Sunteți pe pagina 1din 3

Statul român, înainte de a deveni realitate instituțională, a fost imaginat ca proiect

politic de generații de gânditori și practicieni ai politicii, acest proeict politic începând să


se contureze în secolul 18 a devenit complex pe masură ce diferite aspecte ale sale au
trecut din planul ideilor în cel al realizărilor efective.

Proiecte politice secolul 18

1. În secolul 18, în perioada regimului fanariot, boierii români vor reacționa fața de
statutul politico-juridic al Principatelor prin redactarea de memorii adresate
marilor pputeri crestine , de regulă , cu prilejul tratattivelor implicate de
războaiele ruso-austro-otomane, care pot fi considerate primele proeiecte politice
de mdoernizare a statului inițiate în Principate.
În acest sens...

a. Îm 1772, cu ocazia tratativelor de pace de la Focsani, boierimea pământeană


înainta marilor puteri un memoriu în care solicitau ( o delegați de boieri din Țara
Romanească și Moldova )

-înlaturarea domniilor fanariote


-unirea Moldovei cu Țara Românească sub proecția Rusiei, Prusiei și Austriei
b. În 1791 este redactat un memoriu similar de către divanul Țării Românești, cu
prilejul tratativelor de la Șistov în care se cerea

-revenirea la domniile pământene


-neutralitatea Principatelor
- libertatea comercială

b. Tot în 1791 , în Transilvania , reprezentanții Școlii Ardelene vor elabora


memoriul Supplex Libellus Valachorum pe care l-au înaintat Curții de la Viena, în
care solicitau recunoașterea drepturilor naționale pentru românii ardeleni,
utilizând argumente de ordin istoric și numeric.

Un alt proiect politic s-a conturat cu prilejul mișcării revoluționare de la 1821 din
Țara Românească, condusă de Tudor Vladimirescu. Avân caracter social și național,
această mișcare a fost determinată de legăturile cu organizația grecească Eteria
condusă de Alexandru Ipsilanti, care urmărea eliberarea Greciei de sub stăpânirea
Imperiului Otoman.
Documentele Revoluției de la 1821 , Proclamația de la Padeș și Cererrile
norodului româneasc, se propunea
-reformare administratie justitie invățamant / libertate comerț/ respectare autonomie
principate și instituirea principiului suveranității poporului.

O parte a ideilor expuse în programele politice de la sf sec 18 și din primele trei


decenii ale sec 19 vor fi regăsite și în primele documernte cu rol de constituție din spațiul
românesc, Regulamentele Organice adoptate în 1831 în Țara Ro și 1832 în Moldova.

-apare PSPS
PL- Domnul cu drept de inițiativă și sancționare a legilor
-Adunarea Obștească

PE- Domnul și Sfatul

PJ- Înaltul divan domnesc ( instanța supremă) și organele de judecată , apar


corpul de avocați și procuratura.

Reforma fiscală ce a presupus unificarea impozitelor adoptarea principiului


bugetului .
Modernizarea instituțiilor reorganizare învățământ, armată, este preconizată
fondarea BNR și înființșarea Arhivelor Statului.

Anul 1848 reprezintă momentul crucial în definitvarea proiectului politc al statului


româan, acesta fiind reprezentat de Proiectul Pasoptist( da putin context) alcătuit dion
documentele programatice ale Revoluției de la 1848 dintre care amintim :

1. Petiția- Proclamațiune Iași, martie 1848


2. Petiția Națională Blaj mai 1848
3. Prințipurile noastre pentru reformarea patriei Brașov mai 1848
4. Proclamația de la Islaz iuni 48
5. Dorințele Partidei Naționale din Moldova Cernăuți august 1848

Având un conținut asemănător, aceste rpoiecte prevedeau


-unire principate
Independența
-desființarea privilegiilor feudale
-rezolvarea problemei agrare prin îproprietărirea țăranilor
-drepturi cetățenești.
Rev si proiectele politice nu își ating obiectivele, dar rev de la 1848 o contituit un pas
important în modernizarea statului român.
Aceste proiecte politice vor fi completate in a doua jumătate a sec 19 de rezoluțiile
adunărilor ad hoc. Aceste adunări sunt convocate în contextul unei noi etape a Crziei
Orientale , reprezentată de Războiul Crimeii 1953 56 . În urma înfrângerii Rusiei , în
1856 marile pueri APRFSTA organizeaza Congresul de Pace de la Paris.
În urma acestui congres, problema românească a devenit o problemă europeană și este
dezbătută de Marile Puteri, care, prin semnarea Tratatului de la Paris, adoptă o serie de
prevederi referitoare la Principatele Române.
-introducere garanție colectivă a celor șsapte Mari Puteri
- desființare protectorat rus
-menținere suzeranitate otomană
- Rusia cedează Moldovei sudul Basarabiei cele trei județe Cahul Ismail și Bolgrad
- se hotărăște convocarea în Principate a unor adunări ad hoc , reprezentative și
consultative care umrau să se pronunțe în 57 asupra unirii Țărilor Române.

Rezoluțiile acestor adunări cereau


1.Unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat
2. numele statului să fie România
3. Statul să fie condus de un prinț străin, dintr-o familie domnitoare a Europei
4. Moștenitorii să fie crescuți în religia țării
5. Respectarea utonomiei sub garanția colectivă a Marilor Puteri

După aflarea dorințelor românilor, exprimată în rezoluțiile adunărilor Ad hoc, puterile


garante se vor întruni într-o conferință la Paris în mai 1858 în care stabileau statutul
internațional al noului stat ( le decupezi de la Dna dana de acolo)
Deși stabilea o unire incompletă a celor doua țări, cu doi domni doua guverne doua
adunari legislative si doar doua institutii comune ( Comisia Centrală de la Focșani și
Înalta Curte de Casație și Justiție , Convenția de la Paris nu stipula ca persoana ce
candida pentru funcția de domn în ambele principate să fie diferită.
Astfel, la 5 ianuarie 1859 la Iași și 24 ianuarie 1859 la București, recurgându- se la
tactica faptului împlinit este ales ca domnitor AL Ion Cuza, punandu-se astfel bazele
statului român modern. Această dublă alegere deschidea una dintre cele mai intense
perioade de reforme și înnoiri din instoria României moderne.
În paralel cu recunoașterea unirii în plan internațional în anul , domul acționează în
plan intern prina doptarea unor măsuri prin care să consolideze noul stat, creând o
organizare comună. Sunt unificate astfel sistemul vamal, poșta, telegraful, moneda, stema
cuprinzând vulturul și bourul. 24 ianuarie devine zi națională, Bucureștiul este noua
capitală, armata este unificată în tabăra de la Florești, numește un singur minsitru de
război în persoana lui Ion Emanuil Florescu, Comisia Centrală de la Focșani, dă legi
comune pentru cele două principate.
Aplicarea acestor legi și măsuri este îngreunată de existența a două guverne și a două
adunări, problemă rezolvată în anul 1861, în cadrul Conferinței de la Constantinopol,
unirea deplină a Prncipatelor va fi acceptată, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.
După această conferință, la 22 ianuarie 1862 se formează la București primul guvern unic
, condus de Barbu catargiu, cu acest prilej Cuza declarând Unirea este așa cum românii
au vrut-o.

Urmatoarea perioada va fi caracterizata de numeroase reforme

S-ar putea să vă placă și