1.

14 Exerciţii şi probleme

1.1. Se aruncă simultan două zaruri. Determinaţi probabilitatea că

suma punctelor pe feţele apărute ale zarurilor va fi egală cu şapte.

1.2. Se aruncă simultan două zaruri. Determinaţi probabilitatea că

suma punctelor pe feţele apărute ale zarurilor va fi egală cu cinci, iar
produsul – cu patru.

1.3. O monedă se aruncă de două ori. Calculaţi probabilitatea că stema

va apărea cel puţin o dată

1.4. Sfatul studenţesc al facultăţii este alcătuit din 3 studenţi ai anului

ı̂ntâi, 5 studenţi ai anului doi şi 7 studenţi ai anului trei. Dintre ei se aleg la
ı̂ntâmplare 5 studenţi şi se formează o delegaţie. Calculaţi probabilităţile
evenimentelor: A – delegaţia va fi formată numai din studenţi ai anului
trei; B – toţi studenţii anului ı̂ntâi vor participa ı̂n cadrul delegaţiei; C –
printre membrii delegaţiei nu va fi nici un student al anului doi.

1.5. O ladă conţine 8 piese-standard şi 7 piese rebut. Din ladă se extrag
la ı̂ntâmplare, fără revenire, 5 piese. Determinaţi probabilitatea că printre
piesele extrase vor fi 2 piese-standard, iar celelalte – rebut (evenimentul
A).

1.6. O ladă conţine 50 de piese dintre care 4 piese sunt rebut. Determi-
naţi probabilitatea că printre zece piese extrase ı̂n mod aleator din ladă:
nu va fi nici o piesă rebut (evenimentul A); va fi cel puţin o piesă rebut
(evenimentul B); vor fi exact două piese rebut (evenimentul C).

1.7. Pe un raft sunt 20 de cărţi, dintre care 5 au copertă tare. Un

student ia de pe raft 3 cărţi la ı̂ntâmplare. Calculaţi probabilitatea că
printre cărţile luate: nici o carte nu va fi cu copertă tare (evenimentul A);
cel puţin o carte va fi cu copertă tare (evenimentul B); o singură carte
va fi cu copertă tare (evenimentul C); toate cărţile vor fi cu copertă tare
(evenimentul D).

1.8. Probabilitatea că clientul unei bănci nu ı̂ntoarce ı̂mprumutul ı̂n

perioada de creştere economică este de 0,04, iar ı̂n perioada de criză eco-
nomică – de 0,13. Admitem că probabilitatea că se ı̂ncepe o perioadă de
creştere economică este de 0,65. Care este probabilitatea că un client, ales
la ı̂ntâmplare, nu va ı̂ntoarce creditul obţinut?

55
 1.9. La fuziunea capitalului a două firme, experţii firmei care obţine
pachetul acţiunilor de control consideră că afacerea va avea succes cu
probabilitatea de 0,65 dacă preşedintele consiliului director al firmei ab-
sorbite ı̂şi va da demisia; dacă ı̂nsă acesta va refuza să demisioneze, atunci
afacerea va avea succes cu probabilitatea de 0,3. Se presupune că proba-
bilitatea că preşedintele firmei absorbite va demisiona este de 0,7. Care
este probabilitatea că afacerea va avea succes?

1.10. Într-un set de teste pentru examenul la matematică sunt 5 teste

la algebră şi 10 la geometrie. Se extrag succesiv 2 teste fără revenire. Cu
ce probabilitate vor apărea:
a) Două teste la algebră?
b) Primul test la algebră, iar al doilea la geometrie?
c) Teste la algebră şi geometrie?
d) Primul test la algebră?
e) Cel puţin un test la algebră?
f) Cel mult un test la algebră?
g) Nici un test la algebră?

1.11. Se aruncă zece zaruri identice. Să se determine probabilitatea că

faţa cu cinci puncte nu va apărea nici la unul dintre zaruri.

1.12. Un depozit furnizează produse la 10 magazine. De la fiecare ma-

gazin depozitul primeşte comandă pentru ziua următoare cu probabilita-
tea 0,4, independent de comenzile celorlaltor magazine. Calculaţi proba-
bilitatea că pe parcursul zilei depozitul va primi 4 comenzi pentru ziua
următoare.

1.13. Probabilitatea naşterii unui băieţel este egală cu 0,485, iar a unei
fetiţe – cu 0,515. Într-o familie sunt şase copii. Să se calculeze probabili-
tatea că printre ei cel mult doi sunt băieţi.

1.14. O staţie telefonică deserveşte 1000 de abonaţi. Probabilitatea că

ı̂ntr-un interval de timp egal cu un minut un abonat face apel la staţia
telefonică este egală cu 0,0007. Determinaţi probabilitatea că ı̂ntr-un
interval de timp egal cu o minută la staţia telefonică vor fi făcute: două
apeluri (even. A); un apel (even. B); nici un apel (even. C); cel mult
două apeluri (even. D); cel puţin trei apeluri (even. E).

1.15. La o uzină, probabilitatea producerii unei piese rebut este egală

cu 0,0005. Să se determine probabilitatea că printre 8000 de piese produse

56
vor fi: cinci piese rebut (even. A); cel mult trei piese rebut (even. B); cel
puţin patru piese rebut (even. C).
1.16. La intrarea ı̂n oraş, 40% din automobile cotesc la dreapta, iar 60%
– la stânga. Determinaţi probabilitatea că dintre 2400 de automobile, ce
intră ı̂n oraş, 1500 vor coti la stânga.
1.17. La o loterie 25% din bilete sunt câştigătoare. Determinaţi prob-
abilitatea că printre 1200 de bilete procurate 330 de bilete vor fi câştigă-
toare.
1.18. O monedă se aruncă de 10 000 de ori. Care este probabilitatea
ca stema să apară nu mai puţin de 4960 de ori şi nu mai mult de 5040 de
ori?
1.19. Se ştie că 80% din seminţe au capacitatea de a ı̂ncolţi. Să se de-
termine probabilitatea că din 10 000 de seminţe vor ı̂ncolţi: nu mai puţin
de 7930 şi nu mai mult de 8050 seminţe (even. A); nu mai puţin de 7930
seminţe (even. B); nu mai mult de 7930 seminţe (even. C).
P
3
1.20. Din cele 1000 de lămpi ni aparţin lotului i, i = 1, 2, 3; ni =
i=1
1000. În lotul I sunt 6%, ı̂n lotul II – 5%, ı̂n lotul III – 4% de lămpi rebut.
La ı̂ntâmplare se extrage o lampă. Să se afle probabilitatea că lampa
extrasă este rebut. Valorile lui ni , i = 1, 2, sunt prezentate ı̂n tabelul 1.5.
1.21. Într-un magazin sunt articole de acelaşi tip, produse la trei ı̂n-
treprinderi diferite. Se ştie că ı̂ntreprinderea i (i = 1, 2, 3) furnizează ma-
gazinului mi % de articole (din numărul total de articole din magazin).
Printre articolele ı̂ntreprinderii i sunt ni % de calitate superioară. S-a
cumpărat un articol care s-a dovedit a fi de calitate superioară. Să se afle
probabilitatea că acest articol este produs la ı̂ntreprinderea j. Valorile lui
mi , ni , i = 1, 3, şi j sunt prezentate ı̂n tabelul 1.5.
Tabelul 1.5
Nr.var. Problema 1.20 Problema 1.21
n1 n2 m1 m2 m3 n1 n2 n3 j
1 100 250 50 30 20 70 80 50 1
2 430 180 50 30 20 70 80 50 2
3 170 540 50 30 20 70 80 90 3
4 529 390 60 20 20 70 80 90 1
5 360 600 60 20 20 70 80 90 2

57
 Tabelul 1.5 (continuare)
Nr.var. Problema 1.20 Problema 1.21
n1 n2 m1 m2 m3 n1 n2 n3 j
6 700 90 60 20 20 70 80 90 3
7 240 610 40 30 30 80 80 90 1
8 80 710 40 30 30 80 80 90 2
9 630 230 40 30 30 80 80 90 3
10 500 320 40 20 40 90 90 80 1
11 810 70 40 20 40 90 90 80 2
12 450 280 40 20 40 90 90 80 3
13 270 640 70 20 10 70 80 90 1
14 330 440 70 20 10 70 80 90 2
15 640 80 70 20 10 70 80 90 3
16 160 570 60 10 30 80 90 80 1
17 590 200 60 10 30 80 90 80 2
18 620 190 60 10 30 80 90 80 3
19 730 100 50 20 30 90 80 90 1
20 540 200 50 20 30 90 80 90 2
21 90 690 50 20 30 90 80 90 3
22 220 550 30 30 40 70 70 80 1
23 290 700 30 30 40 70 70 80 2
24 350 440 30 30 40 70 70 80 3
25 470 360 20 40 40 90 70 80 1
26 680 230 20 40 40 90 70 80 2
27 710 160 20 40 40 90 70 80 3
28 180 270 10 50 40 70 90 80 1
29 260 620 10 50 40 70 90 80 2
30 650 140 10 50 40 70 90 80 3
31 230 480 20 30 50 80 90 80 2

1.22. Este dată repartiţia variabilei aleatoare discrete

 
x1 x2 x3
X: .
p1 p2 p3

Determinaţi:
1. M (aX + bM (X)); 2. M (a + bXM (X));
3. D (aX + bM (X)); 4. σ (a + bX).
Valorile lui xi , pi , i = 1, 3, a şi b sunt prezentate ı̂n tabelul 1.6.

58
 Tabelul 1.6
Nr.var. x1 x2 x3 p1 p2 a b
1 -2 0,5 -1 0,3 0,2 -1 2
2 0 0,1 -1 0,5 0,1 2 -2
3 1,2 3 2,1 0,4 0,3 1 -1
4 3 1,5 0 0,1 0,6 -2 1
5 -1,1 2 1,5 0,7 0,2 3 -3
6 2 1,3 3 0,2 0,4 2 -4
7 3 1,5 4 0,2 0,5 -1 3
8 2,3 3 1,6 0,4 0,4 4 -1
9 1,6 2 1,4 0,2 0,5 3 -2
10 4 3,2 5 0,5 0,2 -2 4
11 -3,5 -2 1 0,1 0,7 -3 5
12 -1,4 -1,2 2 0,6 0,1 1 -3
13 1,7 3 2,5 0,7 0,2 2 5
14 3,5 3,8 4,2 0,3 0,35 -3 3
15 3,17 4,28 5,6 0,25 0,28 -3 3
16 4,15 4,95 5,03 0,36 0,42 -1 2
17 6,21 8,04 3,06 0,18 0,56 3 -1
18 2,41 2,83 4,5 0,2 0,63 2 -4
19 -1,5 -1,25 3,5 0,28 0,41 1 -5
20 -3,2 -2 -1,75 0,04 0,35 4 -6
21 -4 2,8 5,63 0,14 0,39 5 -7
22 -3 2,56 3,8 0,19 0,43 6 -2
23 -2,5 3,17 5,45 0,21 0,37 2 6
24 2,4 5,8 6,25 0,26 0,55 8 -1
25 12,3 14,31 18,5 0,32 0,58 9 -2
26 -2 3,2 5,4 0,17 0,63 3 -2
27 -3,8 -1,25 4,28 0,25 0,6 -4 -5
28 3,12 5,24 7,4 0,36 0,24 -3 4
29 6,24 8,7 9,3 0,15 0,75 4 5
30 -4,2 -1,28 6,5 0,13 0,67 -3 8

1.23. Se dă funcţia densitate de repartiţie f a variabilei aleatoare con-

tinue X. Să se determine: a) valoarea constantei c; b) funcţia de repartiţie
F (x) şi să se traseze graficele funcţiilor f şi F ; c) să se calculeze M (X),
D(X), σ(X).
(   
c  1
√ , |x| < 1, c x− , x ∈ (1; 2] ,
1. f (x) = π 1 − x2 2. f (x) = 2
0, |x| ≥ 1; 
0, x∈/ (1; 2] ;

59
   i
c · cos x, x ∈ 0; π , 
 π 2i ce−x , x < 0,
3. f (x) = 4. f (x) =
 0, x∈ / 0; ; 0, x ≥ 0;
  π 2i   i
c sin x, x ∈ 0; , c sin x, x ∈ 0; π ,
5. f (x) =  π 2i 6. f (x) =  π 4i
 0, x ∈ / 0; ;  0, x ∈ / 0; ;
2 ( 4
 −2x x
2ce , x ≥ 0, 2c sin , x ∈ (0; π] ,
7. f (x) = 8. f (x) = 2
0, x < 0; 0, x∈ / (0; π] ;
  i (
c sin 3x, x ∈ 0; π , 3c 2
 π 9i x , x ∈ (0; 2] ,
9. f (x) = 10. f (x) = 8
 0, x∈ / 0; ; 0, x ∈ / (0; 2] ;
(c 9

x2 , x ∈ (0; 3] , cx, x ∈ (0; 1] ,
11. f (x) = 9 12. f (x) =
0, x ∈ / (0; 3] ; 0, x ∈ / (0; 1] ;
 
c sin x, x ∈ (0; π] , c (x−1) , x ∈ (1; 2] ,
13. f (x) = 14. f (x) =
0, x ∈ / (0; π] ; 0, x∈ / (1; 2] ;
 
c (6x−2) , x ∈ [0; 1], c (2x−1) , x ∈ (1; 2] ,
15. f (x) = 16. f (x) =
0, x∈ / [0; 1]; 0, x∈ / (1; 2] ;
 
c, x ∈ (1; 6] , cx, x ∈ (1; 4] ,
17. f (x) = 18. f (x) =
0, x ∈ / (1; 6] ; 0, x ∈ / (1; 4] ;
 2  2
cx , x ∈ (1; 2] , cx , x ∈ (0; 2] ,
19. f (x) = 20. f (x) =
0, x ∈ / (1; 2] ; 0, x ∈ / (0; 2] ;
  
 1  4
c x− , x ∈ (1; 3] , cx , x ∈ (0; 1] ,
21. f (x) = 3 22. f (x) =
 0, x ∈ / (0; 1] ;
0, x∈ / (1; 3] ;
( 
0, x∈/ [1; 10], 0, x ∈/ (0; 1] ,
23. f (x) = c 24. f (x) = √
, x ∈ [1; 10]; c x, x ∈ (0; 1] ;
x ln 10
  √  
c (x−3) , x ∈ 5; 3+ √5, c arctg x, x ∈ (0; 1] ,
25. f (x) = 26. f (x) =
0, x∈/ 5; 3+ 5 ; 0, x∈
/ (0; 1] ;
c c
27. f (x) = ; 28. f (x) = x ;
1 + x2 e + e−x
c c
29. f (x) = ; 30. f (x) = .
4 + x2 9 + x2

60