COLEGIUL AGROINDUSTRIAL UNGHENI

Fisa instructivă nr. 2

Unitatea de curs Cercetări de marketing
Unitatea de învățare Metodele de culegere și analiză a informațiilor
Unitatea de conținut
Determinarea dimensiunii eşantionului.
Elaborarea schemelor de proiectare a experimentelor.
Analiza de regresiei de corelaţ ie a informațiilor în cercetări de marketing.
Desfăşurarea unui sondaj de piaţă.
Elaborarea unui chestionar de ancheta privind lansarea unui produs nou pe piaţă.
Locul de lucru Cabinet
Durata 90 min / 90 min / 90 min / 90 min.
Obiectivul dominant dezvoltarea competentei privind determinarea dimensiunii esantionului, desfășurarea unui sondaj,
elaborarea unui chestionar de anchetă.
Unități de competență
O1. A defini notiunea de eşantion
O2. A identifica metoda de calcul a dimensiunii eşantionului
O3. A desfăşura un sondaj
O4. A elabora un chestionar de anchetă.
O4. A formula concluzii privind rezultatele obtinute.
Utilarea locului de lucru
 Rechizite scolare;
 Fisa instructiva nr.2
Bibliografie
1. POP, Al. Nicolae. Marketing. Bucureşti: EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, RA., 1997. 167p. ISBN
973-30-5164-0.
2. MUNTEANU, Vasile. ş. a. Marketing pentru toţi. Chişinău: Editura Uniunii Scriitorilor, Editura „Meridianul
28”, 1996. 276p. ISBN 5-86892-360-X.
3. DIACONESCU, Mihai. Marketing. Bucureşti: Editura Universitară, 2005. 223p. ISBN 973-7787-51-X.
4. PETROVICI, S.; BELOSTECINIC, Gr. Marketing. Chisinau: editura UNIVERSITAS, A.S.E.M., 1998. 380p.
ISBN 9975 – 9541 – 0 – 3.
5. BRUHN, Manfred. Marketing. Bucureşti, : Editura Economică, 1999. 318p. ISBN 973-590-141-2.
Cerintele securitatii muncii si protectiei utilajului
In timpul lucrului eleva(ul) va respecta cerintele instructiunii cu privire la protectia muncii in cabinetul de studiu,
inclusiv:
- sa nu fie deranjati ( cu vorba sau cu fapta ) cei prezenti;
- locul de lucru nu va fi parasit fara voia profesorului;
- lucrarea se va indeplini conform cerintelor lucrarii practice.
Intemeieri teoretice
Dupa precizarea obiectelor anchetei se procedeaza la stabilirea esantionului, care se refera la marimea si structura acestuia,
care se refera la marimea si structura acestuia, astfel incit sa fie reprezentatin in raport cu colectivitatea generala. Dimensiunea
si strucura esantionului trebuie sa satisfaca conditia de baza: reprezentativa esantionului in raport cu colectivitatea generala
studiata.In acest scop se folosesc diverse metode de esantionare : fixa, secventionala, simpla, sistematica, de grup.etc.
Dimensiunea esantionului depinde de urmatorii factori:
 gradul de omogenitate a colectvitatii generale
 gradul de precizie a rezultatelor obtinute din cercetare
 probabilitatea garantiei rezultatelor obtinute.
Formula statistica de determinare a dimensiunii unui esantion reprezentativ este:
n= {t*t * p(1-p)}/ delta w*w,
n – marimea esantionului;
t – coeficientul corespunzator probabilitatii de garantare a rezultatului;
p – proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata;
delta w – eroarea limita acceptabila.
Sarcina de lucru
1. Reactualizarea conostintelor teoretice referitoare la dimensionarea esantionului 10 min
2. Rezolvarea situatiilor de probleme propuse 65 min
4. Prezentarea, controlul si sustinerea darii de seama 10 min
5. Analiza gradului de atingere a obiectivelor 5 min.
Succesiunea si continutul indeplinirii sarcinilor
Explicaţi termenii cheie:
Informaţie

Fiecare dintre elementele noi, în raport cu cunoștințele prealabile, cuprinse în semnificația unui
simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicație a unui
instrument etc.). 
Sondaj

Sondajele sunt un instrument prin care se cer opiniile membrilor comunității în privința unui articol, a unui utilizator,
a unei politici etc. Sondajele nu sunt un instrument de luare a deciziilor, iar numărul de opinii exprimate de o parte sau
alta nu poate duce automat la o decizie. Totuși, sondajele pot fi utile în procesul de luare a unei decizii dacă sunt
urmate de discuții care să ducă la atingerea unui consens.

Anchetă

Ancheta presupune culegerea unor informaţii care sunt “furnizate” de către purtătorii lor, utilizând ca instrument de
culegere a datelor chestionarul.

1. Enumerați metodele de culegere a informațiilor

 Investigarea surselor de date statistice:

- reprezintă punctul de pornire pentru orice cercetare de marketing;
- reprezintă o cercetare de birou, ce apelează la date din surse secundare (care suntinformaţii obţinute pentru alte
scopuri decât cel al cercetării în cauză), care pot fi surseinterne sau externe întreprinderii

 Cercetarea direct
de obicei, ia forma unor investigaţii selective.
Din categoria cercetării directe de natură totală fac parte: recensământul şi cercetările demarketing realizate pe piaţa
bunurilor de producţie, înfăptuite în ramuri cu număr redusde agenţi economici

 Experimentul
constituie o metodă de studiere a fenomenelor de marketing
capabilă să ofere o cantitate mare de informaţii cu grad ridicat de certitudine şi cu costuri
relativ reduse. Utilizat iniţial în domeniul ştiinţelor naturii, experimentul a început să fie
utilizat pentru obţinerea de informaţii necesare fundamentării acţiunilor de marketing după
anul 1960.

 Simularea
constituie o modalitate de obţinere a informaţiilor utilizată în cercetările
de marketing, care permite: înţelegerea evoluţiei fenomenelor de marketing, previzionarea
acestora, identificarea şi măsurarea relaţiilor de cauzalitate dintre variabilele investigate, a
modalităţii de desfăşurare concretă a acestor fenomene prin intermediul experimentelor de
marketing.

2. Enumerați metodele de cercetare direct și definițile

 Eşantionarea
Se numeşte eşantion sau colectivitate de selecţie colectivitatea parţială ce se extrage dintr-o populaţie numeroasă
(colectivitatea / populaţia cercetată), unităţile cuprinse în colectivitatea parţială fiind cele de la care se culeg datele.

 Sondajele
sunt un instrument prin care se cer opiniile membrilor comunității în privința unui articol, a unui utilizator, a unei
politici etc. Sondajele nu sunt un instrument de luare a deciziilor, iar numărul de opinii exprimate de o parte sau alta
nu poate duce automat la o decizie. Totuși, sondajele pot fi utile în procesul de luare a unei decizii dacă sunt urmate de
discuții care să ducă la atingerea unui consens.

 Ancheta
presupune culegerea unor informaţii care sunt “furnizate” de către purtătorii lor, utilizând ca instrument de culegere a
datelor chestionarul.

3. Enumerați metodele de analiză a informațiilor.

Masurarea reprezinta procesul de exprimare simbolica, numerica a gradului in care un obiect, sau fenomen
poseda o anumita caracteristica sau proprietate. Atunci cand intre simbolurile obtinute exista relatii
asemanatoare cu relatiile dintre caracteristicile si (sau) proprietatile obiectului supus investigatiei se poate
spune ca obiectivul procesului de masurare a fost realizat.
Instrumentul cu ajutorul caruia se realizeaza masurarea poarta denumirea de scala. 
Scala nominala, primul tip de scala neparametrica, este cea mai elementara din punct de vedere al capacitatii
de masurare si cea mai putin restrictiva din punct de vedere statistico-matematic. Ea permite clasificarea
subiectilor cercetati in doua sau mai multe grupe, ai caror membri difera dupa proprietatea ce a fost scalata,
fara sa duca si la realizarea unei ordonari a acestora in functie de intensitatea proprietatilor fenomenului studiat
sau la masurarea distantelor care ii separa.
Scala ordinala, al doilea tip de scala neparametrica, permite ordonarea variantelor cercetate (de exemplu,
patru produse) in functie de un anumit criteriu (preferinta), folosindu-se valori ordinale: primul, al doilea, al
treilea etc. Aceasta scala nu permite insa evaluarea distantelor dintre variante.

Scala interval, prima dintre cele doua tipuri de scale metrice, se bazeaza pe utilizarea unor unitati de masura,
egale, care fac posibila stabilirea nu numai a ordinii variantelor analizate, ci si a distantelor dintre ele. Aici, atat
semnificatia punctului zero (originea) cat si marimea unitatii de masura sunt stabilite de catre cercetator
(exemplele cele mai tipice le reprezinta cunoscutele scale Fahrenheit si Celsius pentru masurarea temperaturii:
punctul zero al fiecareia din cele doua scale are semnificatii diferite).

Scala proportionala este cea mai sofisticata dintre toate tipurile de scale. Ca si scala interval, ea este
impartita in intervale egale, fiecareia corespunzandu-i un anumit numar, dar ea are un zero unic. Diferitele
unitati de masura pentru exprimarea vanzarilor, lungimii, greutatii, volumului, vitezei etc., sunt exemple de
scale proportionale; originea scalei pentru masurarea lungimii, de pilda, are aceeasi semnificatie, indiferent
daca unitatea este metrul sau yardul.

Problema 1
Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva desfasurata in rindul salariatilor unei societati
comerciale, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 0,94, coeficientul corespunzator acestei
probabilitati este 1,95; eroarea limita admisa este de 3%?

Se da:
t-1,95 n=t^2*p*(1-p)=1,95^2*0,94(1-0,94)=238pers Raspuns=238pers
p-0,94 ▲ W^2 0,03^2
▲ W-3%
n-?

Problema 2
Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva cu privire la preferintele si comportamentul
turistilor legate de petrecerea vacantei la munte, atat vara, cat si iarna, in conditiile in care probabilitatea de garantare a
rezultatelor este de 0,93, coeficientul corespunzator acestei probabilitati este 1,94; eroarea limita admisa este de 2% si structura
populatiei din punt de vedere al virstei este urmatoarea : 55% femei si 45% barbati?

Se da:
t-1,94 n=t^2*p*(1-p)=1,94^2*0,93(1-0,93)=612pers Raspuns=612pers , 337 F , 275 B
p-0,93 ▲ W^2 0,02^2
▲ W-2% F=612*0,55=337p B=612*0,45=275p
F-55%
B-45%
n-?

Problema 3
Se considera un sondaj, care se realizeaza pe un esantion de 384 de persoane. Probabilitatea de garantare a rezultatelor este de
91%. Proportia componentelor din esantion care au caracteristica cercetata este p=0,5. Sa se determine eroarea de esantionare.

Se da:
n=384 ▲ W=t^2*p*(1-p)=0,91^2*0,5(1-0,5)=2,32% Raspuns=2,32%
p-0,5 n 384
t=0,91
▲ W-?

Problema 4
Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva desfasurata in rindul salariatilor unei societati
comerciale, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 0,99, coeficientul corespunzator acestei
probabilitati este 1,96; eroarea limita admisa este de 4%?

Se da:
t-1,96 n=t^2*p*(1-p)=1,96^2*0,99(1-0,99)=24pers Raspuns=24pers
p-0,99 ▲ W^2 0,03^2
▲ W-4%
n-?

Problema 5
Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva desfasurata in rindul salariatilor unei societati
comerciale, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 0,97, coeficientul corespunzator acestei
probabilitati este 1,93; eroarea limita admisa este de 2,5%?

Se da:
t-1,93 n=t^2*p*(1-p)=1,93^2*0,97(1-0,97)=173pers Raspuns=173pers
p-0,97 ▲ W^2 0,03^2
▲ W-2.5%
n-?

Problema 6
Care este dimensiunea esantionului ce va fi utilizat intr-o cercetare selectiva desfasurata in rindul salariatilor unei societati
comerciale, in conditiile in care probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 0,98, coeficientul corespunzator acestei
probabilitati este 1,94; eroarea limita admisa este de 3,5%?

Se da:
t-1,94 n=t^2*p*(1-p)=1,94^2*0,98(1-0,98)=60pers Raspuns=60pers
p-0,98 ▲ W^2 0,03^2
▲ W-3,5%
n-?

Problema 7
O întreprindere comercială urmărește să testeze efectul pe care reducerile de preț le au asupra vânzărilor. În acest sens s-au
selectat în mod aleator 35 unităţi, situate în 4 localităţi, asupra cărora urmează să se aplice factorul experimental, cu intensităţi
diferite în fiecare dintre localităţile selectate (în prima localitate nu se acordă reduceri de preţ, iar în localităţile II, III şi IV s-au
practicat reduceri de preţ cu 10%, cu 20% şi, respectiv, cu 30%). Tratamentele experimentale au fost administrate timp de o
lună, după care au fost înregistrate vânzările realizate în cele 35 unităţi experimentale. Se consideră o probabilitate de garantare
a rezultatelor de 99%. Rezultatele experimentului se prezintă astfel:
Nr. unităților Desfaceri realizate într-o lună (milioane u.m.)
Localitatea I Localitatea II Localitatea III Localitatea IV
1 24 44 51 56
2 23 23 33 53
3 21 45 64 49
4 34 26 24 32
5 32 31 32 29
6 16 37 31 51
7 11 11 45
8 25 47
9 36 49
10 33
11 26
12 21
13 34
Total 336 217 376 270
Analizați și interpretați datele.
n,j n
1) Determinati variatia totala: ST=∑ ∑
i=1 j=1

y^2=24^2+23^2+21^2+34^2+32^2+16^2+11^2+25^2+36^2+33^2+26^2+21^2+24^2+44^2+23^2+45^2+26^2+31^2+37
^2+11^2+51^2+33^2+64^2+24^2+32^2+31^2+31^2+45^2+47^2+49^2+56^2+53^2+49^2+32^2+29^2+51^2=46797
(336+217+376+270)^2/35=41074,31
St=46797-41074,31=5722,69

2) Determinam variatia sub influenta primului factor

336^2/13=8684,3
217^2/7=6727
376^2/9=15708,44
270^2/6=12150

S=8684,3+6727+15708,44+12150=43269,74
Str=43269,74-41074,31=2195,43

3) Determinam eroarea exp.

Se=5722,69-2195,43=3527,26

4) Verificam rez. Obtinute cu ajutorul testului Fisher

Fc=(Str/(r-1))/(Se/(n-r)))=(2195,43/(4-1))/(3527,26/(35-4))=731,81/113,78=6.43

Ftabelar=4,51

Concluzie: Deoarece Fc este mai mare decat Ftabelar ipoteza nula se respinge deci reducerile de pret au o influenta
semnificativa asupra volumurilor vanzarilor

Problema 8
O societate comercială cu amănuntul a organizat un experiment prin care a urmărit să identifice efectul pe care serviciile post-
vânzare le au asupra desfacerilor. Se consideră că atât localitatea în care este amplasată unitatea comercială cât şi perioada din
cursul lunii pot avea influenţă asupra rezultatelor cercetării (pot influenţa vânzările). De aceea, s-a optat pentru o proiectare a
experimentelor cu ajutorul pătratului latin, variabilele independente a căror control se exercită fiind “localitatea” şi “timpul”. În
acest sens au fost selectate aleator 4 magazine, amplasate în 4 localităţi. Experimentul a durat 4 săptămâni, în fiecare
săptămână oferindu-se un anumit tip de serviciu post-vânzare (A, B, C sau D) în magazinele din cele 4 localităţi (respectiv, în
fiecare magazin s-a oferit, succesiv, fiecare dintre serviciile post-vânzare testate, acelaşi serviciu post-vânzare nefiind
administrat decât într-un singur magazin în cadrul aceleaşi săptămâni). Rezultatele experimentului se prezintă astfel:
Localitatea Săptămâna Total
I II III IV
I 43 A 37 B 36 C 33 D 149
II 38 B 23 C 38 D 56 A 155
III 27 C 32 D 49 A 41 B 149
IV 27 D 53 A 28 B 29 C 137
Total 135 145 151 159 590
Analizați și interpretați rezultatele.

1) Determinam variatia totala

∑y^2=43^2+37^2+36^2+33^2+38^2+23^2+38^2+56^2+27^2+32^2+49^2+41^2+27^2+53^2+28^2+29^2=
23154

∑y^2/r^2= (590)^2/4^2=21756,25
St=23154-21756,25=1397,75
Str=22815,5-21756,25=1059,25

2) Determinam infl.

ST=Sr+Sc+Str+Se

Sr=∑ (∑y)^2/r=149^2/4+155^2/4+149^2/4+137^2/4=21799 Sr=21799-21756,25=42,75

Sc=∑ (∑y)^2/r-(∑y)^2/r2=135^2/4+145^2/4+151^2/4+159^2/4=21833 Sc=21833-21736,25=76,75
Str=∑y^2/r=(43+53+49+56)^2+(38+37+28+41)^2+(27+23+36+29)^2+(27+32+38+33)^2/4=22815,5
Str=22815,5-21756,25=1059,25

Eroarea
Se=1397,75-42,75-76,75-1059,25

Fishber:

Fctr=(Str/r-1)/(Se/(r-1)(r-2)=9,67
Fcr=(Sr/r-1)/(Se/(r-1)(r-2)=0,39
Fcc=(Sc/r-1)/(Se/(r-1)(r-2)=0,70

Concluzie: In urma calculelor efectuate in probl. de mai sus , comparand datele calculate cu cele tabelare
obtinem Fc=9,67 mai mare decat
F1=4,76 , deci rezulta ca ipoteza se respinge , deci Fr=0,39 si Fc=0,70 nu ai inf. semnificativa

Problema 9
Se cunosc următoarele date referitoare la vânzările realizate, cheltuielile promoţionale precum şi efectivul personalului de
distribuţie, la nivelul celor şase unităţi comerciale ale unei întreprinderi:
Nr. unitate comercială Vânzări (mii u.m.) Cheltuieli prompționale (mii Efectivul personalului de
u.m.) distribuție (pers.)
I 45 5,2 115
II 52 6,2 122
III 58 6,8 146
IV 64 6,3 143
V 62 8,1 158
VI 78 8,8 162
Total
Se doreşte a se cunoaşte legătura care există între cele trei variabile de marketing prin metoda de analiza de regresie și corelație
multifactorială. Reprezentați grafic această dependență.

chelt

5
0 40 50 60 70 80
Vanzarile

pers

170

160

150

140

130

120
 110
0 40 50 60 70 80
vanzarile
y=a+b1x1+b2x2+E

Nr.crt. y x1 x2 X1 X2 X1y X2y X12 X 22 X1 X2

I 45 5,2 115 -1,7 -26 -76,5 -1170 2,89 676 44,2
II 52 6,2 122 -0.7 -36,4 -36,4 -988 0,49 361 13,3
III 58 6,8 146 -0,1 5 -5,8 290 0,01 25 -0,5
IV 64 6,3 143 -0,6 2 -38,4 128 0,36 4 -1,2
V 62 8,1 158 1,2 17 74,4 1054 1,44 289 20,4
VI 78 8,8 162 1,9 21 148,2 1638 3,61 441 39,9
Total 359 41,4 846 - - 65,5 952 8,8 1796 116,1

B1=65,5*1796-952*116,1/8,8*1796-(116,1)^2=3,06
B2=952*8,8-65,5*116,1/8,8*1796-(116,1)^2=0,33

A=59,83-3,06*6,9-0,33*141=-7,81
y=a+b1x1+b2x2+E
y=-7,81+3,06x1+0,33x2+E

Nr.crt. y x1 x2 Y (Yi-ymed)2 ( yi-ymed)2 (yi-Yi)2

I 45 5,2 115 46,05 189,89 219,93 1,1
II 52 6,2 122 51,42 70,73 61,31 0,34
III 58 6,8 146 61,18 1,8 3,35 10,11
IV 64 6,3 143 58,66 1,37 17,39 28,52
V 62 8,1 158 69,12 86,12 4,71 50,69
VI 78 8,8 162 72,58 162,56 330,15 29,38
Total 359 41,4 846 - 512,47 636,84 120,14

Fc=s1^2/s2^2=256,23^2/40,05^2=40,93

s1=(Y-ymed)^2/f=512,47/2=256,23

s2=(y-Y)^2/n-f-1=120,14/6-2-1=40,05

Raspuns : Modelul multifactorial de regresie nu este semnificativ deoarece Fc este mai mic cu Ft

Desfășurați un sondaj.
Elaborați un chestionar de anchetă.

1.Sunteti consumator/consumatoare de ciocolata?

a. da
b. nu

2. Ce sex aveti?
a. feminine
b.masculin
 
3.Ordonati marcile urmatoare de ciocolata in functie de preferinteledumneavoastra( stabiliti o
ierarhie unde 1 e cea mai putin importanta si4 cea mai importanta).
a. Milka
b. Korona
c. Poiana
d. Primola

4.Ce sortiment de ciocolata preferati?

a. cu lapte
b. aerate
c. cu fructe
d. amaruie

5. Preferati ciocolata :
a. alba
b. neagra

6. Ce suma cheltuiti in medie pe saptamina pe ciocolata?

a. 5 lei
b. 15 lei
c. peste 20 lei

7. Ce va determina cel mai adesea sa cumparati ciocolata?

a. efectul depresiv
b. efectul energizant

8. Sub ce forma de obicei achizitionati ciocolata?

a. paraline
b. tablete
c. batoane

9. Ce pondere are publicitatea in alegera sortimentului?

a. nu are
b. 20%
c. 50 %
d. peste 50 %

10. Ce va impiedica sa consumati ciocolata?

a. grija pentru silueta
b. grija pentru sanatate
c. bugetul
d. altele
Concluzii generale.

In urma efectuarii acestei fise am realizat probleme pentru a afla Fc si Ft dupa formulele lui Fishben,am determinat
dimensiunile unui esantion si am realizat un chestionar de Ancheta si dupa am definit notiunile de baza

Elevul, grupa Ponomariov Alexandr

Profesorul ____________________________
Nota ______________________________