Cadrul comunitar european. Profilul politic al Comunităților europene.

Cadrul instituţional al unei societăţi oferă structura care ghidează activitatea economică şi politică.
Structurile politice stabile, drepturile de proprietate bine definite şi recunoscute şi impunerea
contractelor prin regula legii au dus la reducerea costurilor de tranzacţie, explicând astfel succesul
economiilor dezvoltate ale lumii.

Uniunea Europeană se implică într-o varietate de politici-economice, sociale, de

reglementare şi financiare-respectiv în toate domeniile în care activitatea sa este benefică statelor
membre. Dintre aceste politici, se pot enumera:
 politicile de solidaritate ( cunoscute de asemenea sub numele de politici de coeziune) privind
aspecte regionale, agricole şi sociale;
 politicile de inovaţie, privind introducerea unor tehnologii de vârf în domenii precum
protecţia mediului, cercetarea şi dezvoltarea (R D) şi domeniul energetic.
Uniunea finanţează aceste politici printr-un buget anual de peste 120 miliarde de euro, la care statele
membre contribuie în mare parte. Acest buget reprezintă doar o mică parte din venitul colectiv al UE
(respectiv maxim 1,24% din venitul naţional brut cumulat al tuturor statelor membre).

Fondul de solidaritate al Uniunii Europene îi permite acesteia să susțină financiar un stat membru, o
țară în curs de aderare sau o regiune în caz de catastrofă naturală majoră.

Fondul de solidaritate intervine în principal în cazul unor catastrofe naturale majore cu repercusiuni
grave asupra condițiilor de viață, a mediului natural sau a economiei uneia sau mai multor regiuni
aparținând unui stat membru sau unei țări candidate la aderare.

Fondul de solidaritate contine urmatoarele caracteristici:

 Rapiditatea: FSUE a devenit mai rapid și mai flexibil în fața dezastrelor naturale. El nefiind
însă un instrument de intervenție în caz de urgență, eliberarea grantului integral este în
continuare condiționată de acordul Parlamentului European și al Consiliului, care poate
necesita mai mult timp. Comisia analizează dacă majorarea plăților în avans ar putea
contribui la accelerarea procesului de furnizare a finanțării din partea FSUE la fața locului.
 Coerența: FSUE completează în mod eficient alte instrumente ale UE care vizează gestionarea
riscului de dezastre, operațiunile de reconstrucție și regenerarea activității economice, în
special fondurile politicii de coeziune. În perioada 2014-2020, politica de coeziune investește
aproape 8 miliarde EUR în adaptarea la schimbările climatice și în ameliorarea prevenirii
riscurilor. Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia
a propus o concentrare și mai mare a investițiilor în acest domeniu.
 Eficacitatea: pentru ca intervențiile din FSUE să fie și mai eficace, Comisia și statele membre
vor colabora pentru a îmbunătăți rapiditatea și rigurozitatea evaluării daunelor și pregătirea
pentru a face față dezastrelor, de exemplu în domeniul coordonării instituționale. Comisia
depune eforturi pentru a furniza orientări, metodologii și bune practici în aceste două
domenii.
Politica în materie de inovare joacă un rol crescând în economie. Aceasta este benefică pentru
cetățeni, atât în calitate de consumatori, cât și de lucrători. Ea este vitală pentru crearea unor locuri
de muncă mai bune, pentru edificarea unei societăți mai ecologice și pentru ameliorarea calității
noastre de viață, dar și pentru menținerea competitivității UE pe piața mondială. Politica în materie
de inovare constituie interfața dintre politica în materie de cercetare și dezvoltare tehnologică și
politica industrială, având ca obiectiv crearea unui cadru propice introducerii ideilor pe piață.
Importanța politicii în materie de inovare este recunoscută pe scară largă. De asemenea, este strâns
legată de alte politici ale UE, cum ar fi cele privind ocuparea forței de muncă, competitivitatea,
mediul, industria și energia. Rolul inovării este de a transforma rezultatele cercetării în servicii și
produse noi și mai bune, pentru a rămâne competitiv pe piața mondială și a îmbunătăți calitatea
vieții cetățenilor europeni.

Pentru a schimba aceste tendințe, UE a elaborat conceptul de „Uniune a inovării”, care are ca scop:

 să transforme Europa într-un actor de clasă mondială în domeniul științei;

 să elimine obstacolele din calea inovării - cum ar fi costurile ridicate ale brevetării,
fragmentarea pieței, procesul lent de stabilire a standardelor și lipsa de abilități - care
împiedică în prezent intrarea rapidă a ideilor pe piață;
 să revoluționeze modul în care sectorul public și privat colaborează, în special prin
implementarea parteneriatelor pentru inovare dintre instituțiile Uniunii, autoritățile
naționale și regionale și mediul de afaceri.
Uniunea inovării este una dintre cele șapte inițiative-pilot din cadrul Strategiei Europa 2020 pentru o
economie inteligentă, sustenabilă și favorabilă integrării. Lansată de Comisia Europeană în octombrie
2010, ea are ca scop îmbunătățirea condițiilor și a accesului la finanțare pentru cercetare și inovare în
Europa, astfel încât ideile inovatoare să poată fi transformate în produse și servicii ce creează
generează creștere economică și locuri de muncă. O Uniune a inovării își propune să creeze o
adevărată piață europeană unică pentru inovare, fapt ce ar atrage companii inovatoare și
întreprinderi.
Printre alte programe ce au avut ca scop innovarea Europei s-a numarat si Orinzontul 2020.
În calitate de inițiativă emblematică a Strategiei Europa 2020, având ca obiectiv asigurarea
competitivității Europei la nivel mondial, Orizont 2020 constituie instrumentul financiar care prevede
implementarea Uniunii inovării. Deși este cel de-al optulea program-cadru al UE (2014-2020) pentru
cercetare, Orizont 2020 este primul program care include activitățile de cercetare și inovare.

Bibliografie:
Informatiile au fost preluate de pe:

https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/67/politica-in-materie-de-inovare

https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/newsroom/news/2019/05/15-05-2019-eu-solidarity-fund-
commission-proposes-eur293-5-million-for-austria-italy-and-romania-and-evaluates-the-fund