Sunteți pe pagina 1din 4

Textul descriptiv

- abordare și evaluare –

I. Descrierea provine din latinescul describere(a scrie după).


Există două acceptii ale cuvantului:
1. Mod de expunere folosit într-un text, constand în
prezentarea trăsăturilor caracteristice ale unui obiect, om,
fiintă necuvantătoare, loc, lucru, intamplare.
2. Operă literară sau fragment în versuri sau în proză, care se
bazează pe acest mod de expunere.

Textele care au ca mod de expunere descrierea se numesc texte


descriptive. Fragmentele descriptive sunt incluse în operele epice.

II. Deosebirile dintre naratiune și descriere

NARATIUNE DESCRIERE
 Este o structură temporală;  Este o structură statică, spatială;

 O structură în care  O structură în care se prezintă aspecte ale


evenimentele se înlăntuie, se realitătii prin enumerarea detaliilor;
alătură;  Contine de obicei momente ale prezentului
si imperfectului;
 Contine de obicei momente  Rolul descrierii:
ale perfectului simplu, o La începutul naratiunii: creează
perfectului compus, mai mult cadrul sau atmosfera în care vor
ca perfectului sau ale avea loc întamplările povestite;
prezentului o Pe parcursul naratiunii: creează o
pauză în ritmul desfășurării actiunii
(indică modificarea cadrului în care
este plasată actiunea; conturează
portretul unui personaj);
o La sfarșitul naratiunii: poate
surprinde cadrul în care se încheie
actiunea(caracterizat prin liniște și
echilibru)

Tipuri de descriere
I. În functie de scopul textului, descrierea poate fi:
A. Descriere literară B. Descriere nonliterară
 Pune in valoare dimensiunea estetica a  Se defineste prin
comunicarii si valorile expresive ale obiectivitate, rigurozitate,
cuvantului; termeni specializati;
 Reprezinta succesiv si plastic realitati ale  Se realizeaza numai in
lumii, transfigurate de imaginatia proza.
subiectiva a creatorului;  Clasificare:
 Urmareste sa trezeasca sentimente in a. Descriere stiintifica:
sufletul cititorului. -aspecte din
Clasificare: natura(geografie: vant,
 Tabloul – un tip de descriere care furtuna);
are in vedere: - evenimente istorice;
o Peisaje(imagini vizuale, -plante animale,
auditive); oameni(biologie)
o Fenomene ale -prezentari detaliate ale
naturii(imagini vizuale, caracteristicilor unor
auditive); obiecte, notiuni, fenomene
o Intamplari(imagini motrice); proprii oricarei
o Cadru interior(imagini stiinte(filologie,
vizuale, olfactive). matematica, fizica,
 Portretul – o descriere ce surprinde filozofie, muzica etc.)
trasaturile fizice si morale ale unui b. Descriere tehnica: utilizeaza
personaj/unei termeni precisi, care
persoane(personalitati). presupun cunostinte
 Descrieri ale unor: - vietuitoare; speciale.
- plante; c. Descriere publicitara:
- obiecte. -informatii privitoare la
elementele componente ale
unor produse;
-reclame aparute in ziare, la
radio, la T.V.

II. In functie de relatia existenta intre autor/ narator si text


distingem:

A. Descrieri subiective B. Descrieri obiective


 Informatiile sunt filtrate prin prisma  Comunica informatii si date precise,
unei perceptii personale, implicate in in termeni tehnici, prezentarea fiind
prezentare neutra, detasata, conforma cu
realitatea
Concurs
Pictura Muzica Literatura
Făt-Frumos din lacrimă Lacul de Mihai Lacul
Eminescu de Mihai Eminescu
de Mihai Eminescu Jules Massenet
Mediterian, din Lacul codrilor albastru
Thais; Nuferi galbeni îl
Franz Liszt încarcă;
Liebestraum Tresărind în cercuri
albe
El cutremură o barcă.

Şi eu trec de-a lung de


maluri,
Parc-ascult şi parc-
aştept
Ea din trestii să răsară
Şi să-mi cadă lin pe
piept;

Să sărim în luntrea
mică,
Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână
Autor: Petre Vulcănescu cârma,
Şi lopeţile să-mi scape;

Să plutim cuprinşi de
farmec
1. Analizati liric/descriptiv chipul Sub lumina blândei
angelic al femeii in creatia eminesciana lune -
din trei puncte de vedere: pictura, Vântu-n trestii lin
muzica si literatura foşnească,
Undoioasa apă sune!

Dar nu vine...
Singuratic
În zadar suspin şi sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de
nufăr.

S-ar putea să vă placă și