflete, iar pentru Romdni
un liceu la 700.000 sufletel
Este evident cà acest numAr mic de §coale
secundare nu e suficient pentru Iloniâni, tAtg
vrerne pentru Sa§i el este mai inult decat ire-
buie. Din. aceastà cauzà, cei mai multi elevi
români sunt nevoiti sà frecuenteze licee ungu-
re§ti, al c'Aror nunair in toat6 Unaaria se ridicA
la 155, in afarà de 28 gimnazii §i 32 §coli reale.
Asile!, in anul §colar 1911-12, din 4256 elevi
români cari frecuentau §coale secundare, numai

www.dacoromanica.ro
184

1913 cercetau §coli române§ti, restul capatand


instructie in §colile ungure§ti.
La cele douà universinti din Cluj §i Budapesta,
e o adevarata batjocura ce se intampla cu ca-
tedrele pentru istoria literaturei române§ti. Ca
titulan i ai lor figureaza doar cei mai abjecti re-
nega ti ; Moldovan Gergely la Cluj §i clr. Szie-
geszku Jozsef la Budapesta, lipsiti §i unul si
altul nu numai de dragostea, dar §i de cuno-
§tinta limbei române.
Singurele institute de invätamant nmase pana
azi neinfectate de cultura maghiara" sunt cele
6 seminarii de teologie de pe langa scaunele
episcopale. Dar ochii §ovini§tilor din Budapesta
sunt atintiti §i asupra lor, daca cuniva ar ie§i
victorio§i din actualul rasboiu.
In asemenea conditiuni vitrege, 1§i poate ori-
cine inchipui ce cultura detestabila i§i pot ea-
§tiga elevii români in scoalple ungure§ti, din cari,
fan sà vrea, nu ies dealt cu dispre pentru tre-
cutul nostru, pentru literatura noastra, pentru
viata §i viitorul neamului nostru. In special
cärtile de istorie intrebuintate in aceste §coli
sunt pline de fal§uri §i neadevaruri .cu privire
la trecutul poporului nostru, ceeace are de multe
ori ca rezultat ca elevului roman sa-i fie ru§ine
ca e roman. Exceptiile stint fericite.
Din cauza acestui sistein nenorocit nu e de
mirare daca in nivelul cultufal §i sufletesc al
Românilor de dincolo se constan in ultimul timp
o dureroasa scadere, precum §i o cre§tere sim-

www.dacoromanica.ro
185

titoare a speciei de renegati. Lovità astfel in


inima ei, cultura romäneascg din Ardeal este
azi amenintatg mai mull, decat ori cAnd de pri-
mejdia nimicirei, care fatal se va resfrAnge apoi
cu timpul asupra intregei suflgri romänevti.
Sprijinul pe care ni 1-ar fi dat Habsburgii
pentru sustinerea i desvol tarea culturii noastre,
e de domeniul fanteziei. 5 i e o mare grevalg
a crede cà ne vor sprijini de aci inainte. Sin-
guri, din propria noastrg trudg, ne-am creat tot
ce avem.
i singuri stgm i astgzi in fata sfortgrilor sis-
tematice cari vor sà ne cutropiascä, atacAndu-ne
deodatà pe toate terenele i sustinAnd lupta cu
toatg energia unei puternice organizatii de stat.

XXVII
Magh iarizarea.
Legile din 1867 ne scoaserä din mAna Habsbur-
gilor, cari chiar dacg nu ne-au voit binele, ci
vi-au vgzut inainte de toate de afacerile lor,
totuvi s'au purtat mai omenevte, i ne deterg
pe mäna maghiarismului, care, precum am amin-
tit, ajunse in conceptiile sale de viatà pe un
povärniv vovinist primej dios nu numai pentru
noi, ci i pentru el insuvi.
Am relevat cà scopul, pe care II urrntireau
fat-A de noi Habsburgii, atat singuri, cgt i dup6
1867, cu ajulorul Ungurilor, e deslipirea noastril

www.dacoromanica.ro
186

de Regat, crearea unei prgpgstii, peste care


nu mai putem arza pod intre noi cei din Ardeal
cei din Regat. Ungurismul nu se mai mul-
lume§te cu atat : cu crearea unei deosebiri su-
flete§ti. Ii trebuie o contopire neconditionatà
cu elementul unguresc. In vederea acestui scop,
indatà dupg transactia din 1867, i§i organizeazg
intreaga administralie, justitia i invätilmtintul.
Maghiarizeazg inainte de toate institutiile de stat,
de§i aceasta era in contrazicere cu legea de na-
tionalitgti, care cerca crearea de institutii cultu-
rale §i pe seama celorlalti. Justitia e maghiari-
zatg complect, se interzice intrebuintarea altei
limbi decgt a celei maghiare. Acela§i lucru se face
cu administratia, cu finantele. Piing unde poate
ajunge nebunia aceasta, e dovadg §i faptul ne-
insemnat in sine, &A functionarilor dela cgile
ferate li se interzice ori-ce conversatie in altg
limbg decat cea maghiarg, in contact cu publi-
cul romfm sau de an' limbg.
Se organizeazg apoi invgllimântul deaseme-
nea in acela§i scop. Limba maghiarg intro-
dusg In §coalele poporale la anul 1879 inteun
numgr restrâns de ore, cg§tigg an de an, pang
ce in sfar§it In anul 1904 Albert Berzeviczy vine
cu un proiect de lege, in care cere ca in invIllg-
mântul primar sg se introducg 17 ore sgptg-
mânal la limba maghiarg, lgsând abia 15 ore
pentru celelalte studii. La 1891 se voteazg legea
grAdinilor de copii, care stabile§te cri ocupalia
copiilor de 2-6 ani, din aceste grgdini, e sti

www.dacoromanica.ro
187

meargä mänä in mänä cu introducerea lor in cu-


no§tintele limbei maghiare, ca limbsä de stat",
pe care astfel copiii sä. o invete inainte de a
incepe §coala primarä. Deasemenea stabile§te
scopul acestor §coale e sä trezeasc i sä des-
volte in sufletele copiilor sentimente de alipire la
patria maghiarà §i con,tiinta c1 apartin la na-
tiunea maghiarg".
Educatia in sens national maghiar e urniri-
ritrade organele §colare ale statului, dela
ministru pänä la cel din urrnä copist. Scopul e
inainte de toa te stärpirea con§tiinte
nationale in cei cari apartin nationalitätilor §i
apoi alipirea lor definitivä la ungurism. Maghiari-
zarea li se pare lor eh' prin §coale ar putea
ajunge la rezultatele cele mai bune. O märtu-
risesc ei înisi, scotând cu mare bucurie la ivealri
acele cazuri unde §coalele in anumite tinuturi
române§ti au isbutit sà maghiarizeze.
Sistemul urmat aci e cunoscut. Se inläturil
din §coalele noastre mai intäi tot ce ar putea
trezi in noi mândria de Români. Pärtile de
istorie rointìneascri din cärtile de lecturä mai ve-
chi sunt eliminate §i inlocuite cu pärti din istoria
nationalä maghiarä. Acum doui ani era vorba
In anumite cercuri ale Ministerului Cultelor din
Budapesta ca pe seama §coalelor secundare ro-
mane§ti sà se alc6Luiasc6 chiar un astfel de manual
al istoriei literaturei române§ti, care sä nu cu-
prindä decfit pe scriitorii ardeleni, de oarece
ceilaiçi fac parte din literatura altui stat §i altei

www.dacoromanica.ro
188

natiuni ; se cerca deasemenea elhninarea tutu-


ror pieselor de lecturä, ai c'äror autori erau din
Regat. Se argumenta : elevul e dornic s'A afle
§i cine a fost scriitorul, iar lucrul acesta Ii poate
trezi idei, cari sunt incompatibile ca aparti-
nerea la natiunea politicA ungarA.
Editiile consecutive ale manualelor dovedesc
ce repede a trebuit s'A se intAmple transformA-
rile. Dela o vreme, din interes pedagogic, s'au
alcAtuit cArti bilingve, ungaro-romAnesti". De
aci apoi pAnA la cartea curat ungureascA nu mai
decAt un pas.
In 1907 se voteazA legea lui Apponyi, prin
care scoalele sustinute de Doi cretäreste, cu
atAtea i atAtea jertfe, ajung la discretia orga-
nizatiei administrative a statului, care potrivit
indrumArilor de sus si indemnurilor pe cari i le
da societatea ungureaseä, se interesa de un singur
lucru : intru cAt progreseazA instructia limbei
maghiare. In §coalele noastre Istoria (numai
istoria ungureasCA !), Geografia, Constitutia, CAn-
tArile, apoi Aritmetica chiar, au s'A fie in limba
maghiarA. Noua lege stabileste doar hot'Arit, care
scopul : educatia nationalA maghiarA a na-
tionalitAilor prin limba maghiarA i prin toate
celelalte elemente, cari sun t in mAsurA de a pro-
moya cultura maghiar4". Si instructia pe care
vor face invAtAtorii jurati, cA vor fi credinci6si
natiunii maghiare, trebuie sA fie in asa fel incAt
copilul, dupti 4 ani de scoalg, s'A stie vorbi
scrie ungureste fArA mari greutAti in exprimarea

www.dacoromanica.ro
189

ideilor. In §coala de repet4ie, totul va fi ungu-


resc. InVätätorii au obligatiunea ca chiar in
afaril de §coa1à si vorbeascà" cu elevii in limba
ungureascä. agile de sludiu vor fi fgcute dupà
planul Ministerului, dupil continutul indicat de
el §i corespunettor scopului ce are ssa urmäreasc6
§coala. Ori-ce lips6 din program in sensul in-
dicat de forurile guvernului, are sA fie pedepsitA
cu cea mai grozavä asprime : Cu inlàturarea in-
sau cu inchiderea §coalei.
Astfel am pierdut, numai in ace§ti ani din
urm6, pAn6 la 600 §coale primare 1
Apropierea ràsboiuiui a rácut sà rilsune din
partea unor frunta§i politici unguresti §i chiar
din partea prim-ministrului, con Lek Tisza, gla-
suri ceva mai impAciuitoare. Se incepuserà chiar
tratative pentru o potolire a noastr5, ceeace
insemna : pentru c4tigarea simpatiei Regatului.
Intre alte fleacuri ce ni se ofereau, contele Tisza
f'ágäduia §i o micg schimbare a legei apponyiane.
A §i pus-o apoi in aplicare : ministrul instructiei
a dat un ordin prin care se introducea §i in
§coalele de sta t, din tintiturile românqti, limba
romanà pentru Români §i anume, dac5 invä-
Vátorul e stApan pe limba aceasta, fixandu-se
planul care are sà fie urmat. Cum insii invg-
tätorii de stat apro ape nieáiri nu §tiu romismete,
ordinaOunea ministeriahl 1.5111111)e in Manitom!
Oficial numai.
Programul e §i mai interesant. I,imba rornânà
poate fi intrebuinlatil in scoala de stat cu majo-

www.dacoromanica.ro
190

ritate romAn'A de elevi, daca 2nvätätorul §tie ro-


m&neVe, insA pe o scarä numai ata de intinsä
cal se cere pentru inlesnirea invätäturei limbii
maghiare". Se d'A .5i un exemplu : CAnd e vorba
s'A invete elevul un cuvAnt maghiar, mai inainte
s'A se facA uz de mijloacele intuitive prin actiune
§i numai pe urm'A, pentru in telegerea sigurA a
notiunii, sA i se spunA elevului in limba maternA,
sau s'A i se cearà s'o spun'A el, fiind aceasta un
motiv de adeverire cA a inteles, iar dupri aceasta
sA se spung de mai multe ori in limba maghiarg".
A§a dar in limba romAneascA n'are s'A se in-
vete nimic, ci are s'A serveascA numai ca ajutor,
acolo unde se poate, pentru invAtarea limbei
maghiare. Scopul e deci acela§i, care a fost In
totdeauna : ruperea elevului de &al-A neamul
sAu §i alipirea de neamul unguresc in con§tiintA
§i limbA.
lmpotriva §coalelor secundare se dau atacuri
tot a§a de sistematice. De unde la inceput nici
nu se pomenea de limba ungureascA, incetul Cu
incetul aceasta s'a introdus tot mai mult, iar in
anii din urmA s'a inceput chiar s'A se pretindA
ca jumAtate, dacA nu intreaga instructie a §coa-
lelor noastre secundare sA se intAmple in aceastA
limbA. S'au cáutat fel de fel de chitibu§uri, mici
portite, pe unde sà se poatA strecura mai bine
ungurizarea. La Blaj §i Bra§ov nu s'a putut
acest lucru fiind i vigilenta mai mare ; insA la
Beiuq, unde pástorirea bisericeascA a suferit §i
sufere de slAbiciune i acum, s'au intrebuintat

www.dacoromanica.ro
191

toate trucurile si in sfilrsit ungurismul a isbutit


ca in clasele superioare ale liceului studiile 0 se
faca numai i numai in limba ungureascii, intru
toate identic cu histructia din liceele statului.
.5coala susfinutä deci pe banii noqtri serve§te sco-
purilor distrugerei noastre 1
Institutiile cari ne-au mai rgmas si s'au argtat
mai rezistente in lupta pentru pgstrarea indivi-
dualitgtii românesti sunt toate in leggturg cu
biserica, acest stalp care ne-a sustinut si ne sus-
-tine si azi. Ocarmuitorii unguri au vgzut foarte
bine acest lucru si au simtit si mai bine piedeca
ce li se punea in cale. Incep deci cu toate mijloa-
cele ingenunchiarea ei. Legife cari s'au adus in
privinta scoalelor erau toate o incglcare a auto-
nomiei bisericesti, Oki toate scoalele eran sub
scutul bisericei, care, in baza legilor votate de
parlament si sanctionate de impgrat, avea drept
sg dispung de limba si instructia dinteinsele.
Nimicirea scoalelor nu era insg suficientg pen-
tru progresul maghiarizgrii. De aceea fruntasii
misegrii unguresti se gAndesc la aservirea bi-
sericei si la intrebuintarea ei pentru scopurile lor.
Lozinca ce se dg e : nimicirea caracterului ro-
manesc al bisericei ortodoxe §i al celei unite, trans-
formarea ei din institufie naiionala in institufie
ungureascil .
Cum preotimea a fost totdeauna elementul cel
mai rezistent la atacurile de maghiarizare, gu-
vernul ungar se gAndi intgiu la infrângerea ei.
li acordà ajutoare de stat, numite congrua",
www.dacoromanica.ro
192

§tiind foarte bine 61 ghiftuirea cu bunAt4i va


duce in curAnd acest organisni la sl5biciune
distrugere. i inteadevàr in cAtiva ani preotimea
in multe locuri e transformatà : congrua §i-a
fácut efectul.
Se merse acum cu un pas mai departe : se
infiintà episcopia greco-catolicsa ungureascg. de
Hajdu-Dorog. Se deta§arA din episcopiile greco-
catolice române§ti toate acele sate unde poporul,
fiind amestecat cu Ungurii, vorbia §i ungure§te,
dar unde in urma bisericei sale §i a §coalelor confe-
sionale era totu§i in legAturà cu Românismul, §i
se repartizarà la noua diecezà, a cArei limlA in
administratie §i in serviciul divin, chiar in ciuda
bulei papale, e cea ungureascA §i care stràbAtutà
de §ovinismul societAtii maghiare imperialiste
in6bu§e sau izgone§te tot ce mai poate fi româ-
nesc in sufletul credincio§ilor. Efectul e sigur.
In curând toate satele acestea vor fi deslipite
definitiv de trunchiul neamului nostru §i vor
face parte din natiunea ungureascA.
Fatä de biserica greco-catolicri astfel tendin-
tele de maghiarizare §i-au creat berbecele cu
care au s'o fastoarne ; trebuia acum un astfel
de berbece §i falà de cea ortodoxà. In anii din
urmà intreaga pres6 maghiarà a inceput s'a." pre-
tindà ca sA se intemeieze o episcopie pe seama
maghiarilor greco-orientali". Se argumenteazil
cä stint sate intregi de Unguri, cari tin la legea
aceasta a r5s6ritului. Zadarnic s'au ridicat pro-
teste din partea noastr5, zadarnic am diwedit.

www.dacoromanica.ro
193

In mai multe rânduri CA nu sunt astfel de sate,


ci cel mult unele bilingve §i ici colo mici frac-
tiuni de ortodoxi, cari au fost Români §i in
urma imprejurkilor 0-au uitat limba lor. Noi
vorbiam in vânt §i am putea tot vorbi in sensul
acesta Nu vom fi ascultati, fiiiidc4 e
alkuri interesul lor. Daca episcopia ortodoxa pla-
nuita la Sente§, 'Inca nu s'a intemeiat, ea are sa
se intemeieze in curand. 5i aceasta cu atât mai
u§or, intru cilt la infiintarea ei nu se vor putea
ridica obiectiuni din partea nici unui scaun papal,
cum se putea intknpla cu cea dela Hajdu-
Dorog.
Scopul acestor douä episcopii ungure§ti, ri-
dicate astfel impotriva bisericilor noastre, e evi-
dent in strânsrt legnurà cu progresul maghia-
rizärii : pedeoparte sprijinesc maghiarizarea, pe
de altà parte creiazà intre cei maghiarizati §i
cei rä'ma§i la legea lor veche o peäpastie, despk-
tindu-i §i pàstrând astfel pe neofiti pentru ma-
ghiarism.
Pe lângA aceste mi§c6ri, tot sub oblkluire
mai inaltà, cugetà §i lucreazà in acest sens in-
treaga societate ungureascà. Se infiinteaz6 so-
cietäti, reuniuni, tovArà§ii agricole", al ckor
scup e propagarea duhului unguresc. i toate
acestea sunt sprijinite in actiunea lor cu bani
grei din budgetul statului. Societatea culturalà
din Ardeal Emke", apoi cea din sud, din Bkiat,
Dmke", sustinute cu milioane de coroane, ri-
dicA §coale prin satele locuite de nationaliati
Rusu Abrudeanu 1.3

www.dacoromanica.ro
194

si le sustin in cel mai sovinist spirit, tipAresc


cärti, acordà ajutoare de bani pentru propovä-
duirea maghiarizärii. Au fixat chiar premii ton-
siderabile pentru acei institutori, färä deosebire
de nationalitate, cari vor dovedi progresul cel
mai mare in instructia limbei maghiare la po-
porul românesc. i s'au intämplat si cazuri du-
reroase, csä invätätori de ai nostri au dat concurs
la aceste premii.
Aläturi de actiunea impotriva scoalelor si a
bisericilor, guvernele unguresti intrebuintarä Incä
un mijloc mai puternic, mai primej dios decAt
acesta : colonizärile. In tinuturile romanesti se
aduserä Unguri depe ses sau din alte pärti unde
o duceau mai räu materialiceste. Pe bani de-ai
statului li se asigura o situatiune mai bunà, li
se asigurau scoalele si bisericile, usurându-i astfel
de alte sarcini, si li se ceru in schimb sä fie Unguri
adevärati, sovinisti si indärätnici.
Cum insg colonizärile la inceput se arätau cu
mari defecte, se adoptà principiul lui Gustav
Beksics, care in cAtiva ani fAcu adevärate ravagii :
s'a pus tot pondul pe maghiarizarea oraselor.
Acestea fiind odatä cucerite, dela ele Ungurii se
vor cobori tot mai mult asupra satelor din jurul
lor si astfel in blocul românesc se vor introduce
spärturi pornind dela aceste centre. Rezultatul
a fost uimitor : in Ardeal toate orasele, gall
doar de Sibiu si Bistrita, sunt azi ungurizate si
In unele locuri a si inceput influeiga dezastroasä
asupra satelor. Ar fi destul ca cineva sä cunoasc5.

www.dacoromanica.ro
195

satele din jurul Clujului, via ta i limba deacolo,


ca sä-si facä o idee lärnuritä despre marele
pericol care ne ajunge in urma acestui sistem.
Cum apoi omul särac e totdeauna mai usor
de cAstigat, s'a pus tot interesul pe imbogätirea
Ungurilor si pe imbogätirea Säcuilor. Ungurilor
de printre Români li se fäcurä tot felul de fa-
voruri. Prin tinuturile säcuiesti se clädirä sosele,
linii ferate, fabrici, Intreprinderi mari, menite
sà aducä bun'ä stare poporului de acolo, iar ti-
nuturilor românesti nu li s'a dat nici cel mai
mic sprijin. Ar fi destul sà arunce cineva o pri-
vire asupra retelelor de linii ferate ale statului
ungar, ca sä vadä Ce a fäcut acest stat pentru
tinuturile românesti.
A adus acest sistem apoi inc6 o nenorocire, a
cärei inläturare nu se va putea face si intâmpla
deckt ()data' cu inläturarea stäpânirii unguresti :
funclionarismul qovinist budgetivor. In slujbe, la
administratie, la justitie, la cäile ferate, la in-
stitutiunile financiare ale statului s'a procedat
cu cea mai mare urà fatä de elementele nema-
ghiare si mai ales fa-0 de cele românesti Mt%
considerare la aptitudinile lor. Românii au fost
inläturati consecvent, urrnärindu-se prin aceasta
impiedecarea formärii unei societäti solide ro-
mânesti i crearea de societate ungureascä pre-
tutindenea. lar aceastä societate de functionari
atkrnktoare de stat, crescutà in spiritul lui
träind in acest spirit, nu poate avea altä actiune

www.dacoromanica.ro
196

cleat pe acea a Indrumatorilor : nazuinta de


maghiarizare i dispretul suveran fata de noi.
Daca ne gandim ca In Ungaria sunt aproxi-
mativ 500.000 functionari In slujba statului §i
am socoti cate 4 membrii de fiecare familie, am
ajunge astfel la concluzia cà statul ungar sustine
din budget 2.000.000 oameni. Aceste douli mi-
lioane sunt Unguri, numai Unguri. Fiind neamul
unguresc un popor de 8.000.000, statul sus fine
din propriile lui cheltuieli a patra parte a acestui
neam. Astfel bale celelalte nafionalittifi, nu-
mtir de 12.000.000 oameni, impreunet- cu 8 mili-
oane Unguri, jertjesc muncá§i bani pentru stat,
ca acesta la reindul sclu sei poard susfinea a patra
parte din neamul unguresc §i sä inIrcing6 pe tog
i sà ne gandim bine : In cadrul acestui
ceilalfi.
funcOonarisna intra profesoH, judecatorii, In-
va ptorii, in Ill deci intreaga clash' intelectuala
a unei 4àri. Astfel din banii no§tri se sustine in-
treaga clasä intelectuala a Ungariei, care fiind
recrutata numai din Unguri, e Inainte de toate
a lor §i a noastra de loc.
Exista deci in Ungaria o 'Mull sociala ung,u-
reasca, o clasa intelectuala' cu mult mai mare
de cum ar permite aceasta märimea neamului
unguresc. Activitatea acestei clase, care astfel
e a ungurismului §i e patrunsa de un spirit arhi-
§ovinist, se exercita asupra intregei populapuni
§i are scopul dictat de insu§i sufletul §i educatia
ei : ungurizarea.
La noi s'a vorbit mult de aceasta primejdie

www.dacoromanica.ro
197

§i totdeauna ne-am imbärbätat. Am accentuat


mereu a nu ne pasà, a vom rezista §i acum,
cum am rezistat veacuri dearändul, a Ungurii
sunt element inferior nouà §i ca atare nu ne vor
putea cuceri niciodatä. Ne-am läudat In gazete,
In conferinte, In discutii, in familie chiar §i nu
ne-am gandit niciodatä a In realitate suntem
cu mult mai slabi. Stärn In mijlocul unui foc
concentric : ungurismul tinde spre scopul säu,
pe toate aile, prin bisericil, prin §coale, prin co-
lonizAri, prin functionarism, §i fiecare zi care
trece ne sapà energia. In nici o direcfie n'au lost
guvernele ungure§ti aqa de std. ruitoare §i consec-
vente §i n'au lucrat a. a de bine dupä un plan ca
pe terenul ungtirizeirii. La Budapesta se tine
seamg nu numai de fiecare sat, ci §i de fiecare
inidivid cucerit pe seama lor.
5i maghiarizarea face progrese, oriat am spune
noi cä nu e adev'ärat. In Ssátmar, Bihor, Mara-
murà§, Ricuime, uncle in sate se mai vorbia in
2 limbi, in urma mä'surilor luate de organele
ungure§ti, bimba româneasa a släbit, iar tine-
retul nici nu o mai vorbe§te. Nu e primejdie
de ungurizare la centru, ci la margini, acolo unde
falazurile ungurismului 'in fiecare clipd rup die o
bucatä din litoralul nostru. E bine s'á ne gändim
serios la a ceastà primej die, ad e mult mai gro-
zavA, de cum ne-am inchipuit-o andva. Daa
se va continua ap, in 40-50 ani de zile pu-
terea noastrà e spartà, noi suntem invin§i de-
finitiv. 5i and Ardealul va fi invins, §tie bunul

www.dacoromanica.ro
199

Dumnezeu ce se va alege §i de restul neamului


românesc 1
XXVIII.
1913.

Räsboiul balcanic cu principiile lui de in-


tregire nationalä a avut darul sà intäreasca pre-
tutindeni ideia nationalä §i nädejdea unei noui
aranjari a granitelor politice, potrivit granitelor
etnice. Austro-Ungaria fu cutremurata de un
fior adanc prevestitor de primejdii. Biruintele
Slavilor avura darul de a trezi mandria i ali-
pirea Ltd de ei in toti Slavii Austriei. Pan i
aceia cari erau pe povarni§ul ungurizarii se po-
menirä deodata vorbind cu dragoste de regele
Petre Caragheorghevici i de vitejia biruitorilor
dela Kumanovo §i Adrianopol. Se simtia ca e
cu neputinta ca o aranjare conform principiului
nationalitatilor in Balcani i o intarire a pu-
terii sarbe§ti sä nu influenteze in bine §i sa" nu
accelereze deslegarea chestiei de nationalitati in
Austria §i mai ales In Ungaria.
Noi, Ardelenii, eram mai ingrijorati. Ochii no-
§tri in vremea din urma erau atintiti numai spre
Bucure§ti. Si biruintele aliantei balcanice ne du-
reau, pentruca Romania nu lua parte la ele. Ne
temeam ea toti se vor alege cu cate ceva ;
numai Regatul roman i printeinsul neamul
romanesc va sta nemiluit la o parte ; cà toti
1§i vor indeplini idealul lor, numai noi ne vom
www.dacoromanica.ro
199

indepärta de dânsul i vom rämânea slabi in


mijlocul unor vecini, cari §i-au ca§tigat puteri
noui. Nu ne mai interesa soarta'Austro-Ungariei,
a statului din care fäceam parte, i cá'utam sä
deslu§im ce se va intâmpla cu Romania.
Cand guvernul roman a inceput tratativele
pentru revendicsári §i compensatii, intreaga su-
flar'e româneasc5 din Ardeal a0epta infriguratä
rezultatul. Nu mai era nimeni nici in pätura de
sus, nici jos in popor, care in adâncul säu sä nu
fi sim tit glasul sangelui ce ne leagä §i care sä nu
fi auzit cum §optia stäruitor inteinsul convin-
gerea cä puterea noastrà e in baionetele Rega-
tului §i cä ceasul cel mare se apropie.
Declararea mobilizärii generale §i apoi a räsbo-
iului in 1913 a fost ca un fulger, care te treze§te
din nesigurantä. A§teptarea inàbu§ità a rupt
deodatä zägazul §i dela un capät la celälalt al
pämântului românesc de sub Habsburgi a izbuc-
nit acela§i chiot de bucurie §i de incredere in
viitor, care se rostogolia §i pe sträzile Bucure-
§tilor. i, ca nici odatä in trecutul nostru, la
Sibiu, la Bra§ov, la Cluj §i chiar la Budapesta,
glasurile se pomenirà deodatä intonând biruitor :
Träiascä Regele !"
Mobilizarea, mar§ul fulgerätor asupra Sofiei
au trezit pretutindeni nu numai mandrie, ci dra-
ouste fanaticä fatä de armata românä : in mana
ei e puterea Regatului §i izbAvirea neamului.
Am väzut oameni cari mai inainte se desintere-
saserä de chestia nationalà, am väzut apoi preoti,
www.dacoromanica.ro
200

invatatori, tarani chiar urmarind i subliniind


pe harta Ferdinandovo, Vrata, Orhania i cele-
lalte localitäti pe unde, dupa tirile gazetelor,
trecea armata romana. i din cand in cand de-
getul mai aluneca si peste Carpati i sufletul
insotia gestul cu cate un oftat de dor si na-
dejde...
Campania din Bulgaria si izbanzile ei au trezit
constiinta nationala mai mult decat 50 de ani
de propaganda politicsä. De sus si pana jos toata
lumea româneasca a inteles cá soarta noastra
are sa se decida in Regat, ca dela Habsburgi
Unguri nici nu trebuie sá avem naivitatea de
a ne astepta la altceva deal la prigoniri,
ceasul mântuirii se apropie si tinuturile roma-
nesti vor ajunge toate sub stapanirea romaneasca.
Sufletele i darimasera granitele i asteptau o
mare conflagratie europeanä, ca nadejdea sa se
izbandiasca.
Astfel la ceeace cu un an mai inainte n'am
fi indraznit nici macar sa ne gandim, acum ni
se 'Area deodata foarte firesc lucru. §i sa nu se
uite cá ceeace e firesc, e totdeauna trainic
realizarea nu zaboveste mult. Daca trupele ro-
mane in campania din Bulgaria si-au pregatit
fortele ca sä treaca varfurile Carpatilor, neamul
românesc de sub stapanirea ungureasca si au-
striaca pregätit sufletele ca sá le astepte.
§i le asteapta...

www.dacoromanica.ro
201

XXIX
Ineheiere.
In jurul nostru se petrece cea mai grozava
catastrofa din cate au lovit vre-odatà omenirea.
noi stain uluiti in fata ei ; in minte ni se
deschid perspective noui, abia intrezarite in
alte vremuri §i cumpanim pasul ce va trebui
sa-1 facem, De acest pas a-lama existenta noa-
stra ca stat §i neam românesc. Granitele rega-
tului nostru in adâncul sufletelor nu se sfar§esc
la Varciorova, la Predeal sau la Ungheni, ci
acolo unde inceteaza cuvântul nostru §i incep
alte balbaite graiuri". Pe puterea acestui stat
din inimile noastre se razima cladirea de azi a Re-
gatului roman. Ori-ce lovitura asupra celui din-CM
se va repercuta dureros asupra celui din urma.
Pierderea unei parti a neamului românesc in-
seamna primejduirea i apoi cu siguranta nimi-
cirea acestui Regat.
S'au rostit istorici, geografi, diplomati, literati
toti constata ca pentru existenta in viitor a
statului §i poporului roman e imperios necesar
ca in fortul natural al Ardealului neamul ro-
mânesc sa fie stapan §i cà acest neam sa fie pa-
truns de o profunda con§tiinta a unitatii §i pu-
terii sale.
Ei bine, tocmai in acest tinut de romanitatea
caruia atarna ins4i viata noastra ca neam con-
§tient §i nu notiune etnografica, e mai primej-

www.dacoromanica.ro
202

duirá existenta noasteä. Patru milioane de ro-


mâni, jum'Atate din populatia Regatului, sunt
pe cale de a sucomba sub povara unei politici
de veacuri du§m5noasAnoun. i situatia lor nu
se poate imbunäTäti, pentrucà e cu neputintá
sA se schimbe mentalitatea §i traditia de veacuri
a ocArmuitorilor. Habsburgii §i Ungurii i§i au
interesele lor, iar dceste interese au fost i vor
fi in totdeauna protivnice infárirei noastre. In
politica lor din trecut e §i cheia politicei lor din
viitor.
Habsburgii in toate gesturile lor fa tà de noi
ne-a.0 considerat numai intru at le slujiam de
unelte pentru satisfacerea ambitiilor ce nutriau
asupra ràskitului. Le trebuia Ardealul : l-au
luat. Le trebuiau Tärile române§ti i gurile Du-
nArii : au r5pit Bucovina, au tinut ocupatà 01-
tenia, au trimis comisii, cari sä ne pretuiascA.
si daeä n'ar fi fost §i alte evenimente, insu§i
Regatul liber de azi n'ar fi altceva deckt o pro-
vincie austriacg, unde in urma bogätiilor ce cu-
prinde s'ar fi scurs toatà §leahta flAmândà dela
Viena 011'6 la Tarnopol §i ar fi innàbu§it cu
vremea ori-ce viatà româneascA. In Ardeal §i
Tara ungureaseä ne-au invrAjbit cu totii ; ne-au
mângâiat din cAnd in când, ca sà ne loveased
cu atAt mai tare cu mAna altora. Ne-au ridicat
In picioare de atâtea ori, ca sä sperie pe Unguri
cu noi §i indat6 ce ne implineam menirea de
matahale, eram inlAturati cu piciorul. Ne-au
rácut fkäduinte peste fAgAduinte §i tot de atAtea
www.dacoromanica.ro
203

ori s'a dovedit cà ne mintiau in modul cel mai


neru§inat.
Insu§i släbänogul de Frantz Iosef I n'a
fäcut altceva cleat ne-a mintit i ne-a jertfit
vreme de aproape §aptezeci de ani, drept recu-
no§tintä c6 ne-am värsat sängele pe toate cam-
purile Europei sub steagurile §i pentru mäntuirea
stäpânirei lui. Politica Habsburgilor nu putea
avea consideratie deckt pentru planurile sale.
Intemeierea României unite §i ridicarea ei trep-
tatà le premejduia Ardealul : au dat deci Ungu-
rilor frâu liber spre desfiintarea elementului ro-
mânesc dinteinsul. Dar le lua §i nädejdea unei
dominatiuni economice : §i atunci Habsburgii nu
mai scapä nici un prilej pentru a lovi in insu§i
statul romän §i a-i impiedeca intärirea. Când se
face unirea tärilor surori, ei singurii,§i Meth
Turci sunt cari protesteaz6 in fata Europei.
Când se instituie Comisia dunäreanä, ei sunt sin-
gurii cari cer excluderea României. Mid se in-
cheie tratatul de Bucure§ti, ei snnt singurii cari
cer revizuirea lui. Oare sunt acestea semne de
simpatie fatà de statul §i neamul românesc ?
Nu-s oare mai curând dovada c'ä scopul lor e
acela§i ca §i in trecut : aservirea noastrà totalä
§i intinderea stäpânirii lor la gurile Dunärii §i
Marea Neagrä ? i in astfel de imprejuräri, când
scopurile lor sunt cunoscute §i strädania Ion evi-
dentä, se mai pot a§tepta Românii de sub °big-
duirea lor la vre-un semn de sprijin ?
Despre Unguri cel putin am §tiut in totdeauna
www.dacoromanica.ro
204

cA ni-s vrAjmasi. i apgrarea nu ne-a fost in


totdeauna Mk' succes. Inteadevär, primejdiosi
pentru noi au ajuns abia in acesti 40 de ani din
urma, de cand dinastia vede inteinsii cel mai
compact si mai unitar element din monarhie
0 a fAcut dinteinsii stalpul säu. Constienti de
importanta lor in fata tronului asa de labil,
Ungurii acum nici nu mai cunosc margini in
furia lor de sovinism. Vor sà intemeieze cu ori-ce
pret un stat mare unitar national, a cgrui po-
pulatie dela Leitha la Carpatii Vrancei si dela
Tatra la Dunäre si Saya sä nu vorbeaseä cleat
o singurä limbg : pe cea ungureascä. i precum
am arnat, ideia nu-i t6cmai asa utopicä. Dei
incet, dar face incontiMiu'progrese. In interesul
ei sute de bärbati de ai nostri au fost spintecati
de baionetele jandarmilor. i doar n'aveau altä
vinä bietii, decát ea' erau Romani.
Existenta noastrà in Ardeal e amenintatä in
cel mai primej dios chip. i Ungurii cu sovinismul
lor, nutrit parfa la paroxism de literaturà
ziaristicä, nu sunt poporul, care sä se lase de un
plan asa märet pentru dansii. Dar nu numai atát.
In anii din urmä, ca si la 1848, ziarele i revistele
unguresti ocupandu-se de chestiunea româneascA,
tot mai mult accentuiazà pretinsele drepturi ale
regatului ungar asupra Munteniei i Moldovei de
pe vremuri. Nu e oare i acesta un semn
politica Ungurilor e aceeasi ca si a Habsburgilor
tinde deasemenea la ingenunchierea noastrà ?...
dusmäniti de Habsburgi, schingiuiti

www.dacoromanica.ro
206

de Unguri, amenintati cu desfiintarea si chiar


cu stArpirea, Românii de sub st5pAnirea Habsbur-
gilor isi asteaptä mântuirea. i gAndindu-se si
la soarta Basarabiei, stiu c5 aceastà mântuire
nu poate veni cleat, dela cei de un sAnge cu dânsii.
Privirile In asteptare ingrijoratà se indreapa
spre stramtorile Carpatilor si asteapt6 ca la co-
titurà s5" se iveascä" odat5 sclipirea baionetelor
românesti.
BucureVi, 1 Maiu 1915.

www.dacoromanica.ro
SUMAR
Pag.

Prefata 5
Conflictul dintre trei elemente 7
I. Elementul romanesc . 8
II. Elementul unguresc 13
III. Dinastia Habsburgicit ...... . . . . 16
IV. Prima furie ungureasca : catolicizare i cal-
vinizare 20
V. Habsburgii In Ardeal 31
ID Unirea 36
VII. Framantärile episcopului Clain 45
VIII. Viclenia Habsburgilor 56
IX. Sperietoarea 63
X. Supplex libellus Valachorum" 67
XI. Pana la 1848 77
XII. Avantul uugurismului 81
XIII. 1848 86
XIV. Adunarea dela Blaj : Discursul lui Barnutiu £17
XV. Hotararile 100
XVI. Cu armele In mana 104
XVII. Rasplata I 110
XVIII. Iaril§i pe mana Ungurilor 117
XIX. Pasivitatea 123
XX. 1877/1878 128
XXI. Programul dela 1881 134
XXII. Memorandul 137

www.dacoromanica.ro
208
P.
Procesul Memoranduluia . . . . - . . . 152
Furia ungureasci i opinia publicA romA-
neascA 157
Noul activism 168
ScoalA i culturA .. . 171
Maghiarizarea 185
1913 198
Incheiere 201

www.dacoromanica.ro