cp 2020 1822 Contencos ANP 0374112845 pag ¢ W AGENTIA NATIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLIC tet: p76 112741 en Vos, oar oven eae , rag, ade co onal A [rar | STAC 18 sep 2 ‘TRIBUNALUL BUCURESTI: 7 ANE 29829" SECTIA a I-a CONTENCIOS 5 4 : vendiicar | ADMINISTRATIV $I FISCAL. ‘ DOSAR NR, 19667/3/2020 ""LuA8 8 Opal A ; PR Semnatura, | EDINTE; va, FR 06.0F Z DOMNULE PRESED! risa Agentia Nationalé a Functionarilor Public! (ANFP/Agentia), cu sediul in 6 eucwesti, bd. ners ‘ods, natad, bl. M17, tronsonul Ill, sectorul 3, CIF 12979825, cont \ Bancar! RO38TREZ23A510103850103X, telefon: 0374.112.707, fax: 0374.112.715, adres& electronic3: comunicare@anfp.gov.roy prin reprezentantul sau legal, in calitate de Scclamants, in temeiul art.204 alin.(2) CPC, republicat, cu modificarile si completarile uiterioare, COMPLETAM CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA Nr.17055 ire formeazi objectul dosarulul nr.19667/3/2020 cu urmatorul capat de cerere prin care solicitam: 2!) anularea Dispozifiei _primarulul Sectorulul 5, municipiul Bucuresti, nr.2227/24.08.2020, prin care: yncepand cu data de 24.08.2020, domnul ‘Amec Mair, politist local, clasa’ I, grad profesional principal, gradafia 1 ta Serviciul. Disciplind in contteuctit - Directia Inspectie si Control General - Directia Generali de Politie Locald din sorst Simarie! Sectorului 5, este promovat temporar fn funcfla publicd de condycere de Director Executiv al Directiei Generale de Aslstentd Sociald $1 Protecfia Copilulul Sector 5 pand la ocuparea postului prin concurs, conform prevederilor art.502 alin.(1) it.f), art.509 A alin.(1) si (4) din 0.U.G, nr.57/2019 privind Codul administrativ”, intrucat a fost emis cu TGicarea dispozitiilor art.510 alin.(1) coroborate cu cele ale art.505 alin.(5) si art.509 alin.(2) din 0.U.G. nr.57/2019, cu modificarile $i completirile ulterioare, fin acest sens, menfiondm c& potrivit dispozitillor art. 505 altn.(5) din actul normativ mentionat anterior: ,Detasarea se poate dispune pe o functie publica de conducere sau din categoria inaigilor functionari publici, cu aplicarea corespunadtoare a dispozitiilor art.509, geet furcsonarut Public indeplineste conditiile de studil, de vechime in specialitatea rudiilor, precum $1 condifiile specifice necesare ocuparii iei publice, 1 i Prerneiaceat siile specific -uparil functiei publice, in condigifle lar conform art.509 alin.(2) din acelasi act normativ: ,Pentru a i n art 2 Ly putea fi promovat temporar potrivit atin.(1), functionarul public trebuie si indeplineasca conditiile de studi si de vechime in speciatieatea studillor pentru ocuparea functiei publice $i sd nu aibd o i une dsctplinard aplicatd, care nu a fost radiata, in condifiile prezentului cod.” enn , patin.¢1) din actul normativ sus-mentionat, prevede ca: _,,Exercitarea cu caracter cea pd functii publice de conducere vacante se dispune in condigiile prevdzute la perioadd dem i penore care are competenta legald de numire in functia publicd, pentru o Natonotetemocimur 6 tor Intr-un an calendaristic, cu notificare prealabild a Agentiei lor Publici, cu 10 zile inainte de dispunerea mdsurii”. V2 Oper de et a ara Cadet patsonal h eonfornTtate 79 ol Por cy —_ tate cu Regularentul (UE) 2016/679 ol Parlamentulul European #! al Collie din 27 aprile onalickdl dn ie 20162020 1522 Contendos ANFP 0374112845 pag, 2 Solicitam onorate! instante s& retin’ c& Dispozitia primarulul Sectorulut 5, municipiul Bucuresti, nr.2227/24.08.2020 a fost emisd fara notificarea ANFP si implicit 8rd asumarea de c&tre emitent a indeplinirii de c&tre dl. Amza Mair a conditillor de vechime in specialitatea studillor necesare pentru ocuparea functiel publice de conducere de director executiv al Directiei Generale de Asistent& Sociala sf Protectia Copilulul Sector 5. Mentionam ca potrivit dispozitiilor art.468 alin.(1) lit.b) $f alin.(2) lit.b) din O.U, nr.57/2019, cu modificdrile si completirile ultertoare, conditiile minime de vechime Specialitatea studiilor necesare ocuparii funct{el publice specifice de executie de politist local, grad profesional principal, sunt de minimum 5 ani, far pentru ocuparea: functiel publice de conducere de director executiv sunt de minimum Tani. Probet e rep omeiul art.13 alin.(1) teza a Ila din Legea nr.554/2004, cu modificarile $1 completarile ulterioare, va rugam s& citati parapil cu obligatia depunerii la dosarul cauzel 3 faat postulsi de politist local, clasa I, grad profesional principal la Serviciul discipling tn censtructii = Directia inspectie si control general - Directia General de Politie Localé din Cadrul Primiriel Sector 5, municipiul Bucuresti, # fisa postului de director executiv al DGASPC Sector 5, municipiul Bucuresti; tele aflate la dosarul cauzel (Dispozitiile primarului Sectorulul 5, municipiul Bucuresti, _nr.1264/29.04.2020, _nr.1266/29.04.2020 $i nr.2227/24.08,2020; Dispozitiile directorulul general al DGASPC Sector 5, municipiul Bucuresti, nr.2570/30.04.2020 $4 nr.2571/30.04.2020), fisa postului de politist tocal, clasa I, grad profesional principal ta Serviciul discipling in constructii - Directia inspectie si control general-Directia General de Politie Local din cadrul Primariei Sector 5, municipiul Bucuresti, precum si fisa postulul de director executiv al DGASPC Sector 5, municiptul Bucuresti. Fafa de cele mentionate si dovedite prin inscrisurile aflate la dosarul cauzel va solicitém s& admiteti actiunea astfel cum a fost completata. In drept, invocim CPC, republicat, cu modificarile si completirile ulterioare; 0.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu modificarile si completirile ulterioare; Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile s{ completirile ulterioare. Solicitim sA dispuneti aplicarea art.223 coroborat cu art.411 alin.(1) pct.2 t c CPC, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. ereem MUNICIPIUL BUCURESTI CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI5 Directia Generala de Asistenta Sociala $i Protectia Copilului Str, Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, sector § eal = +100 Tel/Fax: 021-310.17.31 Operator de date cu « ‘Tribunalul Bucuresti - Sectia a- II-a Contencios Administrativ si Fiscal Ref. Dosar nr. 19667/3/2020 Le scien 35 Fond P vnnen [aD i pp. 0b: 08 20 DOMNULE PRESED]NZEy, TR-0 Subscrisa Directia Generali de Asistenta Socialé si Protectia Copilului sector 5,gu sediul in Bucuresti, Sector 5, Stt. Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, cod fiscal 17104480, legal reprezentatd de domnal Mair Amua - director executiv, parité in cauza ce formeazé obiectul dosarului ne 19067/3/2020 in contradictoriu cu Agentia National a Functionarilor Publici, cu sediu} int Bucuresti, B-dul Mircea Voda nr. 44, BI. M17, tronsonul II, Sector 3, cod fiscal 12979825, legal reprezentata prin domnul Ciprian Ciueu - presedinte, in temeiul art. 205 Cod.proc civ. formuleaza prezenta INTAMPINARE ‘impotriva cererii prin care aceasta solicit: . anularea dispozitiei Primarului Sectorului 5 mr. 1264/29.04.2020, privind incetarea raportului de serviciu prin destituirea din functia publica de Director General — Directia General de Asistenta Sociala si Protecfia Copilului Sector 5 a doamnei Popescu Florentina; . anularea dispozitiei Primarului Sectorului nr. 1266/29.042020, privind promovarea in functia publicé de conducere de Director General a domnului Amza Mair la Direcjia Generalé de Asistenja Social si Protectia Copilului Sector 5; © anularea dispozitiei directorului general al D.G.A.SP.C. Sector 5 nr. 2570/30.04.2020, privind incetarea raportului de serviciu prin destituirea din funcfia publica de Director General Adjunct- Directia pentru Protecfia Special a Copilului a domnului Ionel Brai;, « — anularea dispozitiei directorului general al D.G.A.S.P.C. Sector 5 nr. 2571/30.04.2020, privind incetarea raportului de serviciu prin destituirea din functia public& de Director General Adjunct — Directia pentru Prevenirea Separdrii Copilului de Familie a doamnei Mare Gabriela. Cu privire la primele dowi capete de cerere, in conformitate cu prevederile art. 36 texa 1 coroborate cu cele ale art. 40 alin.(1) teza a-II-a Cod.proc.civ. invocim exceptia lipsei calitigii procesual pasive a D.G.A.S.P.C. Sector 5 si solicitim instantei respingerea cererii introdusa impotriva paratei ca fiind introdusd impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva. Astfel, dispozitiile nr. 1264 si 1266, a caror anulare se solicit, au fost emise la data de 29.04.2020 de c&tre Primarul Sectorului 5. Fata de dispozitiile art. 36 Cod.proc. civ. ce definese calitatea rocesuald ca find identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta a ais Judea, dat fiind obiectul capetelor de cerere in cauza , respectiv anularea dispozitilor subiectl ae Som. 1264 si 1266 din 29.04.2020 se impune concluzia potrivit careia DGASPE — Ree juridic dedus judecatii este Primarul Sectorului 5 si nu eee cale de consecinté, in raport de dispozitile art. 40 alin.(1) teza a-ll-a statueaza c& in cazul lipsei calititii procesuale instanta va respinge cererea ca fiind iculd impot a icitam i i i cerns aa a lnei persoane firs calitate, solicitém instantei sé admit& exceptia si sd resping&d introdusa impotriva unei persoane fara calitate.° &: Referitor la capatele de cerere privind anularea dispo: D.G.AS.P.C, Sector 5 nr. 2570 si 2571 din 30.04.2020 solicitim instanei si respingd aceasti cerere ca neintemeiati. / 0) . in fapt, d-l Ionel Brai si d-na Gabriela Marc au ocupat functiile publice de conducere de director general adjunct al Directiei pentru Protectia Special a Copilului, respectiv Directiei pentru Prevenirea Separirii Copilului de Familie din cadrul D.G.A.SP.C. Sector 5 incepand cu data de 03.01.2005 ( dispozitia nr. 9), respectiv 20.01.2020 ( dispozitia nr.290). La data de 29.04.2020, ca urmare a destituirii d-nei Florentina Popescu din functia public& de director general al D.G.A.S.P.C. Sector 5, la conducerea acestei institufii a fost numit d-l Mair Amza. Invederém instantei c& atat destituirea d-nei Florentina Popescu din functia de director general al pardtei, cat si mumirea ulterioar’ a d-lui Mair Amza in aceast functie s-au petrecut pe pericada stiri de urgent decretat’, in contextul evolutiei epidemiologice determinati de raspandirea infectici cu coronavirusul SARS-CoV-2, de catre Presedintele Romaniei prin Decretul nr. 195/2020 $i prelungita prin Decretul nr. 240/2020. ‘in urma verificdrilor efectuate de catre d-l Mair Amza - director general, cu privire la misurile luate la nivelul institutiei in contextul raspéndirii_ infectiei cu coronavirusul SARS ~CoV- 2, sa constatat cA persoanele in cauzi nu si-au indeplinit ori si-au indeplinit in mod necorespunzator atributiile de serviciu afectind grav buna desfisurare a activitayii directici. Fafi de situatia de fapt constatati, dat fiind obiectul de activitate al institutiei si anume de realizare la nivelul Sectorului 5 al municipiului Bucuresti a misurilor de asistenta socialé, in vederea asigurarii cadrului necesar adoptarii si implementarii masurilor necesare pentru prevenirca raspandini infectied cu coronavirusul SARS -CoV-2 atat la nivelul beneficiarilor institutiet, ct si 1a nivelul comunitafii locale a Sectorului 5, directorul general al D.G.A.S.P.C. Sector 5 a dispus prin actele contestate destituirea din functia publici de director general adjunct al Directiei pentru Protecfia Special a Copilului, respectiv al Ditectiei pentru Prevenirea Separirii Copilului de Familie din cadrul D.G.A.SP.C. Sector 5 a d-lui Ionel Brai, respectiv a d-nei Mare Gabriela. ‘Apreciem a dispozitiile a ciror_anulare se soliciti_au fost emise_cu_respectarea prevederilor legale aplicabile in materie. Astfel, analizdnd documentele contestate constatam cit temeiul, in baza caruia s-a dispus destituirea din functiile publice definute a persoanelor nominalizate mai sus, él constituie art. 32 din Decretul Presedintelui Romdniei nr. 240/2020. Potrivit prevederilor acestui articol pe durata stérii de urgenfa, pentru neindeplinirea atributiilor de serviciu, pot fi suspendate/demise din functii persoanele cu funcfii de conducere din cadrul Ministerului Séndtatii sau din unitéfile cu personalitate juridic& aflate in subordinea, sub ‘autoritatea sau in coordonarea Ministerului Sandtapii, precum si din cadrul autoritasilor si institujiilor publice centrale si locale cu atributii in domeniul asistenfei si protectiei sociale, indiferent de statutul lor. Cum prin_aceste dispozitii_se_instituie 0 exceptie de 1a _reguli considerim ci in_cauzi_nu sunt aplicabile prevederile art. 532 alin.(1) lit. ad. si af, din 0.U.G. nr. 57/2019, privind Codul Administrativ , cu modificirile si completirile ulterioare. ‘Astfel, potrivit prevederilor art.100 din Constitufia Roménici starea de urgenta este 0 masura exceptionala ce se instituie de Presedintele Romaniei prin decret, contrasemnat de Primul— ministru fiind supusa incuviintarii Parlamentului in 5 zile de la luarea acesteia. Regimul starii de urgenta este detaliat de O.U.G. nr. 1/1999 aprobata prin Legea organica nr. 453/2004, care 0 defineste ca fiind un ansamblu de masuri exceptionale, de natura politica, economica si de ordine Public, aplicabile in cazul existenfei unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea national ori functionarea democrafiei ori in cazul iminentei sau al producerii unor calamitati, — Pa de prevederile legale mai sus invocate consider ci decretul de instituire a stirii de See Acdminatratv cu caracter normatiy, insi cu putere de lege. Din punct de vedere Tepeitiona, el este comparabil ordonanfelor de urgent, prin care guvemul preia functia doctina jridied ann sub control parlamentar (art_115 din Constitutie). Argumentul adus de itcontesiabil norms aa ‘i leca ca decretele prezidentiale emise in situagit exceptionale au un caracter conn st doo are asesteavizeazcatgori lng de subiect iar dispozitile pe care le de conduita, de itate repetatd. Masurile adoptate prin decret instituie anumite reguli generale aplicabil a a acest situs ceabilitate repetata pe intreaga perioada a starii de urgenta, subsumate practic Prin Decetul de rehab acest Context se observa cd atit prin Decretul nt, 195/2020, et si “ungire a stiri de urgent nr. 240/2020, norme juridice aflate in vigoare, avand for directorului general al 6) Lchiar natura unor legi organice, sunt suspendate de la aplicare gi inlocuite pe durata starii de urgenta cu alte norme adaptate acestei situati. ‘Acest lucru nu reprezint& o violare a Constitutiei intrucat chiar legea fundamentala permite restrangerea drepturilor si libertailor pentru apararea securitatii nationale, @ ordinii si sinatatit publice (art. 53), iar O.U.G. nr, 1/1999 ofera garangii suplimentare in sensul cd pe durata acestet Stiri de urgent’ accesul la juste nu poate fi restrans, find inderogabile i alte drepturi fundamentale ale omului (dreptul la viata, la integritate fizica si psibica, tortura ori tratamentele inumane sau degradante find interzise, recunoasterea pe deplin a principiilor legalitatit incriminari infractiunilor si aplicarii pedepsei), consacrate prin instrumente de protectie intermationala {nvederam instantei c& Decretul are putere de lege, jncadrandu-se in sintagma ,,prin lege” flosta de art. 33 din Constitutia Roméniei, Prin urmare dispozitile din legi organice sau ordinare sunt suspendate pe perioada starii de urgenti si inlocuite cu regulile institute prin decret ’Ardtim c& art. 4 din 0.U.G. nr.1/1999 permite restrangerea drepturilor cu respectarea art. 53 din Constitufie, agadar nu mai este necesara inci 0 lege” a Parlamentului subsecvents eat sf jnstituie aceste masuri. in plus, Decretul Presedintelui are putere de lege. in acest context, prevederile cuprinse la art. 2 si art. 3 din Hotararea Parlamentului Romanici nr. 4/2020 de incuviintare a prelungirii starii de urgent, prin care se subordoneazd restrangerea drepturilor $1 liberation, precum si modificarea, completarea sau abrogarea unor dispoziti prevaznte © acte normative cu putere de lege, de adoptarea in mod simetric a unor acte normative eu Socks forta > juridica, mu fine seama, in opinia noastra, de rafiunea de a i @ starii de urgent, care este o situatic | | | G ‘exceptionala, in care Parlamentul nu poate legifera cum 0 face in mod obisnuit. in plus, prin esenta aeeeieaaide ungenta presupune restrangerea exercifului nor drepturi sau al_unor ibertls Conditionarea adoptirii misurilor de extrema urgenta prin lege in sens restrins, adic& prin act normativ adoptat de Parlament, ar face total ineficient masura ‘exceptionala a instituirii starii de aungentd,procedura de adoptare a legit fiind mai greoaie, Mai mult, legea poate fi atacata Ta Curtea Constitutionalé a Roméniei, cu consecinta inaplicarii de indata a masurilor ce se impun pentru abordarea situatiei de criza. Restringerea drepturilor prin decret trebuie s& respecte art. 53 din Constitutie — si fie proportionala, nediscriminatorie si si nu sting insusi dreptul. Incuviintarea decretului de catre Parlament presupune si posibilitatea modificdrit, Aceasta posibilitate rezulté din faptul c potrivit art. 93 alin, (2) din Constitutie, Parlamentul exercit& controlul asupra decretului de instituire a starii Ge urgenta, comparabil cu situafia controlului asupra ordonantelor de urgent emise de Guvern Singura diferenta faja de situajia ordonanelor de urgent este c& in acest caz decretul nu devine lege a parlamentului, ci ramane decret cu putere de lege, si ci incuviinfarea se face prin act juridic al Parlamentului (hotarare) ceea ce il transforma intr-un act juridic complex . Parlamentul devine astfel co-legiuitor al starii de urgent. Faptul ca Parlamentul nu se intruneste doar pentru ineuviintarea formala a decretului ci rmane in sesiune pe toata durata starii de urgenta (art. 93 alin. (2), semnifica faptul c& Parlamentul va exercita un control permanent asupra reglementarilor specifice din perioada starii de urgenta . ~sfncuviingarea” nu este un concept defint clar in dreptul nostru, ins pare a fio sintagma echivalenté cu ,aprobarea” din dreptul administrativ, care presupune actul unui organ administrativ prin care se declara de acord cu actul altui organ administrativ (in principiu inferior, dar acest lucru mu este esenfial). Organul care aprob4 poate aprobacu modificdriactul in discutie sau il en edind actul a fost emis in domeniul de competenta a organului care aproba. os acest caz suntem intro situatie comparable, chiar daca nu complet identica: credit legiereaza in mod exceptional, in locul Parlamentului, datorita urgentei situatiei, insa ace a eee ca depozitar original al puterii de legiferare, temporar delegate ee ui, Nu este insa clar daca incuviintarea/aprobarea de catre Parlament este nfirma forta executorie decretului prezidential (asta ar rezulta din faptul ca decretul 8e aplica modifica si atare, si nu este preluat de Parlament ca act propriu) sau una substitutiva (care poate 4 Si continutul decretului prezidential). ceea este delegata conn ne priveste, argumentul hotarator este faptul ca puterea de a legifera Paranentl ose oo pe perioada starii de urgenta Presedintelui, ceea ce inseamna ca &e Cotte mpetent St intervina in exereitareaacesteia daca 0 face in acele 5 zile prevazute legislative say Tegitimers : a om este actiunea urgenta, si nu golirea de continut a puterii rese iui A lintelui_ca legiuitor permanent.Aprecierea Parlamentului inexercitarea atributiei prevazute de art 93 din Constitutie este una de oportunitate, avand si un pronuntat caracter politic, fiind vorba de siguranta si integritatea Statului. Find vorba de o hotarare parlamentara care afecteaza valori si princip!t constitutionale, Curtea Constitutionala poate fi sesizata pe temeiul art. 146 lit. 1) din Constitutie prin raportare la art. 27 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, insa in cadrul acestui control nu ar avea caderea de a se pronunta ‘asupra oportunitatii instituirii starii de urgenta ci numai pe chestiuni formale, extrinseci, cum ar fi, exempli gratia, ca decretul nu a fost contrasemnat sau ca hotararea parlamentara a fost adoptata ‘cu nerespectarea Regulamentului activitatilor comune ale Cameret ‘Deputatilor si Senatului in practica recenta, Parlamentul a publica hotararea de incuviintare, fara sa modifice in concret articolele din decret, ceea ce inscmana ca ramane Presedintelui aceasta obligatie de a incorpora in decret modificarile. In acest sens putem sa aducem si un ‘argument de text: in situatia in care Parlamentul nu incuviinteaza starea instituita, Presedintele Romaniei revoca de indata decretul, masurile dispuse incetandu-si aplicabilitatea (art. 13 din OUG nr. 1999). Prin urmare, daca Presedintele reprimeste decretul incuviintat de parlament cu modificari, acestea trebuie integrate in decret, deoarece hotararea Parlamentului nu se substituie decretului si nici nu are forta executorie proprie. Tire tind cele aritate apreciem cf rajiunea pentru care legiuitorul a emis o asemietel norma juridicd o reprezint& tocmai necesitatea asigurdrii unui Hispuns prompt gi eficient din partea institufiilor cu atributii in lupta pentru prevenirea raspandirii jnfectiei cu coronavirsul SARS —CoV- 2, in vederea respectarii drepturilor fundamentale ale cetdjenilor. in acest mod s-a dat angajatorului, ‘una din institufiile expres si limitativ prevazute de norma mai sus invocata, posibilitatea de @ interveni rapid pentru a corecta derapajele (inactiuni/actiunt necorespunzatoare) inregistrate in procesul de limitare si prevenire a rispndirii infectiei cu COVID 19, reducand astfel efectele negative ale acestor deficiente asupra dreptului a ocrotirea sanatatii populatiei. De altfel, prin instituirea acestei masuri s-a avut in vedere interesul public general in gestionarea epidemiei cu COVID 19. Ori dacd institufia nu avea 0 asemenea posibilitate de intervenfie rapida in situatia in ‘care constata cd persoanele cu functii de conducere din cadrul institutiilor de sistent si protectie | social nu isi indeplineau atributiile de serviciu, atunci exista riscul ca masurile adoptate de legiuitor pentru limitarea si prevenirea rispandirit infectiei cu COVID 19 si mu-si ating’ finalitatea pentru care fost emise. In acest context este evident cA respectarea prevederilor Codului ‘AAdministrativ nu ar fi fost de naturi a permite un raspuns prompt care si conduc la adoptarea acelor masuri ce puteau con tribui la atingerea scopului urmarit de legiuitor, respectiv de limitare si prevenire a rispindiit infeciei, procedura statuaté de acest act normativ fiind wna de durata, incompatibila cu starea de urgent ce a determinat instituirea unei asemenea norme. Un argument in plus in sustinerea acestui rationament il constituie inclusiv teza a-Il-a a art. 32 din Decretul im Presedintelui Roméniei nr. 240/2020 ce statueazA cA nu este necesar ca persoanele desemnate sa exercite temporar aceste funcii si fie functionari publici. Prin urmare legiuitorul a avut in vedere ca pentru remedierea deficinjelor tnregstrate ca urmare a neindepliniri aribuiilr de serviciu de care functionarii de conducere din institufiile cu atributii in domeniul asistentei si protectiei sociale, s-i confere angajatorlui posibilitatea destituiri de urgent a acestora, desttuirea fiind math pent asigrarea continuitajii activitati, de numirea temporara in functia de conducere fuel vacant incusv @uneipersoane ee mu coupe 0 functie publica ci o funcie contractual, erogind astfel, din nou, de la Codul administrati. « pe iaaee expe considerdim ci mu pot fi refinute afirmatiile reclamantei in sensul char aaa e sun€ nule intrucdt nu cuprind elementele obligatorii prevazute de art. Sz alo) Mt stn #1 nf Codadm, respectiv descrierea faptei ce constituie abatere Seen aa is care pot fi atacate si instanfa de contencios administrativ Mead caiman ea sunt aplicabile in cauza dedusi judecdtii, Asa cum J Romanrrty, cle donk sporti ou fost emise fm beza art 32 din Decretul Presedintelui exceptie de la Cipocsite Coan derogatorie de la Codul administrativ, prin care se stabileste 0 A fanetionarior ele Codulut Administratv aplicabllein materia rispunderii diseiplinare Aescrierea faptelor ce ats peta instanfei c& desi dispozitiile contestate nu trebuiau s& cuprinda Denna refratle ete a pai cen din funcfia public’, in preambutul acestora sunt fst anette apc contest oie lor. Mai mult decat atat referatele in discutie au Susfine c nu exist o descriere a fi icate persoanelor in cauzi. Pe cale de consecinta nu se a faptelor ce au stat la baza destituirii. in privinta indicarii &ay termenului in care pot fi atacate si a instanjei de contencios administrativ precizam cA nu au fost Prevazute aceste elemente pentru ca art. 32 din Decretul 240/2020 nu prevede obligatia mentionarii acestor elemente. Aceasta situafie nu este ins de natura a impiedica accesul la justitie al persoanei interesate, persoanele in cauz avand posibilitatea de a se adresa instantei de judecat in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. De altfel se impune a se preciza cA decretul de instituire a starii de urgenta, find contrasemnat de Primul-ministra si supus incuviintarii puterii legiuitoare, reprezinta un act administrativ emis in relatia cu Parlamentul conform art. 2 alin. | lit. k) din Legea nr. 554/2004 si, a atare, exceptat de la controlul principial de legalitate al instantelor de contencios administrativ, potrivit art, 126 alin. 6 din Constitutia Romaniei. Actele de aplicare a regimului starii de urgenta, acte administrative subsecvente decretului — ordonante militare, ordine, dispozitii pot fi atacate, conform Legii nr. 554/204, intr-un contencios administrativ de plina jurisdictie, in conformitate cu art. 5 din Legea contenciosului administrativ, adica fara a se putea solicita suspendarea actului atacat. De notat asadar ca aceste acte administrative raman executorii pana la revocarea lor sau anularea definitiva de catre instanta de contencios administrativ, efectele lor nefiind susceptibile a fi suspendate in procedura sumara reglementata de art. 14 din acelasi act normativ (deja instantele de contencios administrativ din tara au respins ca inadmisibile cererile de suspendare a unor ordonante militare emise potrivit OUG nr. 1/1999), Consideram logica si justificata exceptarea actelor administrative emise pentru aplicarea starii de urgenta de la aplicarea art. 14 din Legea nr. 5542004 intrucat, in caz contrar, masura suspendarii lor ar prejudeca fondul, fiind ireversibila, in considerarea caracterului exceptional si esentialmente temporar al starii de urgenta. ‘Avand in vedere cele aritate solicitim instanfei si respinga cererea ca neintemeiata, constatind astfel c& dispozitiile contestate au fost emise cu respectarea prevederilor legale aplicabile in materie, in drept, ne intemeiem prezenta intampinare pe dispozifiile art. 36 teza I, art. 40 alin.(1) teza a-Il-a $i art. 205 Cod. proc. civ, precum si pe prevederile art. 32 din Decretul Presedintelui Roméniei nr. 240/2020, privind prelungirea starii de urgent pe teritoriul Romaniei. in sustinerea prezentei intampiniri intelegem sa ne folosim de proba cu inscrisuri, precum side orice alt mijloc de probi a carui necesitate ar rezulta din dezbateri.MUNICIPIUL BUCURESTI PRIMARIA SECTORULUI 5 ae Strada Fabrica de Chibrituri nr.9-11, Sector 5, Bucuresti Tel: 021.314.46.80 021.31443.18 021.314.28.37 Fax: 021.314.49.90 _021.311.04.65 ‘TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA a Ila CONTENCIOS ADMINISTRATIV $1 FISCAL DOSAR NR. 19667/3/2020 = Complet: C35 Fond-CA DOMNULE PRESEDINTE, Cod fiscal: 4433953 rimarie@sectorS.ro we UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA SECTOR” 5 BUCURESTI si PRIMARUL SECTORULUI 5, cu sediul in Bucuresti, str, Fabrica de Chibrituri nr. 9-11, sector 5, cod fiscal 4433953, prin Directorul Executiv al Directiei Juridice DRAGNEA FLORINA, Primarului Sector 5 nr. 993/01.04.2019, in calitate de para, in imputernicita prin Dispozit temeiul art. 205 Cod procedura civild, formulam si depunem urmatoarea: INTAMPINARE prin care invocdm excepfia lipsei calititii procesuale pasive in ceea ce priveste capatul 3 $i 4 al cererii de chemare in judecata, solicitindu-va admiterea excepfici invocate si respingerea actiunii formulata de reclamanta ANEP, ca fiind formulat impotriva unet persoane fird calitate procesuala pasiva, iar in ceea ce priveste capatul 1 si 2 al cererii de chemare in judecata va solicitim in mod respectuos si respingeti actiunea formulati ca neintemeiata avand in vedere urmatoarele: MOTIVE in fapt: Prin actiunea inregistrata pe rolul instantei, reclamanta ANFP solicita instanjei de sais 4 dispuna anularea Dispozitiilor Primarului Sectorului 5 nr. 1264/29.04.2020 si nr. sen we precum s cee Dispozitiilor Directorului General al DGASPC Sector 5 ne. 512019 pie ae nr, 2871130 04.2020, avand in vederea incalcarea dispozitiilor O.U.G. nr. ‘odul Administrativ. DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCURESTI0 Pe cale de exceptie invocam exceptia lipsei calititit procesuale pasive in cea ce priveste capatul 3 si 4 al cererii de chemare in judecata Calitatea procesuals pasiva presupune identitatea dintre persoana paratului si cel obligat in raportul juridie dedus judecati conform art. 36 Cod proceduracivila Reclamanta ANFP nu face dovada calitatii procesuale pasive a piritilot Unitatea Asministrativ Teritoriala Sector $ Bucuresti si Primarul Sectorului, in conditiile in care se solicit anulatea Dispovitiei Directorului General al DGASPC Sector 5 nt. 2570/30.04.2020 privind incetarea raportului de serviciu prin destituirea din functia publica de Director General Adjunct ~ Directia Pentru Protectia Speciala a Copilului a domnului Brai Tonel, precum si a Dispozitiei Directorului General al DGASPC Sector Snr. 2571/30.04.2020 privind incetarea raportului de serviciu prin destituirea din functia publica de Director General Adjunct ~ Directia Pentru Prevenirea Separarii Copilului de Familie a doamnei Marc Gabriela Precizam cd Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 5 este institutie cu personalitate juridica, aflata in subordinea Consiliului Local Sector 5. Fata de motivele ardtate, in ceea ce priveste capitul 3 si 4 al cererii de chemare in judecatd, va solicitim sé admiteti exceptia invocatd si sd respingeti actiunea formulata de reclamanta ANFP, ca fiind formulatd impotriva unei persoane firi calitate procesuala pasiva. Scurte considera d cotextul legislat Starea de urgenta este 0 masura exceptionala ce se instituie de Presedintele Romaniei prin ecret, contrasemnat de Primul-ministru (art. 100 din Constitutie), si este supusa incuviintirii Parlamentului in 5 zile de la Iuarea acesteia Regimul stirii de urgenta este detaliat de O.U.G. nr, 1/1999 aprobata prin Legea organica ar, 453/2004, care o defineste ca fiind un ansamblu de masuri exceptionale, de natura politica, cxonomica si de ordine publica, aplicabile in cazul existentei unor pericole grave actuale sau iminente pri ind securitatea najionala ori functionarea democratiei ori in cazul iminentei sau al roducerii unor calamitati. Consideram ci decretul de instituire a starit de urgenta este act admis istrativ cu caracter normativ, ins cu putere de lege. Din punct de vedere constitutional, el este comparabil ordonanelor , - de urgenta, prin care guvernul preia functia legislativa, ins o exercité sub control lamentar (ar. on Gr. 115 din Constitutie). Argumentul adus de doctrina juridiea sustine ideea c& Aecretele prezidentiate emise in uatii exceptionale au un caracter incontestabil normativ, DK OMNULUL PRESEDINTE AL T RIBUNALULUL BUCURESTI 2ea deoarece acestea vizeaza categori largi de subiecte iar dispozitiile pe care le contin sunt de aplicabilitate repetata Masurile adoptate prin decret instituie anumite reguli generale de conduita, de aplicabilitate repetata pe intreaga perioada a starii de urgenta, subsumate practic acesti situaii exceptionale. In acest context se observa ca atat prin Decretul_nt. 195/2020, cat si prin Decretul de prelungire a starii de urgenta nr, 240/2020, norme juridice alate in vigoare, avand chiar natura unor legi organice, sunt suspendate de la aplicare si inlocuite pe durata starii de urgenta cu alte norme adaptate acestei situa ‘Acest lucru nu reprezinta o violare a Con: stieiintrucat chiar legea fundamentala permite restrangerea drepturilor si libertatlor pentru apararea securitatii nationale, a ordinii st sanatatt publice (art 53), iar OUG ne. 1/1999 ofera garanti suplimentare in sensul ca pe rata acestel sti accesul la justtie nu poate fi restrans,fiind inderogabile si alte drepturi fundamentale ale omulut (dreptul la viata, la integrtate fizica si psihica, tortura ori tratamentele inumane sau degradante find interzise, recunoasterca pe deplin a principiilor legalitatii ineriminari infractiunilor si aplicarit pedeps consacrate prin instrumente de protectie intemationala, Decretul are putere de lege, se incadreaza in sintagma ,prin lege” folosita de art. 53 din Constituti Romaniei, prin urmare dispozitile din legi organice sau ordinare sunt suspendate pe perioada starii de urgenta si inlocuite cu regulile institute prin decret ‘Art. 4 din OUG 1/1999 permite restrangerea drepturilor cu respectarea art. 53. din Constitutie, asadar nu mai este necesara inca o lege” a Parlamentului subsecventa care sa institute aceste masuri, In plus, Decretul Presedintelui are putere de lege. In acest context, prevederile cuptinse la art. 2 si art. 3 din Hotararea Parlamentului Romaniei nr. 4/2020 de incuviintare a prelungirea sta de urgenta, prin care se subordoneaza restrangerea dreptucilor si libertatilor, precum si modificarea, completarea sau abrogarea a unor dispozitii prevazute in acte normative cu putere de lege, de adoptarea in mod simetric a unor acte normative cu acceasi forta juridica, nu tine seama, in opinia noastra, de ratiunea de a fia starit de urgenta, care este 0 situatie exceptionala, in care Parlamentul nu poate legifera cum 0 face in mod obisnuit; in plus, prin esenta ei starea de Uurgenta presupune restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Conditionarea adoptarii masurilor de extrema urgenta prin /ege in sens restrans, adica prin act normativ adoptat de Patlament, ar face total ineficienta masura exceptional a insttuirii starii de urgenta, procedura de adoptare a legiiflind mai greoaie; mai mult, legea poate fi atacata la CCR, cu conseeinta inaplicarit de indataa , ‘masurilor ce se impun pentru abordarea situatiei de criza. DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCURESTI 3Restrngerea drepturilor prin decret trebuie A respecte at din Constitutie ~ s8 fie Proportionala, nediscriminatorie si si nu sting insuti dreptul. Incuviintarea decretului de catre Parlament presupune si posibilitatea modificdrii, Aceast posibilitate rezultd din faptul ca: in conformitate cu art. 93 alin, (2) din Constitut . Parlamentul exereité controlul asupra decretului de instituire a starii de urgenta, comparabil cu situatia controlului asupra ordonantelor de urgent emise de Guvern, Singura diferenta fata de situatia ordonantelor de urgenta este c& in acest caz decretul nu devine lege a parlamentului, ci raméne decret cu putere de lege, gi ¢& incuviinjarca se face prin act juridic al Parlamentului (hotardre) ceca ce il transforma intr-un act juridic complex.Parlamentul devine astfel co-legiuitor al starii de urgenta.Faptul ca Parlamentul nu se area formala a decretului intruneste doar pentru incuv ramane in sesiune pe toata durata starii de urgenta (art._93.alin. (2), semnifica faptul ca Parlamentul va exercita un control permanent asupra reglementarilor specifice din perioada starii_ de urgent “—wlncuviintarea” nu este un concept definit clar in dreptul nostru, insa pare a fi o sintagma echivalenta cu ,aprobarea” din dreptul administrativ, care presupune actul unui organ administrativ prin care se declara de acord cu actului altui organ administrativ (in principiu inferior, dar acest lucru nu este esential). Organul care aproba poate aproba cu modificari actul supus aprobarii sau il poate substitui, atunci cand actul a fost emis in domeniul de competenta a organului care aproba. Consideram ca in acest caz suntem intr-o situatie comparabila, chiar daca nu complet identica: Presedintele legifereaza in mod exceptional, in locul Parlamentului, datorita urgentei situatie, insa se supune controlului Parlamentului ca depozitar original al puterii de legiferare, temporar delegate | | prin Constitutie Presedintelui. Nu este insa clar daca incuviintarea/aprobarea de catre Parlament | este una care doar confirma forta executorie dectetului presidential (asta ar rezulta din faptul ca | decretul se aplica ca atare, si nu este preluat de Parlament ca act propriu) sau una substitutive (care | poate modifica si continutul decretului prezidential). ' In ceca ce ne priveste, argumentul hotarator este faptul ca puterea de a legifera este delegata constitutional pe perioada starii de urgenta Presedintelui, ceea ce inseamna ca Paramentul este competent sa intervina in exercitarea acesteia daca o face in acele 5 zile prevazute de Constitutic. Ratiunea de a fi a delegarii este actiunea urgenta, si nu golirea de continut a puterii legislative sau legitimarea Presedintelui ca legiuitor permanent. Aprecierea Parlamentului in exercitarea atributiei prevazute de art. 93 din Constitutie este ina de oportunitate, avand si un pronuntat caracter politic, fiind vorba de siguranta si integritatea Statului Fin +o tht wee id vorba de o hotarare parlamentara care afecteaza valori si principii constitutionale, Curtea Constituti ilutionala poate fi sesizata pe temeiul art. 146 lit. 1) din Constitutie prin raportare la| art, 27 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, insa in cadrul acestui control nu ar avea caderea de a se pronunta asupra oportunitati instituirii starii de urgenta ci numai pe chestiuni formale, extrinseci, cum ar fi, exempli gratia, ca decretul nua fost contrasemnat sau ea hotararca parlamentara a fost adoptata cu nerespectarea Regulamentului activitatlor comune ale Camerci Deputatitor si Senatului. In practica recenta, Parlamentul a publica hotararea de incuviintare fara sa modifice in concret articolele din decret, ceea ce insemana ca ramane Presedintelui aceasta obligatic de ® incorpora in decret modificaril. In acest sens putem sa aducem si un argument de text: 18 situatia in care Parlamentul nu incuviinteaza starea insitita, Presedintele Romaniei revocs de indata aplicabilitatea (art. 13 din OUG ar. 1999). Prin urmare, decretul, masurile dispuse incetandu- daca Presedintele reprimeste decretul inet lamentului nu se substituie decretul ‘uviintat de parlament cu modificari, acestea trebuie integrate in decret, deoarece hotararea Part Jui si nici nu are forta cexecutorie propre. Cu privire ta contenciosul actelor privind starea de urgenta, tebuie precizat ca decretul tari puterii supus inewvii ire a starit de urgenta, fiind contrasemnat de Primul-ministru st rm art, 2 alin. 1 lit. rezinta un act administrativ emis in relatia cu Parlamentul confor de institu legiuitoare, repr kp din Legea nr. 554/2004 si, ca atare, exceptat de la controlul principial de tegalitate al instantelor 126 alin, 6 din Constitutia Romaniei. Actele de aplicare a de contencios administrativ, potrivit a ¢ subsecvente decretului ~ ordonante militare, ordine, regimului starii de urgenta, acte administrat ispovitit pot fi atacate, conform Legit nr. 554/2004, intr-un contencios administrativ de plina jurisdictie in conformitate cu art. 5 din Legea contenciosului administrativ, adiea fara a se putea solicita suspendarea actului atacat, De notat asadar ca aceste acte administrative raman executorti pana la revocarea lor sau anularea defintiva de catre instanta de contencios administrativ, efectele lor nefiind susceptibile a fi suspendate in procedura sumara reglementata de art. 14 din acelast act normativ (deja instantele de contencios administrativ din tara au respins ca inadmisibile cererile de suspendare a unor ordonante militare emise potrivit OUG nr. 1/1999). Consideram logica st justficata exceptarea actelor administrative emise pentru aplicarea starii de urgenta de la aplicarea art. 14 din Legea nr, 554/2004 intrucat, in caz contrar, masura suspendarii lor ar prejudeca fondul, fiind ireversibila, in considerarea caracterului exceptional si esentialmente temporar al starii de urgenta, i i A in ceea ce priveste capitul 1 si 2 al cererii de chemare in judecata inurma unei anali cratic: ‘Inurma unei analize obiective a situatiei de fapt si de drept pe care o vom prezenta instante de judecat, um Pentru care v; are VA rugim respectuos si le respingeti, De ; OMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUL BUCURESTI 5 ZA si constatati_c& pretentiile reclamantei_sunt_netemeinice si nelegale, dreptinvederdm instantei faptul c& in perioada 16.03.2020 ~ 14.05.2020, pe teritoriul Romanici, prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 a fost instituita starca de urgent, ulterior find prelungita prin emiterea Decretului Pregedintelui Romanici nr. 240/2020. in aceasté perioada, avand in vedere evolutia situatiei epidemiologice determinatd de raspindirea coronavirusului, SARS: CoV-2, au fost adoptate masuri exceptionale prin actele normative mai sus menfionate, cu aplicabilitate imediat si priortard in raport de normele generale. in acest sens s-a pronuntat si 1CCJ prin Decizia nr, 33 din 09. 06.2008, publicata in Monitorul Oficial al Roméniei, partea 1, nr, 108 din 23.02.2009 ,concursul dintre legea special i legea generala se rezolva in favoarea legit speciale, chiar dacd acest fapt nu este prevaut expres in legea speciala. Referitor la primul capat al cererii de chemare in judecata ANFP solicita anularea Dispozitiei Primarului Sectorului 5 nr. 1264/29.04.2020 privind incetarea raportului de serviciu prin destituirea din functia publica de Director General ~ Directia Generala de Asistenta So 8 si Protectia Copilului Sector 5 a doamnei Popescu Florentina, avand in vedere 8 nu cuprinde elementele obligatori prevazute de art, 532 alin. | lit d) si 9 din OU.G. nr, 57/2019, respes nu cuprinde descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, termenul in care pot fi atacateactele administrative si instanta de contencios administrativ competents invederam instantei urmatoarele aspecte: La data de 29.04.2020, a fost emis Dispozitia Primarului Sectorului 5 nr. 1264 privind incetarea raportului de serviciu prin destituirea din functia publica de Director General ~ Directia Generala de Asistenta Sociata si Protectia Copilului Sector 5 a doamn Popescu Florentina, in baza art. 32 al Decretul Presedintelui Roméniei nr. 240 din 14.04.2020, priv \d prelungirea starii de urgenta pe teritoriul Roméniei, Jn vederea emiterii Dispozitiei mai sus mentionate a fost avut in vedere Referatul Directiei de Resurse Umane nr, DRU 353/29.04.2020 si s-a finut cont de prevederile art. 32 din Decretul Presedintelui Roméniei 240/2020 privind prelungirea stiri de urgent pe teritoriul Romaniei, coroborate cu art. 196 alin, | lit b) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, Astfel, potrivit dispovitiilor art 32 din Decretu! 240/2020 Pe durata starii de urgent, pentru neindeplinirea atribujilor de serviciu, pot fi suspendate/demise din funct persoanele cu functii de conducere din cadrul ... autoritiilor si instituliilor publice centrale gi locale cu atributii in lomeniul asistentei si protectiei sociale, indiferent de statutul lor”si tindnd cont de art. 196 alin. 1 fit, i 5. i - . a . Pr fit. b) din O.U.G. ne. 57/2019 ,, in exercitarea atributiilor ce le revin, autoritatile administratiei ms eso sav emit, dug om, ete administrative cu caracter normativ sau individual, — nek in a Preedintele consiliului judefean emit dispozitii”, s-a dispus Paar juibs ae servictu pein destituirea din functia public’ a doamnei Popescu s-a emis Dispozitia nr. 1264/29.04.2020. DOMNULUI PRESEDINTE AL TRIBUNALULUI BUCURESTI aeAvand in vedere faptul cf situatia excepfionalé prevazuta in Decretul prezidential nr. 240/14.04,2020 nu este previizutd in Codul Administrativ, precizam ca dispozit le legale au fost, corect aplicate in ceea ce priveste emiterea Dispovitiei nr. 1264/29.04,2020, privind incetarea raportului de serviciu prin destituirea din functia publicd a doamnei Popescu Florentina, reclamanta invocand in mod eronat prevederile art. 532 alin. | lid d) si) din O.U.G. nr. 57/2019. Astfel, destituierea din functia publica detinuta a fost ficutd in baza prevederilor art. 32 a Decretului Presedintelui Roma ici nr. 240/14.04.2020 privind prelungirea starii de urgenté pe teritoriul Romani 1264/29.04.2020 flind 0 consecinta a ‘emiterea Disporitiei Primarului Sectorului 5 nr. ilor/inactiunitor doamnei Popescu Florentina, care au condus la neindeplinirea atributiilor de serviciu, pe durata stirii de urgenté. consemnate in Referatul nr. DRU 3 39,04,2020 si precizate in adresa DGASPC Sector 5 nt. 19566/22.09.2020. jin situatia speciala creata de raspandirea cu rapiditate @ noului coronavirus, in care institutile locate au un rol deosebit de important, in spetd Directia Generals de Asistenta Social si Protectia Copilului Sector $ in cadrul cdreia reclamanta detinea o functie de conducere, se impunce implicarea fiecarui funetionar public in gésirea sotutilor optime la nivelul directie’ in vederea realizarii cerintelor apdrute in desfasurarea activitat ‘Avand in vedere contextul starii de urgenté, pozitia detinuta de reclamanta si nu in ultimul rand neindeplinirea/indeplinirea defectuoasé a atributiilor de serviciu in mod repetat. precum si faptul ca se impuneau luarea masurilor in scopul preintémpinarii disfunctionalitatilor administrative in domeniul asistentei si protectiei sociale la nivelul Sectorului 5, emiterea Dispozitiei Primarului Sectorului 5 nr. 1264/29.04.2020 nu contravine prevederilor legale. Invederam instantei faptul c& temeiul de drept in baza ciruia a fost emisd Dispozitia contestat este art. 32 al Decretului Presedintelui Romaniei nr. 240/2020 privind prelungirea starii de urgent pe teritoriul Roméniei gi nu O.U.G. nr. 57/2019, in speti nefiind incidente dispozitite legate in materia raspunderii disciplinare invocate de rectamanta gi nici cele referitoare la termenul in care pot fi atacate $i instanfa de contencios administrativ competent’, ‘Asa cum am aratat mai sus, norma specialai se aplicd ori de cate ori ne gasim in fata unui caz ce intra sub incidenta prevederilor sale, deci norma speciala se aplicd prioritar fayi de norma general. in cazul nostru, prevederile art, 532 alin, | lit d) gi ) din 0.U.G. nr, 57/2019 constituie norma generalé, astfel in invocarea lor este ficult in mod eronat, avand tn vedere c& prevederea leyald in baza cdreia a fost emis Dispozitia nu prevede obligatia menfionarii elementelor invocate. ane instantei Referatul Directiei de Resurse Umane din cadrul Primariet i a an sub mm oy 353/29.04.2020 si adresa DGASPC Sector 5 nr. 19566 din ciese neindeplinirea/indeplinirea defectuosd a atributiilor de serviciu de catre doamna P, ‘opese laatae cau u Florentina, in calitate de Director General al DGASPC Sector 5.