Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bibliografie:
Maria Sajin, Adrian Costache – Curs de anatomie Patologica, Ed 2, Cermaprint, 2005
Sternberg S – Diagnostic Surgical Pathology, Ed 5, Churchill Livingstone, 2008
Juan Rosai, Ackerman M – Surgical Pathology, 10th Ed., Elsevier, 2011
INNASCUTA DOBANDITA
Celulele NK
Limfocitele
Celule Fagocitare
(macrofage, Limfocitele B Limfocitele T
neutrofile)
Sistemul complement
Anticorpi
Celule dendritice
INFLAMATIE
Bacterii
Virus
Agentul patogen
• Provine din precursorii timici
Limfocitul T • Au diversitate functionala:
– Limfocitele CD4+ Th : 60% din limfocitele T; exista
Th1 (IL1, IFNgama) si Th2 (IL4, IL5)
– Limfocitele CD8+ Tsupresor: 30% din limfocitele T
mature
• Se gasesc in 60-80% din limfocitele circulante si in
zonele T-specifice din organele limfoide periferice
• Sunt caracterizate de prezenta unui receptor specific al
limfocitului T (TCR), care va recunoaste molecula
antigenica prezentata de APC in balamaua proteinelor
omoloage transmembranare ale complexului major de
histocompatibilitate.
• Complexul TCR este format din doua subunitati legate
intre ele printr-o punte disulfidica:
– α : 45 kDa elaborat de cz. autozomal 7
– β : 40 kDa elaborat de cz . autozomal 14
• In concordanta cu alte proteine transmembranare –
CD3, CD4, CD28 – complexul TCR-Ag-MHC se va
desface, formandu-se un nou complex proteic
transmembranar CD3-TCR
• CD3-TCR este semnalul “de alarma”. Are loc activarea
celulei T
• Provin din maduva osoasa
Limfocitul B
• Sunt prezente in 10-20% din limfocitele
circulante si organele limfatice periferice – cortex
superficial al gg. Limfatici, centri germinativi si
zona mantalei – foliculii pulei albe ai splinei si
MALT (intestin si tract respirator).
• Prezinta anticorpi membranari – IgM, IgD – care
formeaza impreuna cu proteinele CD21, Igα,Igβ
(Ig-like) si proteine ale complementului ,
complexul proteic transmembranar al
limfocitului B pentru legarea antigenului – B cell
receptor (BCR).
• IgM = anticorp membrana – marker de
clonalitate al celulelor B;
• Prin cooperarea cu molecula prezentatoare de
Antigen la nivelul receptorului de complement
CR2 sau CD 21se produce un secventa
activatoare la nivelul Igα,Igβ cu activarea LimfB.
CR2/CD21 este receptorul de <<andocare>>
pentru infectia cu virusul Epstein-Barr.
Celulele profesionale prezentatoare de antigen
(APC)
Celulele dendritice
Macrofagele • Se numesc asa pentru ca in repaus prezinta prelungiri
citoplasmatice/pseudopode
• Produse de maduva hematogena, lansate sub • Exprima receptori de captare a Ag (CR si Fc γR) cat si molecule de
prezentare a Ag de tip MHC II
forma de monocite.
– Celule dendritice nelimfoide
• Sunt atrase interstitial sub influenta factorilor • Celule Langerhans: la nivel cutanat si al tuturor
chemotactici, unde se matureaza. mucoaselor, formeaza un strat aproape continuu.
Sunt celule stelate
• Functia lor se face in 5 etape distincte:
• Celule dendritice interstitiale : in spatiile
– Captarea antigenului – doar Ag interstitiale ale diverselor tesuturi si organe; au un
corpusculate (bacterii, virusi, paraziti aspect stelat;transporta Ag catre ariile
mici, celule somatice antigenice) – fiind timodependente ale org limfoide
– Celule dendritice limfoide:
necesara componenta C3b a
• Interdigitate: tipic dendritice; prezente in ariile
complementului, Ac IgG-Fc, receptori timodependente ale org limfoide; nu capteaza Ag,
pentru fucoza /manoza (F/M-R) dar produc molecule MHCII in cantitate mare;
– Endocitarea antigenelor – modificari • Foliculare: ariile bursodependente ale organelor
citoscheletale ce presupun emiterea de limfoide – cortex ganglionar, PALS extern – zone
populate de LimfB, dispuse in foliculi
pseudopode
– Celule dendritice intracirculatorii
– Procesarea Ag din nativ in epitopi • Valuroase : prezente numai in circulatia limfatica
imunodominanti • Sanguine: reprezinta <0,1% din total PMN; evid pe
– Conservarea si elibarearea unor mici parti frotiul periferic; sunt inrudite cu PMN;
de epitopi – intretinerea rasp. Imun
– Cooperarea cu limfocitele T in cadrul
moleculelor sistemelor MHC1 si MHC2
Sistemul major de
histocompatibilitate (MHC)
Tipul I Tipul II
• Prezenta ubicuitara - toate celulele • Este exprimat pe membrana celulelor
organismului - cu exceptia eritrocitelor prezentatoare de antigent (macrofage,
• Codificat de 3 gene: HLA-A, HLA-B, HLA-C neutrofile) cat si pe limfocitele T si B
• Specializat in prezentarea Ag non-self • Codificat de 2 gene: HLA-DR si HLA-DQ;
• Coopereaza cu proteina CD8 transmembrana de
pe suprafata limfocitelor T citotoxice.
• Este specializat in prezentarea Ag fagocitate
in microvezicule.
• Implicat in reactia de respingere a grefei.
• Formate dintr-un lant α de 40-45kDa organizat • Colaboreaza cu receptorul CD4 de pe
in 3 domenii de 100-110 aa, legate prin punti limfocitul T helper si au o contributie minora
disulfurice, formand 3 subunitati α1, α2 si α3, la declansarea reactiei de respingere a
acesta din urma (α3) fiind constant intotdeauna grefei.
fiind cea mai imunogenica.
• Este format din doua tipuri de proteine:
• 2β-microglobulina:
– Lantul α: 33-35 kDa si are 2 subunitati :
– este situata extramembranar
α1 si α2
– atasatanecovalent de domeniul α3
– Este specifica speciei, constanta
– Lantul β: 27-29 kDa si are 2 subunitati:
β1 si β2
• Lanturile formeaza o cavitate unde se gaseste
molecula antigenica: situsul combinativ pentru • Capetele amino-terminale sunt variabile:
Ag. domeniile polimorfe.
Bolile autoimune
I N F LAMAT I E
AGENT PATOGEN
REGENERARE FUNCTIE
Asocierea intre sistemul de
imunohistocompatibilitate si bolile
autoimune
• Sistemul major de histocompatibilitate – sau
HLA, human leukocyte antigen (complexul
proteic asociat antigenelor leucocitare) – este
codificat de o mica zona de pe cromozomul
autozomal 6.
• S-a descoperit o interrelatie intre frecventa
bolilor autoimune si tipul de HLA
Asocierea intre sistemul de
imunohistocompatibilitate si bolile
autoimune
Boala Alele HLA Risc Relativ (%)
Spondilita anchilozanta B27 90-100
Artrita postgonococica B27 14
Uveita acuta de camera B27 14
anterioara
Artrita reumatoida DR4 4
Hepatita activa cronica DR3 13
Sindromul Sjogren primar DR4 6
Diabetul zaharat DR 3 5
insulinodependent tip I DR4 6
DR3/DR4 20
• Acute Disseminated Encephalomyelitis (ADEM)
• Acute necrotizing hemorrhagic leukoencephalitis
• Addison's disease
• Agammaglobulinemia
• Allergic asthma
• Allergic rhinitis • Autoimmune hepatitis
• Alopecia areata
• Autoimmune hyperlipidemia
• Amyloidosis • Autoimmune immunodeficiency
• Ankylosing spondylitis • Autoimmune inner ear disease (AIED)
• Anti-GBM/Anti-TBM nephritis • Autoimmune myocarditis
• Hashimoto's encephalitis • Autoimmune pancreatitis
• Hashimoto’s thyroiditis • Autoimmune retinopathy
• Hemolytic anemia • Autoimmune thrombocytopenic purpura (ATP)
• Henoch-Schonlein purpura
• Autoimmune thyroid disease
• Herpes gestationis • Autoimmune urticaria
• Hypogammaglobulinemia • Axonal & neuronal neuropathies
• Idiopathic thrombocytopenic purpura (ITP) • Behcet’s disease
• IgA nephropathy • Bullous pemphigoid
• IgG4-related sclerosing disease • Cardiomyopathy
• Immunoregulatory lipoproteins • Castleman disease
• Inclusion body myositis • Celiac disease
• Insulin-dependent diabetes (type1) • Chagas disease
• Interstitial cystitis • Chronic fatigue syndrome
• Juvenile arthritis • Chronic inflammatory demyelinating polyneuropathy
• Juvenile diabetes (CIDP)
• Kawasaki syndrome • Chronic recurrent multifocal ostomyelitis (CRMO)
• Lambert-Eaton syndrome • Churg-Strauss syndrome
• Leukocytoclastic vasculitis • Cicatricial pemphigoid/benign mucosal pemphigoid
• Lichen planus • Crohn’s disease
• Cogans syndrome
Cele mai frecvent intalnite sunt:
• Este o reactie de tip III de hipersensibilitate, in care precipitatele Ag-Ac declanseaza noi reactii
imune. Boli cu mecanism patogenic similar sunt:
– Poliartrita nodoasa
– Glomerulonefrita acuta poststreptococica
– Nefropatia membranoasa
– Boala serului
• Ataca cel mai frecvent cordul, articulatiile, pulmonii, vasele sanguine, ficatul, rinichii si sistemul
nervos.
• Evolutia bolii este imprevizibila cu perioade de exacerbare si remisiuni.
• Incidenta crescuta la sexul feminin, mai ales la cele in perioada fertila; peak-ul de incidenta este
cuprins la varsta de 15-35 ani; mai frecvent la non-caucazieni.
• Forma juvenila : apare intre 3-15 ani, cu o ratie F:M de 4:1; debutul este marcat de rash-ul
malar si fotosensibilitate.
• Nu exista tratament, dar cu ajutor medical, rata mortalitatii a scazut semnificativ. Speranta de
viata la 20 ani este de 78%, la 10 ani, de 90% su la 5 ani, de 95%.
LES – tablou clinic
Asociatia Americana de Reumatism a elaborat o listă de simptome folosite pentru a diagnostica LES. Se sprijină
ideea că persoanele care au cel puțin patru din cele unsprezece criterii (nu neapărat simultan) sunt extrem de
susceptibile de a avea LES. Criteriile sunt:
4. Lupus eritematosus
tumidus
– afecteaza zonele cutanate expuse
radiatiilor solare;
– Leziunile sunt mai profunde ca in LES
clasic si iau caracter nodular;
– Placi cutanate edematoase
eritematoase situate pe trunchi; placi
si papule de tip anular similare celor
urticariene;
– Fumatorii prezinta forme mai grave;
HP:
• Depozite de mucina si infiltrat
limfocitar periadnexial,
superficial, interstitial si in
dermul profund – perivascular.
Lupus eritematosus tumidus
5. Lupusul eritematos
bulos sistemic (BSLE)
• Reprezinta o boala autoimun- d) Dovada existentei anticorpilor anti-
colagen VII prin DIF sau
mediata cu producerea de
imunofluorescenta indirecta pe tegument
vezicule in stratul subepidermal preparat in solutie salina – (!) diagnostic
ce apare la pacientii cu LES. diferential cu epidermolysis bullosa
acquisita. ;
• Criterii de diagnostic pozitiv:
e) imunoblotare; imunoprecipitare; teste
a) 11 criterii pentru LES al AAR
ELISA; microscopie electronica
indeplinite
imunologica (imunoelectron microscopy);
b) Eruptie veziculo-buloasa dobandita
Astfel:
c) Imunofluorescenta directa care sa
- toate cele 5 criterii pentru BSLE tip I;
ateste prezenta IgG (+/- IgM) la
nivelul membranei bazale - primele 4 criterii pentru BSLE tip II si III;
epidermale
5. Lupusul eritematos bulos
sistemic (BSLE)
• Clinic:
– Laborator: proteinurie si hematurie;
– Hipertensiune;
– Insuficienta renala : medie / severa;
Lupus eritematos sistemic – Nefrita Lupica
Anatomie Patologica
Glomerulonefrita focala proliferativa: Glomerulonefrita difuza proliferativa:
• SNC: • Cardiovascular:
– Ac anti-membrana sinaptica – Stenoze / regurgitatii
– Vasculita : evidenta; se traduce valvulare;
prin deficit cognitiv, psihoza; – Endocardita verruciforma
– Proliferare intimala vasculara: nonbacteriana: noduli 1-3
distructie endoteliala prin Ac mm pe suprafata cuspelor si
antifosfolipidici. marginile valvulare;
• Seroasele (acuta, subacuta, – Ateroscleroza coronariana:
cronica): sustinuta de FR si de CIC si Ac
– Pericardita acuta: exsudat anti-fosfolipidici.
fibrinos
Lupus eritematos sistemic
Alte leziuni
• Splina: • Ganglioni limfatici:
– Splenomegalie; – Foliculi hiperplastici
– Fibrozarea capsulara – Limfadenita necrotizanta:
– Hiperplazie foliculara rar
– Arterele centrale (“onion-skin
lesions”): • Maduva hematogena:
• Hiperplazie musculara neteda – Corpii hematoxilini
• Hiperplazie endoteliala (indicatori de lupus
concentrica hematogen)
• Pulmoni - nespecific:
– Pleurita / Efuziune pleurala (50%)
– Alveolita cu edem / alveolita
hemoragica
– Hemoptizie -> Chirurgie toracica!
– Fibroza cronica interstitiala;
– Hipertensiune pulmonara secundara.
Poliartrita reumatoida
• “Artrita reumatoida este o boala inflamatorie
sistemica, cronica, ce poate afecta multiple
tesuturi si organe – piele, vase sanguine,
cordul, pulmonii si muschii – dar care are ca
principala tinta imunologica articulatiile –
sinovite cronice nesupurative – cu evolutie
spre distrugerea cartilajelor articulare si
anchiloza.”
Poliartrita reumatoida - Etiopatogenie
– Venulita leucocitoclastica:
• Pupura
• Ulcer cutanat
• Infarct de pat unghial
Rezectie sinoviala a genunchiului: sinovita
reumatoida: hipertrofie, congestie, edem.
• Sistem digestiv:
– Atrofia muscularei mucoasei inlocuita de colagenoza / fibroza;
– Aspect macroscopic esofagian de <<furtun de gradina>>;
– Esofag Baretti;
– Mucoasa atrofica cu exulceratii; fibroza si colagenoza in LP si submucoasa;
– Atrofie vilozitara in intestinul subtire: malabsorbtie;
Sclerodermie
Anatomie Patologica
• Sistem musculoscheletic:
– Sinoviala:
• Hipertrofie;
• Hiperplazie;
• Fibroza tardiva;
– Miozita inflamatorie (10%). Ddx: polimiozita (!);
• Cord:
– Pericardita +/- efuziune;
– Fibroza miocardica;
– Arteriolele intramiocardice : ingrosarea MB;
• Pulmon:
– Fibroza pulmonara; alveolita hemoragica;
– Hipertensiune pulmonara secundara;
– Modificari vasculitice;
Scleroderma linearis la o femeie: se
observa atrofia piciorului stang;