1.

Chimia proteinelor Enzimele A1 Care este unitatea structurală a proteinelor

simple?
a) [ ] mononucleotidele
b) [ ] glucoză
c) [x] aminoacizii
d) [ ] acizii graşi
e) [ ] glicerolul

2. Chimia proteinelor Enzimele A1 Grupările libere COOH (carboxil) sunt prezente în:
a) [ ] colesterol
b) [ ] triacilgliceroli
c) [ ] glucoză
d) [x] aminoacizi
e) [ ] baze azotate

3. Chimia proteinelor Enzimele A1 Grupările libere NH2 (amino) sunt prezente în:
a) [x] proteine simple
b) [ ] glucoză
c) [ ] trigliceride
d) [ ] acizii grasi
e) [ ] uracil

4. Chimia proteinelor Enzimele A3 Care compusi contin azot?

a) [x] proteinele simple
b) [ ] grăsimile neutre
c) [ ] glucoza liberă
d) [x] ADN
e) [ ] fructoza

5. Chimia proteinelor Enzimele A1 În componenţa căror compuşi este prezentă

gruparea SH?

a) [x] proteine simple

b) [ ] triacilgliceroli
c) [ ] amidon
d) [ ] acizi nucleici
e) [ ] baze azotate.

6. Chimia proteinelor Enzimele A1 Ce grupări funcţionale conferă proteinelor

proprietăţi acide?

a) [ ] guanidinică
b) [ ] imidazolică
c) [x] carboxilică
d) [ ] amino
e) [ ] metilică
7. Chimia proteinelor Enzimele A3 Ce grupări funcţionale conferă proteinelor
proprietăţi bazice?

a) [ ] fosforică
b) [ ] carboxilică
c) [x] amino
d) [ ] metilică
e) [x] guanidinică

8. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi polimerii biologici :

a) [ ] nucleozidele
b) [ ] aminoacizii
c) [ ] glucoza
d) [x] ADN
e) [x] colagenul

9. Chimia proteinelor Enzimele A3 Ce grupe de aminoacizi sunt prezente în proteine?

a) [x] hidroxiaminoacizii
b) [x] aminoacizii homociclici
c) [ ] beta-aminoacizi
d) [ ] aminoacizii diaminodicarboxilici
e) [ ] seria D a aminoacizilor

10. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii hidrofobi nepolari:

a) [ ] Ser
b) [x] Val
c) [x] Ile
d) [ ] Asp
e) [ ] Glu

11. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii hidrofili polari:

a) [x] Ser
b) [ ] Val
c) [ ] Ile
d) [x] Asp
e) [ ] Leu
12. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii bazici:
a) [ x] Arg
b) [ ] Ser
c) [ ] Tyr
d) [ ] Gln
e) [x] Lys

13. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi aminoacizii acizi:

a) [ ] Ala
b) [ ] Asn
c) [x] Asp
d) [x] Glu
e) [ ] His

14. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la alfa-alanină este corectă afirmaţia:

a) [ ] prin transaminare formeaza acid aspartic
b) [ ] este componentă a coenzimei A
c) [x] prin decarboxilare formează piruvat
d) [ ] este aminoacid cetogen
e) [ ] este derivat al acidului butiric

15. Chimia proteinelor Enzimele A1 Afirmaţiile corecte in legatură cu serina sunt:

a) [ ] este tioaminoacid
b) [ ] are punctul izoelectric in zona de pH bazic
c) [x] este aminoacid neesential
d) [ ] este aminoacid esential
e) [ ] la pH=4 migrează spre anod

16. Chimia proteinelor Enzimele A1 În legătură cu treonina sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este aninoacid aromatic
b) [ ] este aminoacid diaminomonocarboxilic
c) [ ] este aminoacid neesenţial
d) [x] radicalul treoninei poate forma legături de hidrogen
e) [ ] în soluţie cu pH=4 migrează spre anod

17. Chimia proteinelor Enzimele A1 Afirmaţii corecte referitor la aspartat:

a) [ ] este aminoacid neutru
b) [ ] la pH fiziologic are sarcina neta pozitiva
c) [ ] este aminoacid esenţial
d) [x] participă la sinteza bazelor azotate purinice
e) [ ] este aminoacid aromatic
18. Chimia proteinelor Enzimele A1 Glutamina este:

a) [ ] aminoacid acid
b) [ ] aminoacid indispensabil
c) [x] aminoacid neutru
d) [ ] aminoacid bazic
e) [ ] hidroxiaminoacid

19. Chimia proteinelor Enzimele A1 Acidul glutamic este:

a) [ ] tio aminoacid
b) [ ] aminoacid bazic
c) [x] aminoacid dispensabil
d) [ ] aminoacid hidrofob
e) [ ] hidroxiaminoacid

20. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la arginină sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este aminoacid aromatic

b) [ ] are pI in mediu acid
c) [ ] în forma hidroxilată intră in structura colagenului
d) [x] este aminoacid bazic
e) [ ] are în structură gruparea imidazolică

21. Chimia proteinelor Enzimele A3 Care afirmări sunt corecte referitor la lizină?

a) [x] este aminoacid bazic

b) [ ] este aminoacid dispensabil
c) [x] prin modificări posttranslationale formează hidroxilizina
d) [ ] este aminoacid aromatic
e) [ ] pI este în mediu acid

22. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la prolină sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este aminoacid
b) [x] este iminoacid
c) [ ] prin modificări posttranslationale formează hidroxilizina
d) [ ] este aminoacid bazic
e) [x] este proteinogen
23. Chimia proteinelor Enzimele A3 Funcţiile proteinelor:

a) [ ] electroizolatoare
b) [ ] termoreglatoare
c) [x] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] de transport a informatiei genetice

24. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura primară a proteinelor:

a) [x] prezintă succesiunea aminoacizilor uniţi prin legături peptidice

b) [x] este determinată genetic
c) [ ] este stabilizată de legăturile de hidrogen
d) [ ] e distrusă la denaturare
e) [ ] este afectată prin salifiere

25. Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte în legatură cu structura primară

a proteinelor:

a) [ ] fiecare aminoacid se poate încorpora în lanţ numai o singură dată

b) [ ] este stabilizată de legaturi esterice
c) [x] este caracteristică tuturor proteinelor
d) [x] se distruge prin hidroliză
e) [ ] nu este caracteristică tuturor proteinelor

26. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la legatura peptidică sunt corecte

afirmaţiile:

a) [ ] fiecare grupare peptidică poate forma doar o legătură de hidrogen

b) [x] legatura peptidică există sub 2 forme de rezonanţă - ceto si enol
c) [ ] are doar configuratia cis
d) [ ] legatura peptidică poate fi numai în forma enol
e) [x] atomii grupei peptidice se află în acelaşi plan

27. Chimia proteinelor Enzimele A1 Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

a) [ ] lantul polipeptidic conţine mai mulţi aminoacizi N- si C-terminali

b) [x] lantul polipeptidic conţine cite un singur aminoacid N- si C-terminal
c) [ ] la formarea structurii primare acidul glutamic participă cu ambele grupe carboxil
d) [ ] legatura de hidrogen stabilizează structura primară a proteinelor
e) [ ] legatura peptidică stabilizează structura secundară a proteinelor
28. Chimia proteinelor Enzimele A1 Structura secundară a proteinelor:

a) [ ] este aranjarea lantului polipeptidic intr-o structură haotică

b) [ ] e stabilzată de interacţiuni hidrofobe şi ionice
c) [x] este alfa-helixul şi beta-structură
d) [ ] nu este stabilizată de legături de hidrogen
e) [ ] este stabilizată de legăturile peptidice

29. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la alfa-elice sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] predomină în moleculele proteinelor fibrilare

b) [ ] nu posedă simetrie elicoidală
c) [ ] radicalii aminoacizilor participă la formarea alfa-elicei
d) [x] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe aceeaşi catenă
polipeptidică
e) [ ] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice
diferite

30. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura secundară (beta-structură):

a) [x] legăturile de hidrogen se formează între grupările - CO şi - NH - de pe catene polipeptidice

diferite
b) [ ] este stabilizată de legături hidrofobe
c) [ ] posedă forma unui cilindru
d) [ ] este stabilizată de legături peptidice
e) [x] poate fi paralelă şi antiparalelă
31. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura terţiară a proteinelor:

a) [x] este aranjarea spatială a lanţului polipeptidic

b) [ ] e stabilizată numai de legături covalente
c) [x] este stabilizată de legăturile formate intre radicalii aminoacizilor amplasati liniar departe unul
de altul
d) [ ] este stabilizată de legăturile formate intre radicalii aminoacizilor amplasati liniar aproape unul
de altul
e) [ ] nu se distruge la denaturare

32. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura terţiară a proteinelor:

a) [x] determină activitatea biologică a proteinelor

b) [x] este stabilizată de legături covalente, de hidrogen, electrostatice, hidrofobe
c) [ ] include numai segmente alfa
d) [ ] include numai segmente în conformaţie beta
e) [ ] se realizează doar prin legături hidrofobe
33. Chimia proteinelor Enzimele A3 Structura cuaternară a proteinelor:

a) [x] este organizarea subunităţilor într-o moleculă proteică unică funcţională

b) [ ] fiecare protomer separat poseda activitate biologica
c) [x] se formează prin legături necovalente dintre suprafetele de contact ale protomerilor
d) [ ] e o însuşire structurală a mioglobinei
e) [ ] nu se distruge prin denaturare

34. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectaţi proteinele oligomere:

a) [x] hemoglobina
b) [ ] mioglobina
c) [x] LDH (lactatdehidrogenaza)
d) [x] imunoglobulinele
e) [x] creatinkinaza

35. Chimia proteinelor Enzimele A1 Hemoglobină (Hb):

a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi

b) [ ] prezintă tetramer format din 4 lanţuri de tip alfa
c) [ ] fiecare tetramer conţine o singura grupare prostetică "hem"
d) [ ] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice
e) [ ] protomerii sunt fixaţi prin forţe covalente

36. Chimia proteinelor Enzimele A3 Clasificarea proteinelor:

a) [x] exista atât proteine simple, cât şi conjugate

b) [ ] proteinele simple sunt formate din aminoacizi şi un compus neproteic
c) [ ] albuminele, histonele sunt proteine conjugate
d) [x] glicoproteinele şi nucleoproteinele sunt proteine conjugate
e) [ ] proteinele conjugate sunt formate doar din aminoacizi

37. Chimia proteinelor Enzimele A3 Albuminele:

a) [ ] sunt proteine conjugate

b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine
c) [ ] sunt proteine bazice
d) [x] menţin presiunea oncotică sangvină
e) [x] asigură transportul diferitor compuşi
38. Chimia proteinelor Enzimele A3 Globulinele plasmei sangvine:

a) [ ] sunt nucleoproteine
b) [x] la electroforeză se separă în alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză
e) [x] gama globulinele asigură protecţia imunologică

39. Chimia proteinelor Enzimele A3 Histonele:

a) [ ] sunt proteine conjugate

b) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4
c) [ ] sunt proteine acide
d) [ ] sunt componente ale ribozomilor
e) [x] intră în componenta nucleozomilor

40. Chimia proteinelor Enzimele A1 Afirmaţii corecte referitor la enzime:

a) [ ] sunt catalizatori nebiologici

b) [ ] prezintă catalizatori anorganici
c) [x] poseda specificitate de actiune
d) [ ] catalizează doar reacţii de scindare
e) [ ] catalizează numai reacţii de sinteză

41. Chimia proteinelor Enzimele A3 Proprietăţile comune ale enzimelor şi

catalizatorilor anorganici:

a) [ ] modifică direcţia reacţiei

b) [x] nu modifică echilibrul reacţiei
c) [ ] catalizează reacţiile în condiţii blînde
d) [ ] activitatrea lor se reglează
e) [x] nu se consumă în decursul reactiei

42. Chimia proteinelor Enzimele A1 Enzimele se deosebesc de catalizatorii anorganici

prin faptul că:

a) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la temperaturi înalte

b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata
c) [ ] posedă viteză catalitică mai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici
d) [x] catalizează reacţiile în condiţii blînde
e) [ ] catalizează reacţiile chimice doar la pH extrem acid sau bazic
43. Chimia proteinelor Enzimele A3 Natura chimică a enzimelor:

a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple

b) [ ] sunt glicolipide
c) [x] prezintă compuşi macromoleculari
d) [ ] sunt numai nucleoproteide
e) [x] sunt proteine simple si conjugate

44. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la enzimele conjugate sunt corecte

afirmatiile:

a) [ ] specificitatea este determinată de cofactor

b) [x] specificitatea este determinată de apoenzimă
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă
d) [x] la cataliză participă atăt apoenzima, cât si cofactorul
e) [ ] cofactorul e componenta proteică a enzimei

45. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la cofactor sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] ca cofactori pot servi doar lipidele

b) [x] ca cofactori pot fi nucleotidele, vitaminele, peptidele
c) [ ] gruparea prostetică este cofactorul slab legat de apoenzimă
d) [ ] coenzima prezintă cofactorul legat covalent cu apoenzima
e) [ ] cofactorul este partea proteică a enzimei

46. Chimia proteinelor Enzimele A3 Functiile cofactorilor în cadrul activitatii

enzimatice:

a) [x] stabilizează conformaţia activă a enzimelor

b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
c) [ ] determină specificitatea de acţiune a enzimei
d) [x] leagă substratul la enzimă
e) [ ] determină directia reactiei chimice

47. Chimia proteinelor Enzimele A3 Centrul activ al enzimelor reprezintă:

a) [ ] linie frintă în molecula enzimei

b) [ ] un plan in molecula enzimei
c) [x] structură compusă unicală tridimensională
d) [ ] un punct din structura terţiară a enzimei
e) [x] locul unde se fixează substratul
48. Chimia proteinelor Enzimele A3 Centrul activ (CA) al enzimelor:

a) [x] este locul de legare a substratului

b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) [ ] în CA se fixează activatorii si inhibitorii enzimei
d) [ ] CA se formează numai la proteinele cu structură cuaternară
e) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara

49. Chimia proteinelor Enzimele A3 La formarea centrului activ al enzimelor participă

grupele funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):

a) [x] OH - Ser
b) [x] COOH - Glu
c) [ ] COOH - Asn
d) [ ] COOH - Gln
e) [ ] NH2 - Val

50. Chimia proteinelor Enzimele A3 Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:

a) [x] e substanţa asupra careia acţionează enzima

b) [ ] toate enzimele fixează numai un singur substrat
c) [x] unele enzime interacţionează cu cîteva substraturi
d) [ ] se leagă de centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente
e) [ ] este parte componentă a enzimei

51. Chimia proteinelor Enzimele A3 Centrul alosteric al enzimei:

a) [x] este un centru diferit de centrul activ

b) [ ] este locul fixării substratului
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
d) [ ] este locul fixării doar a activatorilor alosterici
e) [x] este locul la care se fixează activatorii şi inhibitorii alosterici

52. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la enzimele alosterice sunt corecte

afirmatiile:

a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice

b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite
c) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică conformatia moleculei enzimei
d) [ ] modulatorii alosterici se leagă covalent în centrul activ al enzimei
e) [x] modulatorii alosterici modifică conformaţia moleculei enzimei
53. Chimia proteinelor Enzimele A1 Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor
sunt corecte afirmările:

a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie

b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat
c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilă
d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură stabilă
e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de acţiune a
enzimelor

54. Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de

acţiune a enzimelor:

a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică

b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

55. Chimia proteinelor Enzimele A3 Proprietăţile generale ale enzimelor:

a) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate absolută de substrat

b) [x] enzimele sunt termolabile
c) [ ] toate enzimele posedă doar specificitate relativă de substrat
d) [x] toate enzimele posedă activitate maximală de actiune la un pH optim
e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului

56. Chimia proteinelor Enzimele A3 Specificitatea enzimatica:

a) [ ] e determinată de coenzimă
b) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă
c) [x] poate fi absolută de substrat
d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici
e) [x] poate fi stereochimică - catalizează transformările doar a unui stereoizomer al substratului

57. Chimia proteinelor Enzimele A1 Care enzime posedă stereospecificitate?

a) [x] fumaraza
b) [ ] ureaza
c) [ ] citratsintaza
d) [ ] carbanhidraza
e) [ ] alcooldehidrogenaza
58. Chimia proteinelor Enzimele A3 Termolabilitatea enzimatică:

a) [x] la temperatura mai înaltă de 50 0 C majoritatea enzimelor denaturează

b) [ ] e determinată de coenzimă
c) [x] temperatura optimală pentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C
d) [ ] la temperatura mai înaltă de 50 0 C activitatea majoritătii enzimelor creşte
e) [ ] la temperatură scăzută, mai joasă de 10 0 C, activitatea enzimelor nu se modifică

59. Chimia proteinelor Enzimele A2 Inhibitia competitivă:

a) [x] reprezintă o inhibiţie reversibilă

b) [ ] reprezintă o inhibiţie ireversibilă
c) [x] inhibitorul se aseamană structural cu substratul
d) [ ] se caracterizează prin fixarea concomitentă la enzimă a substratului şi a inhibitorului
e) [ ] inhibitorul competitiv se leagă în centrul alosteric

60. Chimia proteinelor Enzimele A1 Inhibiţia competitivă:

a) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei

b) [x] la centrul activ al enzimei se leagă compusul al carui concentraţie e mai mare
c) [ ] inhibiţia competitivă se inlatură prin exces de inhibitor
d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ
e) [ ] inhibitorul concurează cu substratul pentru fixarea în centrul alosteric

61. Chimia proteinelor Enzimele A1 Inhibitia alosterică:

a) [ ] este caracteristică tuturor enzimelor

b) [ ] este ireversibilă
c) [ ] se înlătură prin exces de substrat
d) [ ] se caracterizează prin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei
e) [x] este reversibilă

62. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la succinatdehidrogenază (SDH) și

reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] face parte din clasa transferazelor

b) [ ] acidul malonic provoacă o inhibiţie ireversibilă a SDH
c) [ ] inhibitorii modifică structura primară a SDH
d) [x] inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor
e) [x] SDH catalizează reacţia: Succinat + FAD → Fumarat + FADH2
63. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte
afirmaţiile:

a) [ ] este o hidratază
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] se obtine prin proteoliza limitată a pepsinogenului
d) [ ] se activează prin fosforilare
e) [x] se activează sub actiunea HCl si autocatalitic

64. Chimia proteinelor Enzimele A1 Activitatea specifică este:

a) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 µmol de substrat in 1 min la 250 C

b) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mmol de substrat in 1 min la 250 C
c) [ ] сantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1 mol de substrat in 1sec la 250 C
d) [ ] numărul mol de substrat ce se transformă in 1 min cu ajutorul 1 mol de enzimă
e) [x] cantitatea de enzimă necesară pentru transformarea 1µmol de substratîn 1 min la 250 C
raportată la 1mg proteină

65. Chimia proteinelor Enzimele A3 Izoenzimele:

a) [ ] sunt proteine cu structură tertiară
b) [x] sunt proteine oligomere
c) [x] catalizează una si aceeaşi reacţie
d) [ ] catalizează diferite reacţii
e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri

66. Chimia proteinelor Enzimele A1 Care afirmaţii sunt corecte referitor la izoenzimele
lactat dehidrogenazei (LDH)?

a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H

b) [ ] sunt proteine dimere
c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite
d) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă
e) [ ] LDH are 4 izoforme

67. Chimia proteinelor Enzimele A3 Vitamina B1:

a) [x] coenzima de bază a vitaminei B1 este tiaminpirofosfatul

b) [ ] coenzima de bază a vitaminei B1 este flavinmononucleotidul
c) [x] coenzima vitaminei B1 participă la decarboxilarea oxidativă a alfa-cetoacizilor
d) [ ] coenzima vitaminei B1 participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [ ] se mai numeste riboflavină
68. Chimia proteinelor Enzimele A3 Vitamina B2:

a) [x] este riboflavina

b) [ ] este tiamina
c) [ ] coenzima vitaminei B2 este tiamindifosfatul
d) [x] coenzimele vitaminei B2 sunt FMN şi FAD
e) [ ] coenzimele vitaminei B2 sunt NAD şi NADP

69. Chimia proteinelor Enzimele A3 Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD):

a) [x] catalizează reacţii de oxido-reducere

b) [ ] catalizează reacţii de izomerizare
c) [ ] adiţionează şi cedează doar electroni
d) [x] adiţionează şi cedează electroni si protoni
e) [ ] catalizează reacţii de carboxilare

70. Chimia proteinelor Enzimele A3 Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte
afirmaţiile:

a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentă este B6
c) [x] vitamina componentă este B2
d) [ ] participă la reactii de hidroliză
e) [x] participă la reactii de dehidrogenare

71. Chimia proteinelor Enzimele A3 Coenzima NAD+ :

a) [x] transferă hidrid-ionul

b) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalente
c) [x] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe
d) [ ] contine riboflavina
e) [ ] vitamina componentă este B3


72. Chimia proteinelor Enzimele A1 Coenzima NADP :

a) [x] participă în reacţii de oxidoreducere

b) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic
c) [ ] participă la reactii de hidroliză
d) [ ] se leagă covalent cu apoenzima
e) [ ] contine B1
73. Chimia proteinelor Enzimele A3 Coenzimele vitaminei B6:

a) [x ] sunt piridoxaminfosfatul şi piridoxalfosfatul

b) [ ] sunt coenzime ale oxidoreductazelor
c) [x] participă în reacţiile de decarboxilare a aminoacizilor
d) [ ] participă la decarboxilarea alfa-cetoacizilor
e) [ ] participă în reacţiile de carboxilare a aminoacizilor

74. Chimia proteinelor Enzimele A3 Clasificarea enzimelor

a) [x] se clasifică în şase clase

b) [x] clasa indică tipul de reacţie chimică
c) [ ] clasa indică gruparea sau legătura chimică a substratului
d) [ ] fiecare enzimă posedă un cod alcătuit din 3 cifre
e) [ ] cifra a doua a codului indică numărul de ordine a enzimei în clasa respectivă

75. Chimia proteinelor Enzimele A1 Oxidoreductazele catalizează:

a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

76. Chimia proteinelor Enzimele A3 Transferazele catalizează:

a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

77. Chimia proteinelor Enzimele A3 Hidrolazele:

a) [x] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] fosfatazele se referă la hidrolaze
d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile

78. Chimia proteinelor Enzimele A3 Liazele:

a) [ ] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] fumaraza se referă la liaze
d) [ ] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [x] decarboxilazele se referă la liaze

79. Chimia proteinelor Enzimele A3 Izomerazele:

a) [ ] catalizează reacţii de transfer al grupărilor funcţionale

b) [ ] catalizează reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] peptidazele se referă la izomeraze
d) [x] catalizează reacţii de interconversie a izomerilor
e) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile

80. Chimia proteinelor Enzimele A3 Ligazele:

a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATP-ului

b) [ ] catalizează reacţii de scindare a legăturilor covalente
c) [x] glutaminsintetaza se referă la ligaze
d) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare fosfat pentru substrat
e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile

81. Chimia proteinelor Enzimele A3 În componenţa căror compuşi se întîlneşte

gruparea OH?

a) [x] proteine simple

b) [ ] trigliceride
c) [ ] adenină
d) [ ] cisteină
e) [x] seruna

82. Chimia proteinelor Enzimele A3 Proteinele fixatoare de calciu sunt:

a) [ ] hemoglobina
b) [x] calmodulina
c) [x] colagenul
d) [ ] mioglobina
e) [x] Ca-ATP-aza

83. Chimia proteinelor Enzimele A3 Sarcina electrică a proteinei depinde de:

a) [x] componenţa aminoacidică

b) [x] pH-ul solutiei
c) [ ] concentratia proteinei
d) [ ] temperatura soluţiei
e) [ ] radicalii hidrofobi ai aminoacizilor

84. Chimia proteinelor Enzimele A1 Punctul izoelectric (pI) al tetrapeptidei Glu - Asp -
Cys - Ser se afla in zona pH-lui :

a) [ ] 9,0 - 10
b) [ ] 7 - 9,0
c) [ ] 8 - 10
d) [x] 4,0 - 5,0
e) [ ] 6,0 - 7,0

85. Chimia proteinelor Enzimele A1 pI al tetrapeptidei Arg - Lys - His - Ala se afla in
zona pH -lui:

a) [ ] 3.6 - 4.0
b) [ ] 4.0 - 4.5
c) [ ] 5.0 - 7.0
d) [ ] 2,0 - 3,0
e) [x] 7.7 - 8.8

86. Chimia proteinelor Enzimele A1 Punctul izoelectric (pI):

a) [x] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este egală cu zero
b) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este pozitivă
c) [ ] este valoarea pH-ului la care sarcina electrică sumară a proteinei este negativă
d) [ ] pI al proteinelor bazice este în mediul acid
e) [ ] pI al proteinelor acide este în mediul bazic

87. Chimia proteinelor Enzimele A3 Solubilitatea proteinelor:

a) [ ] proteinele fibrilare se dizolvă bine în apă

b) [x] depinde de sarcina electrică şi membrana apoasă
c) [x] depinde de natura solvenţilor şi de temperatură
d) [ ] proteinele fibrilare sunt mai solubile ca cele globulare
e) [ ] este maximală în punctul izoelectric

88. Chimia proteinelor Enzimele A3 Factorii ce stabilizează solutiile coloidale proteice

sunt:

a) [x] membrana apoasă ce se formează la hidratarea grupelor funcţionale hidrofile

b) [x] sarcina electrică dependentă de pH-ul mediului
c) [ ] sarcina electrică dependentă de radicalii hidrofobi ai aminoacizilor
d) [ ] membrana apoasă ce se formează la hidratarea grupelor funcţionale hidrofobe
e) [ ] sarcina electrică determinată de aminoacizii N- şi C-terminali

89. Chimia proteinelor Enzimele A3 Condiţiile de salifiere ale proteinelor sunt:

a) [x] înlăturarea membranei apoase

b) [x] neutralizarea sarcinei electrice
c) [ ] cresterea temperaturii
d) [ ] adăugarea sărurilor metalelor grele
e) [ ] micsorarea concentratiei solutiei proteice

90. Chimia proteinelor Enzimele A3 Salifierea:

a) [ ] este hidratarea moleculei proteice

b) [x] este dehidratarea moleculei proteice
c) [x] este un proces reversibil
d) [ ] este trecerea micromoleculelor prin membrana semipermiabilă
e) [ ] conduce la distrugerea structurii terţiare a proteinei

91. Chimia proteinelor Enzimele A3 Afirmaţii corecte referitor la molecula proteică

denaturată sunt:

a) [ ] se distruge structura primară

b) [ ] creste activitatea biologică
c) [x] se distruge structura tertiară, cuaternară
d) [x] nu se distrug legăturile peptidice
e) [ ] nu se modifică starea nativă

92. Chimia proteinelor Enzimele A3 În calitate de soluţii coloidale, proteinele posedă:

a) [ ] viteză de difuzie mare

b) [x] viscozitate mărită
c) [x] difuzie redusă
d) [x] proprietăţi optice
e) [ ] viscozitate redusă

93. Chimia proteinelor Enzimele A1 Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:

a) [x] fiecare enzimă are pH optimal de actiune

b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsină este 7-8
c) [ ] pH-ul nu modifică activitatea catalitică a enzimei
d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2
e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

94. Chimia proteinelor Enzimele A3 Mecanismele de activare a enzimelor sunt:

a) [x] proteoliza parţială

b) [x] modificarea covalentă (fosforilare-defosforilare)
c) [ ] autoasamblarea secundară
d) [x] activarea alosterică
e) [ ] activarea competitivă

95. Chimia proteinelor Enzimele A3 Selectati enzimele care se refera la hidrolaze:

a) [x] lipaza
b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
c) [x] pepsina
d) [x] amilaza
e) [ ] fosfofructokinaza

Metabolismul general si glucidele

96. I Met gen si Glucide A3 Funcţiile glucidelor:

a) [x] energetică
b) [ ] menţin presiunea oncotică
c) [ ] sunt emulgatori
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici
e) [ ] de transport

97. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman:

a) [ ] amiloza
b) [x] glucoza
c) [x] glicogenul
d) [x] riboza, dezoxiriboza
e) [ ] amilopectina

98. I Met gen si Glucide A1 Monozaharidele sunt:

a) [x] compuşi polihidroxicarbonilici

b) [ ] polialcooli
c) [ ] esteri simpli
d) [ ] eteri compuşi
e) [ ] aldehide
99. I Met gen si Glucide A3 Referitor la monozaharide sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] se supun hidrolizei
b) [x] unele sunt monomerii amidonului
c) [ ] toate monozaharidele formează semiacetali intramoleculari
d) [x] se clasifică în cetoze şi aldoze
e) [ ] toate monozaharidele au doi anomeri - alfa şi beta

100. I Met gen si Glucide A3 Maltoza:

a) [x] este dizaharidă cu proprietăţi reducătoare

b) [ ] este monozaharidă cu proprietăţi reducătoare
c) [ ] se obţine sub acţiunea lipazei pancreatice
d) [x] este compusă din 2 molecule de alfa-glucoză
e) [ ] este unitatea repetitivă a celulozei

101. I Met gen si Glucide A3 Lactoza:

a) [ ] este dizaharidă alcătuită din două molecule de alfa-galactoză

b) [x] monozaharidele constituente sunt piranoze
c) [ ] este unitatea repetitivă a glicogenului
d) [x] posedă proprietăţi reducătoare
e) [ ] nu poate fi sintetizată în celulele umane

102. I Met gen si Glucide A3 Zaharoza:

a) [ ] este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză

b) [x] nu posedă proprietăţi reducătoare
c) [ ] se obţine prin hidroliza amidonului
d) [ ] ambele monozaharide constituente sunt în formă furanozică
e) [x] este hidrolizată de zaharaza intestinală până la alfa-glucopiranoză şi beta-fructofuranoză

103. I Met gen si Glucide A3 Glucoza:

a) [x] există sub forma a 2 anomeri - alfa şi beta

b) [ ] forma glucofuranozică este cea mai stabilă
c) [x] este un monozaharid
d) [ ] nu posedă atomi asimetrici de carbon
e) [ ] este o cetohexoză

104. I Met gen si Glucide A3 Fructoza:

) [x] este o cetohexoza

b) [ ] este o pentoză
c) [x] este componentă a zaharozei
d) [ ] este principalul glucid din sânge
e) [ ] este principala componentă a lactozei

105. I Met gen si Glucide A3 Homoglicanii:

a) [ ] unitatea structurală a celulozei este maltoza

b) [x] celuloza este o polizaharidă predominantă în regnul vegetal
c) [x] amidonul este alcătuit din alfa-glucoză
d) [ ] glicogenul este alcătuit din beta-glucoză
e) [ ] în structura celulozei predomină legăturile α-1,6-glicozidice
106. I Met gen si Glucide A1 Afirmaţii corecte referitor la glucide:

a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor

b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
c) [ ] ambele hexoze din lactoză sunt în formă furanozică
d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
e) [ ] zaharoza este alcătuită din 2 molecule de alfa-glucoză

107. I Met gen si Glucide A3 Digestia glucidelor:

a) [x] amilaza salivară şi cea pancreatică scindează legăturile α-1,4-glicozidice din polizaharide
b) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza
c) [ ] amilaza salivară scindează amidonul până la glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedă specificitate de substrat
e) [x] celuloza nu este scindată de amilaza pancreatică

108. I Met gen si Glucide A3 Intoleranţa la lactoză:

a) [ ] este determinată de deficitul galactokinazei

b) [x] este determinată de deficitul de lactază
c) [x] deficienţa enzimei ce determină intoleranţa la lactoză poate fi moştenită şi dobândită
d) [x] se manifestă prin dureri abdominale, diaree cronică
e) [ ] se manifestă prin cataractă

109. I Met gen si Glucide A3 Absorbţia glucozei:

a) [x] necesită Na+

b) [ ] necesită Ca2+
c) [x] necesită enzima Na+,K+-ATP-aza
d) [ ] implică antiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implică simportul ionilor de sodiu şi de potasiu

110. I Met gen si Glucide A3 Glicogenul:

a) [x] se depozitează în muşchii scheletici
b) [ ] se depozitează în ţesutul adipos
c) [x] se depozitează în ficat
d) [ ] muschii scheletici utilizează depozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

111. I Met gen si Glucide A3 Glicogenoliza:

a) [x] este scindarea glicogenului

b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial
e) [x] se activează în situaţii de stres, inaniţie

112. I Met gen si Glucide A3 Glicogenoliza (reacţia catalizată de enzima glicogen

fosforilaza):

a) [ ] glicogen n glucoze + H2O → glicogen n-1 glucoze + glucoza

b) [x] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze + H3PO4 → glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) [x] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindează legăturile alfa-1,6-glicozidice

113. I Met gen si Glucide A3 Glicogen fosforilaza:

a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei

b) [ ] este reglată doar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] scindează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [ ] este activată de ATP

114. I Met gen si Glucide A3 Reglarea hormonală a glicogenolizei:

a) [ ] insulina activează glicogenoliza

b) [x] adrenalina stimulează glicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibă glicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

115. I Met gen si Glucide A3 Reacţia chimică: Glucozo-1-fosfat ↔ Glucozo-6-fosfat:

a) [x] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza

b) [ ] este catalizată de enzima glucozo-6-fosfataza
c) [ ] este o reacţie din glicoliză
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] este o reacţie din glicogenoliză

116. I Met gen si Glucide A3 Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii
scheletici:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
glicemiei
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizează ca sursă de energie pentru muşchi

117. I Met gen si Glucide A3 Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie

b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [x] glucoza obţinută prin hidroliza G-6-P este secretată în sânge şi utilizată pentru menținerea
glicemiei
d) [ ] G-6-P se include în glicogenogeneză în ficat
e) [ ] G-6-P se utilizează ca sursă de energie doar pentru ficat

118. I Met gen si Glucide A3 Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen

(glicogenoliza):

a) [ ] este catalizată de glucozo-6-fosfataza

b) [ ] este catalizată de glicogen fosforilaza
c) [x] este catalizată de enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,4-glicozidazică

119. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi enzimele glicogenolizei:

a) [ ] glicogen sintaza
b) [x] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucokinaza
e) [ ] fosfofructokinaza

120. I Met gen si Glucide A3 Glicogenogeneza:

a) [ ] este sinteza glucozei

b) [x] este sinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activează în situaţii de stres, inaniţie

121. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi enzimele glicogenogenezei:

a) [x] glicogen sintaza

b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucozo 6 fosfotaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza

122. I Met gen si Glucide A3 Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):

a) [ ] glucoza + ATP → glucozo-1-fosfat + ADP

b) [x] glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP
c) [ ] glicozo-1-fosfat → glucozo-6-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP → UDP-glucoza + H4P2O7

123. I Met gen si Glucide A3 Glicogen sintaza:

a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei

b) [x] este reglată prin fosforilare-defosforilare
c) [ ] forma activă este cea fosforilată
d) [ ] formează atât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [x] necesită prezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei

124. I Met gen si Glucide A3 Reglarea hormonală a glicogenogenezei:

a) [x] insulina activează glicogenogeneza

b) [ ] adrenalina stimulează glicogenogeneza
c) [x] glucagonul inhibă glicogenogeneza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

125. I Met gen si Glucide A3 Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen

(glicogenogeneza):

a) [ ] este catalizată de enzima glicogen sintaza

b) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
c) [x] este catalizată de enzima de ramificare
d) [x] enzima ce catalizează procesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică
e) [ ] enzima ce catalizează procesul are activitate 1,6-glicozidazică
126. I Met gen si Glucide A3 Glicogenozele:

a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului
b) [x] se caracterizează prin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi
c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depozitează doar în ficat
d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

127. I Met gen si Glucide A3 Glucokinaza:

a) [ ] este prezentă doar în muschii scheletici

b) [ ] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat
d) [ ] este inhibată de glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimă iductibilă, activată de insulină

128. I Met gen si Glucide A3 Hexokinaza:

a) [ ] este prezentă doar în ficat

b) [x] catalizează fosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] este o enzima din glicoliza
d) [ ] este activată de glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
129. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza:

a) [ ] are loc doar în ficat şi muşchii scheletici

b) [x] are loc în toate ţesuturile
c) [x] reprezintă scindarea glucozei
d) [ ] reprezintă scindarea glicogenului
e) [ ] atât în condiţii aerobe, cât şi anaerobe produşii finali ai glicolizei sunt CO2 şi H2O

130. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza:

a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile

b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2 şi H2O
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

131. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Glucoza + ATP → glucozo-6-fosfat + ADP:

a) [x] este prima reacţie din glicoliză

b) [x] este prima reacţie din glicogenogeneză
c) [ ] în toate ţesuturile este catalizată de enzima hexokinaza
d) [ ] este ultima reactive din glicoliza
e) [x] în muşchi hexokinaza este inhibată de glucozo-6-fosfat

132. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Glucozo-6-fosfat ↔ fructozo-6-fosfat:

a) [ ] este prima reacţie a glicolizei

b) [x] este a doua reacţie din glicoliză
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoglucomutaza
d) [x] este catalizată de enzima glucozofosfat izomeraza
e) [ ] este catalizată de enzima hexokinaza

133. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat +

ADP

a) [ ] este a treia reacție din glicogenoliză

b) [ ] este o reacţie reversibilă
c) [ ] este catalizată de enzima fosfofructomutaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfofructokinaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare

134. I Met gen si Glucide A3 Reglarea activităţii fosfofructokinazei:

a) [x] modulatori pozitivi sunt AMP şi fructozo-2,6-difosfatul

b) [ ] sarcina energetică mică a celulei inhibă activitatea enzimei
c) [ ] NADH şi NADPH sunt principalii activatori ai enzimei
d) [x] citratul şi ATP sunt modulatori negativi
e) [ ] 1,3-difosfogliceratul, fosfoenolpiruvatul sunt activatori ai enzimei

135. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat +

dihidroxiacetonfosfat:

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei

b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataza
d) [x] este catalizată de enzima fructozo-1,6-difosfataldolaza
e) [ ] este catalizată de enzima fosfofructokinaza

136. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat ↔ dihidroxiacetonfosfat:

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei

b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima triozofosfat mutaza
d) [x] este catalizată de enzima triozofosfat izomeraza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază
137. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Gliceraldehid-3-fosfat + NAD+ + H3PO4 ↔ 1,3-
difosfoglicerat + NADH+H+

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei

b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrataza
d) [x] este catalizată de enzima gliceraldehidfosfat dehidrogenaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază

138. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei

b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o ligază

139. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 1,3-difosfoglicerat + ADP ↔ 3-fosfoglicerat + ATP

a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă

b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [x] 1,3-difosfogliceratul este un compus supermacroergic
d) [ ] este o reacţie din calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare

140. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 3-fosfoglicerat ↔ 2-fosfoglicerat

a) [x] este o reacţie a glicolizei

b) [ ] este o reacţie a glicogenogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfogliceratkinaza
d) [x] este catalizată de enzima fosfogliceratmutaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa transferazelor

141. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: 2-fosfoglicerat ↔ fosfoenolpiruvat + H2O

a) [ ] este o reacţie a glicogenolizei

b) [x] este o reacţie a gluconeogenezei
c) [ ] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] este catalizată de enzima enolaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o hidrolază

142. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: fosfoenolpiruvat + ADP → piruvat + ATP

a) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] piruvatul este un compus macroergic
d) [ ] este o reacţie din gluconeogeneză
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este enzimă reglatoare

143. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Piruvat + NADH+H+ ↔ lactat + NAD+

a) [ ] are loc în condiţii aerobe

b) [x] are loc în condiţii anaerobe
c) [x] este catalizată de enzima lactatdehidrogenaza (LDH)
d) [x] LDH este oxido-reductază
e) [ ] este o reacţie din ciclul Krebs

144. I Met gen si Glucide A3 Căile de utilizare a piruvatului:

a) [x] în condiţii aerobe se decarboxilează la acetil-CoA

b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) [x] se carboxilează la oxaloacetat
d) [ ] se oxidează în lanţul respirator
e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză

145. I Met gen si Glucide A1 Reacţia sumară a glicolizei anaerobe:

a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O → 2 lactat + 2ADP + 2H3PO4

b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4 → 2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4 → 2 piruvat + 4ATP + 4H2O

146. I Met gen si Glucide A3 Produsele finale ale glicolizei anaerobe:

a) [ ] 2 molecule de piruvat
b) [ ] glucoza
c) [ ] 4 ATP
d) [x] 2 H2O
e) [x] 2 molecule de lactat

147. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:

a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
e) [x] piruvatkinaza
148. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza este activată de:

a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP

149. I Met gen si Glucide A3 Glicoliza este inhibată de:

a) [ ] NAD+
b) [x] citrat
c) [x] acizii graşi
d) [ ] glucoză
e) [ ] AMP

150. I Met gen si Glucide A3 În glicoliză ATP-ul se formează în reacţiile catalizate de

enzimele:

a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] piruvatkinaza

151. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:

a) [ ] glucoza → glucozo-6-fosfat
b) [x] fosfoenolpiruvat → piruvat
c) [ ] fructozo-6-fosfat → fructozo-1,6-difosfat
d) [x] succinil-CoA → succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat → 3-fosfoglicerat
152. I Met gen si Glucide A3 Reglarea hormonală a glicolizei:

a) [x] glucagonul inhibă fosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat

b) [x] insulina activează enzimele reglatoare ale glicolizei
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) [ ] somatotropina stimulează glicoliza
e) [ ] adrenalina stimulează glicoliza hepatică

153. I Met gen si Glucide A1 Care enzimă nu participă la scindarea aerobă a glucozei?

a) [ ] piruvat kinaza
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza

154. I Met gen si Glucide A3 Produsele finale ale oxidării complete a unei molecule de
glucoză:

a) [x] 38 ATP
b) [x] 44 H2O
c) [ ] 5 CO2
d) [ ] 22 H2O
e) [ ] 44 ATP

155. I Met gen si Glucide A1 Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
molecule de piruvat:

a) [ ] 3
b) [ ] 2
c) [x] 15
d) [ ] 30
e) [ ] 6

156. I Met gen si Glucide A1 Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei
molecule de lactat:

a) [ ] 6
b) [x] 18
c) [ ] 15
d) [ ] 36
e) [ ] 3

157. I Met gen si Glucide A3 Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:

a) [ ] hexokinaza
b) [x] fosfoglicerat kinaza
c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] fosfoglicerat mutaza
e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza

158. I Met gen si Glucide A3 Gluconeogeneza:

a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză

b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

159. I Met gen si Glucide A3 Gluconeogeneza:

a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens postprandial
c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
d) [ ] asigură cu glucoză ficatul şi rinichii
e) [x] asigură cu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

160. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru

gluconeogeneză:

a) [ ] acetil CoA
b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul
e) [x] oxaloacetatul

161. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru

gluconeogeneză:

a) [ ] beta-hidroxibutiratul
b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
d) [ ] colesterolul
e) [ ] bazele azotate purinice

162. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP + H2O → oxaloacetat +
ADP + H3PO4:

a) [x] este o reacţie anaplerotică

b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în citozol
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o transferază

163. I Met gen si Glucide A3 Piruvat carboxilaza:

a) [ ] este enzimă a glicolizei

b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei
c) [x] gruparea prostetică a enzimei este biotina
d) [ ] gruparea prostetică a enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) [x] este enzimă reglatoare activată de acetil-CoA

164. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Oxaloacetat + GTP ↔ fosfoenolpiruvat + CO2 +

GDP:

a) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză

b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [x] are loc în citozol
e) [ ] raportul ATP/ADP înalt favorizează formarea oxaloacetatului

165. I Met gen si Glucide A3 Gluconeogeneza din lactat necesită prezenţa următoarelor
enzime:

a) [x] piruvat carboxilaza

b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] fosfofructokinaza

166. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Fructozo-1,6-difosfat + H2O → fructozo-6-fosfat +

H3PO4:

a) [ ] este o reacţie din glicogenoliză

b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este o reacţie din gluconeogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este fructozo-1,6-difosfataza

167. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Glucozo-6-fosfat + H2O → glucoză + H3PO4:

a) [x] este o reacţie din glicogenoliză

b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [ ] este o reacţie din glicogenogeneză
d) [ ] are loc în mitocondrii
e) [x] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfataza

168. I Met gen si Glucide A3 Glucozo-6-fosfataza:

a) [x] este enzimă a glicogenolizei

b) [ ] este enzimă a glicogenogenezei
c) [x] este o hidrolază
d) [ ] se activează la o concentraţie înaltă de glucoză
e) [ ] este activată de insulină
169. I Met gen si Glucide A3 Pentru sinteza unei molecule de glucoză sunt necesare:

a) [x] 2 molecule de piruvat

b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP

170. I Met gen si Glucide A3 Reglarea hormonală a gluconeogenezei:

a) [x] glucagonul activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei prin fosforilarea lor
b) [x] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale gluconeogenezei
c) [ ] insulina activează gluconeogeneza
d) [x] cortizolul stimulează gluconeogeneza prin aport crescut de aminoacizi din muşchi şi glicerol
din ţesutul adipos
e) [ ] adrenalina inhibă gluconeogeneza

171. I Met gen si Glucide A3 Gluconeogeneza din glicerol necesită enzimele:

a) [x] glicerol kinaza

b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza

172. I Met gen si Glucide A3 Gluconeogeneza din alanină necesită enzimele:

a) [ ] aspartataminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza

173. I Met gen si Glucide A3 Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite

b) [ x] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare
c) [x] în etapa oxidativă are loc conversia glucozei în pentoze
d) [x] în etapa neoxidativă are loc conversia pentozelor în hexoze
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

174. I Met gen si Glucide A3 Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [x] sinteza pentozelor

b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului

175. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-

fosfogluconolactonă + NADPH+H+:

a) [ ] este o reacţie din glicoliză

b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este glucozo-6-fosfat fosfataza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este lactonaza
e) [x] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de NADPH

176. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+ → 6-fosfogluconolactonă + NADH+H+

b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP+ → 6-fosfogluconolactonă + NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O → 6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ → ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ → ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

177. I Met gen si Glucide A3 Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat

178. I Met gen si Glucide A2 Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozo-
fosfat:

a) [x] ribulozo-5-fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH

179. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):

a) [ ] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

b) [x] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

180. I Met gen si Glucide A3 Enzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:
a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza

181. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi

reacţiile):

a) [x] fructoza + ATP → fructozo-6-fosfat + ADP

b) [ ] fructoza + ATP → fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP → fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x] fructozo-1,6-difosfat ↔ gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔ gliceraldehidă + dihidroxiacetonfosfat

182. I Met gen si Glucide A3 Fructozuria esenţială:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

183. I Met gen si Glucide A3 Intoleranţa la fructoză:

a) [x] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei

b) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei
c) [x] se acumulează fructozo-1-fosfat ce inhibă glucozo-6-fosfataza
d) [x] conduce la insuficienţă hepatică, ciroză
e) [x] se manifestă clinic prin crize hipoglicemice

184. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):

a) [x] galactoza + ATP → galactozo-1-fosfat + ADP

b) [ ] galactoza + ATP → galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔ UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔ UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza
185. I Met gen si Glucide A3 Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:

a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza

186. I Met gen si Glucide A3 Galactozemia:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al hexokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestă prin cataractă determinată de acumularea galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestă clinic prin retard mintal

187. I Met gen si Glucide A3 Intoleranţa la galactoză:

a) [ ] este cauzată de deficitul ereditar al galactokinazei

b) [x] este cauzată de deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) [ ] se acumulează doar galactoză
d) [x] se manifestă clinic prin retard mintal
e) [x] se manifestă clinic prin cataractă

188. I Met gen si Glucide A3 Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism

189. I Met gen si Glucide A1 Hiperglicemia poate fi condiţionată de:

a) [ ] excitarea sistemului nervos parasimpatic

b) [ ] amplificarea glicogenogenezei
c) [ ] adenoamele ţesutului insular al pancreasului
d) [ ] maladia Addison
e) [x] hipercorticism

190. I Met gen si Glucide A3 Hipoglicemia poate fi cauzată de:

a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic

b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei

191. I Met gen si Glucide A3 Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:

a) [x] diabetul zaharat

b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid

192. I Met gen si Glucide A3 Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:

a) [ ] inhibarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei

193. I Met gen si Glucide A3 Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) [x] sinteza lipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza

194. I Met gen si Glucide A3 Insulina provoacă:

a) [x] activarea glicolizei

b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză (GLUT)

195. I Met gen si Glucide A3 Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [x] activarea acetil-CoA carboxilazei

b) [x] activarea lipoproteidlipazei
c) [ ] activarea triglicerid lipazei
d) [ ] inhibarea conversiei glucozei în glicerol
e) [ ] inhibarea sintezei acizilor graşi
196. I Met gen si Glucide A3 Efectele insulinei:

a) [x] favorizează utilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat

b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [ ] inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) [ ] inhibă sinteza proteinelor
e) [ ] stimulează catabolismul proteinelor

197. I Met gen si Glucide A3 Reglarea hormonală a glicemiei:

a) [x] glucagonul amplifică glicogenoliza

b) [ ] catecolaminele inhibă glicogenoliza
c) [x] cortizolul facilitează gluconeogeneza
d) [ ] somatotropina inhibă gluconeogeneza
e) [ ] cortizolul activează absorbţia glucozei

198. I Met gen si Glucide A3 Sinteza insulinei:

a) [x] insulina se sintetizează în formă de preproinsulină inactivă

b) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin fosforilare
c) [ ] conversia preproinsulinei în insulină are loc prin decarboxilare
d) [x] secreţia insulinei şi a peptidei C este Ca2+-dependentă
e) [x] insulina şi peptida C se secretă în cantităţi echimolare

199. I Met gen si Glucide A3 Şuntul 2,3-difosfogliceratului (selectaţi reacţiile):

a) [x] 1,3-difosfoglicerat → 2,3-difosfoglicerat

b) [ ] 3-fosfoglicerat + ATP → 2,3-difosfoglicerat + ADP
c) [x] 2,3-difosfoglicerat + H2O → 3-fosfoglicerat + H3PO4
d) [ ] 2,3-difosfoglicerat + ADP → 3-fosfoglicerat + ATP
e) [ ] 2,3-difosfoglicerat + H2O→ 2-fosfoglicerat + H3PO4

200. I Met gen si Glucide A3 Metabolismul

a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei

b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei
c) [x] aprovizionează celulele cu energie chimică
d) [x] constă din două faze - catabolism şi anabolism
e) [ ] nu necesită energie

201. I Met gen si Glucide A3 Funcţiile metabolismului constau în:

a) [x] producerea energiei chimice

b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)
c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai macromoleculelor celulare
d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni, amine biogene etc.)
e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte

202. I Met gen si Glucide A3 Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] anabolismul reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple

b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinută în anabolism este utilizată în catabolism
d) [ ] catabolismul necesită energie
e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple
203. I Met gen si Glucide A3 Căile metabolice:

a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate

b) [ ] toate constau doar din reacţii ireversibile
c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii ireversibile
d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimă
e) [x] fiecare reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă

204. I Met gen si Glucide A3 Catabolismul:

a) [x] reprezintă scindarea substanţelor compuse la substanţe simple

b) [ ] necesită energie
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării

205. I Met gen si Glucide A3 Anabolismul:

a) [x] reprezintă sinteza substanţelor compuse din cele simple

b) [x] necesită energie
c) [ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
d) [ ] nu necesită enzime
e) [ ] nu este supus reglării

206. I Met gen si Glucide A3 Căile catabolice şi anabolice:

a) [ ] coincid ca direcţie
b) [x] posedă reacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice
d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare
e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolică a metabolismului
207. I Met gen si Glucide A3 Reglarea metabolismului:

a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune

b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglată de enzimele ce catalizează reacţii comune ale
anabolismului şi catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se reglează la nivelul reacţiilor reversibile
d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice
e) [ ] hormonii nu participă la reglarea proceselor metabolice

208. I Met gen si Glucide A3 Bioenergetica:

a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise

b) [ ] energia liberă (∆G) este energia care nu poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic
d) [ ] energia legată (T∆S) este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S

209. I Met gen si Glucide A3 Energia liberă (∆G):

a) [x] este energia care poate fi utilizată pentru efectuarea lucrului la temperatură şi presiune
constantă
0
b) [x] condiţiile standard sunt: t =25 C, concentraţia substraturilor - 1 mol, pH =7,0, presiunea 760
tori
c) [ ] dacă ∆G > 0 - reacţia este exergonică
d) [ ] dacă ∆G < 0 - reacţia este endergonică
e) [ ] dacă ∆G > 0 - produsele reacţiei au o energie liberă mai mică decât substanţele iniţiale

210. I Met gen si Glucide A3 ATP-ul:

a) [ ] este unica nucleotidă macroergică

b) [ ] este o nucleotidă pirimidinică
c) [ ] este sursă de energie
d) [x] are două legături macroergice
e) [x] este intermediar energetic (transportă energia de la procesele exergonice la cele endergonice)

211. I Met gen si Glucide A3 Variantele de hidroliză a ATP-lui:

a) [x] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol

b) [ ] ATP + H2O → ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O → AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
e) [x] H4P2O7 + H2O → 2 H3PO4; -7,3 kcal/mol
212. I Met gen si Glucide A3 Energia ce se formează la hidroliza ATP-lui este
determinată de:

a) [x] repulsia electrostatică

b) [x] gradul mic de stabilitate a ATP-lui
c) [x] prezenţa ionilor de Mg2+
d) [ ] prezenţa apei
e) [ ] scindarea legăturilor glicozidice

213. I Met gen si Glucide A3 ATP-u l:

a) [ ] conţine trei legături macroergice

b) [ ] nu poate fi donator de grupări fosfat
c) [x] poate fi donator de grupări pirofosfat
d) [x] energia eliberată în procesele catabolice este utilizată pentru sinteza ATP-lui
e) [ ] energia eliberată la hidroliza ATP-lui este utilizată în reacţiile exergonice

214. I Met gen si Glucide A3 Starea energetică a celulei:

a) [x] se caracterizează prin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
b) [x] se caracterizează prin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])
c) [ ] în condiţii normale sarcina energetică a celulei este 500-900
d) [ ] sarcina energetică înaltă stimulează procesele catabolice
e) [ ] sarcina energetică joasă stimulează procesele anabolice

215. I Met gen si Glucide A1 La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie
decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:

a) [ ] ADP
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] AMP
d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat

216. I Met gen si Glucide A1 La hidroliza căror compuşi se eliberează mai multă energie
decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:

a) [x]
1,3-difosfoglicerat
b) [ ] acetil-CoA
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat

217. I Met gen si Glucide A3 Viteza proceselor metabolice:

a) [ ] nu este dependentă de raportul NADPH/NADP+

b) [ ] nu este influenţată de modulatorii alosterici
c) [x] este dependentă de raportul NADH/NAD+
d) [x] este influenţată de hormoni
e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP

218. I Met gen si Glucide A3 Care din compuşii enumeraţi nu sunt macroergici:

a) [x] glicerol-3-fosfat
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] glucozo-6-fosfat
e) [ ] GTP

219. I Met gen si Glucide A3 Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci:

a) [ ] glucozo-1-fosfat
b) [x] pirofosfat
c) [x] fosfoenolpiruvat
d) [x] acetil-CoA
e) [ ] UDP-galactoza

220. I Met gen si Glucide A3 Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [ ] este localizat în citozol

b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil acetiltransferaza, E3 -
dihidrolipoil dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA
d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) [ ] catalizează carboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

221. I Met gen si Glucide A3 Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [x] catalizează reacţia de decarboxilare oxidativă a piruvatului

b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) [x] activează în mitocondrii
d) [ ] conţine 2 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

222. I Met gen si Glucide A3 Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COOH

b) [ ] decarboxilarea oxidativă a CH3COCH2COOH
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator

223. I Met gen si Glucide A3 Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat

dehidrogenaza (PDH):

a) [x] GTP, ATP sunt inhibitori ai complexului PDH

b) [x] sarcina energetică mică activează enzimele complexului PDH
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH
d) [ ] toate enzimele complexului PDH se supun doar reglării prin sarcină energetică
e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin fosforilare-defosforilare

224. I Met gen si Glucide A1 Reacţia sumară a decarboxilării oxidative a piruvatului:

a) [ ] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acil-CoA + CO2 + NADH+H+

b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + FADH2
c) [x] piruvat + NAD+ + HS-CoA → acetil-CoA + CO2 + NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA → acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA → acetil-CoA + biotina-CO2

225. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor

complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

226. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor

complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina

227. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:

a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

228. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat

dehidrogenaza:

a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD

229. I Met gen si Glucide A3 Ciclul Krebs:

a) [x] este calea finală comună a oxidării compuşilor organici

b) [x] furnizează substanţe intermediare pentru anabolism
c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxidează până la 2 molecule de CO2
d) [ ] funcţionează în condiţii anaerobe
e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participă nemijlocit O2

230. I Met gen si Glucide A1 Ciclul Krebs:

a) [ ] furnizează echivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi

b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţionează în condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxidează până la 2 molecule de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării

231. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HS-
CoA

a) [x] este prima reacţie din ciclul Krebs

b) [x] este o reacţie utilizată la transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol
c) [ ] este catalizata de citrat liaza
d) [x] reprezintă o condensare aldolică urmată de hidroliză
e) [ ] reacţia necesită ATP pentru energie

232. I Met gen si Glucide A3 Citrat sintaza:

a) [ ] catalizează prima reacţie a ciclului ornitinic

b) [ ] este din clasa ligazelor
c) [x] este enzimă alosterică
d) [ ] este activată de citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibată de acizii graşi

233. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Citrat ↔ izocitrat:

a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs

b) [x] cis-aconitatul este intermediar al reacţiei
c) [x] izomerizarea se realizează prin dehidratare, succedată de hidratare
d) [ ] este catalizată de enzima izocitrat dehidrogenaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa izomerazelor

234. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Izocitrat + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + CO2 +

NADH+H+

a) [x] este o reacţie de oxido-reducere

b) [ ] este catalizată de izoenzima aconitază
c) [ ] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială poate utiliza ca coenzimă şi NADP+
d) [ ] izocitrat dehidrogenaza citoplasmatică utilizează ca coenzimă doar NAD+
e) [x] izocitrat dehidrogenaza mitocondrială este activată de ADP şi inhibată de NADH

235. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: alfa-cetoglutarat + NAD+ + HS-CoA → succinil-

CoA + CO2 + NADH+H+

a) [x] este o reacţie de oxido-reducere

b) [x] este catalizată de complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
c) [ ] reacţia nu se supune reglării
d) [ ] se petrece în citozol
e) [x] succinil-CoA este un compus macroergic

236. I Met gen si Glucide A3 Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:

a) [x] este activat de Ca2+

b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic
e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

237. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Succinil-CoA + GDP + H3PO4 ↔ succinat + GTP +
HS-CoA:

a) [x] este o reacţie a ciclului Krebs

b) [x] este o reacţie de fosforilare la nivel de substrat
c) [ ] este o reacţie de fosforilare oxidativă
d) [x] este catalizată de enzima succinil-CoA sintetaza
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este din clasa liazelor

238. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Succinat + FAD ↔ fumarat + FADH2:

a) [ ] decurge în citozol
b) [x] este catalizată de enzima succinat dehidrogenaza
c) [ ] enzima ce catalizează reacţia este o enzimă alosterică
d) [x] malonatul este inhibitor competitiv al enzimei
e) [ ] enzima este inhibată de AMP

239. I Met gen si Glucide A3 Succinat dehidrogenaza:

a) [x] este o enzimă a ciclului Krebs

b) [ ] este o enzimă NAD+-dependentă
c) [ ] este inhibată de NADH
d) [x] este inhibată de malonat
e) [ ] este inhibată de fumarat

240. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Fumarat + H2O ↔ L-malat:

a) [ ] este o reacţie de hidroliză

b) [x] este catalizată de enzima fumaraza
c) [ ] fumaraza poate utiliza ca substrat şi maleatul
d) [x] fumaraza este o enzimă stereospecifică
e) [ ] malatul este inhibitor alosteric al enzimei

241. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+:

a) [ ] este catalizată de enzima malat reductaza

b) [x] este o reacţie utilizată în sistema-navetă malat-aspartat
c) [x] este o reacţie din ciclul Krebs
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este reglatoare
e) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este inhibată de citrat

242. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:

a) [x] citrat sintaza

b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza

243. I Met gen si Glucide A1 Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul
Krebs:

a) [ ] izocitrat → alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat → succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA → succinat
d) [ ] succinat → fumarat
e) [ ] fumarat → malat

244. I Met gen si Glucide A3 Reglarea ciclului Krebs:

a) [ ] viteza ciclului este diminuată de concentraţia înaltă a ADP-lui

b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA
c) [ ] sarcina energetică mică inhibă activitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibă izocitrat dehidrogenaza
e) [x] NADH inhibă izocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

245. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a
enzimelor ciclului Krebs:

a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

246. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normală a
enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavina

247. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală
a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

248. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normală
a enzimelor ciclului Krebs:

a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD

249. I Met gen si Glucide A1 Reacţiile anaplerotice:

a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs

b) [ ] asigură cu acetil-CoA ciclul Krebs
c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

250. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP +
H3PO4:

a) [x] este o reacţie anaplerotică

b) [ ] este o reacţie din glicoliză
c) [x] este catalizată de piruvat carboxilaza
d) [ ] enzima ce catalizează această reacţie este o liază
e) [x] enzima are ca grupare prostetică biotina

251. I Met gen si Glucide A3 Reacţia: Fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP ↔ oxaloacetat +

GTP:

a) [ ] este o reacţie din glicoliză

b) [x] este o reacţie anaplerotică
c) [x] este catalizată de enzima fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [ ] este catalizată de enzima piruvat kinaza
e) [x] este o reacţie reglatoare din gluconeogeneză

252. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi reacţiile anaplerotice:

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O → citrat + HSCoA

b) [x] glutamat + H2O + NAD+ ↔ alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔ oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2 + GDP → oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2 + ATP → oxaloacetat + ADP + H3PO4

253. I Met gen si Glucide A3 Oxidarea biologică:

a) [x] reprezintă totalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii

b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2 cu formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente

254. I Met gen si Glucide A3 NAD+:

a) [ ] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este adenina
b) [x] acceptor de H+ şi ē în NAD+ este nicotinamida
c) [x] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
d) [x] un H+ al substratului se transferă pe NAD+, altul trece în solvent
e) [ ] adiţionează 2H+ şi 2ē

255. I Met gen si Glucide A3 FAD:

a) [ ] acceptor de H+ şi ē în FAD este adenina

b) [x] acceptor de H+ şi ē în FAD este riboflavina
c) [ ] adiţionează 1H+ şi 2ē (ionul hidrid)
d) [ ] un H+ al substratului se transferă pe FAD, altul trece în solvent
e) [x] adiţionează 2H+ şi 2ē

256. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [ ] succinat DH
b) [x] glutamat DH
c) [x] izocitrat DH
d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH
257. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [x] lactat DH
b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoA DH
d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH

258. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi dehidrogenazele (DH) FAD-dependente:

a) [x] succinat DH
b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
d) [x] glicerol-3-fosfat DH
e) [ ] acil-CoA-DH

259. I Met gen si Glucide A3 Lanţul respirator (LR):

a) [ ] este localizat în membrana externă mitocondrială

b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) [x] transferă H+ şi ē de pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2

260. I Met gen si Glucide A1 Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator

(LR):

a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē

b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă doar H+
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+ şi ē, altele doar H+

261. I Met gen si Glucide A3 Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:

a) [ ] NADH/NAD+ transferă 2H+ şi 2ē

b) [x] FMNH2/FMN transferă 2H+ şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă 1H+ şi 2ē
d) [x] citocromii transferă doar elecroni
e) [ ] un citocrom transferă doi electroni

262. I Met gen si Glucide A3 Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din

lanţul respirator:
a) [x] este o forţă motrice ce determină capacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electronegativă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox
de a adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eo este mai electropozitivă, cu atât este mai înaltă capacitatea sistemului-redox
de a ceda ē
d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo
e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

263. I Met gen si Glucide A3 Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:

a) [ ] toată ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui

b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizată pentru sinteza ATP-lui
c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizată pentru termogeneză
d) [ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogeneza

264. I Met gen si Glucide A3 Fosforilarea oxidativă:

a) [x] reprezintă sinteza ATP-lui din ADP şi H3PO4 cuplată la lanţul respirator (LR)
b) [ ] reprezintă sinteza ATP-lui din AMP şi H4P2O7 cuplată la LR
c) [x] în LR sunt trei puncte de fosforilare
d) [x] pentru sinteza unei molecule de ATP diferenţa de potenţial trebuie să fie ≥ 0,224V
e) [ ] toată energia eliberată la transferul electronilor în LR este utilizată pentru sinteza ATP-lui

265. I Met gen si Glucide A3 Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):

a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele NAD+-dependente

b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+ şi ē de la dehidrogenazele FAD-dependente
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) [ ] conţine FAD

266. I Met gen si Glucide A3 Complexul II al lanţului respirator (succinat-CoQ

reductaza):

a) [ ] transferă H+ şi ē în lanţul respirator doar de pe succinat

b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+ şi ē în lanţul respirator şi de pe alte
substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) [ ] conţine NAD+
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

267. I Met gen si Glucide A3 Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c

reductaza):

a) [x] colectează H+ şi ē de la complexul I (NADH-CoQ reductaza)

b) [x] colectează H+ şi ē de la complexul II (succinat-CoQ reductaza)
c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

268. I Met gen si Glucide A3 Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):

a) [x] transferă 4ē de la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O2-

b) [x] O2- interacţionează cu protonii, formând apa
c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine ioni de cupru

269. I Met gen si Glucide A3 Citocromii:

a) [x] reprezintă hemoproteine

b) [ ] participă la transferul H+ şi ē în lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implică transformarea: Fe2+ ↔ Fe3+
d) [ ] transferă H+ şi ē pe ubichinonă
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē

270. I Met gen si Glucide A3 Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [ ] în rezultatul transferului de ē în lanţul respirator (LR) se formează un compus intermediar

macroergic
b) [ ] ē servesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) [x] transferul de ē în LR generează gradient de protoni între suprafeţele membranei interne
mitocondriale
d) [x] suprafaţa internă a membranei interne mitocondriale se încarcă negativ, iar suprafaţa externă -
pozitiv
e) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru protoni

271. I Met gen si Glucide A3 Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [x] transferul de ē în LR este însoţit de transport de ē din matricea mitocondrială în spaţiul

intermembranar
b) [x] H+ revin în mitocondrii prin factorul F0 al ATP-sintazei
c) [ ] H+ trec liber prin membrana internă mitocondrială
d) [x] fluxul de H+ este forţa motrice ce determină sinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni
272. I Met gen si Glucide A3 ATP-sintaza:

a) [x] este localizată în membrana internă mitocondrială

b) [x] este alcătuită din factorii F0 şi F1
c) [ ] factorul F0 este localizat în matricea mitocondrială
d) [ ] factorul F1 este localizat în spaţiul intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintă subunitatea catalitică a enzimei

273. I Met gen si Glucide A3 ATP-sintaza:

a) [ ] este enzimă responsabilă de fosforilarea la nivel de substrat

b) [x] este enzimă responsabilă de fosforilarea oxidativă
c) [x] este inhibată de oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşorează atât sinteza ATP-lui, cât şi transferul de electroni prin
lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţează transferul de electroni prin lanţul respirator

274. I Met gen si Glucide A3 Inhibiţia lanţului respirator (LR):

a) [x] complexul I al LR este inhibat de rotenonă

b) [x] complexul III al LR este inhibat de antimicina A
c) [x] citocromoxidaza este inhibată de cianuri, CO
d) [ ] inhibiţia LR nu influenţează sinteza ATP-lui
e) [ ] transferul de electroni în LR este inhibat de acizii graşi

275. I Met gen si Glucide A3 Agenţii decuplanţi:

a) [ ] inhibă ATP-sintaza
b) [ ] inhibă complexele lanţului respirator
c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea mitocondrială
d) [x] sunt substanţe liposolubile
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

276. I Met gen si Glucide A1 Agenţii decuplanţi:

a) [ ] favorizează sinteza ATP-lui

b) [x] măresc termogeneza
c) [ ] inhibă transferul ē în lanţul respirator
d) [ ] activează hidroliza ATP-lui
e) [ ] transportă H+ din matricea mitocondrială în spaţiul intermembranar

277. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi agenţii decuplanţi:

a) [ ] rotenona
b) [ ] oligomicina
c) [x] 2,4-dinitrofenolul
d) [ ] monooxidul de carbon
e) [x] acizii graşi

278. I Met gen si Glucide A1 Selectaţi inhibitorii ATP-sintazei:

a) [ ] monooxidul de carbon
b) [x] oligomicina
c) [ ] tiroxina
d) [ ] cianurile
e) [ ] 2,4-dinitrofenolul

279. I Met gen si Glucide A3 Câtul de fosforilare (P/O):

a) [x] reprezintă raportul dintre numărul de molecule de ATP formate şi numărul de atomi de oxigen
utilizaţi în lanţul respirator
b) [ ] pentru oxidarea glicerol-3-fosfatului P/O este 3/1
c) [x] pentru oxidarea succinatului P/O este 2/1
d) [ ] pentru oxidarea piruvatului P/O este 2/1
e) [ ] pentru oxidarea acidului ascorbic P/O este 2/1

280. I Met gen si Glucide A3 Produsele finale ale lanţului respirator:

a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului succinat-CoQ
reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului NADH-CoQ
reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+ prin intermediul complexului CoQH2-citocrom
c reductaza)

281. I Met gen si Glucide A3 Decuplarea fosforilării oxidative:

a) [x] este un proces adaptiv la frig

b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare
c) [ ] este prezentă în hipotiroidie
d) [ ] predomină în ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită de ATP

282. I Met gen si Glucide A3 Ţesutul adipos brun:

a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui

b) [x] este ţesut specializat în termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) [ ] conţine puţine mitocondrii
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

283. I Met gen si Glucide A1 Selectaţi procesele ce au loc în membrana internă

mitocondrială:

a) [ ] decarboxilarea oxidativă a piruvatului

b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitocondrial

284. I Met gen si Glucide A3 Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:

a) [x] decarboxilarea oxidativă a piruvatului

b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitocondrial

285. I Met gen si Glucide A3 Sistema-navetă glicerol-fosfat:

a) [ ] este un mecanism de transfer al H+ şi ē de la NADH din mitocondrie în citozol

b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+ ↔ glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internă mitocondrială
d) [ ] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+ ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
e) [x] în matricea mitocondrială are loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔ dihidroxiaceton-fosfat +
FADH2

286. I Met gen si Glucide A1 Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc
în citozol):

a) [x] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+

b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+ ↔ malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+

287. I Met gen si Glucide A1 Sistema-navetă malat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc
în matricea mitocondrială):

a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+ ↔ malat + NAD+

b) [ ] oxaloacetat + FADH2 ↔ malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔ oxaloacetat + NADH+H+
d) [ ] malat + FAD ↔ oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔ oxaloacetat + NADPH+H+

288. I Met gen si Glucide A3 Transportul echivalenţilor reducători prin membrana

internă mitocondrială:

a) [ ] membrana internă mitocondrială este permeabilă pentru NAD+ şi NADH

b) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă
glicerol-fosfat
c) [x] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de sistema-navetă
malat-aspartat
d) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către citrat
e) [ ] H+ şi ē de la NADH sunt transportaţi prin membrana internă mitocondrială de către carnitină

289. I Met gen si Glucide A3 Oxidarea microzomială:

a) [ ] are loc în mitocondrie

b) [x] are loc în reticulul endoplasmatic
c) [x] constă în hidroxilarea unor compuşi chimici
d) [x] este catalizată de monooxigenaze
e) [ ] are rol de sinteza a ATP-lui

290. I Met gen si Glucide A3 Oxidarea microzomială:

a) [x] reacţia sumară a procesului este: AH + BH2 + O2 → AOH + B + H2O

b) [ ] reacţia sumară a procesului este: AH2 + O2 → A + H2O2
c) [x] lanţul microzomial de oxidare conţine NADPH, citocromul P450 ,flavoproteine
d) [x] este utilizată pentru inactivarea xenobioticelor
e) [x] este utilizată pentru biosinteza hormonilor steroidici

291. I Met gen si Glucide A3 Citocromul P450:

a) [x] poate reacţiona atât cu O2, cât şi cu CO

b) [x] catalizează reacţii de hidroxilare a diferitor substraturi
c) [x] utilizează în calitate de echivalenţi reducători NADH sau NADPH
d) [ ] este component al lanţului respirator
e) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
Lipidele

352. V Metab lipidelor A3 Lipidele sunt:

a) [ ] substanţe organice solubile în apă

b) [ ] substanţe neorganice solubile în apă
c) [x] substanţe organice solubile în solvenţi organici
d) [ ] omogene după structură
e) [x] substanţe organice insolubile în apă

353. V Metab lipidelor A3 Funcţiile lipidelor:

a) [x] energetică
b) [x] izolatoare
c) [ ] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] contractilă

354. V Metab lipidelor A3 Clasificarea structurală a lipidelor:

a) [ ] protoplasmatice
b) [ ] de rezervă
c) [x] saponifiabile
d) [ ] neutre
e) [x] nesaponifiabile

355. V Metab lipidelor A3 După rolul biologic lipidele se clasifică în:

a) [x] structurale
b) [x] de rezervă
c) [ ] saponifiabile
d) [ ] neutre
e) [ ] nesaponifiabile

356. V Metab lipidelor A3 După proprietăţile fizico-chimice lipidele se clasifică în:

a) [x] amfifile
b) [ ] esenţiale
c) [ ] saponifiabile
d) [x] neutre
e) [ ] nesaponifiabile

357. V Metab lipidelor A3 În celulele şi ţesuturile omului predomină următorii

 acizi graşi:

a) [ ] caprinic
b) [ ] caproic
c) [x] oleic
d) [x] palmitic
e) [x] stearic

358. V Metab lipidelor A3 Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi
graşi:

a) [ ] lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic

359. V Metab lipidelor A1 Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică
temperatură de topire?

a) [ ] stearic (С18)
b) [x] arahidonic (С20:4)
c) [ ] nervonic (С24:1)
d) [ ] palmitic (С16)
e) [ ] oleic (С18:1)

360. V Metab lipidelor A1 Care din acizii graşi enumeraţi posedă cea mai mică
temperatură de topire?

a) [ ] lignoceric(C24)
b) [ ] miristic (C14)
c) [x] butiric (C4)
d) [ ] caprilic (C8)
e) [ ] lauric (C12)

361. V Metab lipidelor A3 Acilglicerolii:

a) [ ] sunt constituenţi ai membranelor biologice

b) [x] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [x] reprezintă o formă de stocare a energiei
d) [ ] sunt mai grei decât apa şi se dizolvă în ea
e) [ ] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

362. V Metab lipidelor A3 Glicerofosfolipidele:

a) [ ] sunt insolubile în solvenţi organici
b) [ ] sunt esterii glicerolului şi ai acizilor graşi
c) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
d) [ ] reprezintă o formă de stocare a energiei
e) [x] sunt componentele membranelor biologice

363. V Metab lipidelor A3 Lecitinele şi cefalinele:

a) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic

b) [x] sunt lipide structurale
c) [ ] sunt derivaţi ai sfingozinei
d) [ ] sunt grasimi neutre
e) [ ] au rol energetic

364. V Metab lipidelor A3 Fosfatidilcolina:

a) [ ] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

b) [ ] capătul polar posedă sarcină negativă
c) [ ] se mai numesc şi cefaline
d) [x] rol structural - constituienţi a membranelor biologice
e) [x] rezultă prin metilarea fosfatidiletanolaminelor

365. V Metab lipidelor A1 Fosfatidiletanolamina:

a) [ ] reprezintă o formă de depozitare a energiei

b) [ ] conţine sfingozina
c) [ ] conţine ceramida
d) [ ] se mai numeşte şi lecitină
e) [x] se obţine din fosfatidilserină prin decarboxilare

366. V Metab lipidelor A3 Fosfatidilcolina şi fosfatidiletanolamina:

a) [ ] sunt reprezentanţi ai ceridelor

b) [x] sunt componenţii principali ai membranelor celulare
c) [ ] reprezintă o rezervă de energie
d) [x] sunt derivaţi ai acidului fosfatidic
e) [ ] se deosebesc după sarcina electrică

367. V Metab lipidelor A1 Care din compuşii de mai jos au caracter acid?

a) [ ] lecitinele
b) [ ] cefalinele
c) [x] fosfatidilserina
d) [ ] trigliceridele
e) [ ] cerebrozidele

368. V Metab lipidelor A1 Sfingomielinele conţin:

a) [ ] sfingozină, acid gras, glucoză, acid fosforic

b) [ ] etanolamină, acid gras, ceramidă, acid fosforic
c) [ ] polialcool ciclic, ceramida
d) [x] ceramidă, acid fosforic, colină
e) [ ] acid fosfatidic, cholină, glicerol

369. V Metab lipidelor A3 Sfingozina:

a) [ ] este un aminoalcool dihidroxilic saturat

b) [x] e component al sfingomielinei
c) [x] este constituent al glicolipidelor
d) [ ] este baza structurală a glicerofosfolipidelor
e) [ ] nu intră în structura ceramidei

370. V Metab lipidelor A3 Cerebrozidele:

a) [x] se află în cantităţi mari în substanţa albă a creierului

b) [ ] nu conţine sfingozină
c) [x] rezultă din unirea ceramidei cu beta-galactoza sau beta-glucoza
d) [ ] conţin oligozaharide
e) [x] din ele se formează sulfatidele

371. V Metab lipidelor A1 Gangliozidele:

a) [ ] conţin câteva resturi de glicerol

b) [x] conţin acid N-acetilneuraminic (NANA)
c) [ ] oligozaharidul este prezentat numai de glucoză
d) [ ] conţin şi resturi sulfat legate de galactoză
e) [ ] se conţin pe suprafaţa internă a membranelor

372. V Metab lipidelor A1 Glicolipidele:

a) [x] reprezintă ceramida legată de mono- sau oligozaharide

b) [ ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sulfuric
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) [ ] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic
 373. V Metab lipidelor A3 Colesterolul:

a) [x] este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului

b) [x] posedă o grupă hidroxil în ciclul A la C3
c) [x] posedă o legătură dublă în ciclul B la C5
d) [ ] posedă o legătură dublă în ciclul A la C3
e) [ ] catena laterală se finisează cu gruparea carboxil

374. V Metab lipidelor A3 Acizii biliari:

a) [x] se sintetizează din colesterol

b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) [ ] se conjugă în ficat cu bilirubina
d) [x] sunt compuşi polari
e) [x] participă la emulsionarea grăsimilor

375. V Metab lipidelor A1 Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului

b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

376. V Metab lipidelor A3 Proprietătile principale ale membranei:

a) [ ] simetria
b) [x] fluiditatea
c) [x] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic

377. V Metab lipidelor A3 Proteinele membranelor biologice:

a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale

b) [x] formează legături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) [ ] posedă numai capacitate de mişcare laterală
d) [x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicare intercelulară,
antigenică
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

378. V Metab lipidelor A3 Glucidele membranelor biologice sunt:

a) [x] prezentate masiv pe suprafeţele ce nu contactează cu citoplasma
b) [x] fixate covalent de lipide sau proteine
c) [ ] aranjate izolat fără a forma catene oligo- sau polizaharidice
d) [ ] responsabile de permeabilitatea membranei
e) [x] responsabile de comunicarea intercelulară

379. V Metab lipidelor A3 Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei

alimentare, deoarece:

a) [x] asigură aprovizionarea cu acizi graşi esenţiali

b) [x] asigură absorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursă de substanţe proteice
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor
e) [ ] sunt sursă de intermediari pentru sinteza bilirubinei

380. V Metab lipidelor A3 Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

a) [ ] are loc în stomac

b) [x] are loc în duoden
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizează HCl al sucului gastric
e) [x] se digeră doar lipidele emulsionate

381. V Metab lipidelor A1 Scindarea completă a triacilgliceridelor în tractul

gastro-intestinal necesită:

a) [x] lipazele pancreatice şi intestinale

b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza

382. V Metab lipidelor A3 Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastro-

intestinal:

a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindează fosfogliceridele

b) [x] colesterolesteraza scindează colesterolul esterificat
c) [ ] ceramidaza scindează sfingozina
d) [ ] lipaza gastrică este activă la adulţi
e) [ ] lipaza pancreatică scindează restul acil din poziţia beta a trigliceridelor .
 383. V Metab lipidelor A3 Hidroliza lipidelor alimentare duce la formarea:

a) [x] 2-monogliceridelor
b) [x] acidului fosforic
c) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă scurtă
d) [ ] numai a acizilor graşi cu catenă lungă
e) [ ] bazelor azotate

384. V Metab lipidelor A3 Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastro-

intestinal:

a) [x] acizii graşi cu catenă scurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă

b) [ ] acizii graşi cu catenă lungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ
c) [x] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară
d) [ ] acizii graşi cu catenă lungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv

385. V Metab lipidelor A3 Referitor la micelele lipidice sunt corecte afirmatiile:

a) [ ] se absorb numai în duoden

b) [x] conţin acizi graşi cu catenă lungă, monogliceride şi colesterol
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenă scurtă
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor

386. V Metab lipidelor A3 Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în

intestin:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta

b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) [ ] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
e) [x] lipidele resintetizate interacţionează cu apoproteinele şi formează chilomicronii

387. V Metab lipidelor A3 Chilomicronii:

a) [ ] se sintetizează în ficat
b) [ ] se secretă din intestin direct în sînge
c) [x] apoproteina de bază este apo B48
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
e) [x] transportă trigliceridele exogene

388. V Metab lipidelor A3 Catabolismul chilomicronilor:

a) [x] resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite

b) [ ] lipoproteinlipaza este activată de apoB
c) [x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) [x] lipoproteinlipaza este activată de insulină
e) [ ] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

389. V Metab lipidelor A3 VLDL:

a) [x] apoproteina principală este apoB100

b) [ ] transportă trigliceridele exogene
c) [ ] sunt sintetizate în enterocitele intestinale
d) [x] transportă trigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen

390. V Metab lipidelor A3 Catabolismul VLDL:

a) [x] sunt degradate de lipoproteinlipază

b) [ ] prin pierderea de colesterol se transformă în LDL
c) [ ] insulina inhibă catabolismul VLDL
d) [x] se transformă în plasmă în LDL prin acumulare de colesterol
e) [ ] sunt degradate de lecitincolesterolacil transferază

391. V Metab lipidelor A3 LDL :

a) [x] contin apoB100

b) [ ] procentul colesterolului este foarte mic
c) [ ] se formează în plasmă din chilomicroni
d) [ ] se sintetizează în enterocite
e) [x] transportă colesterolul spre tesuturi

392. V Metab lipidelor A3 HDL:

a) [x] sunt sintetizate si secretate de hepatocite şi enterocite

b) [x] transportă colesterolul de la ţesuturi spre ficat
c) [ ] transportă colesterolul spre tesuturile extrahepatice
d) [ ] sunt lipoproteine proaterogene
e) [ ] subiecţii cu HDL majorat prezintă un risc aterogen înalt

393. V Metab lipidelor A1 Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor

graşi):

a) [ ] carnitina + ATP + AG → acilcarnitina + ADP

b) [ ] AG + ATP + biotina → acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA → acil-CoA + AMP + PPi
d) [ ] AG + ATP + HSCoA + H2O → acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG → acil-CoQ +AMP + 2P

394. V Metab lipidelor A3 Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor

graşi):

a) [x] este prima etapă a oxidării AG în ţesuturi

b) [ ] se petrece în mitocondrii
c) [ ] reacţia este catalizată de acetil-CoA carboxilază
d) [x] reacţia este catalizată de acil-CoA sintetaza
e) [ ] activarea este o reacţie reversibilă

395. V Metab lipidelor A3 Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmă în

mitocondrii în procesul beta-oxidării:

a) [ ] necesită energie
b) [x] în proces participă carnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetă transportă numai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) [ ] AG sunt transportaţi de malic enzimă

396. V Metab lipidelor A3 Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a) [x] se desfăsoară în matricea mitocondriilor

b) [ ] se oxidează AG liberi
c) [ ] se desfăsoară în citotozol
d) [x] constă în scindarea completă a acil-CoA până la acetil-CoA
e) [ ] malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

397. V Metab lipidelor A1 Spirala Lynen (beta-oxidarea) implică desfasurarea

 unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor corectă este:

a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare

b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

398. V Metab lipidelor A1 Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii

acizilor graşi):

a) [ ] are loc decarboxilarea substratului

b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
d) [x] este catalizată de enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului

399. V Metab lipidelor A1 Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-

oxidării acizilor graşi) sunt:

a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] trans-enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] trans-enoil-CoA + NADH + H+

400. V Metab lipidelor A3 A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x] este catalizată de enzima enoil-CoA hidrataza
d) [ ] este catalizată de enzima acil-CoA hidrataza
e) [x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

401. V Metab lipidelor A1 Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] enoil-CoA + H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
e) [ ] cetoacil-CoA

402. V Metab lipidelor A1 A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

403. V Metab lipidelor A1 Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce

catalizează această reacţie:

a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza

b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+ hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+ tioesteraza

404. V Metab lipidelor A1 Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce

catalizează această reacţie:

a) [ ] hidroliza beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrolaza

b) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrataza
c) [ ] dehidratara beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA dehidrataza
d) [x] scindarea beta-cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA oxidaza
405. V Metab lipidelor A3 În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi
suferă urmatoarele modificări:

a) [x] se oxidează
b) [ ] se reduc
c) [ ] se scurtează cu 4 atomi de carbon
d) [x] se scurtează cu 2 atomi de carbon
e) [x] se formează o moleculă de acetil-CoA

406. V Metab lipidelor A1 Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2)
şi câte molecule de ATP (3) se formează la oxidarea completă a acidului palmitic
(C16):

a) [ ] 6 8 131
b) [ ] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143

407. V Metab lipidelor A3 Utilizarea acetil-CoA:

a) [x] se oxidează în ciclul Krebs

b) [ ] se utilizează pentru sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizează pentru sinteza acizior graşi
d) [ ] se include în gluconeogeneză
e) [x] se utilizează în cetogeneză

408. V Metab lipidelor A1 Oxidarea acizilor graşi polinesaturaţi necesită:

a) [x] prezenţa cis-Δ3-trans-Δ2-enoil-CoA-izomerazei

b) [ ] prezenţa trano moleculă de FAD suplimentară
c) [ ] o moleculă de HSCoA suplimentară
d) [ ] o moleculă de NAD+ suplimentară
e) [ ] randamentul energetic este acelaşi ca şi la oxidarea acizilor graşi saturaţi

409. V Metab lipidelor A3 Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de

carbon:

a) [ ] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculă de butiril-CoA şi una de acetil-CoA

b) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită vitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
d) [x] oxidarea completă a propionil-CoA necesită CO2, ATP, Mg2+
e) [x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formă de succinil-CoA

410. V Metab lipidelor A1 Corpii cetonici sunt următorii compuşi:

a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric

b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

411. V Metab lipidelor A3 Referitor la compusul CH3-CO-CH2-COOH sunt

corecte afirmaţiile:

a) [x] este un corp cetonic

b) [x] compusul reprezintă acidul acetoacetic
c) [ ] se utilizează în ficat
d) [ ] se sintetizează în ţesuturile extrahepatice
e) [ ] concentraţia sangvină a compusului este micşorată în diabetul zaharat

412. V Metab lipidelor A3 Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat

pentru:

a) [x] sinteza corpilor cetonici

b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare
d) [x] sinteza colesterolului
e) [ ] sinteza glucozei

413. V Metab lipidelor A3 Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat

b) [x] sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursă de energie
c) [x] necesită prezenţa oxaloacetatului
d) [ ] pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoză

414. V Metab lipidelor A3 Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a) [x] în inaniţie prelungită creierul utilizează corpi cetonici

b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în diabetul zaharat insulino-dependent
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazută în boala Hartnup

415. V Metab lipidelor A3 Cetonemia:

a) [x] poate apărea în inaniţie

b) [ ] poate fi generată de o dietă săracă în lipide
c) [ ] este determinată de o raţie bogată în glucide
d) [x] este cauzată de sinteza sporită a corpilor cetonici în ficat
e) [ ] este determinată de utilizarea intensă a corpilor cetonici în ţesuturi

416. V Metab lipidelor A3 Referitor la acetoacetat sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] spontan prin decarboxilare generează acetona

b) [x] poate fi redus la beta-hidroxibutirat
c) [ ] se sintetizează din malonil-CoA
d) [ ] sinteza lui are loc in citozol
e) [ ] se utilizează ca substrat energetic în ficat

417. V Metab lipidelor A3 Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol

b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizează NAD+ şi FAD, la sinteză - NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
e) [x] la sinteză participă restul malonil, iar la beta-oxidare - nu
 418. V Metab lipidelor A3 Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc în mitocondrii

b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complex polienzimatic
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participă NADPH
e) [ ] ca donator de H se utilizează NADH
419. V Metab lipidelor A3 Biosinteza acizilor graşi:

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP

b) [x] enzimele formează complexul acid gras-sintaza
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

420. V Metab lipidelor A1 Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi
forma sa de transport din mitocondrie în citozol (2):

a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrat

421. V Metab lipidelor A3 Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol

(biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetă al citratului
c) [ ] pentru transport se utilizează GTP
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic enzima)
e) [ ] la transport participă enzima acetil-CoA carboxilaza

422. V Metab lipidelor A3 Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din

mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):

a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malică
d) [ ] succinat dehidrogenaza
e) [ ] fumaraza

423. V Metab lipidelor A3 Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA

b) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B6
c) [x] carboxilarea necesită ATP şi biotină
d) [ ] ca coenzimă acetil-CoA carboxilaza utilizează vitamina B1
e) [ ] sinteza necesită 2 molecule de ATP

424. V Metab lipidelor A3 Sintaza acizilor graşi:

a) [x] este un complex multienzimatic

b) [x] catalizează reacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) [ ] reprezintă un tetramer enzimatic
e) [ ] conţine două grupări -OH la care se leagă intermediarii biosintezei

425. V Metab lipidelor A1 Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei

(enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):

a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
d) [ ] acetoacetat citrat
e) [x] citrat palmitoil-CoA
426. V Metab lipidelor A3 Donator de echivalenţi reducători în sinteza acizilor graşi
servește NADPH generat în:

a) [ ] ciclul acizilor tricarboxilici

b) [ ] glicoliză
c) [x] reacţia catalizată de enzima malică
d) [ ] oxidarea acidului glucuronic
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei

427. V Metab lipidelor A3 Biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi:

a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP

b) [ ] ambii radicali se leagă la gruparea -SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizează ATP
d) [x] reacţiile sunt catalizate de acetiltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) [ ] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

428. V Metab lipidelor A3 Reacţia de sinteză a beta-cetoacil-ACP (biosinteza

propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] este reacţia de condensare a acetilului cu malonilul

b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi
c) [ ] este însoţită de consumul unei molecule de CO2
d) [x] este catalizată de enzima beta-cetoacil-ACP sintaza
e) [ ] este catalizată de enzima tiolaza
 429. V Metab lipidelor A3 Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza
propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizează NADPH

b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizează NADH

430. V Metab lipidelor A1 Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP

(biosinteza propriu-zisă a acizilor graşi):

a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD

b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
c) [ ] enoil-ACP ehidrogenaza hidroxibutiril-ACP + NADP+
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

431. V Metab lipidelor A3 Prima spiră de sinteză a acizilor graşi saturaţi cu număr par
de atomi de carbon:

a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP

b) [x] utilizează 2 molecule de NADPH
c) [x] finalizează cu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizează cu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon
e) [ ] utilizează 2 molecule de FAD

432. V Metab lipidelor A1 Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA

b) [ ] 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2 + 7H+
c) [ ] 8 acetil-CoA + 7 NADPH + 7H+ + 7CO2
d) [ ] 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H+ + 7 malonil-CoA

433. V Metab lipidelor A3 Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos

b) [ ] se intensifică în inaniţie
c) [ ] se amplifică în diabetul zaharat tipul I
d) [x] este activată de insulină
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitată
434. V Metab lipidelor A3 Glicerol-3-fosfatul se formează:

a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza

b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) [ ] în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

435. V Metab lipidelor A1 În procesul de biosinteză a tracilglicerolilor acidul

fosfatidic:

a) [ ] se acilează sub acţiunea transacilazei şi se transformă în triglicerid

b) [ ] se fosforilează sub acţiunea kinazei şi se transformă în lecitină
c) [x] se hidrolizează sub acţiunea fosfatazei şi se transformă în diglicerid
d) [ ] se esterifică sub acţiunea esterazei şi se transformă in diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformă în lizolecitina

436. V Metab lipidelor A1 Intermediarul comun în sinteza trigliceridelor şi a

fosfatidelor:

a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic

437. V Metab lipidelor A1 Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a

fosfatidilcolinei:

a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul

438. V Metab lipidelor A3 Sinteza fosfogliceridelor:

a) [x] se poate realiza de novo

b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novo serveşte ATP-ul
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervă serveşte GTP-ul
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul
439. V Metab lipidelor A3 Sinteza de novo a fosfogliceridelor:

a) [ ] serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină

b) [ ] serina se activează, formând CDP-serină
c) [ ] CDP-serina interacţionează cu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) [x] acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid
e) [x] CDP-digliceridul interacţionează cu serina, formând fosfatidilserină

440. V Metab lipidelor A3 Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină (sinteza de

novo a fosfogliceridelor):

a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei

b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] enzima este o decarboxilază

e) [ ] enzima este o carboxilază

441. V Metab lipidelor A3 Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină (sinteza de

novo a fosfogliceridelor):

a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei

b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei B6
e) [x] în reacţie participă S-adenozilmetionina

442. V Metab lipidelor A3 Fosfatidilinozitolii:

a) [ ] sunt precursorii vitaminelor liposolubile

b) [x] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi diacilgliceroli
c) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi: inozitolfosfaţi şi triacilgliceroli
d) [ ] inozitolul este un compus azotat şi poate fi fosforilat
e) [x] inozitolul este un polialcool ciclic şi poate fi fosforilat

443. V Metab lipidelor A3 Biosinteza colesterolului:

a) [ ] are loc numai în ficat

b) [x] necesită NADPH
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de colesterol
444. V Metab lipidelor A1 Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:

a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA

445. V Metab lipidelor A3 Reglarea biosintezei colesterolului:

a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza

b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
c) [ ] enzima reglatoare este activată de colesterol şi de acidul mevalonic
d) [x] insulina activează enzima reglatoare prin defosforilarea ei
e) [ ] insulina activează enzima reglatoare prin fosforilarea ei

446. V Metab lipidelor A3 Ateroscleroza:

a) [ ] este cauzată de creştera concentraţiei HDL-colesterolului

b) [x] are loc acumulare de colesterol în macrofage
c) [ ] chilomicronii sunt lipoproteine proaterogene
d) [ ] LDL sunt lipoproteine antiaterogene
e) [x] LDL oxidate favorizează ateroscleroza

447. V Metab lipidelor A3 Obezitatea:

a) [ ] se caracterizează prin acumulare excesivă de fosfolipide în ţesutul adipos

b) [ ] este cauzată de hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II
e) [ ] este prezentă în hipertiroidie

448. V Metab lipidelor A1 Precursorul eicosanoizilor:

a) [ ] acidul arahic
b) [x] acidul arahidonic
c) [ ] acidul linolenic
d) [ ] acidul fosfatidic
e) [ ] acidul behenic

449. V Metab lipidelor A3 La eicosanoizi se referă:

a) [x] tromboxanii
b) [ ] endotelinele
c) [ ] endorfinele
d) [x] prostaciclinele
e) [x] leucotrienele

450. V Metab lipidelor A3 Vitaminele liposolubile:

a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic

b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
c) [ ] nu se depozitează în organismul uman
d) [ ] se acumulează în ţesutul muscular
e) [x] sunt derivaţi ai izoprenului

451. V Metab lipidelor A3 Vitamina A:

a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] retinolul întră în componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [ ] se depozitează în ţesutul muscular

452. V Metab lipidelor A3 Vitamina E:

a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii

b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [x] favorizează fertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
e) [ ] se depozitează în cantităţi mari în ţesutul osos

453. V Metab lipidelor A3 Vitamina K:

a) [ ] vicasolul este forma vegetală a vitaminei K

b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacă hipovitaminoza K
c) [x] posedă acţiune antihemoragică
d) [ ] posedă acţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimă a carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII,
IX şi X

454. V Metab lipidelor A3 Vitamina D:

a) [ ] nu se sintetizează în organismul uman

b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală
455. V Metab lipidelor A3 Metabolismul vitaminei D:

a) [x] se sintetizează în piele sub acţiunea razelor ultraviolete

b) [ ] forma activă a vitaminei D este colecalciferolul
c) [x] forma activă este calcitriolul
d) [ ] calcitriolul se sintetizează în piele prin hidroxilarea colesterolului
e) [ ] formarea calcitriolului este inhibată de hormonii tiroidieni

456. V Metab lipidelor A3 Calcitriolul:

a) [ ] este vitamina D de origine vegetală

b) [x] se sintetizează prin două hidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) [ ] inhibă biosinteza proteinei ce asigură absorbţia Ca2+ din intestin
e) [ ] acţionează prin AMPc

Proteinele

457. Capitol: V metab proteinelor A3 Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică
f) [x] Asigură presiunea osmotică
g) [x] contractilă

458. Capitol: V metab proteinelor A3 Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [x] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare

1. Aminoacizi esentiali:
- Metionina
- Lizina
 2. Digestia proteinelor:
- Începe în stomac
- Pepsina se produce și se elimină în stomac sub formă neactivă –pepsinogen
- Activaea pepsinogenului se efectuează prin mecanismul proteolizei limitate.

459. Capitol: V metab proteinelor A3 Valoarea biologică a proteinelor este determinată

de aminoacizii indispensabili:

a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină

460. Capitol: V metab proteinelor A3 Valoarea biologică a proteinelor este determinată

de aminoacizii indispensabili:

a) [ ] asparagină
b) [ ] cisteină
c) [x] metionină
d) [x] treonină
e) [ ] prolină

461. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparagina
b) [x] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina

1. Bilanțul azotat:
- Raportul dintre cantitatea de azot ingerată și cantitatea de azot eliminată din
organism
- Poate fi negativ
- Poate fi pozitiv
- Bilantul azotat se constată la adulți sănătoși.

462. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilanţul azotat pozitiv:

a) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

463. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilanţul azotat negativ:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [x] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mică decît a celui eliminat
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

464. Capitol: V metab proteinelor A1 Bilanţul azotat echilibrat:

a) [ ] denotă că cantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] arată predominarea proceselor de degradare a proteinelor faţă de cele de biosinteză
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravid
d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

1. DIgestia proteinelor : ( funcțiile HCL)

- HCl denaturează parțial proteinele alimentare
- Crează mediul favorabil pentru acțiunea pepsinei
- Prezintă factor bactericd efectiv

2. Digestia proteinelor:
- Sub acțiunea pepsinei se formează preponderent polipeptide
- Pepsina scindează legăturile peptidice formate cu participarea gr. NH2 a tirozinei,
triptofanului și fenilalaninei.
- Mediul optim de acțiune al pepsinei este ph – 2-4

3. Digestia proteinelor în intestin:

- Enterokinaza
- Tripsina
- Chimotripsina
- Colagenaza

4. Digestia proteinelor în intestin: ( enzime)

- Tripsinogenul se transformă în tripsină prin mecanismul proteolizei limitate.

5. Digestia proteinelor ( specificitatea protazelor):

- Tripsina scindează legăturile peptice formate cu participarea gr. COOH a argininei și
lizinei
- Chimotripsina schindează legăturile peptice formate cu participarea gr. COOH numai a
triptofanului
- Pentru activarea tripsinogenului prin proteoliză limitată, enterokinaza scindează un
hexapeptid.
465. Capitol: V metab proteinelor A3 Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] activează tripsinogenul
b) [ ] activează chimotripsinogenul
c) [x] сreează рН optimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рН optimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denaturează parţial proteinele alimentare

466. Capitol: V metab proteinelor A3 Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [x] posedă acţiune antimicrobiană

b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] activează transformarea pepsinogenului în pepsină
d) [ ] inhibă secreţia secretinei
e) [ ] stimulează formarea lactatului în stomac

467. Capitol: V metab proteinelor A3 Proprietăţile pepsinei:

a) [x] pepsina este secretată sub formă de pepsinogen de celulele principale ale mucoasei
stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) [x] activarea pepsinogenului constă în scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)

468. Capitol: V metab proteinelor A3 Pepsina:

a) [x] scindează legăturile peptidice la formarea cărora participă grupările -NH2 ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţionează asupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindează legăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindează proteinele până la aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază

469. Capitol: V metab proteinelor A3 Tripsina:

a) [x] este secretată sub formă de tripsinogen inactiv

b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8
470. Capitol: V metab proteinelor A3 Chimotripsina:

a) [ ] este secretată de celulele principale ale mucoasei stomacale în formă de chimotripsinogen

inactiv
b) [ ] este secretată de pancreasul exocrin în formă activă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin
proteoliza limitată

471. Capitol: V metab proteinelor A3 Carboxipeptidazele:

a) [x] sunt secretate sub formă de zimogeni de pancreasul exocrin

b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [ ] scindează aminoacizii de la capătul N-terminal
d) [x] sunt exopeptidaze
e) [ ] sunt endopeptidaze

472. Capitol: V metab proteinelor A1 Aminopeptidazele:

a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedă specificitate absolută de substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [ ] scindează aminoacizii de la capătul C-terminal
e) [x] sunt exopeptidaze

1. Absorbția aminoacizilor rezultă din digestia proteinelor alimentare:

- Necesită energie ATP
- Nesită prezența NA+
- Necesită prezența anumitor proteine-enzime, numite translocaze
- Gradientul necesar de Na este creat de Na+, K+-ATP-ază.

473. Capitol: V metab proteinelor A3 Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă

b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] la transportul AA participă Na+ ,K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participă GTP-sintaza

474. Capitol: V metab proteinelor A3 Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] are loc in stomac si în intestinul gros

b) [x] are loc in intestinul subţire
c) [x] este dependentă de concentraţia Na+
d) [ ] este dependentă de concentraţia Ca+ +
e) [x] exista sisteme specifice de transport pentru AA înrudiţi structural

1. Ciclul gama-glutamilic:
- Funcționează activ în intestin, creier, rinichi
- Sistemul enzimatic al ciclului include 6 enzime
- Principala E este gama-glutamiltransferaza
- gama-glutamiltransferaza este fixată de membrană
- glutation este tripeptida ( gama-glu-cys-gly)
- absorbția fiecărui aminoacid necesită 3 ATP

475. Capitol: V metab proteinelor A3 Ciclul gama-glutamilic:

a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare

b) [ ] decurge fără utilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

1. Fondul metabolic comun de aminoacizi:

- Este totalitatea aminoaciil0or existenți în organism la un moment dat.
- În fondul comun nu există distincții după proveniență
- Principala cale de utilizare a aminoacizilor este pentru biosintea proteinelor pecifice,
inclusiv și a enzimelor

2. Putrefacția aminoacizilor:
- Din tirozină se foremază acidul benzoic
- Indolul și scatolulrezultă din triptofan

476. Capitol: V metab proteinelor A3 Putrefacţia aminoacizilor în intestin:

a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale

b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice
d) [ ] alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice
- Transformarea aminoacizilor sub influența enzimelor florei microbiene intestinale
- aminoacizii se supun reacților de dezaminare cu formarea de acizi carboxilici
- amioacizii se supun reacțiilor de decarboxilare cu formarea aminelor, inclusib biogene.

1. Detoxificarea produselor toxice rezultate din putrefactie:

- indolul şi scatolul în ficat se supun mai întâi hidroxilării cu formarea de indoxil şi
respectiv scatoxil;
- indoxilul şi scatoxilul se conjugă cu formele active ale acizilor glucuronic (UDPAG) şi
sulfuric (PAPS);
- enzimele, care catalizează aceste reacții de conjugare, sunt UDP-glucuroniltransferaza şi
arilsulfotransferaza;
- în urma conjugării se formează produşi pari, hidrosolubili care se elimină cu urina.
 2. Detoxificarea produselor rezultate din putrefacție (funcţia de barieră a ficatului):
- Acidul benzoic se conjugă cu glicina formând acidul hipuric;
- Această reacție stă la baza probei funcționale de examinare a funcției antitoxice a
ficatului, numită proba Kwic;
- După administrarea 4,0 benzoat de sodiu timp de 6 ore pacientul cu un ficat sănătors va
elimina urină cca 3,2 acid hipuric
- Cantitatea indicanului eliminat cu urina ( 24h) indică viteza proceselor de putrefacție și
starea funcțională a ficatului.

3. Utilizarea aminoacizilor absorbiți:

A. la biosinteza proteinelor structurale;
B. la biosinteza enzimelor;
C. la biosinteza unor hormoni;
D. la biosinteza nucleotidelor;

4. Reacții generale de transformare a aminoacizilor în ţesuturi:

- de dezaminare;
- de transaminare;
- de decarboxilare.

5. Dezaminarea aminoacizilor:
- există dezaminare reductivă;
- există dezaminare hidrolitică;
- există dezaminare intramoleculară;
- există dezaminare oxidativă;

6. Dezaminarea oxidativă:
- A. are loc în 2 etape;
- B. enzimele sunt numite oxidaze;
- c. ca intermediari se formează iminoacizii;
- D. oxidazele utilizează în calitate de coenzime FMN și FAD

7. Dezaminarea oxidativă directă:

- B. acestei reacţii la pH-7,35 cu viteză mare se supune numai gluta-matul;
- C. enzima ce catalizează procesul este glutamatdehidrogenaza;
- D. enzima utilizează ca coenzima NAD;
8. Transaminarea:
- A. este reacția de schimb de grupări amino cu grupări carbonil între aminoacizi şi alfa-
cetoacizi;
- C. este o reacţie reversibilă;
- D. reacția este catalizată de transaminaze;
- E. coenzima transaminazelor este vit. B. (piridoxalfosfat).

9. Transaminarea:
- B. activitatea aspartataminotransferazei (GOT) creşte în serul sanguin în afecțiunile
miocardului (infarct);
- C. activitatea alaninaminotransferazei (GOT) creşte în serul sanguin în afectiuni hepatice
(hepatite);
- E. transaminarea decurge practic în toate ţesuturile.
 10. Dezaminarea indirectă (transdezaminarea):
- B. procesul este reversibil;
- C. enzima-cheie este glutamatdehidrogenaza;
- D. inițial aminoacidul se supune transaminării cu alfa-cetoglutaratul;
- E. în calitate de intermediar se formează acidul iminoglutaric.

11. Transdezaminarea:
- B. iminoglutaratul spontan (neenzimatic) interacționează cu apa;
- C. în urma transdezaminării rezultă: un alfa-cetoacid, alfa-cetoglutaratul şi NH7;
- E. transdezaminarea este principalul mecanism în producerea amoniacului în organism.

12. Decarboxilarea aminoacizilor în țesuturi:

- A. este scindarea gr.COOH sub formă de CO2
- B. este catalizată de decarboxilaze;
- C. în urma reacției se formează amine biogene;
- E. coenzima decarboxilazelor este vit.B.

13. Decarboxilarea aminoacizilor în tesuturi:

- C. la decarboxilarea glutamatului se formează gama-aminobutiratul
- D. la decarboxilarea histidinei se formează histamina;
- E la decarboxilarea tirozinei se formează tiramina;

14. Histamina:
- A. se formează la decarboxilarea histidinei;
- B. este vasodilatator;
- C. este mediatorul durerii;
- D. contribuie la reacţiile inflamatorii şi alergice;

15. Serotonina:
- A. este vasopresor activ;
- D. sporeşte presiunea arterială;
- E. reglează în mod central temperatura, respiraţia şi ultrafiltrarea renală.

16. Aminele biogene:

- B. gama-aminobutiratul inhibă activitatea sistemului nervos central;
- C. gama-aminobutiratul se sintetizează în stări însoțite de hiperex-
- citabilitate;
- D. monoaminoxidazele transformă aminele biogene în aldehide,care ulterior se oxidează
în acizi;
- E. în urma acțiunii monoaminoxidazelor se eliberează NH2 si H2O2

17. Utilizarea scheletelor carbonice rezultate din transformarea aminoacizilor:

- A. la sinteza glucidelor (gliconeogeneză)
- B. la sinteza acizilor graşi;
- C. la sinteza corpilor cetonici (cetogeneza);
- D. la sinteza colesterolului;
- E. la sinteza altor aminoacizi.
18. Biosinteza aminoacizilor în organismul uman:
A. se sintetizează numai cei neesențiali şi semiesențiali;
D. unii aminoacizi se pot sintetiza din glicerol;
E. meteonina este un aminoacid esențial.

18. Biosinteza aminoacizilor în organismul uman:

- A. din cetoacizi prin transaminare;
- B. prin reaminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului;

19. Produsele finale ale metabolismului proteinelor simple:

- CO2
- H2O

20. Sursele de amoniac se formează la:

- A. dezaminarea aminoacizilor;
- B. dezaminarea acidului adenilic;
- C. neutralizarea aminelor biogene;

21. Utilizarea amoniacului:

- A. la formarea glutaminei;
- B. la biosinteza aminoacizilor;
- C. la biosinteza ureei;
- D. la formarea sărurilor de amoniu în rinichi;

22. Ureogeneză:
- A. organul principal de sinteză a ureei este ficatul;
- C. glutaminaza eliberează NH, din glutamină;
- D. la biosinteză participă CO2;
- E. la biosinteză participă ATP.

23. Ureogeneza:
- B, se desfăşoară în mitocondri şi în citozol;
- primile două reacții au loc in mitocondrii;
- E este o cale metabolică ciclică.

24. Ureogeneza:
- A. ciclul debutează prin condensarea în mitocondrii a NH, cu CO, şi ATP (enzima-
carbamoilfosfatsintetaza);
- B. enzima este stimulată de acetilglutamat;
- C. rezultatul reacţiei este formarea carbamoilfosfatului;
- D. în următoarea reacţie carbamoilfosfatul interacţionează cu ornitina;

25. Ureogeneza:
- A. în citozol citrulina se condensează cu aspartatul;
- B. reacţia necesită energia ATP;
- C. în reacție se utilizează 2 legături macroergice;
- D. în cadrul reacției se formează argininsuccinatul;
26. Ureogeneza:
- A. fumaratul eliberat din argininosuccinat se poate oxida în ciclul Krebs;
- B. arginina sub influenta arginazei se va scinda hidrolitic în ornitină şi uree;
- D. ornitina poate participa în următorul ciclu ureogenetic;
27. Ureogeneza:
- B. la biosinteză sunt utilizate 3 ATP;
- D. la biosinteză sunt utilizate 4 legături macroergice;
28. Particularitățile metabolismului unor aminoacizi - glicina:
- B. se poate sintetiza din serină, cistină etc.;
- C. este component al glutationului;
- D. este component al creatinei;

29. Glicina:
- B. se supune oxidării sub influenţa glicinoxidazei;
- C. rezultatul acțiunii oxidazei asupra glicinei sunt: glioxilatul, care trece în oxalat şi
formiat;
- D. în urma reacției se eliberează: NH2 CO2 ,H2O2;
- E. calea principală de degradare a glicinei este formarea fragmentelor monocarbonice
(CH2-THF), CO2
30. Glicina poate fi utilizată la biosinteza:
- A. glutationului;
- B. acidului hipuric;
- C. acizilor biliari pari;
- D. hemului;
- E. purinelor.
31. Glicina poate fi utilizată la biosinteza:
- Serinei
- Proteinelor
- Glucidelor
- Colagenului
32. Particularitățile metabolismului serinei:
- Este un aminoacid neesential
- Sub formă de fosfoserină se conține în cazeină
- Se conține glicerofosfolipide
- Este un aminoacid cetogenic

33. Cisteina ( particularități metabolice)

- Este un aminoacid neesential
- Ușor se sintetizează din serină
- Este component al glutationului
- Cu gr. HS stabilizează lanțurile A și B ale insulunei

34. Cisteina ( particularități metabolice)

- Prin gr. Sale HS mentine molecula enzimelor în stare redusă ( activă)
- Prin gr. Sale HS participă la formarea PASP- substanță participantă la neutralizarea în
ficat a toxinelor rezultate din putrefacție
- Dehidrogeneza gliceraldehid-3fosfat în centrul activ conține cisteina ( HS-enzime)
35. Metionina (particularități metabolice):
C. conţine grupa “CH," instabil (mobil) legată;
D. participă la reacțiile de transmetilare;
E. se conține în cantităţi sporite în brânza de vaci.

36. Metionina (particularități metabolice):

A. din ea se poate sintetiza cisteina;
B. în reacții metabolice participă forma activă-S-adenozilmetionina;
C. participă la sinteza creatinei;
D. participă la sinteza adrenalinei;

37. Triptofanul (particularități metabolice):

A. este un aminoacid esențial;
C. parțial din el se formează nicotinamida;
E. la decarboxilare se formează triptamina (vasopresor).

38. Triptofanul (particularități metabolice):

A. calea principală este formarea acidului antranilic;
C. în carcinomul intestinal 60% din triptofan se utilizează la formarea serotoninei;
E. Serotonina favorizează ultrafiltrarea renală.

39. Fenilalanina şi tirozina:

D. fenilalanina este un aminoacid esențial;

40. Fenilalanina şi tirozina:

A. în procesul metabolic fenilalanina se transformă în tirozina;
C. în reacţia inițială fenilalanina se transformă în tirozinā;

41. Fenilalanina şi tirozina:

A. în insuficiența hidroxilazei fenilalanina se supune transaminării
cu formarea acidului p-hidrofenilpiruvic;
B. la acumularea hidroxifenilpiruvatului se instalează afecţiunea "fenilcetonuria";
D. în fenilcetonurie cu urina se degajā acidul fenilpiruvic;

42. Din fenilalanină şi tirozină se sintetizează:

C. melaninele;
D. catecolaminele;
E. DOP-amina

43. Fenilalanina şi tirozina:

A. în dereglările metabolismului acestor aminoacizi poate să se
dezvolte albinismul;retul
B. în dereglările metabolismului acestor aminoacizi poate să se
dezvolte tirozinoza;
C. în dereglările metabolismului acestor aminoacizi poate să se
dezvolte alcaptonuria;
D. unul din produsele intermediare ale metabolizării acestor amino-
acizi este acidul fumarilacetoacetic;
44. Aminoacizii dicarboxilici (glutamatul şi aspartatul):
A. participă la biosinteza proteinelor;
B. participă la biosinteza enzimelor;
C. sunt aminoacizi proteinogeni;
D. glutamina (în principal) şi asparagina sunt formele de transport ale NH3
E. în rinichi şi ficat glutamina eliberează NN3

45. Glutamatul:
A. participă la biosinteză glutationului;
B. din el se formează acidul gama-aminobutiric;
C. intră în componenţa tetrahidrofolatului;

46. Tetrahidrofolatul (acidul folic):

A. conține ciclul pteridinic;
C. în componența lui se conține glutamatul;

47. Acidul folic:

A. în insuficienţă se dezvoltă anemia hipercromă megaloblastică;
C. în această afecţiune nu se afectează creierul;
E. forma activă este tetrahidrofolatul.

48. Tetrahidrofolatul:
A. este forma activă a acidului folic;
B. enzimele ce catalizează reducerea sunt folatreductazele;
D. sursa de hidrogen pentru reducere este NAD • H2

49. Tetrahidrofolatul:
B, participă la transferul fragmentelor monocarbonice în diverse procese biosintetice;
c. la transferul grupelor „CH,"(metil);
D. la transferul grupelor ,,CHO” (formil);

50. Tetrahidrofolatul:
A. prin fragmentele monocarbonice participă la sinteza timinei;
B. prin fragmentele monocarbonice participă la sinteza serinei;
c. prin fragmentele monocarbonice participă la sinteza purinelor;
D. prin fragmentele monocarbonice participă la sinteza metioninei
(la microorganisme);

51. Creatina:
B. se conține în țesutul muscular;
C. se sintetizează din 3 aminoacizi: arginină, glicină, metionină;
E. creatinfosfatul este substanța macroergică, numită fosfagen.

52. Creatina:
A. interacționează cu ATP, formând fosfocreatina (creatinfosfat);
D. creatinina la sănătoşi se elimină cu urina;
E. interacționând cu ADP, creatinfosfatul formează ATP (enzima creatinfosfokinaza).
53. Unii aminoacizi se pot sintetiza din:
- glicerol
- piruvat
- oxaloacetat

54. Conexiunea dintre metabolismul proteinelor, glucidelor şi lipidelor:

A. glicerolul se poate sintetiza din piruvat;
C. corpii cetonici se pot sintetiza din acetil-CoA;
D. colesterolul se poate sintetiza din acetil-CoA;
E. reacția de decarboxilare a piruvatului este ireversibilă.

55. Conexiunea dintre metabolismul proteinelor, glucidelor şi lipidelor:

A. glucidele uşor se transformă în lipide;
B. alfa-cetoglutaratul uşor se transformă în glutamat - constituentul proteinelor;
C. alanina uşor poate fi încadrată la biosinteza glucidelor;
E.pe parcursul transformărilor din glicerol poate să se formeze pi-
ruvatul.

56. Patologia metabolismului proteinelor (carenţa proteică):

B. se constată un bilanţ azotat negativ;
D. edemele apar în hipoproteinemie;

57. Carenta proteică:

A. se caracterizează prin atonie musculară;
B. în aceste cazuri scade intensitatea reacțiilor de dezaminare şi
sinteză a aminoacizilor;
C. scade intensitatea sintezei ureei;
D. toate dereglările depind de insuficiența apoenzimelor;

58. Aminoaciduria:
B. poate fi renală (prin retenție);
C. poate fi extrarenală (prin supraproducere);
D. poate fi rezultatul destrucției proteinelor endogene;

59. Cistinuria:
A. este o afecţiune congenitală; sibi nito
B. cu urina se elimină de 50 ori mai multă cistină, lizină şi arginină;
C. există tendinţa de formare a calculilor;
D. dereglările metabolismului intermediar al aminoacidului nu se
constată;

60. Afecțiunea Wilson (distrofia hepatocelulară):

A. se caracterizează prin hiperaminoacidurie generală;
B. se caracterizează prin scăderea conținutului ceruloplasminei în sânge;
D. se caracterizează prin depuneri de cupru în creier, ficat, rinichi;
E. la baza afecțiunei stă dereglarea sintezei ceruloplasminei
61. Afecţiunea Hartnup:
A. este dereglarea metabolismului triptofanului;
B. se caracterizează prin hiperaminoacidurie;
C. cu urina se elimină cantități considerabile de indolilacetat;
D. metabolizarea triptofanului are loc preponderent pe calea decarboxilării;

62. Afecțiunea “Urina cu miros de artar":

A. este dereglarea reabsorbţiei triptofanului;
B. cu urina se elimină în cantități considerabile leucina, izoleucina, valina;
D. afecțiunea se caracterizează prin intoleranţă la alimente;
E. cu urina se elimină indolilacetatul.

63. Nucleoproteinele:
A. ca parte neproteică conțin acizi nucleici;
c. în componența lor se pot conține DNA şi RNA;

64. Nucleoproteinele (digestie):

A. sub influenta HCl şi enzimelor proteolitice se scindează în pro-
teine şi acizii nucleici;
B. sub influenta DNA-azei și RNA-azei acizii nucleici formeaza
mononucleotide;
C mononucleotidele, sub influenta nucleozidazelor, se transforma
in nucleozide şi fosfat;

65. Sinteza nucleotidelor:

B. necesită prezenţa ATP-ului ca sursă energetică;
C. nucleotidele purinice şi pirimidinice se sintetizează independent;
E produsele inițiale pentru sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice sunt diferite.

66. Biosinteza bazelor purinice:

A. este utilizat CO;
B. este utilizată glicina;
C. este utilizat acidul aspartic;
D. este utilizat azotul glutaminei;

67. Biosinteza nucleotidelor purinice (reacția I):

A. in prima reacție ribozo-5-fosfatul interacţionează cu ATP (enzima-pirofosfokinaza);
C. în rezultat se formează 5-fosforibozil-1-pirofosfat;
E în această reacție se va utiliza două legături macroergice.

68. Biosinteza nucleotidelor purinice (reacția II):

A. 5-fosforibozil-1-pirofosfat apărut în urma primei reacţii interacţionează cu glutamina;
C. enzima este amidotransferaza;
D. in urma reacției se eliberează glutamatul, pirofosfatul şi se formează 5-fosforibozilamina (enzima
amidotransferaza);
E. este reacția cheie (limitantă) în biosinteza nucleotidelor.
69. Biosinteza nucleotidelor purinice:
A. 5- fosforibozilamina formată ulterior interacţionează cu ATP, CO2, glicina, etc.;
B. în urma multiplelor reacţii se formează produsul intermediar comun-acidul inozinic;
D. acidul inozinic interacționează cu aspartatul cu formarea de AMP;
E. acidul inozinic interacționează cu glutamina și NAD cu formarea de GMP

70. Biosinteza nucleotidelor pirimidinice:

A. în prima reacţie carbamoilfosfatul interacţionează cu aspartatul;
C. enzima ce catalizează reacția este aspartatcarbamoiltransferaza;
E produsul intermediar comun este acidul orotic.

71. Biosinteza nucleotidelor pirimidinice:

A. orotatul format interacționează cu fosforibozilpirofosfatul;
B. în urma reacției se formează orotidin-5-monofosfat;
C. orotidin-5-monofosfatul se supune decarboxilării cu formarea
de uridilmonofosfat (UMP);
E. transformarea UMP în UDP şi UTP se efectuiază prin fosforilare cu ATP

72.Nucleotidele citidilice:
A. UMP este produsul inițial comun pentru sinteza tuturor nucleotidelor pirimidinice;
B. UTP+GL N-sintetaza — CTP+GLU+ADP+P;
C. CTP inhibă aspartatcarbamoiltransferaza şi, deci, sinteza tuturor pirimidinelor;
D. ATP previne această inhibiție;

73. Nucleotidele timidilice:

B. se conțin în DNA;
C. pentru sinteza nucleotidelor timidilice este necesară gruparea CH3
E. enzima timidilatsintaza catalizează metilarea UMP şi nu a uraci-
lului liber.

74. Formarea dezoxiribonucleotidelor:

B. dezoxiriboza se conţine în DNA;
D. formarea dezoxiribozei se efectuiază prin reducerea ribonucleotidelor;
E. sursa de "H" pentru reducere este proteina tioredoxina.

75. Inhibitorii sintezei nucleotidelor, acizilor nucleici şi proteinelor:

A. actomicina “D” inhibă sinteza tuturor ARN, îndeosebi a ARN matricial, acționează asupra ARN-
polimerazei DNA-dependente;
B. acridina se asociază cu matricea, pe care o deformează;
C. rifamicina inhibă inițierea transcripției;
D. antimicina înhibă sinteza ARN-matricial;

76. Inhibitorii sintezei nucleotidelor, acizilor nucleici şi proteinelor:

A. aminopterina inhibă tetrahidrofolatul, iar azoserina includerea glutamatului;
B. chinocrina, clorochina (antimalarice) inhibă replicarea, uninduse cu matrita;
C. puromicina (analog al tirozil-t-ARN) reprimă centrul "A" al ribozomului;
D. cloramfenicolul (se utilizează la tratarea infecţiilor tifoide) inhibă reacția peptidiltransferazică;
E. toxina difterică inhibă factorul de translare
77. Inhibitorii sintezei proteinelor:
A. tetraciclinele inhibă legarea aminoacil ARN-t cu centrul “A” al ribozomului;
B. eritromicina, oleandomicina inhibă translocarea;
C. penicilina inhibă sinteza hexapeptidei, componentă a capsulei bacteriene;

78. Cromoproteinele:
B. asigură reacțiile de oxido-reducere;
C. asigură reacțiile de fotosinteză;
D. asigură transportul gazelor (CO, 0,) în organism;
E. un rol important în organism îndeplinesc hemoproteinele ce conțin ca parte neproteică hemul.

79. Hemoproteinele:
A. hemoglobina;
C. mioglobina;
D. citocromoxidaza;

80. Hemoglobina:
B. este proteină conjugată;
D. se confine dizolvată în eritrocite;
E. în sângele adultului sănătos predomină hemoglobina “A” (adultus)

81 Hemoglobina:
A. este constituită din globină şi hem;
C. specificitatea diferitor hemoglobine depinde de globină;
D. hemoglobina fetală (F) predomină în sângele fătului;
E. hemoglobina fetală (F) are afinitate mai mare față de 0,

82. Hemoglobina "A":

C. molecula este constituită din patru lanțuri polipeptidice: 2alfa si 2beta;
D. fiecare lanț alfa conține 141 resturi de aminoacizi;
E. fiecare lanț beta conține 146 resturi de aminoacizi.

83. Hemul:
A. este componenta neproteică a hemoglobinei;
B. protoporfirină IX este constituită din 4 cicluri pirolice unite între ele prin punţi metinice (-CH=);
D. protoporfirină IX conține 4 gr. "CH,", două vinil (-CH=CH,-) şi 2 resturi de acid propionic;
E. protoporfirină IX unită cu Fe+ formează hemul.

84. Mioglobina:
B. molecula este constituită dintr-un lanţ polipeptidic şi un hem;
C are afinitate mai mare față de 0,;
D. prezintă o anumită rezervă de 0,;

85. Hemoglobinozele:
B. hemoglobinopatiile sunt afecțiuni genetice apărute în urma mutațiilor; bam Hash mab
C. în hemoglobinopatii dereglările structurii hemoglobinei pot fi punctiforme;
D. talasemiile se caracterizează prin dereglări severe ale lanțurilor alfa- sau beta- din globină (alfa-
sau beta- talasemii);
E. anemia cu celule falciforme este o hemoglobinopatie punctiformă, apărută în urma mutației
punctiforme.

86. Anemia cu celule falciforme:

C. în eritrocitele acestor bolnavi predomină hemoglobina “S”;
E. hemoglobina “s” mai slab se dizolvă în apă și are o afinitate mai redusă fată de O2

87. Liganzii fiziologici ai hemoglobinei:

A. oxigenul (O.);
B. bioxidul de carbon (CO2);
D. protonii (H+);
E. difosfogliceratul

88. Derivații hemoglobinei (oxihemoglobina):

A. este compusul hemoglobinei cu oxigenul molecular inspirat;
C. formarea oxihemoglobinei depinde de presiunea parțială a 0,
D. formarea oxihemoglobinei depinde de pH-ul mediului;
E. formarea oxihemoglobinei depinde de temperatură.

89. Derivaţii hemoglobinei:

A. CO, uninduse cu hemoglobina, formează carboxihemoglobina;
C. în carboxihemoglobină valența Feat nu se modifică;
D. carboxihemoglobina este un produs toxic;
E. CO are afinitate mai mare față de hemoglobină decât O2,

90. Derivații hemoglobinei:

A. carbhemoglobina este un derivat fiziologic al hemoglobinei;
E. în carbhemoglobină CO, se unește cu partea proteică a hemoglobinei.

107,5,1,1,0,0,1
91. Derivaţii hemoglobinei:
A. methemoglobina se formează la actiunea asupra hemoglobinei a oxidanților puternici (oxizii de
azot-combustibilul rachetelor
etc.);
B. methemoglobina este un produs stabil; valenţa fierului se modifică în Fe3+
E. numai cu fierul trivalent din methemoglobină, citocromoxidază.

92. Modificarea valenței fierului în derivații hemoglobinei:

A. în hemoglobină fierul este bivalent;
C. în oxihemoglobină fierul este bivalent;
E. în carbhemoglobină fierul este bivalent.

93. Digestia hemoproteinelor:

A. în tractul digestiv hemoproteinele sunt hidrolizate în componen-
ta proteică şi hem; oilaning
B. componenta proteică este scindată de către enzimele tractului
digestiv până la aminoacizi, care se absorb;
C. hemul este oxidat în hematină, care se elimină cu fecalele;
E. trebuie exclusă din alimentație carnea, ficatul, peştele.
94. Biosinteza hemoglobinei:
A. produsele inițiale pentru sinteza hemului sunt succinil-CoA şi glicina;
C. la interacțiunea succinatului cu glicina se formează aminolevu-linatul;
D. enzima este aminolevulinat sintetaza;
E. enzima este inhibată de hem (retroinhibiție).

95. Biosinteza hemului:

A. în reacția a doua, 2 molecule de aminolevalinat se condensează formând porfobilinogenul;
B. enzima este sintetaza şi este inhibată de hem (retroinhibiție);
C. porfobilinogenul prezintă o moleculă monopirolică;
D. în etapele următoare, din 4 molecule de porfobilinogen se sinte-
tizează complexul tetrapirolic, denumit protoporfirină IX;

96. Catabolismul hemoglobinei (la adulți sănătoși):

A. după cca 120 zile eritrocitele îmbătrânite se distrug;
B. hemoglobina eliberată este fagocitată de macrofagele sistemului reticuloendotelial (ficat, splină,
ganglioni limfatici);
D. în următoarea etapă se desprinde globina și Fe cu formarea biliverdinei - pigmentul verde al
ficatului (bilei);
E. globina eliberată poate fi reutilizată în sinteza hemoglobinei sau scindată până la aminoacizi.

97. Catabolismul hemului (la adulți sănătoși):

A. biliverdina se reduce în bilirubină - pigment colorat în galben-oranj;
B. bilirubina este puțin solubilă în apă, de aceea transportul ei spreficat se efectuează sub formă de
complex solubil cu albuminele
D. în următoarea etapă, bilirubina, într-o formă solubilă, se conjugă cu UDP-glucuronatul, formând
bilirubin mono- şi bilirubindi-glucuronat, denumită şi "bilirubină conjugata", care cu bila nimereşte
in intestin;
E. enzima conjugării este glucuroniltransferaza.

98. Catabolismul hemului (la adulți sănătoși):

A. cu bila bilirubina conjugată nimereşte în intestin, unde glucuronatul este eliberat sub acțiunea
enzimelor bacteriene;
B. bilirubina ulterior este redusă (tot de enzimele bacteriene) în urobilinogen (mezobilirubinogen);
C. o parte din urobilinogen este redusă în continuare la stercobilinogen;
E. în contact cu aerul ei se oxidează în urobilină şi stercobilină, care sunt colorați.

99. Intermediarii metabolismului hemului in umorile biologice la adulţi sănătoşi:

B. în sânge predomină bilirubina indirectă;
D. in urină sunt absenti pigmenţii biliari:

100. Intermediarii metabolismului hemului la adulți sănătoşi:

A. conținutul bilirubinei totale în sânge constituie 8,5 20,5 mm/ (0,5-1,2 mg%);
D. din punct de vedere clinic prezintă importanţă determinarea raportului bilirubină liberă/bilirubină
conjugată din plasmă;
E. concentrația celor 2 forme de bilirubină se stabileşte prin reacția cu acidul diazobenzensulfonic
(reacția Van den Berg).
101. Hiperbilirubinemiile (cauze):
A. creşterea vitezei de formare a bilirubinei (de exemplu, în hemoliză);
B. scăderea capacității ficatului de a conjuga bilirubina;
C. perturbarea mecanismului eliminării prin bilă (colestază);
D. în afecţiuni hepatice (hepatita virală);

102. Hiperbilirubinemii cu bilirubină neconjugată:

A. pot fi cauzate de creşterea vitezei de formare a bilirubinei (hemoliză);
B. de reducerea capacității ficatului de a conjuga bilirubina;
C. pot fi cauzate de asocierea factorilor enumerați;
D. bilirubina liberă, la concentrații mari, străbate bariera hematoen- cefalică provocând
encefalopatie toxică;

103. Hiperbilirubinemii cu bilirubină neconjugată:

B. in canaliculile biliare poate pătrunde numai bilirubina conjugată
D. in icterul neonatal “fiziologic” în sânge predomină bilirubina liberă;

104. Icterul neonatal:

A. hemoliza este corelată cu o imaturitate a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina;
B. ficatul sintetizează cantităţi insuficiente de UDP-glucuronat necesare conjugării;
C. la concentrații ale bilirubinei de peste 20 mg% la pacient poate să se dezvolte encefalopatia
toxică;
D. fenobarbitalul prin inducerea metabolismului bilirubinei are efect favorabil;

105. Icterul hemolitic cu hiperbilirubinemie neconjugată:

A. poate apărea la hemoliza relativ moderată a eritrocitelor;
B. în sânge creşte conținutul bilirubinei libere;
D. poate apărea şi în anemia pernicioasă;

106. Hiperbilirubinemii cu bilirubină conjugată (icterul "obstructiv nsau mecanic"):

A. este urmarea blocării totale sau parțiale a canalelor biliare (de exemplu, litiază biliară);
B. în obstrucție totală urobilinogenul şi stercobilinogenul lipsesc în intestin (scaunul este decolorat);
C. în sânge predomină bilirubina conjugată;
D. în urina sunt prezenți pigmenții biliari;

107. Hiperbilirubinemiile cu ambele forme de bilirubină:

A. se instalează în urma hemolizei foarte puternice a eritrocitelor;
B. în asemenea cazuri în sânge creşte şi conţinutul bilirubinei conjugate;
D. se constată şi în icterul hepato-celular care apare în hepatite (virale, hepatopatii alcoolice, ciroze
hepatice);
E. cele mai mari creşteri ale bilirubinei totale se semnalează în hepatita acută virală.

108. Metabolismul nucleotidelor (rolul biologic):

A. nucleozidele trifosforilate (ATP etc.) participă la procesele energetice;
B. nucleotidele ciclice (3', 5'-AMP şi 3', 5'-GMP) sunt mediatori ai mesajelor extracelulare;
C. derivați ai nucleotidelor (CDP-colină, UDP-glucoză, UDP-glucuronat etc.) sunt intermediari în
procesele biosintetice;
109. Catabolismul nucleozidelor purinice:
B. guanozina sub influența nucleozidfosforilazei se transformă în
C. în etapa următoare inozina se transformă în hipoxantină;
D. la nivelul formării xantinei căile de metabolizare ale adenozinei şi guanozinei converg;
E. xantina sub influența xantinoxidazei se transformă în acid uric- produsul final al degradării
bazelor purinice.

110. Produsele finale ale degradării nucleozidelor purinice:

A. CO,
B. ureea;
C. acidul uric;

111. Metabolismul acidului uric (guta):

A. la om, maimute, care nu sintetizează acidul ascorbic, această funcție antioxidantă o compensează
acidul uric; 019
B. guta se caracterizează prin artrite episodice, nefrolitiază şi depuneri de acid uric in tesuturile moi
(tofigutoși);
C. guta primară este o eroare metabolică înnăscută în care se sintetizează acid uric în exces sau este
redusă eliminarea acestuia prin urină;
D. există și gută secundară ca consecință a altori tulburări;
E creşterea uratului în lichidele biologice depăşeşte pragul de solubilitate și determină precipitarea
acestuia în jurul articulațiilor de la extremităţi.

112. Guta:
A. crizele de artrită gutoasă sunt declanşate de cristalele de urat fagocitate de leucocite;
B. la nivelul renal este favorizată formarea de calculi renali;
C. hiperuricemiile (primare, secundare) sunt corectate de alopuri-nol - analog structural al
hipoxantinei;
D. alopurinolul inhibă xantinoxidaza şi, deci, blochează transformarea xantinei în acid uric;

113. Catabolismul pirimidinelor:

A. beta-alanina poate servi ca sursă pentru biosinteza anserinei, carnozinei;
C. aminotransferaza catalizează reacția între beta-alanină şi piru-
vat; ca rezultat se formează alfa-alanină şi formilacetat;
D. beta-alanina poate fi încadrată la biosinteza coenzimei "A";

114. Produsele finale ale metabolismului nucleotidelor:

A. CO2
B. ureea;
C. acidul uric;

477. Capitol: V metab proteinelor A3 Neutralizarea produselor de putrefacţie a aminoacizilor:

a) [ ] are loc în intestinul gros prin conjugarea cu acidul sulfuric şi acidul glucuronic
b) [x] forma activă a acidului sulfuric este fosfoadenozinfosfosulfatul (PAPS)
c) [ ] forma activă a acidului glucuronic este CDP-glucuronatul
d) [x] la conjugare participă enzimele hepatice UDP-glucuroniltransferaza şi arilsulfotransferaza
e) [x] are loc în ficat
478. Capitol: V metab proteinelor A3 Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:

a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor

b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi până la CO2 şi H2O
e) [ ] scindarea AA nu generează energie

479. Capitol: V metab proteinelor A3 Căile generale de degradare a aminoacizilor:

a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea

480. Capitol: V metab proteinelor A3 Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare

481. Capitol: V metab proteinelor A1 Dezaminarea aminoacizilor (DA):

a) [ ] DA intramoleculară este caracteristică pentru toţi aminoacizii

b) [x] DA oxidativă conduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintă calea principală de sinteză a aminoacizilor dispensabili

482. Capitol: V metab proteinelor A1 Dezaminarea oxidativă a aminoacizilor (AA):

a) [x] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor

b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedă o activitate înaltă la pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativă directă este principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

483. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea directa a aminoacizilor:

 a) [ ] este caracteristică tuturor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O → piruvat + NH3 (enzima - serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O → piruvat + NH3 + H2O (enzima - treonindehidrataza)
d) [x] Thr + H2O → α-cetobutirat + NH3 (enzima - treonindehidrataza)
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 a - (enzima
-glutamatdehidrogenaza)

484. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea oxidativa directa a acidului

glutamic:

a) [ ] are loc sub acţiunea enzimei glutamat oxidaza

b) [x] are loc sub acţiunea enzimei Aminopeptidazel
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [x] coenzimele sunt NAD+ şi NADP+
e) [ ] coenzimele sunt FAD şi FMN

485. Capitol: V metab proteinelor A3 Glutamat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimă din clasa hidrolazelor

b) [x] este o enzimă din clasa oxidoreductazelor
c) [ ] în calitate de coenzime utilizează FAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

486. Capitol: V metab proteinelor A3 Transaminarea aminoacizilor (TA):

a) [x] reprezintă transferul grupării -NH2 de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid

b) [x] este o etapă a transdezaminării aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

487. Capitol: V metab proteinelor A3 Transaminazele aminoacizilor:

a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor

b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedă specificitate absolută pentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinată de coenzimă
e) [x] coenzimele transaminazelor sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul

488. Capitol: V metab proteinelor A3 Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a

aminoacizilor:

a) [x] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxalfosfatului (PALP) în
piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilă a piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔ alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔ alfa-cetoacid + PALP

489. Capitol: V metab proteinelor A3 COOH-CH2-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-

CO-COOH ↔
COOH-CH2-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CH NH2-COOH

a) [ ] este reacţia de transaminare a alaninei

b) [x] este o etapă a dezaminării indirecte a aspartatului
c) [ ] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [x] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează piruvat şi glutamat

490. Capitol: V metab proteinelor A3 CH3-CHNH2-COOH + COOH-CH2-CH2-CO-

COOH ↔
CH3-CO-COOH + COOH-CH2-CH2-CHNH2-COOH

a) [x] este reacţia de transaminare a alaninei

b) [ ] este reacţia de dezaminare directă a aspartatului
c) [x] e catalizată de alaninaminotransferaza (ALT)
d) [ ] e catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
e) [ ] în rezultatul reacţiei se formează oxaloacetat şi glutamat

491. Capitol: V metab proteinelor A3 Dezaminarea indirectă a aminoacizilor

(transdezaminarea):

a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este principala cale de sinteză a aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapă are loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativă a acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

492. Capitol: V metab proteinelor A3 Transreaminarea aminoacizilor:

a) [ ] este un proces ireversibil

b) [ ] este o cale de sinteză a tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapă are loc aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NAD+
493. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea alaninei:

a) [ ] este dezaminarea directă a alaninei

b) [ ] este procesul de biosinteză a alaninei din piruvat şi NH3
c) [x] include dezaminarea acidului glutamic
d) [x] participă enzimele alaninaminotransferaza (ALT) şi glutamatdehidrogenaza
e) [ ] în procesul de transdezaminare glutamatdehidrogenaza utilizează NADPH+H+

494. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea aspartatului:

a) [ ] este dezaminarea directă a aspartatului

b) [ ] este procesul de biosinteză a aspartatului din oxaloacetat şi NH3
c) [ ] include dezaminarea asparaginei
d) [x] participă enzimele aspartataminotransferaza (AST) şi glutamatdehidrogenaza
e) [x] participă coenzimele piridoxalfosfat şi NAD+

495. Capitol: V metab proteinelor A3 Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile

procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizează aceste reacţii:

a) [ ] Asp + H2O → oxaloacetat + NH3 + H2O aspartatdehidrataza

b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat → oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O → Asp + NH3 asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD+ + H2O → alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

496. Capitol: V metab proteinelor A3 Alaninaminotransferaza (ALT):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat

b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnostică înaltă în infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea serică a ALT scade

497. Capitol: V metab proteinelor A3 Aspartataminotransferaza (AST):

a) [ ] catalizează reacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat

b) [x] catalizează reacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea serică a AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea serică a AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea serică a AST scade

498. Capitol: V metab proteinelor A3 Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formă de CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene

499. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2
N NH N NH
NH2 NH2
a) [x] e alfa-decarboxilare
b) [ ] e omega-decarboxilare
c) [x] este reacţia de formare a histaminei
d) [ ] este reacţia de formare a serotoninei
e) [ ] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

500. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

HC C CH2 CH COOH HC C CH2 CH2 + CO2
N NH N NH
NH2 NH2
a) [ ] este reacţia de sinteză a triptaminei
b) [ ] este o reacţie de decarboxilare a alfa-cetoacizilior
c) [ ] produsul reacţiei inhibă secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasodilatatoare
e) [x] produsul reacţiei este mediator în reacţiile alergice şi inflamatorii

501. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2

NH NH2 NH NH2

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei

b) [x] este reacţia de formare a serotoninei
c) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
d) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei
e) [x] produsul reacţiei posedă acţiune vasoconstrictoare

502. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

 HO C CH2 CH COOH HO C CH2 CH2 + CO2

NH NH2 NH NH2

a) [ ] este reacţia de formare a histaminei

b) [ ] produsul reacţiei poseda acţiune vasodilatatoare
c) [ ] produsul reacţiei contribuie la secreţia de HCl în stomac
d) [x] produsul reacţiei participă la reglarea temperaturii, tensiunii arteriale, respiraţiei
e) [x] produsul reacţiei este mediator în SNC

503. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2

HO NH2 HO NH2

a) [ ] e reacţia de decarboxilare a tirozinei

b) [ ] e reacţia de decarboxilare a triptofanului
c) [x] este reacţia de formare a dopaminei
d) [ ] este reacţia de formare a tiraminei
e) [x] produsul reacţiei este precursorul noradrenalinei şi al adrenalinei

504. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

HO CH2 CH COOH HO CH2 CH2 + CO2

HO NH2 HO NH2

a) [ ] este o reactie de carboxilare

b) [x] DOPA este precursorul melaninelor
c) [x] este catalizată de decarboxilaza aminoacizilor aromatici
d) [x] inhibitorul decarboxilazei aminoacizilor aromatici (alfa-metildopa) contribuie la scăderea
tensiunii arteriale
e) [ ] alfa-metildopa măreşte tensiunea arterială

505. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

R-CH2-NH2 + H2O + O2 → R-COH + NH3 + H2O2

a) [ ] este reacţia de formare a aminelor biogene

b) [x] este reacţia de neutralizare a aminelor biogene
c) [x] este catalizată de enzima monoaminoxidaza (MAO)
d) [ ] cofactorul MAO este piridoxalfosfatul
e) [ ] cofactorul MAO este NAD-ul

506. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

NH2 NH2
| |
HOOC - CH- (CH2)2 - COOH → CH2 - (CH2)2 - COOH + CO2

a) [ ] este catalizată de enzima glutamatcarboxilaza

b) [ ] este catalizată de enzima glutamatdehidrogenaza
c) [x] produsul reacţiei este acidul gama-aminobutiric (GABA)
d) [ ] produsul reacţiei este mediator activator în SNC
e) [x] produsul reacţiei este utilizat în tratamentul epilepsiei

507. Capitol: V metab proteinelor A1 Precursorul catecolaminelor:

a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamina

508. Capitol: V metab proteinelor A1 Precursorul histaminei:

a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul

509. Capitol: V metab proteinelor A1 Serotonina se sintetizează din:

a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan

510. Capitol: V metab proteinelor A3 Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric

511. Capitol: V metab proteinelor A3 Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

512. Capitol: V metab proteinelor A3 Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici

513. Capitol: V metab proteinelor A3 Reacţia chimică:

Glu + NH3 + ATP → Gln + ADP + H3PO4

a) [x] este o reacţie de dezintoxicare temporară a amoniacului

b) [ ] are loc doar în ficat şi în rinichi
c) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
d) [ ] Gln este unica formă de transport al NH3 de la ţesuturi spre ficat şi rinichi
e) [ ] Gln este forma finală de dezintoxicare a amoniacului

514. Capitol: V metab proteinelor A3 Ureogeneza:

a) [x] are loc exclusiv în ficat

b) [ ] are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finală a NH3

515. Capitol: V metab proteinelor A3 Ureogeneza:

a) [ ] este sinteza de NH3

b) [x] necesită consum de energie
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [ ] ureea este compus toxic
e) [x] ureea este sintetizată în ficat şi eliminată cu urina
516. Capitol: V metab proteinelor A3 Enzimele ciclului ureogenetic

a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza

517. Capitol: V metab proteinelor A3 Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza

518. Capitol: V metab proteinelor A1 Câte molecule de ATP sunt necesare pentru
sinteza unei molecule de uree?

a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5

519. Capitol: V metab proteinelor A1 Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza
a 200 molecule de uree?

a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000

520. Capitol: V metab proteinelor A3 Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x] debutează cu formarea carbamoilfosfatului

b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic
 521. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în
sinteza ureei):

a) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4

b) [x] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activată de N-acetilglutamat

522. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + 2ATP→ citrulină + 2ADP + 2H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + ornitină → citrulină + H3PO4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină + ATP→ citrulină + ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) [x] citrulină + Asp + ATP → argininosuccinat + AMP + H4P2O7

523. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [x] argininosuccinat → arginină + fumarat

b) [ ] argininosuccinat + H2O → arginină + fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP → arginină + fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină → H2N-CO-NH2 + ornitină
e) [x] arginină + H2O → H2N-CO-NH2 + ornitină

524. Capitol: V metab proteinelor A3 Eliminarea renală a amoniacului:

a) [x] este cuplată cu menţinerea echilibrului acido-bazic

b) [ ] este cuplată cu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizează reacţia: Gln + H2O →Glu + NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentă în rinichi
e) [x] NH3 + H+ + Cl- → NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

525. Capitol: V metab proteinelor A3 NH3 este utilizat:

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali

b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivă a alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu

526. Capitol: V metab proteinelor A1 NH3 este utilizat la sinteza:

a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului

527. Capitol: V metab proteinelor A1 Glutamatdehidrogenaza face parte din:

a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze

528. Capitol: V metab proteinelor A3 Produsele finale de dezintoxicare a NH3:

a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric

529. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul

Krebs:

a) [ ] ciclul Krebs furnizează NADPH necesar pentru sinteza ureei

b) [x] ciclul Krebs asigură sinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

530. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina:

a) [ ] este aminoacid esenţial

b) [x] se transformă în serină
c) [ ] este un aminoacid cetogen
d) [ ] transformarea glicinei în serină este o reacţie ireversibilă
e) [x] la transformarea glicinei în serină participă N5,N10-СН2-THF (tetrahidrofolat)

531. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina participă la sinteza:

a) [x] nucleotidelor purinice

b) [ ] glutaminei
c) [x] creatinei
d) [x] hemului
e) [ ] nucleotidelor pirimidinice

532. Capitol: V metab proteinelor A3 Glicina participă la:

a) [x] sinteza serinei

b) [ ] sinteza indicanului
c) [ ] sinteza metioninei
d) [x] conjugarea acizilor biliari
e) [x] serveşte ca sursă de grupări cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)

533. Capitol: V metab proteinelor A3 Serina (Ser):

a) [ ] este aminoacid indispensabil

b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [x] se sintetizează din 3-fosfoglicerat
d) [x] se poate forma din glicină
e) [ ] participă la sinteza metioninei

534. Capitol: V metab proteinelor A3 Serina (Ser):

a) [x] participă la sinteza glicerofosfolipidelor

b) [x] serveşte ca sursă de fragmente cu un atom de carbon pentru tetrahidrofolat (THF)
c) [ ] participă la sinteza hemului
d) [ ] participă la sinteza nucleotidelor purinice şi pirimidinice
e) [ ] participă la biosinteza corpilor cetonici

535. Capitol: V metab proteinelor A3 S-adenozilmetionina (SAM):

a) [ ] este produsul de catabolism al metioninei

b) [x] este forma activă a metioninei
c) [x] serveşte ca donator de grupări -CH3
d) [ ] serveşte ca donator de adenozil
e) [ ] serveşte ca donator de metionină

536. Capitol: V metab proteinelor A1 Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili

b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [ ] Phe se sintetizează din Tyr prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti - gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr - cetoformator

537. Capitol: V metab proteinelor A3 Bolile ereditare cauzate de defectele enzimelor

implicate în metabolismul fenilalaninei şi al tirozinei:

a) [x] alcaptonuria
b) [ ] boala Hartnup
c) [ ] boala urinei cu miros de arţar
d) [x] albinismul
e) [x] fenilcetonuria

538. Capitol: V metab proteinelor A3 Fenilcetonuria:

a) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului, fenillactatului,
fenilacetatului
e) [x] se manifestă clinic prin retard mental

539. Capitol: V metab proteinelor A3 Alcaptonuria:

a) [ ] este cauzată de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [ ] se acumulează fenilpiruvat, fenillactat, fenilacetat
c) [x] este cauzată de deficienţa ereditară a homogentizatdioxigenazei
d) [x] urina se înnegreşte în contact cu aerul datorită prezenţei acidului homogentizinic
e) [x] conduce la artroze

540. Capitol: V metab proteinelor A3 Albinismul:

a) [ ] este cauzat de deficienţa ereditară a fenilalaninhidroxilazei

b) [x] este cauzat de deficienţa ereditară a tirozinazei
c) [x] persoanele cu albinism prezintă în risc crescut pentru cancerul de piele
d) [ ] persoanele cu albinism sunt protejate de razele ultraviolete
e) [ ] este însoţit de retard mental

541. Capitol: V metab proteinelor A3 Histidina (His):

a) [x] pentru om este aminoacid semidispensabil

b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune dezaminării oxidative
d) [x] se supune dezaminării intramoleculare
e) [ ] prin decarboxilarea His se obţine serotonină

542. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul glutamic (Glu):

a) [ ] este aminoacid indispensabil

b) [x] prin alfa-decarboxilare din Glu se obţine acidul gama-aminobutiric (GABA)
c) [x] prin carboxilare din Glu se obţine acidul gama-carboxiglutamic
d) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă biotina
e) [ ] carboxilaza Glu utilizează ca coenzimă vitamina C

543. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul glutamic (Glu):

a) [ ] este aminoacid cetoformator

b) [x] se supune dezaminării oxidative directe
c) [x] din Glu se sintetizează glutamina
d) [ ] se supune dezaminării intramoleculare
e) [x] se obţine prin aminarea reductivă a α- cetoglutaratului (enzima -glutamatdehidrogenază)

544. Capitol: V metab proteinelor A1 Acidul glutamic:

a) [ ] este parte componentă a hemului

b) [ ] este parte componentă a acidului pantotenic
c) [x] este parte componentă a acidului folic
d) [ ] la dezaminare se transformă în oxaloacetat
e) [ ] la dezaminare se transformă în piruvat

545. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza glutaminei (Gln):

a) [ ] Gln se sintetizează din asparagină

b) [x] Gln se sintetizează din acid glutamic
c) [ ] este catalizată de glutaminaza
d) [x] este catalizată de glutaminsintetaza
e) [ ] reacţia nu necesită energie

546. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp):

a) [ ] este aminoacid indispensabil

b) [ ] este aminoacid cetoformator
c) [ ] se supune dezaminării oxidative directe
d) [x] se supune transdezaminării
e) [x] la dezaminare se transformă în oxaloacetat

547. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza asparaginei (Asn):

a) [x] Asn se sintetizează din acid aspartic

b) [ ] este catalizată de aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] este catalizată de asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesită energie
e) [ ] Asn se sintetizează din glutamină
548. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp) participă la sinteza:

a) [ ] carbamoilfosfatului
b) [x] nucleotidelor pirimidinice
c) [ ] glutationului
d) [x] ureei
e) [ ] corpilor cetonici

549. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul aspartic (Asp) participă la:

a) [x] sistema-navetă malat-aspartat

b) [ ] ciclul glucoză-alanină
c) [x] sinteza nucleotidelor purinice
d) [ ] sinteza hemului
e) [x] sinteza glucozei

550. Capitol: V metab proteinelor A3 Prolina (Pro):

a) [ ] este aminoacid indispensabil

b) [ ] se produce din asparta
c) [x] se produce din glutamat
d) [ ] este aminoacid cetogen
e) [x] se poate hidroxila, formînd 3-hidroxiprolină şi/sau 4-hidroxiprolină

551. Capitol: V metab proteinelor A3 Prolina (Pro) participă la:

a) [x] biosinteza proteinelor

b) [ ] ciclul glucoză-alanină
c) [ ] sinteza nucleotidelor purinice
d) [ ] sinteza hemului
e) [x] sinteza glucozei.

552. Capitol: V metab proteinelor A3 La catabolismul aminoacizilor participă enzimele:

a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza

553. Capitol: V metab proteinelor A3 Lizina (Lys):

a) [x] este aminoacid indispensabil

b) [ ] se produce din glutamină
 c) [ ] se produce din glutamat
d) [ ] este aminoacid strict cetogen
e) [x] se poate hidroxila, formînd hidroxilizină

554. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul aminoacizilor:

a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator

b) [ ] Glu şi Gln intră în ciclul Krebs prin oxalilacetat
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ] Asp şi Asn intră în ciclul Krebs prin fumarat
e) [x] Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

555. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul folic:

a) [ ] este aminoacid
b) [x] este vitamină
c) [ ] este coenzimă
d) [x] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] constă din pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină

556. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] este vitamină
b) [x] este cofactor
c) [ ] participă la carboxilarea aminoacizilor
d) [ ] participă la decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participă la transferul grupărilor cu un atom de carbon

557. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [x] participă la metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)

b) [x] Ser + THF ↔ Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) [ ] Gly + THF ↔ Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) [ ] Ser + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF
e) [x] Gly + THF → NH3 + CO2 + N5,N10-CH2-THF

558. Capitol: V metab proteinelor A3 Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi

acceptor de grupări:

a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x] metilen
e) [ ] carboxil

559. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:

a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori

b) [ ] aminoacizii care se transformă în intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în
glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformă în piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizată pentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

560. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:

a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză

b) [x] glicerolul se transformă în glucoză
c) [ ] surplusul de glucoză nu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizează NADPH pentru sinteza acizilor graşi

561. Capitol: V metab proteinelor A3 Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:

a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi

b) [ ] surplusul de proteine nu poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformă în intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi pentru sinteza
lipidelor

562. Capitol: V metab proteinelor A3 Carenţa proteică:

a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale

b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) [ ] este însoţită de bilanţ azotat pozitiv
d) [x] este însoţită de bilanţ azotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat

563. Capitol: V metab proteinelor A3 Digestia nucleoproteinelor:

a) [ ] componenta proteică se scindează exclusiv în stomac

b) [ ] acizii nucleici se scindează în stomac
c) [x] acizii nucleici se scindează în intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-
zelor pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic
564. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza
nucleotidelor purinice:

a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic

565. Capitol: V metab proteinelor A3 Selectaţi compuşii chimici care participă la sinteza
nucleotidelor purinice:

a) [x] glicina
b) [ ] alanina
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] serina

566. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima

reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + ADP

b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP → PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima PRPP-sintetaza
e) [x] PRPP-sintetaza este enzimă alosterică şi este inhibată de ATP şi GTP

567. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozil-

pirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] PRPP + Glu → fosforibozilamină + alfa-cetoglutarat + H4P2O7

b) [ ] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln → fosforibozilamină + Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizată de enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică şi este inhibată de AMP şi GMP

568. Capitol: V metab proteinelor A3 Inozinmonofosfatul (IMP):

a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice

b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui
569. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [x] are loc prin două reacţii succesive

b) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de ATP
e) [x] procesul este activat de GTP

570. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive

b) [x] sursă de grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursă de grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesită consum de energie sub formă de GTP
e) [x] procesul este activat de ATP

571. Capitol: V metab proteinelor A3 Reglarea sintezei nucleotidelor purinice:

a) [x] fosforibozil-pirofosfat-sintetaza (PRPP-sintetaza) este enzimă alosterică

b) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimă alosterică
c) [ ] AMP şi GMP activează PRPP-sintetaza
d) [ ] ATP şi GTP activează amidofosforiboziltransferaza
e) [x] nucleotidele adenilice şi guanilice inhibă enzimele reglatoare

572. Capitol: V metab proteinelor A3 Reutilizarea bazelor purinice:

a) [x] calea majoră este condensarea bazei purinice cu fosforibozil-pirofosfatul (PRPP)

b) [x] PRPP + adenină → AMP + H4P2O7, enzima adenin-fosforibozil-transferaza (APRT)
c) [x] PRPP + guanină → GMP + H4P2O7, enzima hipoxantin-guanin-fosforibozil-transferaza
(HGPRT)
d) [ ] activitatea înaltă a HGPRT poate cauza guta
e) [ ] HGPRT posedă specificitate absolută de substrat

573. Capitol: V metab proteinelor A3 Sursele atomilor inelului pirimidinic:

a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina

574. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea

carbamoilfosfatului):

a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o moleculă de ATP

b) [ ] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursă de grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizează o legătură macroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

575. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea

carbamoilfosfatului):

a) [x] HCO3- + Gln + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4

b) [ ] HCO3- + NH4+ + 2ATP + H2O → carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [ ] HCO3- + NH4+ + ATP + H2O → carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

576. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi

reacţiile):

a) [ ] carbamoilfosfat + Asp + ATP → N-carbamoilaspartat + ADP + H3PO4

b) [x] carbamoilfosfat + Asp → N-carbamoilaspartat + H3PO4
c) [ ] N-carbamoilaspartat + H2O → acid dihidroorotic
d) [x] N-carbamoilaspartat → acid dihidroorotic + H2O
e) [x] acid dihidroorotic + NAD+ → acid orotic + NADH+H+

577. Capitol: V metab proteinelor A3 Sinteza nucleotidelor pirimidinice (selectaţi

reacţiile):

a) [ ] acid orotic + ribozo-5-fosfat → orotidinmonofosfat (OMP)

b) [x] acid orotic + fosforibozil-pirofosfat (PRPP) → orotidinmonofosfat (OMP) + H4P2O7
c) [ ] OMP + CO2 → UMP
d) [x] OMP → UMP + CO2
e) [ ] OMP → CMP + CO2

578. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza nucleotidelor citidilice:

a) [x] CTP se sintetizează din UTP

b) [ ] CMP se sintetizează din UMP
c) [ ] sursă de grupare amino pentru citozină este amoniacul liber
d) [x] sursă de grupare amino pentru citozină este Gln
e) [x] sinteza este cuplată cu hidroliza ATP-lui până la ADP şi H3PO4

579. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza dezoxiribonucleotidelor:

a) [x] dezoxiribonucleotidele se formează prin reducerea ribonucleotidelor
b) [ ] iniţial are loc formarea dezoxiribozei din riboză, care ulterior interacţionează cu baza azotată
corespunzătoare
c) [x] reacţia este catalizată de o reductază care conţine tioredoxină
d) [x] tioredoxina este o proteină ce conţine 2 grupări -SH
e) [ ] la reducerea tioredoxinei participă FADH2

580. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza nucleotidelor timidilice:

a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP

b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină este S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare -CH3 pentru timină este N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
e) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timină este metionina

581. Capitol: V metab proteinelor A1 Produsul final al catabolismului nucleotidelor

purinice:

a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] ureea

582. Capitol: V metab proteinelor A3 Produşii catabolismului uracilului şi al citozinei:

a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [ ] acidul beta-aminoizobutiric
e) [x] beta-alanina

583. Capitol: V metab proteinelor A3 Produşii catabolismului timinei:

a) [x] СО2
b) [x] NH3
c) [ ] alfa-alanina
d) [x] acidul beta-aminoizobutiric
e) [ ] beta-alanina

584. Capitol: V metab proteinelor A3 Guta:

a) [ ] principala modificare biochimică în gută este uremia
b) [x] principala modificare biochimică în gută este hiperuricemia
c) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) [x] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzată de defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul nucleotidelor purinice

585. Capitol: V metab proteinelor A3 Manifestările clinice ale gutei:

a) [x] artrită gutoasă

b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiază biliară

586. Capitol: V metab proteinelor A3 La cromoproteine se referă:

a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele

587. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoproteinele:

a) [ ] sunt proteine simple

b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] la hemoproteine se referă hemoglobina şi mioglobina
d) [x] la hemoproteine se referă catalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteină oligomeră

588. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoglobina (Hb):

a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem

b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4
hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [ ] este o nucleoproteină

589. Capitol: V metab proteinelor A3 Hemoglobina (Hb) participă la:

a) [x] transportul sangvin al O2

b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic

590. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (selectaţi substanţele

necesare):

a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic

591. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (prima reacţie):

a) [x] Gly + succinil-CoA → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2

b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP → acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) [x] enzima este reglată prin inducţie-represie de hem

592. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (a doua reacţie):

a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP → porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O

b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic → porfobilinogen + 2 H2O
c) [ ] reacţia este catalizată de porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia este catalizată de delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul

593. Capitol: V metab proteinelor A3 Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei

IX în hem):

a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+ → hem + 2H+

b) [x] protoporfirina IX + Fe2+ → hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizată de enzima fierochelataza
d) [ ] enzima este activată alosteric de hem
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară

594. Capitol: V metab proteinelor A3 Porfiriile:

a) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul hemului

b) [x] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în biosinteza hemului
c) [ ] porfiriile primare sunt determinate de deficienţele enzimelor implicate în catabolismul bazelor
azotate purinice
d) [x] se caracterizează prin excreţia crescută de porfirine şi precursori ai acestora
e) [ ] porfiriile sunt exclusiv cutanate

595. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [ ] începe în eritrocitele intacte

b) [ ] are loc exclusiv în sânge
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) [x] zilnic se degradează ≈ 6g de Hb

596. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [x] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → verdoglobină → biliverdină → bilirubină

b) [ ] succesiunea corectă a transformărilor este: Hb → biliverdină → verdoglobină → bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge

597. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea

Hb în biliverdină):

a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem

b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea verdoglobinei
d) [x] ulterior de la verdoglobină se detaşează globina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei
e) [ ] Hb se transformă direct în biliverdină

598. Capitol: V metab proteinelor A3 Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea

biliverdinei în bilirubină):

a) [ ] are loc în hepatocite

b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
c) [ ] biliverdină + NAD+ → bilirubină + NADH+H+
d) [x] biliverdină + NADPH+H+ → bilirubină + NADP+
e) [ ] reacţia este catalizată de biliverdin dehidrogenaza

599. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina indirectă:

a) [ ] este o substanţă foarte solubilă în apă

b) [ ] circulă în plasmă în stare liberă
c) [x] este transportată de albumine
d) [x] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină liberă
e) [ ] complexul bilirubină-albumină se numeşte bilirubină conjugată
600. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina indirectă:

a) [x] este captată din sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor
b) [x] este transportată în microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
d) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza

601. Capitol: V metab proteinelor A3 Conjugarea bilirubinei:

a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul

b) [x] enzima ce catalizează conjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină conjugată (directă)
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubină liberă (indirectă)

602. Capitol: V metab proteinelor A3 Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:

a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindează resturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → stercobilinogen →
urobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină → mezobilirubină →
urobilinogen → stercobilinogen

603. Capitol: V metab proteinelor A3 Excreţia renală a pigmenţilor biliari:

a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari

b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
d) [x] bilirubina conjugată poate trece în urină
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină

604. Capitol: V metab proteinelor A3 Bilirubina serică:

a) [x] constituie 8,5 - 20,5 μmol/L

b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestă prin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predomină bilirubina conjugată
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentă exclusiv bilirubina liberă
605. Capitol: V metab proteinelor A3 Cauzele icterelor:

a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei

b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

606. Capitol: V metab proteinelor A3 Cauzele icterelor:

a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă

b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial

607. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul neonatal:

a) [x] este determinat de o hemoliză intensă

b) [x] este determinat de o „imaturitate" a ficatului de a prelua, conjuga şi excreta bilirubina
c) [ ] creşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [x] bilirubina neconjugată trece bariera hemato-encefalică şi provoacă encefalopatie toxică
e) [ ] în icterul neonatal fenobarbitalul nu influenţează metabolizarea bilirubinei

608. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul prehepatic:

a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

609. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic premicrozomial:

a) [x] este specific sindromului Gilbert şi sindromului Crigler-Najjar I şi II

b) [x] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de deficienţa UDP-glucuronil-transferazei specifice
pentru conjugarea bilirubinei
c) [ ] sindromul Crigler-Najjar este cauzat de o hemoliză intensă
d) [ ] în sindromul Crigler-Najjar I fenobarbitalul ameliorează metabolizarea bilirubinei
e) [x] sindromul Gilbert este cauzat de deficienţa captării bilirubinei de către ficat

610. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic microzomial este determinat de:

a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice

611. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic microzomial (modificările

pigmenţilor biliari):

a) [ ] bilirubina totală - cantitatea micşorată

b) [x] bilirubina liberă - cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în urină apare bilirubina conjugată

612. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul hepatic postmicrozomial:

a) [ ] este determinat de hemoliză

b) [ ] este cauzat de dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [x] este cauzat de stază biliară intrahepatică
d) [x] este caracteristic sindromului Dubin-Johnson şi sindromului Rotor
e) [x] sindromul Dubin-Johnson este cauzat de deficienţa secreţiei bilirubinei conjugate din
hepatocite în capilarele biliare

613. Capitol: V metab proteinelor A1 Icterul posthepatic este cauzat de:

a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stază biliară intrahepatică
d) [x] blocarea parţială sau totală a canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

614. Capitol: V metab proteinelor A3 Icterul posthepatic (modificările pigmenţilor

biliari):

a) [ ] bilirubina totală - cantitatea scăzută

b) [ ] bilirubina liberă - cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată - cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină

615. Capitol: V metab proteinelor A3 Transportul sangvin al oxigenului (O2):

a) [ ] O2 se transportă preponderent în formă dizolvată

b) [x] O2 se transportă preponderent în formă de oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formă de transport al O2
d) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
e) [ ] O2 se leagă la subunităţile proteice ale hemoglobinei

616. Capitol: V metab proteinelor A3 Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb)

faţă de oxigen (O2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

617. Capitol: V metab proteinelor A3 Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţă
de oxigen (O2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)

b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

618. Capitol: V metab proteinelor A1 Oxihemoglobina:

a) [ ] conţine o moleculă de oxigen (O2)

b) [ ] O2 se leagă la Fe3+ al hemului
c) [x] O2 se leagă la Fe2+ al hemului
d) [ ] O2 se leagă la partea proteică a hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagă la inelul tetrapirolic al hemului

619. Capitol: V metab proteinelor A3 Formele de transport sangvin al dioxidului de

carbon (CO2):

a) [x] dizolvat în plasmăc

b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3

620. Capitol: V metab proteinelor A3 Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina

621. Capitol: V metab proteinelor A3 Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au

loc la nivelul plămânilor):

a) [x] HHb + O2 → HHbO2

b) [ ] KHb + O2 → KHbO2
c) [x] HHbO2 + KHCO3 → KHbO2 + H2CO3
d) [ ] KHbO2 + H2CO3 → HHbO2 + KHCO3
e) [x] H2CO3 → CO2 + H2O

622. Capitol: V metab proteinelor A3 Schimbul de O2 şi CO2 (selectaţi reacţiile care au

loc la nivelul ţesuturilor):

a) [ ] HHbO2 → HHb + O2
b) [x] KHbO2 → KHb + O2
c) [x] CO2 + H2O → H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 → HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 → KHb + H2CO3

623. Capitol: V metab proteinelor A3 Hipoxiile:

a) [x] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi

b) [ ] reprezintă micşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

624. Capitol: V metab proteinelor A3 Anemia falciformă (HbS):

a) [x] este cauzată de substituţia Glu din poziţia 6 a lanţului beta al hemoglobinei (Hb) cu Val
b) [ ] HbS posedă solubilitate mai înaltă, comparativ cu HbA
c) [x] HbS dezoxigenată precipită uşor, formând fibre rigide ce deformează eritrocitul
d) [ ] anemia falciformă este cauzată de diminuarea sintezei Hb
e) [x] persoanele heterozigote sunt rezistente la malarie

625. Reacțiile ciclului gama glutamilic:

• - Transferul grupării γ-glutamil din glutation aminoacid cu formarea γ-glutamil aminoacid și
cisteinilglicină.
• γ-glutamil-aminoacidul se descompune în aminoacizi liberi și 5-oxoprolină.
• Cisteinil-glicina este descompusă în aminoacizi liberi.
626. Putrefacția aminoacizilor:
- Sediul – intestinul gros
- realizată de bacteriile microfolrei intestinale
- Dezintoxificarea în ficat și eliminare pe cale urinară
- Produsele substanțe inofensive: alcooli, acizi grași, cetoacizi
- Substante toxice: H2S, CH3SH, putrescina, crezol, fenolo, scatolul indolul
- Din tirozin – crezol, fenol
- Din triptofan – scatol, indol

627. Neutralizarea produșilor toxici:

- Sediul – Ficatul
- Contine enzime specifice
• Arilsulfotransferaza și
• UDP-glucorroniltransferaza – care transferă acizii corespunzători de la PAPS și UDP-
glucoronat la substanțele toxice
• Arilsulfotransferaza
• indoxil + PAPS — ˃ indoxilsulfat + PAP

628. Indicanul animal

• Sarea de potasiu a indoxilsulfatului se numește Indicanul animal
• Cantitatea de indican din urină indică gradul de putrefacţie în intestin şi starea funcţională a
ficatului.

629. CĂILE GENERALE ALE DEGRADĂRII AMINOACIZILOR

1. căile de transformare a grupei amino;
2. căile de degradare a scheletelor de carbon ale aminoacizilor;
3. căile de transformare a grupei carboxil.

630. DEZAMINAREA Serinei

640. DEZAMINAREA Treoninei

641. DEZAMINAREA Cys Cisteinei

642. Transaminarea aminoacizilor

 - Transferul grupei α-amino a unui aminoacid la un α-cetoacid fără formare intermediară de
amoniac
 Enzimele - aminotransferaze (sau transaminaze)
 Coenzime – PALP şi PAMP (deriv. vit. B6)
 II Etapă – Trasferul grupei α-amino de la Glu la α-cetoacidul respectiv cu formarea aminoacidului
scontat

643. α alfa decarboxilare

-
644. Sursele de amoniac
- 1.Dezaminarea AA
2.Detoxifierea aminelor biogene
3.Degradarea bazelor azotate (purinelor și pirimidinelor)
4.Dezaminarea amidelor (asparaginei și glutaminei)
5.Putrefacția aminoacizilor în intestinul gros

645. Detoxifierea amoniacului

1. Extrahepatic – sinteza asparaginei (asn) şi glutaminei (gln)
2. În rinichi – formarea sărurilor de amoniu
3. În ficat – sinteza ureei

646. Dezintoxicarea NH3 în muşchi Ciclul Ala-Gl

• În muşchi:
1. AA (prin dezaminare oxidativă) - NH3
2. NH3+alfa-cetoglutarat ▬► Glu (GDH)
3. Glu+Piruvat ▬► alfa-cetoglutarat +Ala
• În sânge: Ala ▬► în ficat

647. AMINAREA REDUCTIVĂ A α-CETOGLUTARATULUI

NH3 + α-CG + NADPH+H+→Glu + NADP+ +H2O

648. Sinteza ureei

1. Procesul – ciclul ureogenetic, ciclul ornitinic, ciclul Krebs-Hanseleit
2. Sediul – ficatul
3. Localizarea – mitocondriile şi citoplasma
4. Consumul energetic – 3 molecule ATP, 4 legături macroergice fosfat
5. Originea grupelor –NH2 – amoniacul şi acidul aspartic

649. Sinteza ureei

Reacţia 1 – sinteza carbamilfosfatului
Localizarea - mitocondriile
Activator - N-acetilglutamatul şi alţi derivati acilglutamici, alosteric
Inhibator – arginina, prin mecanism feedback

650. Sinteza ureei

Reacţia 2 – sinteza citrulinei
E - ORNITIN-CARBAMILTRANSFERAZA – enzimă hepatospecifică
Sediul – mitocondriile
Transportul în citoplasmă – transportori specifici pentru exportul citrulinei şi importul ornitinei
Reacţia 3 – sinteza argininosuccinatului
Reacţia 4 –scindarea argininosuccinatului
651. Dereglările ereditare ale ciclului ureogenetic
Manifestări:
1. Hiperamoniemie
2. Hiperglutaminemie
3. Encefalopatie cu letargie şi evoluţie spre comă
4. Dereglări mixte ale EAB
5. Hiperventilare
6. Hipotermie
7. Vomă

1. Tipul I al hiperamoni-emiei – carenţa Carba-moilfosfat sintetazei I

2. Tipul II al hiperamoni-emiei – carenţa Ornitin- carbamoil transferazei (cel mai frecvent)
3. Citrulinemia clasică – carenţa argininosuccinat sintetazei
4. Aciduria argininosuccinică – carenţa argininosuccinat liazei
5. Hiperargininemia – carenţa arginazei

652. Degradarea aminoacizilor

• CETOGENICI
– LEU
– LYS
• GLUCOGENICI
– TOȚI AMINOACIZII NEESENȚIALI + HIS, VAL,MET
• MICȘTI
– ILE
– PHE
– THR
– TRP
– TYR

653. Acidul tetrahidrofolic – THF,H4F

• Derivat al acidului folic (AF)
• AF+NADPH+H+ —˃ dihidrofolat(DHF) +NADP+
• DHF +NADPH+H+ —˃ terahidrofolat(THF) +NADP+

654. Rolul H4F

• transportator al unor fragmente cu un atom de carbon:
• -metil (-CH3),
• -metilen (-CH2-),
• -metenil (-CH=),
• -formil (- CH=O)
• -oximetil (-CH2-OH)

655. Ser+THF —˃ Gly +N5metilenN10THF

656. Reglarea sintezei bazelor pirimidinice

Carbomoilfosfatsintetaza II:
• Activator – PRPP
• Inghibiorii – nucleotidile pirimidinice
• Ribonucleotidreductaza și Timidilatsintaza – enzimile inductibile (viteza maximală țn timpul activ de
sinteza a ADN-ului)
• Ribonucleotidreductaza – inhibată de dezoxiribonucleozidfosfați.

657. Acidul uric

• Nucleotide exogene (intestin)
• Din AMP şi GMP rezultate din degradarea AN tisulari
• Din GMP şi AMP sintetizaţi de novo
• Acidul uric – compus greu solubil în H2O. În plasmă şi lichidele intersteţiale se găseşte ca sare
monosodică- monourat de sodiu, fiind ceva mai solubil.

658. Guta
• Factorul decesiv al hiperuricemiei – este creşterea de PRPP
• Deficitele enzimatice ce măresc nivelul de PRPP (acid uric) pot fi:
• PRPP-sintetaza – activitate catalitică crescută (sensibilitate redusă la I)
• Deficienţa de hipoxantin-guanin- fosforibozil transferazei (HGPRT) -reutilizarea guaninei şi
hipoxantinei – la sinteza de IMP şi GMP
Guta
• Se caracterizează prin hiperuricemie.
Deosebim:
• Primară – rezultat al erorilor înăscute a metabolismului
• Secundară – cauzată de alte maladii (cancer, insuficienţă renală cronică, traumatisme, chimioterapii,
infecţii cronice, acidoza metabolică)

Sinteza Hemului
• Hemul se formează din substanțe simple- glicină și succinil CoA
• Localizarea – mai intens în măduvă, ficat și splină
• Etapele –
• Sinteza acidului δ- aminolevulinic
• Formarea porfobilinogenului
• Formarea protoporfirinei IX
• Unirea protoporfirinei IX cu fier

Bilirubina indirectă sau liberă

• Datorita insolubilității ea este transportată cu ajutorul albuminei serice
• Legarea bilirubinei cu albumina este inhibată de o serie de medicamente
• Sulfanidele și unele antiinflamatoare

Bilirubina directă s-au conjugată

• Transportul bilirubinei în celulele hepatice
este facilitată prin difuzarea cu participarea proteinei ligandina
Este unită cu unul sau două resturi de acid glucuronic, care se leagă la restul propionil cu ajutorul E – UDP-
glucoronil-transferaza, care este activată de bilirubină dar și de fenobarbital.

625. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii sunt:

a) [x] substanţe biologice active
b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltă de acţiune
c) [ ] sintetizaţi în sânge
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

626. Capitol: VI Hormonii A1 Activitate biologică posedă:

a) [x] hormonul liber

b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) [ ] nivelul total al hormonului

627. Capitol: VI Hormonii A3 Clasificarea structurală a hormonilor:

a) [x] proteino-peptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor

628. Capitol: VI Hormonii A2 Clasificarea structurală a hormonilor:

a) [ ] toţi hormonii sunt proteine simple

b) [x] hormonii pot fi derivaţi ai colesterolului
c) [ ] toţi hormonii sunt proteine conjugate
d) [ ] hormonii hipotalamusului sunt de natură steroidă
e) [x] catecolaminele sunt derivaţi ai aminoacizilor

629. Capitol: VI Hormonii A3 Receptorii hormonali sunt:

a) [ ] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
c) [x] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine

630. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor

este caracteristic pentru:

a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) [ ] adrenalină
d) [x] cortizol
e) [ ] calcitonină

631. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor

este caracteristic pentru:

a) [ ] insulină
b) [ ] somatotropină
c) [ ] corticoliberină
d) [x] calcitriol
e) [ ] hormonul paratiroidian

632. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a

hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] calcitriol
b) [x] glucagon
c) [x] adrenalină
d) [ ] cortizol
e) [ ] aldosteron

633. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt

corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică

b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] este un mecanism lent

634. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul membranaro-intracelular sunt

corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu

b) [ ] hormonii pătrund în celulă
c) [x] implică formarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidic
e) [x] la transducţia mesajului hormonal participă mesagerii secunzi

635. Capitol: VI Hormonii A3 Proteinele Gs:

a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama

b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externă a membranei citoplasmatice
c) [ ] posedă un domeniu de legare cu proteinkinazele
d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
e) [ ] catalizează sinteza AMPc

636. Capitol: VI Hormonii A3 Proteina Gs activă:

a) [x] activeaza adenilatciclaza

b) [ ] activează proteinkinazele
c) [x] reprezintă complexul alfa-GTP
d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal
e) [ ] este inactivată de fosfodiesterază

637. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:

a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP
c) [x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x] inozitolfosfaţii

638. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul membrano-intracelular de acţiune a hormonilor

mediat de AMPc:

a) [ ] este specific numai insulinei

b) [x] implică activarea proteinkinazelor A
c) [ ] este caracteristic pentru cortizol
d) [ ] reprezintă un mecanism de reglare a expresiei genelor
e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

639. Capitol: VI Hormonii A3 Adenilatciclaza:

a) [ ] este enzimă citoplasmatică

b) [ ] generează inozitolfosfaţi
c) [x] catalizează formarea AMPc din ATP
d) [x] este inhibată de proteina Gi
e) [ ] participă la sinteza ATP-lui

640. Capitol: VI Hormonii A1 AMP ciclic este:

a) [ ] precursor în sinteza acizilor nucleici

b) [x] mesager secundar al semnalului hormonal
c) [ ] produs intermediar în metabolismul energetic
d) [ ] predecesor în procesele de biosinteză
e) [ ] nucleozidă
641. Capitol: VI Hormonii A3 Fosfodiesteraza:

a) [x] catalizează reacţia de scindare a AMPc

b) [ ] catalizează reacţia de formare a AMPc
c) [ ] este activată de cofeină
d) [x] este inhibată de viagră
e) [ ] e localizată în nucleu

642. Capitol: VI Hormonii A3 Proteinkinaza A:

a) [ ] este inhibată de adenilatciclază

b) [x] este activată de AMP ciclic
c) [x] catalizează reacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
d) [ ] este activată de hormonii steroidici
e) [ ] este localizată în nucleu

643. Capitol: VI Hormonii A1 Cofeina inhibă:

a) [x] fosfodiesteraza
b) [ ] adenilatciclaza
c) [ ] proteina Gs
d) [ ] proteinkinaza A
e) [ ] fosfoprotein fosfataza

644. Capitol: VI Hormonii A1 Fosfoprotein fosfatazele catalizează:

a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP

b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare
c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
d) [ ] activarea proteinkinazelor
e) [ ] activarea proteinelor Gs

645. Capitol: VI Hormonii A3 Complexul Ca++ -calmodulină reglează:

a) [x] contracţiile muşchilor netezi şi a microfilamentelor din celulelele nemusculare

b) [x] activarea unor proteinkinaze
c) [ ] expresia genelor
d) [ ] sinteza DNA
e) [ ] biosinteza proteinelor

646. Capitol: VI Hormonii A3 Calmodulină:

a) [ ] poate fixa Fe2+ şi Mg2+

b) [x] conţine 4 domenii de fixare pentru Ca2+
c) [ ] este o nucleotidă
d) [ ] conţine multe resturi de Arg şi Lys
e) [x] în complex cu Ca2+ este mesager secund pentru unii hormoni

647. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul membranaro-intracelular de

acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol (DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte
afirmaţiile:

a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq

b) [ ] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formează sub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
d) [ ] DAG inhibă proteinkinazele C
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

648. Capitol: VI Hormonii A1 Fosfolipaza „C" :

a) [ ] este localizată în citozol

b) [ ] scindează fosfolipidele membranare, generând prostaglandine
c) [x] este activată de proteina Gq
d) [ ] este activată de hormonii steroidici
e) [ ] este inhibată de cofeină

649. Capitol: VI Hormonii A3 Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor este

caracteristic pentru:

a) [ ] catecolamine
b) [x] hormonii steroidici
c) [ ] hormoni hidrofili
d) [ ] hormonii de natură proteică
e) [x] hormonii lipofili

650. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a hormonilor

sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol

b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari
c) [ ] este un mecanism rapid
d) [x] complexul hormon-receptor reglează expresia genelor
e) [ ] implică activarea proteinkinazelor

651. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii hipotalamusului:

a) [ ] sunt de natură steroidă

b) [x] prezintă peptide scurte
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt liberinele şi statinele
e) [x] reglează secreţia hormonilor adenohipofizari

652. Capitol: VI Hormonii A3 Liberinele sunt:

a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina

653. Capitol: VI Hormonii A3 Statinele sunt:

a) [x] somatostatina
b) [ ] gonadostatinele
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină

654. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii adenohipofizari:

a) [x] sunt de natură proteică

b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
e) [x] reglează funcţiile altor glande endocrine periferice

655. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii adenohipofizari sunt:

a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [ ] gonadoliberinele
d) [x] tireotropina
e) [ ] prolactostatina

656. Capitol: VI Hormonii A1 Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC)

sunt:
a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [ ] somatotropina
d) [ ] tireotropina
e) [ ] gonadotropinele
657. Capitol: VI Hormonii A3 Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

a) [x] stimulează secreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni

b) [ ] amplifică sinteza glucagonului
c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
d) [x] activează transformarea colesterolului în pregnenolonă
e) [ ] este un hormon de natură steroidică

658. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii somatomamotropi sunt:

a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] corticotropina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar

659. Capitol: VI Hormonii A3 Somatotropina (hormonul de creştere):

a) [x] acţionează prin intermediul somatomedinelor

b) [ ] inhibă procesele anabolice
c) [x] controlează creşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
d) [ ] este un derivat al aminoacizilor
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

660. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:

a) [x] stimulează sinteza proteinelor în ţesuturi

b) [ ] inhibă transcrierea şi translaţia
c) [x] determină bilanţ azotat pozitiv
d) [ ] inhibă lipoliza
e) [ ] inhibă gluconeogeneza

661. Capitol: VI Hormonii A3 Prolactina:

a) [ ] se sintetizează numai în glandele mamare

b) [ ] este un hormon de natură steroidă
c) [x] controlează iniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) [x] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) [ ] reglează funcţia glandelor sexuale

662. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:

a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina

663. Capitol: VI Hormonii A3 Tireotropina (TSH):

a) [x] acţionează prin intermediul AMP cicli

b) [x] activeaza sinteza şi secreţia iodtironinelor
c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni
d) [ ] este derivat al tirozinei
e) [ ] este sintetizată în glanda tiroidă

664. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonul foliculostimulant (FSH):

a) [x] controlează funcţiile glandelor sexuale

b) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni
c) [x] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [ ] inhibă spermatogeneza
e) [ ] este de natură steroidică

665. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonul luteinizant (LH):

a) [x] stimulează sinteza estrogenilor şi a progesteronei

b) [ ] promovează dezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [ ] stimulează dezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [ ] se sintetizează în corpul galben
e) [x] este o glicoproteină

666. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii neurohipofizari:

a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină

b) [ ] sunt hormonii tropi
c) [x] prezintă nonapeptide
d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei
e) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic nuclear

667. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la vasopresină sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic

b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c) [ ] în insuficienţa de vasopresină se dezvoltă diabetul steroid
d) [x] ţesutul-ţintă pentru vasopresină este rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e) [ ] se sintetizează în suprarenale

668. Capitol: VI Hormonii A3 Oxitocina:

a) [ ] este de natură steroidică

b) [x] exercită acţiune contractilă asupra uterului în travaliu
c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la ejecţia laptelui
d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e) [ ] se sintetizează în foliculii ovarieni

669. Capitol: VI Hormonii A3 Iodtironinele:

a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei

b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)
d) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
e) [ ] reglează metabolismul calciului şi al fosfaţilor

670. Capitol: VI Hormonii A3 Tireoglobulina:

a) [ ] este hormon trop al hipofizei

b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni
c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni
d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină
e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului

671. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte

afirmaţiile:

a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tireoglobulinei
b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozină din componenţa tironinei
c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere
d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizează iodul oxidat
e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

672. Capitol: VI Hormonii A3 Transportul iodtironinelor este realizat de:

a) [x] globulina fixatoare de tiroxină (TBG)

b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină (TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen
e) [ ] hemoglobină
 673. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt
corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei

b) [ ] nivelul scăzut de T3 plasmatic inhibă sinteza tireotropinei
c) [ ] tireotropina inhibă secreţia iodtironinelor
d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizează preponderent T4
e) [x] glanda tiroidă posedă mecanisme de autoreglare independente de tireotropină

674. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] stimulează producerea ATP-ului

b) [ ] nu posedă acţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [ ] posedă efect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
e) [x] intensifică catabolismul proteinelor (bilanţ azotat negativ)

675. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] reglează diviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic

b) [x] reglează metabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
c) [x] stimulează fosforilarea oxidativă în mitocondrii şi utilizarea de O2
d) [ ] în concentraţii fiziologice posedă efect decuplant puternic
e) [ ] inhibă ATP-sintaza

676. Capitol: VI Hormonii A3 Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestă prin:

a) [ ] obezitate
b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută
c) [x] creşterea temperaturii corpului
d) [x] bilanţ azotat negativ
e) [ ] bradicardie

677. Capitol: VI Hormonii A3 Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se

manifestă prin:

a) [x] bradicardie
b) [x] micsorarea temperaturii corpului
c) [ ] exoftalmie
d) [ ] statură joasă
e) [ ] retard mental

678. Capitol: VI Hormonii A3 Homeostazia extracelulară a calciului este asigurată de:

a) [x] parathormonul
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [ ] tireotropină

679. Capitol: VI Hormonii A3 Parathormonul:

a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă

b) [ ] este derivat al tirozinei
c) [x] se sintetizează sub formă de preprohormon
d) [ ] se sintetizează în formă activă
e) [x] acţionează prin AMP ciclic

680. Capitol: VI Hormonii A3 Parathormonul:

a) [x] creşte calcemia

b) [ ] creşte fosfatemia
c) [ ] inhibă absorbţia calciului şi fosfaţilor din intestin
d) [ ] creşte capacitatea osului de a fixa calciul şi fosfaţii
e) [x] stimulează reabsorbţia calciului, dar inhibă reabsorbţia fosfaţilor în rinichi

681. Capitol: VI Hormonii A3 Hipoparatiroidismului se caracterizează prin:

a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie

b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi nervoas
d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză

682. Capitol: VI Hormonii A3 Hiperparatiroidismul se manifestă prin:

a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporită a calciului cu urina
e) [x] osteoporoză

683. Capitol: VI Hormonii A3 Calcitonina:

a) [x] este sintetizată de celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
b) [x] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor
c) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
d) [ ] hormon de natură steroidică
e) [ ] acţionează asupra intestinului, rinichilor şi a oaselor

684. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele metabolice ale calcitoninei:

a) [ ] stimulează absorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin

b) [ ] inhibă reabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
c) [ ] acţionează prin intermediul calcitriolului
d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+ şi fosfat în oase
e) [x] micşorează concentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

685. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt

corecte afirmaţiile:

a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3

b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
d) [x] sinteza calcitriolului este controlată de parathormon
e) [ ] participă la reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

686. Capitol: VI Hormonii A3 Sinteza hormonilor pancreatici:

a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretă insulina

b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretă glucagonul
c) [x] celulele insulare D produc şi secretă somatostatina
d) [ ] peptida C este sintetizată de celulele C
e) [x] polipeptida pancreatică este sintetizată de celulele F

687. Capitol: VI Hormonii A3 Insulina:

a) [x] este produsă de celulele beta ale pancreasului

b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de natură steroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30 resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente

688. Capitol: VI Hormonii A3 Secreţia de insulină este activată de:

a) [x] glucoză
b) [x] fructoză, manoză
c) [ ] somatostatină
d) [ ] serotonină
e) [ ] adrenalină
 689. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte
afirmaţiile:

a) [ ] insulina acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formă particulară a celui membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagă insulina
e) [x] subunitatea beta posedă activitate enzimatica de tip tirozinkinazică

690. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:

a) [x] favorizează sinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)

b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
c) [x] exercită acţiuni mitogene: influenţează creşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare
d) [ ] reglează sinteza ATP-lui şi producerea căldurii
e) [ ] reglează concentraţia calciului şi a fosfaţilor

691. Capitol: VI Hormonii A1 Insulina:

a) [ ] activează glicogenfosforilaza
b) [ ] inhibă glicogensintaza
c) [ ] activează enzimele reglatoare ale gluconeogenezei
d) [ ] inhibă enzimele reglatoare ale glicolizei
e) [x] induce sinteza glucokinazei în hepatocite

692. Capitol: VI Hormonii A3 Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză
d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză (GLUT)

693. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [ ] accelerează lipoliza
b) [x] inhibă trigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) [x] activează lipoproteinlipaza
d) [ ] inhibă sinteza lipidelor
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic
694. Capitol: VI Hormonii A3 Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

a) [ ] facilitează transportul aminoacizilor în muşchi

b) [x] stimulează biosinteza proteinelor
c) [ ] determină bilanţ azotat negativ
d) [ ] inhibă biosinteza proteinelor
e) [ ] stimulează degradarea proteinelor

695. Capitol: VI Hormonii A3 Diabetul zaharat se caracterizează prin:

a) [x] hiperglicemie şi glucozurie

b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] uremie
d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie

696. Capitol: VI Hormonii A3 Glucagonul:

a) [ ] este un derivat al triptofanului

b) [ ] se sintetizează în celulele insulare beta
c) [x] se sintetizează în celulele insulare alfa
d) [x] este o polipeptidă
e) [ ] este un compus de natură steroidă

697. Capitol: VI Hormonii A3 Glucagonul:

a) [x] este sintetizat sub formă de pre-pro-glucagon

b) [ ] se sintetizează direct în formă activă
c) [x] se transformă în hormon activ prin proteoliză limitată
d) [ ] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear
e) [ ] are efect hipoglicemiant

698. Capitol: VI Hormonii A3 Secreţia de glucagon este

a) [x] inhibată de somatostatină

b) [ ] stimulată de hiperglicemie
c) [ ] inhibată de hipoglicemie
d) [x] stimulată de agoniştii beta adrenergici
e) [ ] activată de insulină

699. Capitol: VI Hormonii A1 Glucagonul:

a) [x] activează gluconeogeneza

b) [ ] activează lipogeneza
c) [ ] inhibă lipoliza
d) [ ] stimulează sinteza proteinelor
e) [ ] inhibă catabolismul proteinelor

700. Capitol: VI Hormonii A3 Somatostatina:

a) [x] se sintetizează în hipotalamus, pancreas (celule D), tractul gastrointestinal, creier

b) [ ] este de natură steroidică
c) [ ] activează secreţia de glucagon şi insulină
d) [x] inhibă secreţia de glucagon şi de insulină
e) [ ] activează secreţia unor hormoni gastrointestinali ca: secretina, colecistokinina

701. Capitol: VI Hormonii A3 Catecolaminele sunt:

a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina

b) [x] derivaţi ai tirozinei
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [ ] hormoni proteino-peptidici

702. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc în medulosuprarenale

b) [ ] are loc în cortexul suprarenal
c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → noradrenalină → dopamină → adrenalină
d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină → dopamină → noradrenalină → adrenalină
e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină → adrenalină → noradrenalină → dopamină

703. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte

afirmaţiile:

a) [ ] receptorii β sunt cuplaţi cu proteina Gp şi determină formarea diacilglicerolilor şi a

inozitolfosfaţilor
b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determină creşterea concentraţiei
AMPc
c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi determină
creşterea de AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determină scăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determină creşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+

704. Capitol: VI Hormonii A1 Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:

a) [x] stimularea lipolizei

b) [ ] stimularea secreţiei de insulină
c) [ ] inhibarea glicogenolizei
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale
e) [ ] inhibarea gluconeogenezei

705. Capitol: VI Hormonii A1 Feocromocitomul:

a) [ ] este determinat de hiperplazia cortexului suprarenalelor

b) [ ] se caracterizează prin sinteza sporită a aldosteronului
c) [ ] este determinat de sinteza sporită a melaninei în piele
d) [ ] este cauzat de hiposecreţia de cortizol
e) [x] se manifestă clinic prin hipertensiune arterială

706. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi hormonii care se sintetizează în cortexul

suprarenal:

a) [x] cortizolul
b) [ ] adrenalina
c) [ ] noradrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul

707. Capitol: VI Hormonii A1 Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte

afirmaţiile:

a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici

b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se regleaza
c) [ ] toţi hormonii de natură steroidică se sintetizează doar în suprarenale
d) [ ] cortizolul se sintetizează în foliculii ovarieni
e) [ ] progesterona se sintetizează în cortexul suprarenal

708. Capitol: VI Hormonii A3 Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor

(cortizolului):

a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină

b) [ ] sinteza maximală de cortizol are loc seara
c) [ ] corticotropina inhibă sinteza şi secreţia de cortizol
d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferă variaţii diurne (ritm circadian)
e) [ ] secreţia de cortizol este dependentă de concentraţia natriului şi a potasiului

709. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte

afirmaţiile:

a) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

b) [ ] stimulează activitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) [ ] stimulează activitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [x] utilizează receptori citozolici
e) [ ] utilizează receptori membranari

710. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:

a) [x] induc biosinteza proteinelor în ficat şi rinichi

b) [x] stimulează gluconeogeneza din aminoacizi în ficat şi rinichi
c) [ ] induc sinteza proteinelor în muşchi
d) [ ] stimulează sinteza glicogenului e) [ ] accelerează transportul glucozei în muşchi, ţesut adipos
şi limfoid

711. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:

a) [ ] inhibă lipoliza în ţesutul adipos al membrelor

b) [x] favorizează depunerea de lipide la nivelul trunchiului, gâtului, feţei
c) [x] provoacă mobilizarea grăsimilor de la extremităţi
d) [ ] inhibă cetogeneza
e) [ ] scad concentraţia acizilor graşi liberi în sânge

712. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale glucocorticoizilor:

a) [x] efect antiinflamator

b) [ ] în concentraţii mari stimulează sinteza anticorpilorc) [x] posedă efect permisiv asupra
catecolaminelor, glucagonului
d) [ ] provoacă hipoglicemie
e) [ ] favorizează depozitarea calciului şi a fosfaţilor în oase

713. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticoizi:

a) [ ] se sintetizează în medulosuprarenale
b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
c) [x] se sintetizează din colesterol
d) [ ] reglează concentraţia de calciu şi fosfaţi
e) [x] aldosteronul este principalul mineralocorticoid la om

714. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt

corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină

b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimulează secreţia reninei
c) [ ] renina transformă angiotenzinogenul în angiotenzină II
d) [x] enzima de conversie transformă angiotenzina I în angiotenzină II
e) [ ] angiotenzina II inhibă secreţia aldosteronului
715. Capitol: VI Hormonii A3 Angiotensina II:

a) [x] măreşte presiunea sângelui

b) [ ] are efect vasodilatator
c) [ ] inhibă secreţia de aldosteron
d) [x] se sintetizează în formă inactivă
e) [ ] este de natură steroidică

716. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticosteroizii reglează:

a) [x] concentraţia natriului şi a potasiului

b) [x] homeostazia hidrică
c) [ ] concentraţia ionilor de calciu şi fosfaţi
d) [ ] sinteza parathormonului
e) [ ] glicemia

717. Capitol: VI Hormonii A3 Mineralocorticoizii la nivelul rinichilor favorizează:

a) [x] reabsorbţia Na+, Cl- şi a apei

b) [ ] eliminarea de Na+, Cl- şi apă
c) [x] eliminarea de K+, H+, NH4+
d) [ ] reabsorbţia de fosfaţi
e) [ ] reabsorbţia de Ca++

718. Capitol: VI Hormonii A1 Sindromul Cushing:

a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor

b) [x] se caracterizează prin obezitate centripetă
c) [ ] se manifestă prin hipotensiune arterială
d) [ ] este însoţit de diabet insipid
e) [ ] se caracterizează prin hipoglicemie

719. Capitol: VI Hormonii A3 Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:

a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială
c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl- şi creşterea K+ în sânge
d) [ ] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

720. Capitol: VI Hormonii A3 Hiperaldosteronismul (sindromulConn) se caracterizează

prin:

a) [ ] hiperpigmentarea tegumentelor
b) [x] creşterea concentraţiei de Na in sânge
c) [ ] creşterea concentraţiei de K+ în sânge
d) [ ] hipotensiune arterială
e) [x] mărirea excitabilităţii miocardului

721. Capitol se: VI Hormonii A3 Corticosteroizii utilizează:

a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartrită nespecifică)

b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [ ] ca agenţi fibrinolitici
e) [ ] în calitate de hemostatice

722. Capitol: VI Hormonii A1 Hormonii sexuali:

a) [ ] se sintetizează numai în glandele sexuale

b) [ ] acţionează prin mecanismul membranaro-intracelular
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) [ ] utilizează receptori membranari

723. Capitol: VI Hormonii A3 Hormonii sexuali sunt:

a) [ ] folitropina
b) [x] testosteronul
c) [ ] hormonul luteinizant
d) [x] estradiolul
e) [x] progesterona

724. Capitol: VI Hormonii A1 Referitor la hormonii sexuali feminini sunt corecte

afirmaţiile:

a) [ ] estrogenii se sintetizează în corpul galben

b) [ ] progesterona se sintetizează în folicului ovarieni
c) [ ] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special progesterona
d) [x] în prima fază a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii
e) [ ] în faza a doua a ciclului ovarian se sintetizează în special estrogenii

725. Capitol: VI Hormonii A3 Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei hormonilor

sexuali sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] lutropina inhibă sinteza şi secreţia hormonilor sexuali
b) [x] folitropina stimulează spermatogeneza
c) [x] folitropina induce dezvoltarea foliculilor ovarieni
d) [ ] lutropina contribuie la dezvoltarea musculaturii scheletului
e) [ ] progesterona stimulează secreţia lutropinei şi folitropinei şi inhibă secreţia prolactinei

726. Capitol: VI Hormonii A3 Androgenii:

a) [x] se sintetizează în celulele interstiţiale Leydig din testicule

b) [ ] utilizează receptori membranari
c) [ ] principalul reprezentant este androstendionul
d) [ ] sunt de natură proteică
e) [x] acţionează prin mecanismul citozolic-nuclear

727. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele metabolice ale androgenilor:

a) [x] activează replicarea şi transcrierea, stimulând sinteza proteinelor

b) [ ] determină bilanţ azotat negativ
c) [x] induc sinteza proteinelor în ficat şi rinichi
d) [x] stimulează mineralizarea ţesutului osos
e) [ ] provoacă hiperglicemie

728. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele fiziologice ale androgenilor:

a) [x] stimulează spermatogeneza

b) [ ] reglează tensiunea arterială
c) [x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi a comportamentului la bărbaţi
d) [x] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
e) [ ] inhibă sinteza anticorpilor

729. Capitol: VI Hormonii A3 Selectaţi efectele fiziologice ale estrogenilor

a) [x] controlează dezvoltarea organelor genitale feminine

b) [x] controlează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine
c) [ ] au efect anabolizant asupra scheletului şi a muşchilor
d) [ ] au efect hperglicemiant
e) [x] asigură desfăşurarea sarcinii, a procesului de naştere şi lactaţia

730. Capitol: VII Singele A3 Funcţiile sângelui:

a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
d) [ ] catabolică
e) [ ] anabolica

731. Capitol: VII Singele A3 Principalele componente organice ale sângelui:

a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul

732. Capitol: VII Singele A3 Principalele componente organice ale sângelui:

a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] ureea

733. Capitol: VII Singele A3 Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele

734. Capitol: VII Singele A3 Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [ ] albuminele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici

735. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] ureea
b) [ ] fibrinogenul
c) [ ] corpii cetonici
d) [x] acidul uric
e) [ ] colesterolul

736. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] creatină
b) [ ] albuminele
c) [ ] trigliceridele
d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele

737. Capitol: VII Singele A3 Azotemia apare în:

a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate

b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sinteză excesivă de glicogen

738. Capitol: VII Singele A3 Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric

739. Capitol: VII Singele A3 Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul

740. Capitol: VII Singele A3 Referitor la componenţa electrolitică a sângelui sunt corecte
afirmaţiile:

a) [ ] principalul ion al lichidului extracelular este K+

b) [ ] principalul ion al lichidului intracelular este Na+
c) [x] hipernatriemia cauzează hipertensiune arterială şi edeme
d) [ ] hiponatriemia este prezentă în hiperaldosteronism
e) [x] hipernatriemia este prezentă în nefrite, insuficienţa cardiacă

741. Capitol: VII Singele A3 Hipokaliemia:

a) [ ] se dezvoltă în hiporfuncţia cortexului suprarenal
b) [x] se dezvoltă în hiperaldosteronism
c) [ ] se dezvoltă în hipoparatiroidie
d) [x] este însoţită de dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] conduce la osteoporoză

742. Capitol: VII Singele A3 Calciul plasmatic:

a) [ ] se conţine doar în formă ionizată

b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++ legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmă doar în formă liberă

743. Capitol: VII Singele A3 Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

a) [x] hipocalcemia este prezentă în rahitism

b) [ ] hipocalcemia este determinată de hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) [ ] hipercalcemia este însoţită de tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţită de retenţie de apă

744. Capitol: VII Singele A3 Fierul:

a) [ ] se conţine preponderent în plasmă

b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formă de Fe++
d) [ ] este absorbit în intestin sub formă de Fe+++
e) [ ] Fe+++ este transportat de apoferitina

745. Capitol: VII Singele A3 Proteinele plasmatice:

a) [x] menţin presiunea oncotică

b) [x] transportă hormoni, metale, vitamine
c) [ ] nu participă în coagularea sângelui
d) [ ] în normă sunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participă la menţinerea pH-lui

746. Capitol: VII Singele A3 Rolul proteinelor plasmei sangvine:

a) [x] participă la menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)

b) [ ] nu participă la menţinerea echilibrului hidro-salin
c) [ ] participă la fagocitoză
d) [x] reprezintă o rezervă de aminoacizi
e) [ ] transportă oxigenul

747. Capitol: VII Singele A1 Albuminele plasmatice:

a) [ ] sunt proteine bazice

b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

748. Capitol: VII Singele A3 Albuminele plasmatice:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor

b) [x] sunt proteine acide
c) [ ] se sintetizează în sânge
d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] sunt proteine cu structură cuaternară

749. Capitol: VII Singele A3 Albuminele plasmatice transportă:

a) [x] acizi graşi

b) [ ] lipoproteine
c) [x] bilirubina
d) [ ] glucoza
e) [ ] uree

750. Capitol: VII Singele A3 Albuminele plasmatice:

a) [ ] se sintetizează în ţesutul muscular

b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [ ] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

751. Capitol: VII Singele A3 Globulinele plasmatice:

a) [ ] toate sunt proteine simple

b) [x] reprezintă o clasă eterogenă de proteine
c) [x] la electroforeză se separă în fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice
752. Capitol: VII Singele A1 Din grupa gama-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina

753. Capitol: VII Singele A3 Hiperproteinemia:

a) [ ] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor musculare

b) [x] reprezintă creşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

754. Capitol: VII Singele A3 Hipoproteinemia:

a) [ ] reprezintă micşorarea concentraţiei proteinelor musculare

b) [ ] este însoţită de retenţie de apă în patul sangvin
c) [x] este caracteristică pentru ciroza hepatică
d) [x] este caracteristică pentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentă în deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă intensă etc.)

755. Capitol: VII Singele A3 La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare

b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal

756. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în

plasmă:

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

757. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează doar în

eritrocite:

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

758. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi sistemele-tampon care funcţionează atât în plasmă,
cât şi în eritrocite:

a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

759. Capitol: VII Singele A3 Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice este

determinată de:

a) [x] aminoacizii acizi

b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

760. Capitol: VII Singele A1 Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este determinată

de:

a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

761. Capitol: VII Singele A3 Acidoza metabolică este cauzată de:

a) [x] cetonemie
b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

762. Capitol: VII Singele A3 Acidoza metabolică este prezentă în:

a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate

763. Capitol: VII Singele A1 Acidoza respiratorie este cauzată de:

a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

764. Capitol: VII Singele A3 Acidoza respiratorie este prezentă în:

a) [x] astm bronşic

b) [ ] inaniţie
c) [ ] diabet zaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie

765. Capitol: VII Singele A3 Alcaloza metabolică este cauzată de:

a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
d) [x] vomă intensă
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

766. Capitol: VII Singele A1 Alcaloza respiratorie este cauzată de:

a) [x] hiperventilaţie pulmonară

b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomă intensă
d) [ ] cetonemi
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

767. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care
iniţiază calea intrinsecă:

a) [x] factorul XII - Hageman

b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrină

768. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiază calea
extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

769. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
calea intrinsecă:

a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [ ] factorul X - Prower-Stuartc) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilică B

770. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă doar în
calea extrinsecă:

a) [x] factorul VII - proconvertina

b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

771. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilică A

b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

772. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VII - proconvertina

b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII - Hageman

773. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în
calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:

a) [ ] factorul VII - proconvertina

b) [x] factorul II - protrombina
c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilică B

774. Capitol: VII Singele A3 Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

a) [ ] participă la sinteza fibrinogenului

b) [x] participă la sinteza protrombinei
c) [ ] participă la activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesară pentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesară pentru carboxilarea Glu cu formarea gama-carboxiglutamatului

775. Capitol: VII Singele A3 Protrombina:

a) [ ] este factor anticoagulant

b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizată în sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activează în trombină
e) [ ] nu necesită vitamina K pentru sinteza sa

776. Capitol: VII Singele A3 Trombina:

a) [ ] este sintetizată în formă activă

b) [x] este sintetizată în formă de protrombină neactivă
c) [x] transformă fibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformă fibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizează fibrina

777. Capitol: VII Singele A3 Fibrinogenul:

a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat

b) [ ] constă din 6 lanţuri polipeptidice identice
c) [ ] se activează în ficat
d) [x] este transformat în fibrină de către trombină
e) [ ] necesită vitamina K pentru sinteza sa
778. Capitol: VII Singele A3 Transformarea fibrinogenului în fibrină:

a) [x] are loc în sânge

b) [ ] are loc sub acţiunea protrombinei
c) [ ] constă în carboxilarea resturilor de acid glutamic
d) [x] constă în detaşarea a 2 fibrinopeptide A şi 2 fibrinopeptide B
e) [ ] este un proces reversibil

779. Capitol: VII Singele A3 Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei

b) [x] necesită prezenţa factorului XIII
c) [ ] are loc sub acţiunea heparinei
d) [x] necesită prezenţa ATP-lui
e) [ ] necesită prezenţa vitaminei K

780. Capitol: VII Singele A3 La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor

plasmatici):

a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare

781. Capitol: VII Singele A3 La coagularea sângelui participă (suplimentar factorilor

plasmatici):

a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice

782. Capitol: VII Singele A3 La coagularea sângelui participă:

a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari

783. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

a) [ ] globulina antihemofilică A
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilică B
e) [ ] heparina

784. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)

b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [ ] proteina C reactivă

785. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] derivaţii cumarinei

b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [ ] malatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina

786. Capitol: VII Singele A3 Heparina:

a) [x] este glicozaminoglican

b) [ ] este proteină
c) [x] este anticoagulant direct
d) [ ] este anticoagulant indirect
e) [ ] este factor fibrinolitic

787. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza

788. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] accelerina
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [x] urokinaza
d) [ ] antiplasmina
e) [x] activatorul tisular al plasminogenului

789. Capitol: VII Singele A3 Transformarea plasminogenului în plasmină are loc sub
acţiunea:

a) [ ] trombinei
b) [x] urokinazei
c) [x] streptokinazei
d) [ ] heparinei
e) [ ] accelerinei

790. Capitol: VII Singele A3 Fibrinolizina:

a) [ ] împiedică formarea trombilor

b) [x] dizolvă trombii deja formaţi
c) [x] hidrolizează moleculele de fibrină din componenţa trombilor
d) [ ] inactivează trombina
e) [ ] inhibă sinteza fibrinogenului

791. Capitol: VII Singele A3 Clasificarea funcţională a enzimelor plasmatice:

a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice

792. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

a) [ ] creatinfosfokinaza
b) [ ] glicinamidinotransferaza
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina

793. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

794. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] lipaza
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [ ] renina
e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5).

795. Capitol: VII Singele A3 Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)

b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4
796. Capitol: VII Singele A1 Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza

797. Capitol: VII Singele A3 Funcţiile ficatului sunt:

a) [x] de depozitare a excesului glucidic

b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [ ] de depozitare a proteinelor
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport

798. Capitol: VII Singele A3 Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] ficatul asigură nivelul constant al glucozei în sânge

b) [ ] glicogenoliza hepatică se intensifică în perioadele postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepatică se intensifică în inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensifică în inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activează în perioadele postprandiale

799. Capitol: VII Singele A3 Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide

b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei
800. Capitol: VII Singele A3 Rolul ficatului în metabolismul lipidic (selectaţi procesele
care au loc în ficat):

a) [x] sinteza VLDL (pre-lipoproteinelor)

b) [ ] formarea chilomicronilor
c) [x] sinteza corpilor cetonici
d) [ ] utilizarea corpilor cetonici
e) [x] sinteza glicerofosfolipidelor

801. Capitol: VII Singele A3 Ficatul şi metabolismul proteinelor:

a) [x] ficatul reprezintă sediul de sinteză a ureei

b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sinteză a fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursă de enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în proteine