TACTICĂ POLIȚIENEASCĂ

COMPETENȚA POLIȚIEI ROMÂNE PE LINIA ASIGURĂRII ȘI MENȚINERII ORDINII ȘI

LINIȘTII PUBLICE

Student: Nicolae Andrei-Cristian

Grupa:112

E-mail: andreicristian466@gmail.com

Telefon: 0720851209

Secțiunea I: MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Motivația alegerii unei teme atât de complexe constă în faptul că menținerea ordinii și siguranței
publice este o prioritate a statului de drept, care presupune prevenirea și combaterea faptelor de natură
antisocială prin mijloace și metode puse la dispoziția organelor de poliție competente.
Nevoia de siguranță și de ordine s-a numărat, încă de la început, printre nevoile primelor forme de
comunități umane. Statul, ca instituție și instrument principal de conducere și coordonare a vieții
sociale, s-a menținut și dezvoltat ca entitate sociopolitică până la stadiul actual pe baza menținerii
ordinii și siguranței publice.
Un alt element justificativ avut în vedere cu ocazia alegerii temei îl reprezintă dorința de a-mi exercita
profesia de ofițer în cadrul Serviciului de Ordine Publică. Apărarea valorilor supreme, apărarea și
respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, apărarea avutului public și privat,
stabilirea consensului social pentru funcționarea optimă a ansamblului social în condițiile
reglementărilor juridice aflate în vigoare, sunt necesare pentru promovarea și afirmarea progresului
social într-o societate democratică.
Pe de altă parte, informațiile cu privire la strutura organizatorică și atribuțiile polițiștilor de ordine
publică atât în mediul urban cât și în cel rural sunt extrem de folositoare fiecărui cetățean, pornind de la
principiul că fiecare persoană are dreptul să beneficieze pe plan social și internațional de existența unei
ordini care să permită ca drepturile și libertățile sale individuale fundamentale să-și poată găsi o
realizare deplină.
Secțiunea II: STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR LEGATE DE TEMĂ
Eforturile susținute în scopul integrării în Uniunea Europeană și în spațiul Schengen, precum și
evoluția societății românești, au impus necesitatea reorganizării activității poliției prin transformarea
acesteia într-o instituție civilă care să reprezinte un serviciu public specializat în folosul
comunității.Astfel, au fost luate măsuri suplimentare care au vizat îmbunătățirea sistemului de ordine
publică în context general.
Structura de ordine publică este o componentă a Poliţiei Române a cărei activitate se axează pe
menţinerea ordinii şi siguranţei publice (pe raza localităţilor urbane şi rurale), prevenirea şi combaterea
criminalităţii şi cercetarea infracţiunilor oferite în competenţă. Din cadrul acestei structuri fac parte
42,2% din totalul polițiștilor încadrați în Poliția Română.
În prezent, organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice se
realizează în condiţiile stabilite prin O.M.A.I. nr. 60 din 02.03.2010 şi Dispoziţia adjunctului Şefului
Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică nr. I/1226 din 06.05.2010 pentru aprobarea
Metodologiei de punere în aplicare a O.M.A.I. nr. 60 din 02.03.2010 privind organizarea şi executarea
activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice, cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi Dispoziţia Şefului Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică nr. I/2855 din 04.10.2012
privind aplicarea măsurilor din competenţa inspectoratelor generale de poliţie, jandarmi şi poliţie de
frontieră pentru eficientizarea misiunilor desfăşurate în comun în domeniul ordinii şi siguranţei publice
de către structurile din subordine.
La nivel național, activitatea tuturor structurilor de ordine publică este îndrumată și controlată de către
Direcția de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. La nivel teritorial
aceeași activitate este coordonată de către serviciile de ordine publică din cadrul Direcției Generale de
Poliție a Municipiului București și inspectoratelor de poliție județene.
În mediul urban, la nivel național, structurile de ordine publică îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor
116 birouri şi 196 formaţiuni de ordine publică, în timp ce în centrele universitare funcționează patru
compartimente și opt birouri de ordine publică. În acest mediu lucrează 49,9% din totalul polițiștilor de
ordine publică.
În mediul rural își desfășoară activitatea 49% din totalul polițiștilor de ordine publică, în timp ce la
nivelul Poliţiei Române, funcţionează 384 secții de poliție rurală, 7 poliții comunale, 2 846 posturi de
poliție comunală.

Secțiunea III: DEZVOLTAREA APROFUNDATĂ A TEMEI PORTOFOLIULUI

În mediul urban, structurile de ordine publică existente la nivelul formațiunilor și birourilor de ordine
publică au ca scop supravegherea localităților urbane în vederea asigurării unui climat de siguranță
civică. Acest lucru se realizează de către agenți de poliție, denumiți agenți de siguranță publică.
Principalele scopuri ale activității de siguranță publică în cadrul municipiilor și orașelor constau în:
apărarea avutului public sau privat, a vieții, a drepturilor și intereselor cetățenilor, menținerea unui
climat în care să domnească ordinea publică, supravegerea teritoriului.
Agenții de siguranţă publică desfăşoară activităţi în mod individual, prin exercitarea atribuţiilor
stabilite prin legi, ordine, dispoziţii, prin rezolvarea plângerilor şi reclamaţiilor cetăţenilor, constatarea
de contravenții şi infracțiuni, dar şi în parteneriat cu comunitatea, aceștia implicându-se în viaţa
comunității prin înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care generează comiterea de fapte antisociale.
Aceștia sunt subordonați șefului biroului sau formațiunii de ordine publică, iar în situația în care nu
există, ofițereului desemnat la conducerea formațiunii.
De asemenea, agenții de siguranță publică au obligația de a asigura atât ziua cât și noaptea, pe jos au cu
autovehiculele din dotare, intervenția la evenimentele produse în zona de responsabilitate, dar și în alte
locuri (la solicitarea dispecerului sau a ofițerului de serviciu pe subunitate). Se aplică principiul
“polițistul cel mai apropiat de locul unde s-a reclamat un eveniment intervine.”
Sectorul sau zona de siguranță publică este porţiunea de teren delimitată care, de obicei, cuprinde mai
multe străzi din teritoriul de competenţă, unde se găsesc amplasate sediile unor formaţiuni politice,
instituții, societăţi comerciale, imobile, parcuri, locuri de agrement, târguri, unităţi de învăţământ etc.
Birourile și formațiunile de ordine publică din mediul urban au în componență: șeful biroului sau
ofițerul desemnat la conducerea formațiunii de ordine publică, compartimentul poliției de proximitate,
compartimentul siguranță publică și patrulare, compartimentul sisteme de securitate private.
Printre atribuțiile șefului biroului sau ofițereului desemnat la conducerea formațiunii de ordine publică,
se regăsesc: planificarea activității compartimentelor sau liniilor de muncă, întocmirea registrului
dispozitivelor de siguranţă publică şi patrulare, efectuarea de evaluări asupra activităţii subordonaţilor,
întreprinderea de activităţi în vederea creşterii eficienţei activităţii de asigurare a unui climat
corespunzător de ordine şi siguranţă publică.
Compartimentul poliție de proximitate urmărește cunoașterea populației, crearea unui parteneriat între
poliție și societate și desfășoară activități de cercetare penală.
Compartimentul siguranță publică și patrulare desfășoară, în principal, activități precum: intervinerea la
evenimentele semnalate prin SNUAU 112 ori prin alte moduri, participarea la prinderea persoanelor
suspecte de comiterea unor infracţiuni în cadrul acţiunilor NĂVODUL şi REŢEAUA, culegerea
informațiilor utile de la surse ocazionale, patrularea (pentru prevenirea și combaterea faptelor
antisociale, a infracțiunilor stradale). Tot acest compartiment desfășoară și acțiuni specifice poliției
rutiere (dacă au această calitate), participă la razii, controale, filtre etc.
Compartimentul sisteme de securitate private controlează modul în care sunt respectate dispozițiile
legale privitoare la paza obiectivelor, valorilor, bunurilor și la protecția persoanelor de către unități și
prestatorii de servicii.
În privința documentelor de organizare a activității de siguranță publică în mediul urban, menționăm
planul unic de ordine și siguranță publică, registrul dispozitivelor de siguranță publică și patrulare,
harta cu delimitarea sectoarelor de siguranță publică, registrul de instruire zilnică a agenților de
siguranță publică și registrul de control al echipelor de siguranță publică. Primul este documentul prin
care se organizează anual activitatea de ordine și siguranță publică pe teritoriul localităților (în baza
analizei elemetelor situației operative existente) și se întocmește sub coordoanrea șefului unității
teritoriale de poliție, cu participarea tuturor componentelor cu atribuții în acest domeniu și a
reprezentantului A.T.O.P. Registrul dispozitivelor de siguranță publică și patrulare este întocmit zilnic
de către șeful biroului sau ofițerul desemnat la conducerea formațiunii de ordine publică, după
consultarea șefilor formațiunilor operative. Este vizat de către adjunctul de ordine publică (unde există)
și se aprobă de șeful subunității de poliție.
Pe teritoiul municipiilor și orașelor, activitatea de ordine se execută de către agenții de siguranță
publică prin patrule și posturi de ordine.
Postul de ordine este reprezentat de tot ceea ce i se încredinţează unui agent de siguranţă publică pentru
asigurarea ordinii şi liniştii publice, precum şi de locul sau porţiunea de teren în care acesta îşi
îndeplineşte îndatoririle.
Patrulare este activitatea poliţienească organizată, prin care se realizează prezenţa în teren a poliţiştilor,
într-o anumită perioadă de timp și într-o zonă bine stabilită, în raport cu cerinţele situaţiei operative de
pe teritoriul de competenţă. Ea funcționează în scopul prevenirii fenomenului infracțional, pentru
acordarea de sprijin și asistență cetățenilor și ca reactivitate faţă de incidente ce ameninţă siguranţa
cetăţeanului.
În cazul patrulării pedestre membrii acesteia se deplasează, de regulă, unul lângă altul, iar acolo unde
nu este posibil acest lucru, unul după altul. Pe timpul nopţii, trecerea prin locuri întunecoase, locuri
acoperite sau case părăsite, trebuie să se facă cu multă prudenţă şi cu mijloacele din dotare pregătite
pentru intervenţie. Înainte de a intra în zone acoperite sau întunecoase se face o scurtă oprire, trebuie
evită profilarea propriei siluete pe timpul staţionării în acest loc. Activitatea cu câinele de însoțire se
desfășoară în locurile aglomerate, la schimburile 2 și 3, pentru creșterea capacității de acțiune,
asigurarea securității polițistului, precum și ca mijloc de descurajare a elementelor turbulente. De
asemenea, câinii nu se folosesc în teren pet imp ploios, ninsori abundente, viscol, furtună, ori când
temperature înregistrată este sub -150 C.
Patrularea auto pe raza de competenţă, se poate efectua cu semnalele luminoase în funcţiune, atât ziua,
cât şi pe timpul nopţii, cu condiția de a nu îngreuna circulația celorlalte autovehicule. Pe timpul
patrulării se folosește o viteză redusă pentru a nu crea confuzia în rândul participanților la traficul rutier
că autovehiculele se deplasează la la evenimente. Pot fi înființate și patrule auto speciale de intervenție,
formate din polițiști cu experiență care pot acorda sprijin prin preluarea cazurilor dificile și asigură
intervenția la evenimente pe principiul cel mai apropiat polițist de locul evenimentului intervine.
Înainte de a interveni la un eveniment pentru care se sesizează din oficiu sau cu care este sesizat direct
de cetăţeni, polițistul este obligat să comunice acest lucru dispecerului sau ofiţerului de serviciu pe
subunitate. La încheierea intervenţiei este obligat să informeze din nou dispecerul sau ofiţerul de
serviciu pe subunitate.
O altă activitate poliţienească este pânda. Aceasta se execută de doi sau mai mulţi poliţişti înarmaţi,
amplasaţi într-un loc ascuns, favorabil observării, cu scopul de a supraveghea în mod direct şi conspirat
activitatea unor elemente suspecte, de a reţine persoane urmărite sau de a realiza prinderea în flagrant a
autorilor unor fapte antisociale şi constă în supravegherea discretă a unor imobile, puncte obligatorii de
trecere, obiective sau alte locuri în care se comit fapte ilicite ori sunt favorabile săvârşirii de infracţiuni.
Foarte important de menționat este necesitatea stabilirii semnelor convenționale înainte de a intra în
dispozitiv, adecvate împrejurărilor şi timpului, pentru a putea comunica polițiștii, la nevoie, pe timpul
serviciului. Polițiștii au obligația să își noteze tot ceea ce au observat în legătură cu mișcarea
persoanelor urmărite, ulterior întocmind un raport cu rezultatul pândei. Apariţia poliţiştilor în faţa
persoanelor ce urmează a fi arestate sau prinse în flagrant trebuie să se realizeze prin surprindere,
acţionându-se cu rapiditate şi profitând de deruta în care aceştia se află în primele momente ale
intervenţiei respective. În cazul în care, cu toate măsurile de camuflare luate, poliţiştii, totuşi au fost
descoperiţi la pândă, ei vor încerca să se comporte în aşa fel încât persoanele apărute să fie convinse că
prezenţa poliţiştilor în acel loc este de-a dreptul întâmplătoare.
Filtrul este acea acțiune de control executată din dispoziția sau cu aprobarea șefului nemijlocit în
anumite puncte fixe, in locuri de trecere obligatorii, urmărind depistarea și prinderea autorilor de fapte
antisociale.
În cadrul executării serviciului de către agenții de ordine publică se disting două momente principale:
luarea în primire a postului, zonei, sau itinerarului de patrulare și deplasarea pe teritoriul postului, zonei
sau pe itinerarul de patrulare.
Astfel, după ce a laut la cunoștință de repartizarea în post/zonă și după asigurarea mijloacelor tehnico-
materiale necesare, agentul procedează la luarea în primire. În acest sens, dacă postul este pe mai multe
schimburi, împreună cu colegul ce iese din schimb, agentul efectuează rondul postului parcurgând
teritoriul, luând la cunoştinţă despre evenimentele şi schimbările ce s-au produs.
În mediul rural, pentru îndeplinirea acțiunilor ce revin poliției, se organizează și funcționează: secții de
poliție rurală, poliții comunale, posture de poliție comunale.
Secția de poliție rurală este definită ca fiind structura care coordonează activitatea mai multor
poliţii/posturi de poliţie comunală, grupate în funcţie de situaţia operativă, întinderea şi configuraţia
teritoriului. Una sau mai multe secţii de poliţie rurală funcţionează în perimetrul de responsabilitate al
unui parchet de pe lângă judecătorie şi se subordonează poliţiilor municipale sau orăşeneşti. În
componența unei secții de poliție rurală intră: șef secție, funcții de ofițer și agent de poliție, poliții
comunale, posture de poliție comunale.
Poliția comunală este definită ca fiind structura care funcţionează în comunele cu o situaţie operativă
complexă şi este condusă de un ofiţer de poliţie. Poliţia comunală se subordonează secţiei de poliţie
rurală, dar poate exista excepția potrivit căreia poliţia comunală poate fi subordonată, nemijlocit, şi
unei poliţii municipale/orăşeneşti.
Posturile de poliție comunale sunt de două tipuri: cu funcții de șef de post, de ajutor șef de post și
numai cu o funcție de execuție. Primul tip funcționează în comunele care sunt situate în zone izolate
sau au o situație operativă complexă și necesită prezența permanentă a polițiștilor. Poliţistul de la
posturile de poliţie prevăzute numai cu funcţie de execuţie desfăşoară, în principal, activităţi specifice
poliţiei de proximitate, de culegere a informaţiilor, de supraveghere a elementelor suspecte şi activităţi
de urmărire penală în dosarele penale.
Poliţiştii din cadrul structurilor de poliţie din mediul rural desfăşoară activităţi de identificare şi
cercetare a autorilor doar în cazul infracţiunilor aflate în competența judecătoriei.
Secțiunea IV: CONCLUZII
Asigurarea și menținerea ordinii publice cuprinde un ansamblu de măsuri, acțiuni și activități specifice,
adoptate și întreprinse de către organismele specializate ale administrației de stat, în scopul respectării
cu strictețe a normelor de conduită civică prevăzute în actele normative, a drepturilor și libertăților
cetățenilor, precum și a celor de protecție a proprietății private și publice.
De asemenea, noile realități din domeniul ordinii publice impun dezvoltarea unui profesionalism ridicat
care vizează: viteza de reacție atunci când acțiunile “turbulenților” depășesc cadrul autorizat, controlul
situației în timp și spațiu, gestionarea activității de comandă, forța de reacție, capacitatea de a riposta,
capacitatea de informare etc. Punerea în practică a unui mecanism bazat pe asigurarea acestor capacități
creează garanția intervențiilor cu succes pentru apărarea ordinii publice.
Polițiștii sunt cei cărora le revine responsabilitatea de a apăra și proteja conform legilor obligațiile și
angajamentele naționale în materia drepturilor omului, ordinea democratică împotriva activității
persoanelor, grupurilor sau organizațiilor care iau parte sau refuză să renunțe la acte de terorism sau
violență în scopul degradării acestei ordini.
Secțiunea V: REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

a) Legislație:
1. Dispoziția IGPR nr. 643/2005, pentru aprobarea Manualului de bune practici de intervenție
pentru poliția de ordine publică.
2. Dispoziția IGPR nr. 123/2012 privind stabilirea Concepției unitare de organizare, funcționare și
acțiune a structurilor de ordine publică.
b) Lucrări:
1. Constantin C., Tactică polițienească, Editura Sitech, Craiova, 2014
c) Surse internet:
1. https://www.academia.edu/22218931/CONCEPTUL_DE_ORDINE_PUBLICA
2. https://www.ujmag.ro/economie/altele/elemente-de-ordine-publica/rasfoire/