s-a îndrăgostit
www.cimec.ro
piesă într-un act
 

PERSONAJELE :

MAMA
TATĂL
FIICA

FUL

(O  sufragerie  mobilată decent, fură lux. F U  L : D a. d ar n u a spus ora . Ia r eu aş

Masa,  de   p a t r u  persoane, este pregătită  pen
t r u  cină. Un bărbat, între 45 şi 50 de ani.
ou  mijlocul  înconjurat cu un prosop,  aran
 je
 jeaz
azăă ta cî mu ri l e, în  t i m p  ce  f i u l  l u i .  E m i l ,
avea  ceva  treabă in oraş. Mă tem că ne
pierdem  t i m p u l .
F I I C A  :  E m i l .  cum iţi permiţi să   spui  că-ţi
pierzi  t i m p u l  aşteplind-o pe  mama  ? (Tală 1

in  vîrstă de 18 an i , şade întins pe o sofa iese  j>c uşa care duce spre bucătărie). Poţi
şi meditează. Tatăl dichiseşte  t o t u l  cu mi să-mi  spui  şi mie ce treabă importantă ai la
gală şi, deşi mişcările lui sînt precise, el această oră ?
nu-şi poate ascunde o puternică   tulburare F I U L  : N u . Şi-ţi Şi-ţi  interzic  să-mi pui între
interioară.  F i u l  continuă să stea nemişcat bări de acest gen.
pe  sofaj. F I I C A  : N-avea  n i c i  o grijă, ştiu  l o t u l .
F I U L  (ridieîndu-se de pe pat . cvasi- agres iv) :
F I U L  : Tată. lal a ce
ce oră a spus
sp us că  vine Ce ştii ?
TATĂL : In  j u r u l  orei  opt. F I I C A  : Tot  ceea  ce este necesar să ştiu.
F U  L : Şi de ce  esle  necesar să ştii tu  totul
F I U L  : A pr ononun
unţa
ţatt ea această
aceast ă cifră '.' despre  mine  ?
TA TĂ L (după ce se gîndeşte)
gîndeşte ) : N u . A spus
că va  veni  astă seară. (Tatăl intră cu un  platou  cu gustări şi-î
F I U L  :  Ceea 
Ceea  ce nu înseamnă neapărat ora a.şază pc masă.  Apoi  pleacă iar in bucătărie .
opl.  Seară poate fi şi la ora  zeee  sa u  unspre
zece.  Insist  asupra  orei  pentru  că aş fi  avut F I U L  (care  i n t r e  t i m p  s-a  calmat)  :  Poli
treabă în oraş  pentru  u n  ceas. să-mi  spui  şi mie. dacă le ştii pe   toate,  de
TA TĂ L : Te r og să n u  pleci. Trebuie  s-o unde  vine  mama  ? Ad ică d i n oraş sau di n
aşteptăm cu toţii. provincie  '.'
F I I C A   : N u  s l i u ,  că n-a  vorbit  cu   mine.  Din
F I U L  : Dar  Camelia  de ce nu  vine  ? cile  bănuiesc, se întoarce  d e f i n i t i v .
TATĂL :  Trebuie  să pice şi ea. F U  L :  D e f i n i l i v  — de un de ? Tu T u ştii
ştii o
F I U L  : Ma s  m i r a . grămadă de amănunte despre povestea  asta
şi mie  n u - m i  spui nimic  ! Eu nu am  dreptul
(Pc uşă intră  Camelia.  Ea este geamănă să ştiu adevărul ?
cu  fratele  ei. asemănarea lor fizică   f i i n d  per F I I C A  : A dev ărul
ăru l nu- 1 ştiu ştiu  n i c i  eu. Ade
fectă şi tulburătoare.  Camelia  a  venit  în fugă vărul il ştie  lata.
şi respiră  greu). F I U L  : Şi Şi nou ă de ce n u ne spune   nimic  ?
'Intră Tatăl,  cano  adu ce şerveţelele şi solniţa )
F I I C A  
: A   v enit  ? Tală. poţi să ne  spin  şi nouă de unde  vine
TATĂL : N u , da r v a sosi
sosi  d i n t r - o  clipă în mama,  de ce a  plecat,  de ce  vine.  pentru
tr-alia. cit timp  vine  şi ce sc ascunde sub această
dispariţie misterioasă
(Fiica  îşi dezbracă  pardesiul  in tăcere. S- TATĂL (intră in panică,  F u t i l ,  ştii  foarte
asază  apoi  pe un scaun). bine  că v-am  interzis  să-mi puneţi întrebări
F I I C A   : A   precizai  că  v a  veni  in scara  asta  '.' pe această temă.  Nici  e u .  nici  mama  nu tre-
1 I   www.cimec.ro
 

buie  să vă dăm socoteală  pentru  ceea  ce tor.  (Rîdc  strident)  E m i l .  l i - a i  lăsat  perciuni
facem.  Mama  a plecat  pentru  că aşa a  dorii şi arăţi ca un  golan. Camelia,  de ce  li-ai
ea... Şi sc întoarce  pentru  că aşa doreşte tăiat părul, cum  de-ai  făcut tâmpenia  asta  '.'
  Obliga
Obl igaţia
ţia voa str ă este s-
s-oo primiţi
pri miţi cu   doi nu răspund şi nu zâmbesc; Dar de
 t a . . .  Ob gagaţţ a voa st ă este s o p ţ cu Cei   do u ăspu d ş u â besc; a de
bucurie  şi respect, aşa cum se cuvine să ce sinteţi
sinte ţi aşa de
d e mu ţi ?
primiţi o mamă. (Tăcere îndelungată). TATĂL (pare cel mai  derutat)  : Vă rog să
F I I C A :   Tală, mama a plecat de acasă   pen poftiţi la masă. (Sc aşază cu toţii la masă.
t r u  că s-a
s-a îndrăg
înd răgost
ostit
it de cinev
cin ev a '.' d ar   fără convingere, cu  gesturi  încete, parcă
TATĂL :  Cine  (i-a (i- a d at v oie să întrebi în trebi ? cuprinşii de o surdă oboseală
cuprinş obos eală ) U n  moment,
F I I C A   (îndîrjită)
(îndîrjită) : A m  aflat  că mama a plecat să aduc vişinala. (Sc duce în bucătărie şi
de acasă  pentru  că s-a îndrăgostit de un aduce o sticlă cu vişinală. Toarnă   apoi  î i
bărbat.  Vreau  să ştiu dacă acesta este ade pahare)  Să bem. (Ridică  paharul. .Nimeni
vărul. Şi  vreau  să mai ştiu de ce se în nu-1  urmează)
toarce acum înapoi. (începe să plîngă) Cum M A M A :  .Mulţumesc, cu nu be beau
au..
e  posibil  ca  mania  mea să sc îndrăgostească ? F I I C A   (cu ostentaţie)
osten taţie) :  N i c i  noi.
C u m  a  p u t u t  să facă aşa  aşa  ceva 
ceva  ? TATĂL (încercând,  disperat,  să încropeasc încro peascăă
TATĂL :  Camelia,  linişiteşte-te.  Mama  v a o discuţie/ : E  foarte  gustoasă. Am  nimerit-o.
sosi  d i n t r - o  clipă într-alta. N-aş  vrea  să te (Pauză) N u minca ţi ?
vadă tulburată.  M a m a  voastră este cea mai
bună din  lume  şi voi nu aveţi   dreptul  să-i (Nimeni  nu mănincă)
reproşaţi  nimic.
F I U L  : Cele Cele ma i bu ne mam e d i n  lume  n u M A M A   : 0  să m i m ă m m a i tî tîrz
rz.i
.iu.
u. H a i să
fu g  de-acasă după alţi bărbaţi.  Camelia,  tis bem,  totuşi, nişte vişinal
viş inal ă. (Gustă
(Gustă  d i n t r - u n
unde  ştii tu că mama s-a îndrăgostit dr pahar)  N u - m i  place. E groaznic de dulce.
cineva  ? (Pauză) D a r de ce ce vă uitaţi aşa de fioroşi
F I I C A :  Mă priveşte.  Important  e că ştiu. l a  mine  '.'  Ce-ani  făcutfăc ut '.' (Pauz ă; Aşteptaţi
Aştep taţi
F I U L  : Şi Şi mi e de d e ce n u  m i - a i  spus ? cumva  o explica exp lica ţie ?
F I I C A   :  Pentru  că nu  m e r i t a i  să  slii. TATĂL : Nu aşteplăm  n i c i  un fel de  expli
F I U L  : A r  t r e b u i  să te pălmuiesc  pentru caţie.
obrăznicia  asta. F I I C A   (gata  să izbucnească in  pllns)  : Tată.
F I I C A   : încearcă. c u m  poţ i să  spui  aşa  aşa   ceva 
ceva  ?
F I U L  : T al ală.
ă. t u ai ştiut ? TA TĂ L : Adică Ad ică ce să  spun  ?
T A T Ă L :  E m i l . . .  (S (See gîndeşte , împov ărat F I I C A :  Ştii  foarte 
foarte  bine  că noi aşteptăm o
Du-te  şi pune apa minerală la  frigider. explicaţie !
F I U L  : N u mă duc .
TATĂL 'către  Mama)  : N u - i nev oie să le
TATĂL :  Atunci  mă duc eu. (Se aude so
neria  de la  i n t r a r e .  Tatăl intră în panică)
dezvinovăţeşti in faţa lor.
F I I C A   : De ce ? (î ncep nc epee să plîng
p lîngă)
ă)
Copii,  a  venit  !  Camelia, du-le  şi descinde.
(Se răzgîndeşto) Lasă că mă duc eu. (Se M A M A   o mîngî ie pe păr cu blîndeţe) blînde ţe) : N u
duce si deschide. Se întoarce peste cîleva plînge,  Camelia,  nu fi caraghioasă. Nu mă
v o i  dez vin ovă ţi în faţa faţa nimănu i, da r am să să
clipe,  singur)  Era poştaşul.  Trebuie  să plă
t i m  telefonul.  Optzeci  -,;i  cinci  de lei şi  cinci
vă dau lotuşi o explicaţie, dacă aveţi ne
zeci de  bani. voie de ea. Ca să scurtăm atmosfera  asta
penibilă, am s-o fac  chiar  acum.  ' Tulburată Tulbur ată
F I I C A   :  Mama  n u are cheie ?
şi oarecum solemnă.) Am plecat de acasă,
TATĂL :  Cred  că da . I n oric e caz. caz. a plecat
fără  pardesiu  şi şi,,  i n t r e t i m p ,  s-a făcut  frig. părăsindu-vă
t r u  că m-am pe voi şi pede tatăl
îndrăgostit un  bărbat.
vostru,   Asta-i
pen
E m i l .  nu te  duci  să pui apa minerală la
tot.
frigider  ?
F I U L  : A m spus că n u .  Vreau  să mă gîn- F I U L  (abia  ţinindu-şi
ţinind u-şi plînsid.
plîn sid. Ce fe l dc
d  esc. bărbat ?
TATĂL :  Atunci  gindeş te-te. A m s- s-o p u n eu. M A M A   (zîmbind  straniu)  : Cum să vă
(Se îndreaptă spre bucătărie, dar se opreşte. spun  ,. Un bărbat necu nos cut, care m-a v i 
Sc aude un zgomot. Din nou intră in pa zitat intr-o  noapte, tulburîndu-mă şi răpin-
nică)  Copii,  a  venit  ! du-mă  pentru  totdeauna.  Să nu credeţi că
n-am  încercat să să mă împ otr ive sc,sc , da r n u
(Peste cîleva  clipe  intră  Mama.  călcînd m a i  aveam  nimic  de făcut. M-a  luat  pe ne
rar,  oarecum nesigură pe ea. cu o lumină pregătite şi m-a  dus...  (Rîde.) Se poale în
stranie  pe faţă. E îmbrăcată  simplu,  dar tâmpla  oricui,  chiar  şi  unei  mame.
elegant,  foarte  palidă şi încă frumoasă, o F I I C A   : Şi ac um   le-ai  întors  d e f i n i t i v  ?
frumuseţe în vîrstă de  treizeci  si opt de M A M A   : A m  venit  să vă v ăd . ( Tăcere)
ani.  încă viguroasă, dai' marcată de  obo F I U L  : Ma mă . n u regreţi ce-ai ce- ai făcui '.'
seală. Ezilă o clipă,  apoi  îi sărută pe cei M A M A   : Nu . M-a u   c h i n u i t  ţoale celelalte
do i  copii  pe obraz. Tăcere lungă .şi grea sentimente,  in afară de  regret.
suportabilă I F I I C A  : Dar nu  consideri  totuşi necesar să-ţi
ceri  scuze 
scuze  faţă
faţă de ci ne va ?
M A M A   (eu o veselie bruscă) : D oa mn e , ce M  A M A : Faţă de cine ?
m a r i  v-aţi făcui,  copii  ! Aţi
Aţi crescut înfi oră F I I C A   : Faţă de  tata

www.cimec.ro 45
 
 M A M A   (călro Tatăl) : Doreşt Dor eştii să-ţi cor 
cor  scuze 
scuze  ? n-au  încotro şi  pentru  că, tot de obicei, le
TA TĂ L (încurca (încurcat)
t) : I n orice 
orice  caz... 
caz...  nu e acum place să fie înşelate, au vocaţie de   victime.
momentul.  Dar in  p r i n c i p i u . . . Dovadă că eu le  iert  pe   l i n e ,  deşi eram ho-
M A M A   : Mi-c teamă că n-am să-ţi pot  pot  cerc tărită să n-o lac niciodată. Te   iert  cu con
iertare  n i c i  acum.  n i c i  m a i  t i r / i u  şi  nicj  în diţia să ai grijă de  copii,  să  faci  t o r u l  ca
p r i n c i p i u .  Cred că nu eu   trebuie  să-ţi cer să  n u - m i  simtă  lipsa.
ţie  iertare.  Dar să trecem peste asta. TATĂL : Tu  pentru  ce  trebuie  să mă ierţi
F I I C A  : Mam ă.  faci  o mare nedr epta te ! pe   mine  ?  Pentru  că m-ai părăsit într-o
Pala  nu merită să fie  j i g n i t .  Tu nu ştii ni noapte   fără să-mi  spui  u n cuv
noapte c uvînt
înt '.'  Penitru
mic. că n-am ştiut  nimic  de   tine  două  l u n i  de
M A M A   : Ba da. Ştiu. zile  ?
F I I C A   : N- a i de un de să ştii că el a fost M A M A   : D e ce eşti eşti mi nc in os ? Ţi-a m  tele
robul   nostru  cit ai  l i p s i t  tu tle lingă noi, că
robul fonai   chiar  a  treia  zi.
fonai
el   a gătit, a spălat, a făcut piaţa, a făcui TATĂL : D a. ca să-mi   spui  că  le-ai  îndră
curăţenie,
vici. şi asta după ce venea de la ser- gostit
te  mai   de un bărbat şi că nu ştii dacă o să
întorci.
M A M A   : Era  datoria  l u i .  F i i n d  eu plecată, M A M A   : Ex ac t.
trebuia  să fie şi tată, şi mamă. aşa cum. TATĂL :  Pentru  asia  trebuie  să m ă ierţi ier ţi '.'
atunci  cînd a fost el plecat, eu  v-ani  fost M A M A   : Despre a ltcev a e vo rb a.
şi mamă. şi tată. Voi eraţi  m i c i ,  nu ştiţi, TATĂL : Despre ce ?
d a r  eu spărgeam lem ne singură, şi n u  numai M A M A   : E v or ba de... (Intră  F i u l  şi  Fiica)
că le spărgeam. dar le şi   f u r a m ,  că nu Discutăm altă dală. Acum sînt  copiii  de faţă
aveam,  iar voi eraţi ingheţaţi de  f r i g .  Şi şi nu  Irebuie  să ne vadă  certindu-ne.  Veniţi
n-aveam  nici  bani.  şi vindeam  haine,  că m a i  aproape,  copii.  De ce vă uitaţi aşa de
tatăl  vostru  lipsea de  t r e i i  l u n i ,  ştie el de u r i i  la mama voastră care v-a născut, le
ce. Aşa că ce mare   sacrificiu  a făcut că a gănat şi crescut ?
spălat  rufe  cu maşina şi că a şters  praful F I I C A  : Mamă. eu noi nu  v r e i  să vorbeşti *
cu   aspiratorul  ? (Către Tatăl, cu c u o  ironie M A M A   : Ba da.  Pentru  asta am  venit.  Eni/ifl,
hlîndă) A i gătit gătit m in ca re caldă ? n u - i  aşa că şi tu   v r e i  să  .stai  de vorbă e»
TATĂL :  Uneori. mine  ?
M A M A   : Mă rog. In general   te-ai  descurcat, F I U L  : Da.
n u  ? M A M A   :  Atunci  veniţi mai aproape. (Cei doi
TATĂL : Da. A m pus si s i m urătur i. se apropie şi se, aşază lingă ea, rămînînd însă
M A M A   :  Bravo. în co nt in ua re crispaţi şi tăcuţi) tăcuţi) Cînd am  ple
F I U L  (izbucneşte)
(izbucneşte) : Mam ă, n u te -am văzu l cat,  grăbită cum  eram,  n-am  l u a t  decît foto
niciod
nic iodată
ată atît de rea r ea î (lese,   tr in  t i n d  uşa. grafiile  voastre  cind  eraţi  m i c i  de tot, ni^pfce
.Mama  îşi stăpîneşte cu greu emoţia. Tatăl, bebeluşi grăsuni şi  buflei.  într-o zi, uitîn-
t u l b u r a t ,  îşi caută o treabă în bucătărie) du-mă la  fotografii,  n-am reuşit să vă d«^«-
M A M A   : Came li a, du-t du -t e şşii linişleşte-1.
linişleşte-1. (Ca
(Ca sebese  u n u l  de  a l t u l .  Semănaţi ca două pi
melia  iese. Intră Intr ă Tatăl)
Tatăl) Ţi-e
Ţi- e g r e u  singur  '.' cături de apă.
TATĂL (modest şi  u m i l )  : Am reuşit să mă F I U L  (cu aceeaşi indispoziţi
indisp oziţi e) : Şi cre zi c u m 
descurc. (Pauză) Totuşi, ar fi  t r e b u i t  să ne va  că asta e o mare  fericire  pentru  noi
trimiţi o veste... Cel puţin să fi ştiut unde M A M A   : De D e ce să n u fie f ie ?
te  a f l i .  Copiii  mă întrebau in fiecare zi de
F I U L  :  U i t e  că n u e !  Pentru  că eu sînt
tine.
obligai   port
M A M A   : îm i simţeau  lipsa  ? sufleteşti   săale  Cameliei.
  in spinare
  Dacă ea toate
e tristă,
zăpăcelile
  sinii
TATĂL :  Erau  intrigaţi şi îngrijoraţi. Acum şi eu  trist  fără  motiv,  dacă o apucă pe ea
s-au obişnuit. isteria,  mă apucă şi pe  mine  nebunia, şi
M A M A   : Cu   alil  m a i  bine. uite-aşa. v reau,  n u  vreau, trebuie  să trăiesc
TA TĂ L : Totuşi, mie ai pute a să-mi  spui totul  i n  dublu  exemplar. A m  stat  de vorbă
unde  ai fost. cu  nişte gemeni  d i n t r - a  noua şi  mi-au  spus
M A M A   : Ce
Ce importa
im porta nţă are u nde nd e a m fost ? ră ei nu  simt  aşa ceva.
Important  e că am plecat şi că te-am pă M A M A   :  E m i l .  ţi-am explicat eu odată care
răsit. e cauza, dar ai  uitat.  Gemenii care au o  o   ase
TATĂL : Acum  te-ai  întors  d e f i n i t i v  ? mănare fizică perfectă şi o structură psihică
M A M A   : Nu ştiu. Mă mai gîndesc. Depinde. identică s-au  format  in acelaşi  ovul.  Dar nu
Dacă vă descurcaţi  s i n g u r i ,  plec. Dacă aveţi văd de ce te deranjează aşa de  m u l t  că
împărţiţi  i n t r e  v o i  t o t u l ,  inclusiv  stările su
absolută nevoie de  mine.  rămîn. De  fapt, fleteşti. Mie mi se pare superb să ai o soră
pentru  asta am  venit.  Ce  zici,  să rămîn sau frumoasă şi să fii  trist  sau vesel  pentru  ea,
să plec ? şi  invers.
TA TĂ L (se gîndeşte) : Pleacă.
F I U L  : Ei. află că nu-i   chiar  aşa de superb,
M A M A   : Perfect. Eşti un tip  d i n t r - o  bucată.
N u  te ştiam aşa.  Oricum,  după  gestul  j>e care
mamă. ba  chiar  e foarte incomod. Să nu
crezi  ră  sint  pîrîcios. nu mă interesează ce
l-am  făcut, nu  puteai  să mă ierţi. Eşti băr
face   ea. dar într-o noapte,  cind  s-a dus la
face
bat,  şi bărbaţii nun u iar
iartă
tă fe
feme
meile
ile cînd gr e ceai. la buna ei prietenă  Mariana,  şi a ră
şesc. Femeile, da. iartă,  pentru  că de obicei mas   chipurile  să doarmă acolo, eu  n-ani
 4 6   www.cimec.ro
 

p u l u l  să închid  ochii  toată noaptea,  m - a n i F I U L  (montat)   : F i i aaten

(montat) tentă.
tă.  E r a m  la ono
zvârcolit îngr ozi ozitortor.. N u ştiu cce-a
e-a făcut
făcut,, o  p r i  mastica  unui  prieten  şi venise şi ca  acolo
veşte, dar eu  n - a m  putut  să  dorm. intimplălor. Adică nu întâmplător,  pentru  că
FIICA   : Dar  I u  cînd  dispari  c u  individa  ta eraa  naşa
er naşa l u i . N-o cunoşteam. La un mom ent
r ite  t re i  zile 
zile  s i  t re i  nopţi, eu ce  simt  ? dat,  ea a început să vorbească despre o peş
F I U L  : Ce simţi ? teră din din  Apuseni 
Apuseni  pe care o  vizitase  vizitase  cu
FIICA   : Ştii tu mai  h i ne ce  simt. cîleva   zile 
cîleva zile  înainte şi peste  cinci  minute  ne-am
M A M A   :  Copii,  nu vă certaţi.  certaţi.  Camelia, 
Camelia,  cc-ai d a t  seama amândoi că  n u m a i  e u o  ascultam,
făcut in noaptea aia la  Mariana  ? că  n u m a i  pe mine  mă emoţiona  ceea  ce
pe   mine 
FIICA   :  Nimic .  A m dansat si.. . povestea ea şi  alunei  am ieşit pe stradă şi
M A M A   : Şi ? ne-am  plimbat  pînă dimineaţa. Peste o săp
F D X A   : Atît. Pc urmă, cînd am plecat, m-am tămână am plecat cu ea  intr-o  expediţie in
sărutat eu  VioreJ,  i u b i t u l  meu. munţi şi  şi  de-atunci  sintem  nedespărţiţi. Ne
M A M A   :  I u b i t u l  tău ?! vedem absolut in fiecare zi.
FIICA   : Vor ba  vine.  că el nu mă iubeşte. M A M A   :  Chiar  piuă  acolo  aţi  aţi   ajuns 
ajuns  ?
Cică  iubirea  e u n  sentiment  pentru  oamenii F I U L  : Da.  A t u n c i  cind sintem  aici.  in ora.,
obişnuiţi, el  el  vrea 
vrea  să ajungă 
ajungă  savant. ne vedem la ea acasă, unde  studiem  î m
M A M A   : E  chiar  aşa de  inteligent  ? preună probleme de speologie, ascultăm mu
FIICA   : Groa zni c. E în  anul  întâi la  la  mate zică şi discutăm.  Cind  plecăm pe  teren,
matică, cică a descoperit o ecuaţie şi scrie evident   că  sintem  împreună. E o femeie ex
evident
versuri  i n  cifre. cepţională. Ţine la  la  mine enorm, 
enorm,  bineînţeles
F I U L  :  Versuri  i n  cifre  ?! Ce tâmp tâmpenie
enie   nuri fără  nici  un fel de  interes,  vrea  vrea  pur şi  sim
e şi asta ? speolog.  Plus 
p l u  să mă facă speolog.  Plus  că e şi un om
FIICA   : N u ştiu. Aşa se laud laudăă el . Ce vreţi de  mare  cultură, ştie  t r e i  l i m b i  străine.
să mai ştiţi ? M A M A   :  Asta 
Asta  n u  trebuie  să le  le  impresio
M A M A   : T u îl iube iubeştişti ? neze.  Cind  o să f i i de vâr vârsta
sta ei o să şt ştii
ii şi t u .
FIJCA   : A m încercat,  dar... F I U L  : Ma mă . n u încer ca ss--o  minimalize zi.
TA TĂ L : E u lip lipsesc
sesc puţin.   Sint  în baie. F  u n  savant.
(Iese) FIICA   : E i . si ?
FIUL
FIICA d  a :r  nAdic
o r i ,  si n i ă simţit
an i   încercat de m asau
n i m i c  deosebit i  multe
înăl să fii   : savant
Cu m   „ei
? ,î nsşşi"
i" mnă
ea ? Tă u săştiitrăieşti
eamn ce înse
înseamnă
amnă
  pentru
ţător, cum  simt  alţii. T u eşti îndrăgos îndrăgostită
tită o idee. să  faci  din viaţa ta o demonstraţie,
de- «dcv ărat elea , mam ă ? Ce simţi ? să  verifici  im adevăr,  sacrificindu-te.  Ciţi oa
M A M A   : Eşti ca m superfic ială şi ob răzu i- meni  fac asta ?
cuţă.   Camelia. 
cuţă. Camelia.  Nu-ţi bate joc de  de  sentimente, M A M A   :  E m i l ,  n u  plinge,  eşti  penibil.
învaţă să le respecţi. F I U L  : N u  pHng,  da r mă enerv ez că n u  v re i
FIICA   : Păi le respect, mamă. dar mai întâi să mă înţelegi.
să le  simt  V i orei  zice  să ne căsătorim
do-acum.   ca să scăpăm de  obsesia  asta, 
do-acum. asta,  dar M A M A   : Încerc să te înţeleg.
daca el nu mă iubeşte, pot s-o fac, ce pă F I U L  : Mamă, am să-ţi  povestesc  t re i  scene
rere   ai ? Ştiai că  E m i l  e îndrăgostit de o
rere d i n  viaţa ei şi ve i f i zgu dui tă, ai s- s-oo înţe
înţe
femeie de vîrsta ta ? legi  şi ai s-o  admiri.
F I U L  (vrea s-
s-oo love ască, da r  Mama  Mama  i ! M A M A   : Povesteşte.
opreşte) : D e ce mă birfeşti ? Ner Neruşi
uşinato
nato ! F I U L  :  P r i m a  : la vârsta de optsprezece ani,
FIICA   : N u te birf esc.   Asta-i  adevărul. Am i n  anul  întâi de  facultate,  se căsătoreşte cu
simţit tot. profesorul   ei in vârstă de cmcizeci de ani,
profesorul
M A M A   :  E m i l ,  a m  auzit  şi cu despre po unul  d intre  p r i m i i  noştri bio sji eol og i, el elev
ev
vestea asta stupidă. strălucit
străluc it al l u i Rae ovi ţă. S- S-aa căsătorii di n
F I U L  : Mamă. nu e vorba de  nici  un fel de dragoste.
dragoste la  mijloc.  O iubesc ca fiinţă, nu FIICA   (cu (c u  ironie)  : N u zău ?
ca femeie. F I U L  (înd(îndârji
ârjit)
t) : l l iu be a ca  savant  şi ca
M A M A   : N u înţeleg înţeleg.. Explic ă-tc. erou,  pentru  că era şi  şi  erou. 
erou.  Nouăsprezece
F I U L  : Ştiu că nu înţelegi, de-aia   nici  nu-ţi a ni   a u  umblat  împreună  p r i n  sute dc peş
teri  din ţară şi din străinătate, în   Austria,
explic.
Elveţia,   Tunisia,  Franţa, au fost in  cele
M A M A   : Totuşi,  E m i l ,  este nefirească şi sus- brele  peşteri  Montespan  şi  Pierre-Saint-Mar-
|iectă  prietenia  ta cu o femeie de vîrsta t i n ,  au văzut  l u c r u r i  uluitoare,  care nu sc
mamei  tale. po t  povesti, 
povesti,  au scris şi o  carte  împreună,
F I U L  : Nu e  n i m i c  nefiresc, mamă. îţi dau ţi-o dau s-o citeşti.  A n u l  trecut,  i n  t i m p  ce
cuvântul meu de onoare. E o femeie   excep explorau   un puţ  subteran,  el a fost acciden
explorau
ţională. E speoloagă. tat,  1-a  lovit  o stincă şi i-a  fracturat  şira
M A M A   : Ştiam. spinării. A   m u r i t  acolo  sub pămint şi  acolo
FIICA   : De-aia lipseşti tu de^acasă cu  cu   zilele 1-a şi îngropat. Dar nu asta e  important,
pentru  că te  duci  cu ea  p r i n  peşteri ? mamă,  important  e că el a agonizat  agonizat  patruzeci
şi opt de ore şi că ea a  stat  cu el tot
F I U L  : D a . şşii asta o să fac toată via viaţa.
ţa. ti m pu l  şi 1-a îngrijit  intr-o  beznă totală,
Mamă. să fie  fie  clar 
clar  : mă ffac
ac speo log. pentru  că l i se terminaseră   bateriile  şi  pentru
 M A M A   : Doamne fereşte ! Ce ţi-a   venit  ? că n-avea cum să-1 scoată  de-acolo,  şi a

www.cimec.ro 17
 

m u r i t  i n braţele ei . Inchi puie- ţi (» femeie

fem eie,, F I I  L : N-avea
N-avea  n i c i  o grijă. mamă. Te n>;
în Ir-o  beznă totală,  i n l r - o  linişte sinisiră. cu să mă ierţi o clipă.  Vreau  să-i dau un  tele
u n  mort  in braţe. E îngrozitor, fon,  să mă scuz.
M A M  A : într-adevăr. w.vMA   : Te rog.
F I U L  : Iar  cind  iese  afară, zdrobită complet, F I U L  : Mulţumes c.c.   Scoale  telefonul  din
o epavă fizică si morală,  trebuie  să dea  lungi priză şi se duce cu el  i n l r - o  cameră .alătu
explicaţii  p r o c u r a t u r i i  despre  moartea profe rată)
sorului  în peşteră,  trebuie  să  coboare  din F I I C A  : Mam ă. ai slăbii şi  te-ai  făcut aşa
n o u  sid) pămînt cu ti r. med ic  legist,  care să de frumoasă... (0   mîngii e) Ce eleg ant e^li
constate  motivele  decesului, iar acel medic pieptănată... (In şoaptă)  S i n i  aşa de inîndră
încearcă s-o seducă...  (Fiica  ii fase semne ma că  te-ai  îndrăgostit... La şcoală  toate  cole
me i  că toată povestea e o minciună, da gele mele şuşoteau, la început am  plins.  dar
Mama  o pune la  punct,  discret.)  ...Ea îl pe urmă  m i - a m  dat seama că o fac d i n i n 
loveşte cu  lanterna  in cap. dar  cind ajun 3 vidie.  Mamele lor  sint  bătrine şi  u r i l e ,  de
sus. el o şantajează,  d i n d u - i  de înţeles că o ele nu se îndrăgosteşte  nimeni.  E  frumos  ?
poate  distruge  şi  atunci  ea  cere  o nouă  cobo M A M A   :  Cine  ?
 re..  cu un alt medic,  medicul  respectiv se
r i re F I I C A   : E I . Cu m arată
arată ?
accidentează şi din nou este acuzată... Toată M A M A   (o  cuprinde  în braţe si răspunde în
istoria  asta  sinistră şi scirboasă a  durat şoaptă,  extrem  de tulburată) : E înalt... îm
aproape un an, pînă  cind  s-a lămurit. brăcat în  negru...  şi  foarte  p a l i d . . .
M A M A   : Dacă povestea n-ai  luat-o  d i n t r - u n F I I C A   : Ca un cavaler...
roman,  e frumoasă. M A M A   : Da. ca un cavaler... Ca un zbură
F I U L  : Ascu ltă a d ou a scenă.   A c u m  două tor.  . Nu -1 văd decît noa pte a.. .
l u n i .  cind  s-a împlinit un an de la   moartea F I I C A  : Iţi vorbeşte  frumos  ? A h,  d i v i n i  sînt
solului  ei. am  stat  amîndoi de veghe o z bărbaţii care vorbesc  frumos.
şi o noapte la  m o r m i n t u l  l u i , în peşteră,
peşteră, M A M A   (pe acelaşi ton  straniu)  : îmi vorbeşte
într-un  f r i g  şi o umezeală care pe orice 011 despre  lumea  lui în care  vrea  să mă ia...
normal  l-ar fi dus la  disperare,  n-am  dormit Cică e 0  lume  albă...
n i c i 
toate o încercările
clipă, ea  pmi-a   povestii  toată viaţa ei. M A M A   :  En străin
o aude?
FIICA 
r i n  care au  trecut. Pentru .. .i n care  ninge  cu stele.,
ca să-i aducem un  omagiu,  a n i  continuat şi nu bale niciodată  v i u l u i . . .  Şi  f r i g u l  e  cald
împreună explorarea peşterii şi ani   desco şi  caldul  e  f rig...  Cînd îmi vorbeşte  tremur
p e r i t  o sală necunoscută, de o arhitectură t o t  t i m p u l  şi  ini-e  frică să  aprind  l u m i n a ,
uluitoare,  cu nişte  stalactite  imense. Am dai ca să nu-i văd  ochii  fără  p r i v i r e . . .  (îşi slă-
sălii numele  profesorului  şi pe urmă am pîneşte cu  greu  lacrimile!
ies.il  la suprafaţă
suprafaţă,, d ar cu m am ieşit. n u - : i F I I C A   : Ma mă . de ce-ai ce-a i plecat
plec at fără să-mi
m a i  spun.  Cu   treizeci  de   m e t r i  înainte de spui   nimic  ? E u te înţele geam.
spui geam .
suprafaţă ni s-a  r u p t  coarda, dacă nu m-ar M A M A   : Mi-a fost ruşine...
f i  salvai  ea. m-aş fi prăbuşii.  P a t r u  ore F I I C A   (o mîngîie)
mîng îie) : T u ai fost întotdeauna
întotd eauna
ne-am  c h i n u i t  pînă am  ajuns  sus şi. cînd <» ma mă de mn ă. Ce rău îmi pa re că nu-ţi nu -ţi
a n i  ajuns,  eu am leşinat de oboseală. Ui semăn... Eu nu  sini  demnă.  Sint  miloasă şi
ma i  spun  încă o scenă ? bună. Dacă mă mărit cu  Viorel  şi el ajunge
M A M A   : Spune. celebru,  o să-1 îngrijesc toată  ziua  şi-o să-1
F I U L  :  A cu m  două săptămîni am mers în- m i n g i i .  F aşa de  sensibil...  Cind  îl  m i n g i i
I r - o  peşteră de lingă Ceahlău, ca să  v e r i f i  p r i n  păr, îi  vine  să plîngă.
căm o ipoteză a  profesorului.  Profesorul  a M  A M A : A i rămas rămas un   copil...
susţinui  i n t r - o  lucrare  că   acolo  au trăit oa TA TĂ L intră intră neob serv at : N u vreţi, totuşi,
meni  d i n  epoca  f i e r u l u i  şi noi ani  stat  înă să niineăni
niineăn i ? ( Nu i se răspun răs punde)
de)
u n t r u  cinci  zile  pînă  cind  am găsit dovezi. F I U L  (des (deschide
chide uşa)
uşa) :  Camelia,  vino  la te
 A m  găsit  unelte  de   f i e r .  o vatră de foc şi lefon.  (Camelia  iese
chiar  nişte 
nişte  desene 
desene  pe pereţi. Mamă, fără TATĂL : Nu  v r e i  să  rn îînn căn cănii ?
această femeie nu mi-aş fi  p u l u l  niciodată M A M A   (îngîndurată) : N u mi -c foame.
închipui că e  posibil  să  faci  în viaţă  l u c r u r i T AT Ă L (s (see aşază alături) :  N i c i  vişinală nu
atît de  exlraordinare.  Fii sinceră şi  spune-mi v r e i  să bei '.'
dacă nu e un om excepţional. M A M A   : N u .
M A M A   : S-ar  puica  să fie. Un  singur  l u c r u TATĂL (după o pauză) : M-am dus in b?ie.
n u - m i  place : că-ţi
că-ţi p u i viaţa i n  pericol.  G i n - a m  spălat nişte  rufe  şi m - a m gînd il. (Ea nu-1
deşle-te şi la  mine. ascultă
ascu ltă M ă asculţi
ascul ţi '.'
F I U L  : Ma mă , ca să f i u sin cer , nic ioda tă, M A M A   : Da, te  ascult.
cînd  s i n t  i n  pericol,  nu mă gîndesc la  t i n e . TATĂL : M-am  g i u d i l  la ce  m i - a i  spus  a d i 
 Acc u m  aproape tot  t i m p u l  mă gîndesc la ea.
 A neaori  şi cred că n-am făcut  nimic  pentru
D a r  pe  tine  te iubesc  foarte  m u l t ,  mamă care ar  t r e b u i  să mă ierţi.
M A M A   : înseamnă că nu te-ai  g i u d i l bine.
 si   mi-a fost dor de  t i n e .  Ca dov adă că t ;   : înseamnă că nu  te ai   bine.
iubesc, astă seară nu m-am dus la întâlni TATĂL : M-am gîndit. Pur şi   simplu  nu ştiu
reaa  cu ea. T u eşti fericită
re feric ită ? la   ce te  r e f e r i .  Întotdeauna m-am  p u r t a t  cu
M A M A   :  Numai  dacă sinteţi voi fericiţi şi line  dumnezeieşte.  N i c i  chiar  acum,  cind  a i
cuminţi. greşit, nu  m i - a m  îngăduit să te jignesc.

4 8   www.cimec.ro
 

M A M A   : M - ai  j i g n i i  o singură dală şi-a fost M A M A   (îmbrăţişîndu-

(îmbrăţişîndu-i)i) V a i.   scumpi  mai
dcsijims  ca să nu Ic mai pot   ierta  toată siliteii  ! Mă faceţifaceţ i să  p l i n g  şi n-am voie.
viaţa. (îşi .şter
.ştergege o lacrimă
lacrim ă Vreţi să rămî ră mî n cu vo i ?
TATĂL :  Cind  te-am  j i g n i t  '! F I I C A   : Da.
M A M A   :  Cind  l-ai şantajat pe  tata  ca să-ţi M A M A  : D e ce ?
dea   fiica  de soţie, ameniiiţindu-1 că   altfel  i i F I U L  : Ca să fii cu  noi...  De ce să  pleci  cu
bagi  la puşcărie, deşi nu ol era de vină  pen u n  străin ? 0  să-ţi fie dor... 0  să  suferi...
t r u  catastrofa  care se petrecuse în  s p i t a l ,  ci
M A M A   (cu tristeţe) : Da . c ade văra vă rat,
t, o să
altcineva,  poate  chiar  tu, tînărul  director  a d  sufăr.
suf ăr...
.. H a i , duceţi-vă la culcare. M a i  vorbim
m i n i s t r a t i v .  Tala  era un hătrin bolnav şi  f r i 
şi  miine.
F I U L  (o sărută
sărută pe obr az ; : Noa pt e bu nă ,
cos, şi a acceptat, dar cu  eram  i n t r - o  cameră
alăturată şi am  auzit  t o t u l .  N u ţi-am spus mamă.
niciodată  nimic  şi am rămas bngă  t i n e ,  pen M A M A   :: Noapte
TATĂL b ună.   E m i l .
Noa pte bună.
t r u  că au  venit  p c  lume  aceşti  copii  m i 
M  A M A : No apte bună.  ( F i u l  şi Tatăl ies îm
nunaţi.
preună.  Fiica  o îmbrăţişează, duioasă)
TA TĂ L : Dar n u l-a m şantajat, şantajat, l- am   rugat. F I I C A   : Mamă. ce frumoasă te  faci cind  cşli
M A M A   : Ba da, l-ai şantajat. Dar te   i e r t .  N u tristă... Dacă  pleci,  pot să vin pe la   tine  să
f i i  tr ist,  te   i e r t .  (îl mîngîie pe păr)   A ltfel slăm de vorbă ?
eşti un om  om  cumsecade 
cumsecade  şi bun. M A M A   'obo sită ; : N u ştiu. 0  să vă dau un
TATĂL :  A lunei  eram  i n  stare  de orice  pen¬ telefon.  Du-te  şi te culcă.  S i n i  obosită.
t r u  că te  iubeam... F I I C A   (o sărută) : No ap te b un ă.
M A M A   : Da. dar  pc-atunci  eu   iubeam  pe M A M A   : Noapte bună.  (Fiica  iese.  Mama  ră-
mîne singură. Stă întinsă pe canapea, cu
altcineva...  Şi nu mi-a fost uşor să plec cu ochii  închişi.  Apoi  se ridică, 
ridică,  iese 
iese  si se în
l i n e .  care  mi-erai  un străin.
toarce cu  telefonul. 
telefonul.  Introduce  ştecherul în
TATĂL : M-ai  u r i i  ? priză. Ridică  receptorul,  ezită,  apoi  formează
M un   număr.
îmiA Meşti A   : şi Nu .  M i -îmi
e r a i  indiferent.  Aşa cum
acum. pare rău că ţi-o  spun. ce t) num
cet) A l ăr.
o ! Cînd
Dom nişi soară
e răs
, pun de,  vorbeşt
daţi-mi vorbchirurgia.
eştee în
E u  miine  dimineaţă o să plec.   M i - a i  promis Bună scara, profesor e. D a, eu sînt. sînt. N u . n u
să ai grijă de  copii.  Lasă-i  l i b e r i ,  am încre m ă  simt  bine.  Poate din cauza emoţiilor...
dere in ei. dar obligă-i să te respecte. Da...  Cred  că m-am decis. Vin  miine  d i m i 
TATĂL : Nu  v r e i  să rrămî ămî i ? neaţă, îm i trimiteţi o maşină ? Da r ssăă nu
M A M A   : Nu. Nu c  bine  să rămîn. (Pauză oprească  chiar  in faţa casei. Nu  vreau  să
Du-te  şi te culcă. Eşti obosit.   Miine  trebuie mă vadă ai mei plecînd cu „Salvarea". Nu.
să le scoli de dimineaţă. Cum o   duci  cu ser ei  nu ştiu  nimic.  (Zîmbeşte) Nu  le-am  spus
v i c i u l  ? unde  a m  fost. Le-am  spus că m-am îndră
gostit  de un bărbat  p a l i d .  îmbrăcat în  negru
FATAL  :  Bine.  A m  l u a t  o primă de două
şi că am plecat cu el...  Cind  t o t u l  se va sfirşi.
milo  de le i. l- am cumpărat cumpărat  pantofi  l u i  E m i l . te  rog să le  telefonezi.  Iţi mulţumesc. Am
M A M A   : A r  t r e b u i  să-ţi  faci  şi tu un  cos
încredere în  dumneata.  Deşi... Deşi  simt  că
t u m .  U m b l i  c a m  j e r p e l i t .  în şifonier e un
e tîrziu.  T r u p u l  meu îmi spune că e  t i r / . i u .
CEC  de o mi e de le i.   Cind  ai nevoie, folo-
seşle-1.   Pauză'  Du-le.  Sint  si eu obosită.
seşle-1. Simt  o alarmă
asurzitor...   Sint  inobosită   Ceva
  mine...şi ţipă bătrînă...
bătrină, înăuntru
Darr  dacă  dumneata  v r e i  să încerci... îţi  m u l 
Da
(Tatăl se ridică să plece. Pe uşa din  dreapta ţumesc. Pe mîine. Noapte bună. (închid^.
intră  P i u i  şi  Fiica  purtînd o pancartă im  App o i  se plimbă  p r i n  încăpere îndelung. Des
 A
provizat ă, pe care scrie : „ Ma mă ! No i 1 1

coperă pc jos  pancarta,  o ia şi o împătu

i u b i m  ! Rămîi cu n oi !" Defilează  p r i n  faţa
reşte  CU  gi'ijă.
gi'ijă. Se
Se gîndeşte încremenit ă. I n 
ei .  g r a v i ,  apoi  izbucnesc în rîs.  Mama  rîde
t r - u n  tîrziu.  cade  cortina'
şi ea)

SFÎRŞIT
www.cimec.ro