1.

MĂSURAREA LUNGIMILOR PRIN METODE DE MĂSURARE

ABSOLUTĂ

1.1 Consideraţii teoretice

Metoda absolută de măsurare este întotdeauna însoţită de

evaluarea întregii mărimi care se măsoară cu ajutorul unui instrument,
aparat sau măsură. Deci, valoarea mărimii măsurate se determină în
raport cu originea (cota zero).
Pentru măsurări absolute se pot folosi: rigle gradate, şublere,
micrometre, microscopul de atelier, aparate de măsurat lungimi tip Abbe
etc.

1.2 Scopul lucrării

Lucrarea îşi propune să formeze la studenţi deprinderea de a

măsura corect anumite dimensiuni cu ajutorul şublerelor şi micrometrelor
şi să determine măsura în care valorile efective ale dimensiunilor se
încadrează în cele prescrise de către proiectant (fig. 1.9).

1.3 Instrumentele folosite

1.3.1 Şublere
Şublerul este un instrument de măsurare constituit dintr-o riglă
gradată şi un cursor cu sistem de citire cu vernier (fig. 1.1), cu cadran
(fig. 1.2) sau cu sistem electronic cu afişare numerică (fig. 1.3).
Principiul de măsurare cu şublerul se bazează pe utilizarea
vernierului. Vernierul este o scară gradată suplimentară cu ajutorul căreia
se măreşte precizia de citire a fracţiunilor de diviziune de pe scara
gradată principală a şublerului.
Între indicii metrologici ai şublerului există următoarele relaţii:
vv = γ .vr − i , (1.1)
vr
n= , (1.2)
i
l = n.vv = n(γ .vv − i ) , (1.3)

13

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 în care vr este diviziunea (şi valoarea diviziunii) de pe riglă în mm; vv -
diviziunea de pe vernier, în mm; i – valoarea diviziunii vernierului
(precizia de măsurare a şublerului), în mm; n – numărul de diviziuni de
pe vernier; l – lungimea vernierului, în mm; γ - modulul vernierului.

Fig.1.1 – Şubler universal cu vernier

Fig.1.2 – Şubler universal cu cadran

Fig.1.3 – Şubler de exterior şi de interior cu afişare numerică

Valoarea dimensiunii măsurate D, în mm, se poate stabili cu

ajutorul relaţiei:

14

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 D = m.vr + k .i , (1.4)
în care m este numărul reperului de pe riglă aflat cel mai aproape de
reperul 0 (zero) al vernierului, în partea stângă a acestuia; k – numărul
acelui reper de pe vernier care se află în prelungirea unui reper de pe
scara gradată principală.
Conform STAS 1373/1-87 şublerele se clasifică după următoarele
criterii:
a) după destinaţie

şublere de exterior şi interior cu şi fără tijă de adâncime;

şublere de adâncime (fig. 1.4);

şublere de trasaj (fig. 1.5);

şublere pentru roţi dinţate;

şublere pentru canale.

Fig.1.4 - Şubler de adâncime

Fig.1.5 – Şubler de trasaj

b) după limita superioară de măsurare (L): şublere cu L=150; 200;

300; 500; 800; 1000; 1500; 2000 mm;
c) după valoarea diviziunii vernierului (i) sunt şublere cu i = 0,1;
0,05; 0,02 mm.
15

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Şublerul cu patru ciocuri de măsurare şi tijă de adâncime (fig. 1.1)
este constituit din rigla gradată 1 cu două ciocuri de măsurare 5 şi 10,
cursorul cu ciocurile 6 şi 9, vernierul 3 şi şurubul de blocare 4 al
cursorului. Cu ajutorul ciocurilor 5 şi 6 se măsoară dimensiuni exterioare
I, cu ciocurile inverse 9 şi 10 dimensiuni interioare II (se porneşte citirea
de la reperul zero), iar cu ajutorul tijei 11 adâncimi III.
Şublerul de adâncime (fig. 1.4) este utilizat pentru măsurarea
adâncimii unor cavităţi, a unor canale, a unor găuri înfundate etc. şi se
compune din rigla 1, cursorul 2 cu vernierul 3 şi şurubul de blocare 4.
Şublerul de trasaj (fig. 1.5) este folosit în atelierele mecanice
pentru lucrările de trasaj sau la măsurarea înălţimilor, fiind compus din
rigla 1 fixată în talpa 2 şi din cursorul 3, pe care este trasată scara
vernierului şi care face corp comun cu vârful de trasaj 4. Pentru a realiza
un reglaj fin, la cursorul principal 3 se asociază şi cursorul suplimentar 5
prevăzut cu şurub de avans fin.

1.3.2 Micrometre

Micrometrul este un mijloc de măsurare universal cu şurub

micrometric care transformă deplasările unghiulare în deplasări liniare.
Deplasările liniare L sunt proporţionale cu pasul p şi unghiul de
rotire ϕ (în radiani) al şurubului micrometric, conform relaţiei:
ϕ
L = p. , (1.5)
2π
Valoarea diviziunii micrometrului i (pe scara gradată circulară) se
determină cu relaţia:
p
i= , (1.6)
nd
în care p este pasul şurubului micrometric, în mm; (de regulă p = 0,5
mm); nd - numărul diviziunilor pe scara gradată circulară de pe tambur;
(de regulă nd = 50 diviziuni).
Înlocuind în relaţia (1.6) se obţine i = 0,01 mm (precizia de citire a
micrometrului).
Se deosebesc: micrometre de exterior (fig. 1.6, a), micrometre de
interior (fig. 1.7), micrometre de adâncime (fig. 1.8) şi micrometre
speciale. Din categoria micrometrelor speciale fac parte: micrometre
pentru roţi dinţate, filete, ţevi, tablă, sârmă etc.
Micrometrul de exterior (SR ISO 3611:1996), utilizat la măsurarea
dimensiunilor exterioare, este format din: corpul sau potcoava 1, nicovala
2, tija micrometrică 3, dispozitivul de blocare 4 utilizat la blocarea tijei

16

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 micrometrice în scopul efectuării unei citiri mai comode a valorii, tamburul
gradat 6 şi mecanismul de limitare a forţei de măsurare 7. Pe bucşa 5, de
o parte şi de alta a unei linii de pe generatoare, sunt trasate două scări
milimetrice decalate cu 0,5 mm, iar pe partea conică a tamburului 6 sunt
trasate 50 de diviziuni care formează scara gradată circulară.

Fig.1.6 – Micrometrul de exterior

Dimensiunea măsurată se citeşte astfel: milimetrii întregi pe scara

numerotată şi jumătăţile de milimetri pe scara nenumerotată de pe
bucşa 5, folosind ca indice de referinţă marginea tamburului 6, iar
subdiviziunile milimetrice mai mici de 0,5 mm pe scara gradată circulară,
folosind ca indice linia scării gradate longitudinal. În exemplul din fig. 1.6
b, valoarea citită este 12+0,36=12,36 mm, iar în exemplul din fig. 1.6 c,
valoarea citită este 7+0,5+0,33=7,83 mm.
Domeniul de măsurare al micrometrului de exterior este de 25
mm, cu limitele: 0-25 mm; 25-50 mm ş.a.m.d. până la 475-500 mm.
Micrometrul de interior cu bacuri (plunjere) (fig. 1.7), utilizat la
măsurarea dimensiunilor interioare, este alcătuit din două părţi principale:
capul de măsurare 1 şi capul micrometric format din bucşa cilindrică 2 cu
tamburul 3 şi mecanismul de limitare a forţei de măsurare 4. Rotind de
acest mecanism, tija micrometrică 5 apasă pe tija intermediară 6,

17

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 prevăzută cu o suprafaţă conică, iar aceasta apasă simultan spre
exterior, de-a lungul axei lor, cele 3 plunjere 7, aducându-le în contact cu
suprafaţa alezajului măsurandului M. Arcul elicoidal 8 menţine contactul

Fig.1.7 - Micrometrul de interior cu Fig.1.8 – Micrometrul

bacuri autocentrante de adâncime
dintre fiecare plunjer şi tija 6 şi îl aduce în poziţia iniţială (strâns) când tija
micrometrică este rotită în sens invers.

Acest tip de micrometru are un vernier cu 5 diviziuni cu ajutorul

căruia se citesc fracţiunile diviziunilor scării sutimilor de milimetru cu o
precizie de 0,2 µm.
Micrometrul de interior cu bacuri (denumit de întreprinderea
constructoare “Aparat de măsurat alezaje cu citire directă”) este livrat în

18

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 truse care cuprind 3 sau 4 micrometre, un prelungitor care se poate
monta între cele 2 părţi principale ale micrometrului în cazul măsurării
alezajelor lungi şi un set de calibre inel pentru verificarea micrometrului
din trusă.
După valoarea diviziunii (i ) se deosebesc micrometre de interior
cu i = 0,01 mm, i = 0,005 mm, i = 0,002 mm.
În afară de micrometrul de interior prezentat se mai execută şi
alte variante constructive: micrometrul tip vergea, micrometrul cu fălci
etc.
Micrometrul de adâncime (fig. 1.8) este utilizat la măsurarea
distanţei dintre două suprafeţe. Se compune din talpa 1 (cu suprafaţa de
măsurare care vine în contact cu una din suprafeţele măsurandului M),
bucşa gradată 2, tamburul 3, dispozitivul de limitare a forţei de măsurare
4 şi tija şurubului micrometric 5, care vine în contact cu cealaltă suprafaţă
a măsurandului, direct sau prin intermediul tijei amovibile 6. Acest
micrometru se livrează în truse care cuprind patru tije amovibile ce
acoperă domeniul de măsurare de la 0 la 100 mm.

1.4 Desfăşurarea lucrării

Pentru piesa din fig. 1.9 se vor determina valorile efective la câte
o dimensiune exterioară, interioară şi de adâncime utilizând aparatura
indicată în lucrare.

1.4.1 Măsurarea dimensiunilor cu şublerul

Se măsoară cu şublerul dimensiunile exterioară φ 600− 0,74 ,
dimensiunea interioară φ 260+0,52 şi adâncimea 140+0,7 , rezultatele fiind
trecute în FRL (tabelul 1.1). În cadrul acestei lucrări se va face o singură
determinare pentru fiecare dimensiune, considerându-se că erorile de
măsurare sunt mai mici decât erorile limită ale aparatelor de măsurare
folosite, corespunzătoare claselor lor de precizie.
Înainte de efectuarea măsurărilor se controlează dacă şublerul
are eroare de măsurare. În acest scop, după deblocarea şurubului 4, se
deplasează cursorul până când suprafeţele active ale ciocurilor 5 şi 6
sunt aduse în contact. În această poziţie a ciocurilor reperul zero de pe
vernier trebuie să se suprapună pe reperul zero al scării gradate de pe
riglă, caz în care eroarea de măsurare este minimă. De asemenea, este
necesar ca suprafeţele active ale ciocurilor să se afle în contact pe toată
lungimea lor.
În vederea măsurării dimensiunilor cilindrice exterioare (fig. 1.1, I)
şi interioare (fig. 1.1, II), şublerul se aduce într-un plan perpendicular pe

19

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 axa suprafeţei supuse măsurării şi se deplasează cursorul până când
ciocurile vin în contact cu aceasta. Se blochează cursorul, se citesc
diviziunile pe scara riglei şi pe vernier şi se determină valoarea
dimensiunii măsurate cu relaţia (1.4). Rezultatul se trece în FRL (tabelul
1.1).
Dacă în cazul utilizării şublerului la măsurarea dimensiunilor
interioare se folosesc ciocurile utilizate şi la măsurarea dimensiunilor
exterioare, pentru stabilirea dimensiunii interioare măsurate, la citirea
efectuată pe riglă şi vernier, se adaugă 10 mm, valoare ce reprezintă
grosimea ciocurilor.
La măsurarea adâncimilor
(fig. 1.1, III) se aduce capul riglei 1
în contact cu suprafaţa care este
bază de cotare pentru dimensiunea
de măsurat şi se deplasează
cursorul până când tija 11 vine în
contact cu cealaltă suprafaţă. Rigla
gradată 1 trebuie să fie paralelă cu
dimensiunea de măsurat pentru a
elimina erorile de măsurare. Se
citesc diviziunile scărilor riglei şi
vernierului şi rezultatul se trece în
FRL (tabelul 1.1).

Fig.1.9 – Piesa de măsurat

1.4.2 Măsurarea dimensiunilor cu micrometrul de exterior

Cu micrometrul de exterior se măsoară dimensiunea φ 480− 0,1 .
Înainte de măsurare fiecare micrometru care se foloseşte trebuie
controlat pentru a se constata dacă este reglat la zero. Pentru aceasta, la
micrometrul cu limitele 0…25 mm, se aduc în contact suprafeţele de
măsurare ale tijei micrometrice şi nicovalei, utilizând dispozitivul de
limitare a forţei de măsurare 7. Apoi se observă dacă reperul zero de pe
scara circulară a tamburului coincide cu indicele ei de referinţă şi dacă
marginea conică a tamburului se află pe reperul zero al scării milimetrice
de pe bucşa 5. Dacă nu se obţine această coincidenţă, trebuie ca
micrometrul să fie reglat la zero de către personalul tehnic de specialitate
al laboratorului.
Pentru controlul şi reglarea micrometrelor cu limita inferioară de
măsurare de 25 mm sau cu un multiplu de 25 mm se folosesc etaloane

20

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 de verificare existente în trusa micrometrelor şi care au lungimea egală
cu limita inferioară de măsurare a micrometrului respectiv. Controlul se
realizează asemănător, etalonul fiind aşezat între tija micrometrică şi
nicovală.
Pentru măsurarea cu micrometrul se procedează astfel: rotind
şurubul 6, se deplasează axial tija micrometrică 3 până în poziţia în care
piesa de măsurat se poate introduce uşor între suprafeţele de măsurare
ale tijei şi nicovalei 2 (fig. 1.6, a). Rotind tamburul 6 în sensul înşurubării,
prin intermediul mecanismului 7, se aduc suprafeţele active ale
micrometrului în contact cu suprafaţa piesei supusă măsurării.
Utilizarea mecanismului de limitare a forţei de măsurare 7 asigură
o constantă a micrometrului şi înlătură erorile de măsurare ce apar
datorită variaţiei acestei forţe.
În momentul strângerii, tija micrometrică trebuie să fie
perpendiculară pe suprafaţa piesei care se măsoară, iar la suprafeţele
cilindrice, în plus, trebuie găsit diametrul acestora prin trecerea piesei
printre suprafeţele active ale micrometrului. În poziţia arătată a
micrometrului şi după strângerea corespunzătoare a tijei micrometrice pe
suprafaţa piesei, aceasta se blochează cu ajutorul dispozitivului 4.
Se execută citirea scărilor gradate ale micrometrului conform
indicaţiilor date mai sus (paragraful 1.3.2) şi conform exemplelor de citire
(fig. 1.6, b şi c). Rezultatele se trec în FRL (tabelul 1.2).

1.4.3 Măsurarea dimensiunilor cu micrometrul de interior

Cu micrometrul de interior se măsoară dimensiunea φ 4600,062
după schema din fig. 1.7 şi rezultatele se trec în FRL (tabelul 1.2).
Verificarea reglării la zero a micrometrului de interior cu bacuri
autocentrante se face cu ajutorul etalonului de verificat existent în trusa
micrometrului şi corespunzător domeniului de măsurare al acestuia.
La măsurarea cu micrometrul de interior cu bacuri autocentrante,
tija micrometrice trebuie să fie coaxială cu alezajul care se măsoară.
Citirea diviziunilor pe scările gradate se face asemănător cu citirea
diviziunilor la micrometrele de exterior, cu deosebirea că scara
milimetrică este numerotată de la dreapta la stânga şi, ca urmare,
diviziunile care reprezintă valoarea în milimetri a dimensiunii măsurate
sunt acoperite de tamburul micrometrului.

1.4.4 Măsurarea dimensiunilor cu micrometrul de adâncime

Cu ajutorul micrometrului de adâncime se măsoară dimensiunea
120+0,07 după schema din fig. 1.8.

21

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 Verificarea reglării la zero a micrometrului de adâncime se face
cu ajutorul calelor plan-paralele şi a unui platou de măsurare. Se
formează un bloc de cale egal cu limita minimă a domeniului de
măsurare al micrometrului şi se aşază cu una din suprafeţele de
măsurare pe suprafaţa platoului. Micrometrul de adâncime se aşază cu
suprafaţa de măsurare a corpului pe suprafaţa superioară a blocului de
cale şi se roteşte tamburul, prin intermediul mecanismului de limitare a
forţei de măsurare, până când tija micrometrică vine în contact cu
suprafaţa platoului. Pe scara milimetrică şi scara sutimilor de milimetri
trebuie să se citească reperul zero.
Pentru măsurarea dimensiunii, micrometrul se aşază ca în fig.
1.8, citirea scărilor gradate făcându-se asemănător cu citirea scărilor
gradate la micrometrele de interior. Rezultatele se trec în FRL (tabelul
1.2).

1.5 Prelucrarea rezultatelor şi concluzii

După efectuarea măsurărilor se compară fiecare dimensiune

efectivă (măsurată) cu dimensiunile limită prescrise şi se formulează
concluzii cu privire la precizia dimensională a elementului măsurat. Piesa
se consideră bună funcţional (din punct de vedere al dimensiunii care se
măsoară) dacă se respectă relaţiile:
d min ≤ d ef ≤ d max → pentru dimensiuni interioare (alezaje) şi
Dmin ≤ Def ≤ Dmax → pentru dimensiuni exterioare (arbori)
în care:
d min = N + ai ; Dmin = N + Ai ;
d max = N + as ; Dmax = N + As ;
unde N reprezintă dimensiunea nominală prescrisă, în mm; Ai, ai sunt
abaterile limită inferioare prescrise şi As, as – abaterile limită superioare
prescrise dimensiunii nominale N, în mm.
Se vor formula comparativ concluzii cu privire la precizia de
măsurare a instrumentelor folosite.

22

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.

 FIŞA PENTRU REZULTATELE LUCRĂRII NR. 1

1. Scheme de măsurare cu şublerul şi cu micrometrele de exterior, de

interior şi adâncime, cu precizarea părţilor lor componente.

2. Datele prescrise şi rezultatele măsurării cu şublerul.

Tabelul 1.1
Dimensiunea Dimensiunea Concluzii cu
Felul prescrisă cu Dimensiunile limită efectivă privire la
dimensiunii abaterile prescrise [mm] (măsurată) dimensiune
limită [mm] dmin dmax [mm]
Exterioară
Interioară
Adâncime

3. Datele prescrise şi rezultatele măsurării cu micrometrul

Tabelul 1.2
Dimensiunea Dimensiunea Concluzii cu
Felul prescrisă cu Dimensiunile limită efectivă privire la
dimensiunii abaterile prescrise [mm] (măsurată) precizia
limită [mm] dmin dmax [mm] dimensiunii
Exterioară
Interioară
Adâncime

4. Concluzii cu privire la precizia instrumentelor folosite şi la precizia

dimensiunilor măsurate.

23

Please purchase 'PDFcamp Printer' on http://www.verypdf.com/ to remove this message.