Lipidele sunt substanțe organice grase, insolubile în apă, dar solubile în majoritatea
substanțelor organice ce conțin grupa hidrocarbon. Acestea joacă un rol important în compoziția materiei vii. Lipidele sunt substanțe organice eterogene atât din punct de vedere al structurii chimice cât și al proprietăților fizico-chimice. Sunt combinații de substanțe naturale care nu se dizolvă în apă, dar se dizolvă în solvenți organici: benzen, eter, cloroform, tetraclorura de carbon. Majoritatea lipidelor sunt esteri naturali ai alcoolilor cu acizii grasi. Există unele grupe de lipide (sfingolipide, sfingoglicosulfolipide) care, deși conțin în molecula aminolcooli și acizi grași, acestia nu se leagă între ei prin legături esterice ci prin legături peptidice. La acetalfosfatide, care provin prin combinarea unui alcool cu aldehida corespunzatoare a unui acid gras, cele două componente se leagă între ele printr-o legătură acetalica. Lipidele din plante au fost descoperite de M.E. Chevreul (1811- 1823) care le-a stabilit structura moleculară, menționând că orice lipidă este formată din acizi grași și alcooli, sau aminoalcooli. Rolul fiziologic 1. a) Rolul energetic – lipidele reprezintă un depozit energetic concentrat: 1 g lipide neutre eliberează 9,3 kcal/g în timp ce 1 g glucide sau protide: 4,5 kcal/g; lipidele pot fi depozitate intr-o forma anhidră, ca picaturi intracelulare de grasime. 2. b) Rolul structural – întră în alcătuirea tuturor celulelor și țesuturilor, participând la toate procesele vitale din organism. Intră în alcătuirea membranelor celulare, a cloroplastelor, a mitocondriilor, a nucleului (fosfolipidele). 3. c) Rol de solvenți și vehiculanți ai unor componente biologic importante liposolubile: vitaminele A, D, E, K, F, carotenoide, steroli. 4. d) Rol de vitamine propriu-zise acizii grasi nesaturati: linolenic si arahidonic au un rol asemanator cu vitamina F sI se numesc acizi grasi esentiali. 5. e) Rol protector (termic, mecanic, hidric): realizează o barieră hidrică impiedicaîm pătrunderea și evaporarea apei (fructe, legume, semințe, frunze). 2.Nomenclatura În 1967 Comisia pentru nomenclatură biochimică a adoptat denumirea de lipide ( înainte erau denumite lipoine, lipine, lipoide – de lipide și alte substanțe dizolvate în ele). Denumirea lipidelor se formează după regulile generale din chimia organică: numărul atomilor de carbon in limba greacă urmat de sufixul “oic” (acidul stearic – octadecanoic) 3.Răspândire. Se găsesc în natură în stare liberă ca substanțe de rezervă (fructe, legume, semințe, cloroplaste) și asociate cu proteinele și glucidele: lipoproteine, glicolipide care se gasesc în cantitate mai mare în: membrane, mitocondrii, microzomi, nucleu etc. În frunze se găsesc 3-10 % din s.u., iar in cloroplaste: 33 – 36 %.