GRADELE DE COMPARAŢIE

ADJECTIV / ADVERB

Gradele de intensitate ale adjectivului/ adverbului, numite tradiţional grade de

comparaţie, indică în ce măsură obiectul posedă o anumită însuşire în raport cu alte obiecte sau
cu sine însuşi în situaţii diferite. Intensitatea însuşirii poate fi comparabilă sau nu.

Gradele de intensitate/ de comparaţie sunt:

1) GRADUL POZITIV: exprimă însuşirea la gradul zero, adică de o intensitate normal,
fără a o compara cu însuşirea unui alt obiect. El reprezintă forma de bază a adjectivului, sub
care este identificat în dicţionare: bun, mare, cuminte, verde, iute.

2) GRADUL COMPARATIV: prezintă intensitatea unei însuşiri ca fiind egală,

inferioară sau superioară însuşirii unui alt obiect sau aceluiaşi obiect în situaţii diferite. Există:
a) Comparativ de inferioritate: indică gradul mai redus al însuşirii. Se formează din mai
puţin urmat de adjectiv şi de adverbele decât, ca. Elevul acesta este mai puţin inteligent decât
ceilalţi.
b) Comparativ de egalitate: se formează cu locuţiunile adverbiale la fel de, tot aşa de,
tot atât de, deopotrivă de urmate de adjectiv şi de adverbe şi locuţiuni adverbiale ce introduc
comparaţia:ca, precum, ca şi, cât şi, după cum, aşa cum, întocmai cum. Izvoarele sunt tot
atât de limpezi ca şi lacurile.
c) Comparativ de superioritate: indică gradul mai ridicat al însuşirii . marcarea
superiorităţii se face cu adverbul mai plus adjectiv/ adverb plus decât sau ca. Mihai este mai
ascultător decât Ştefan.

3) GRADUL SUPERLATIV: indică intensitatea maximă a însuşirii unui obiect. El este

de două tipuri:
a) Superlativ relativ: arată însuşirea în cel mai înalt grad, în comparaţie cu însuşirea
altor
obiecte sau a aceluiaşi obiect în alte situaţii. Se formează din comparativul de superioritate
precedat de articolul demonstrativ cel, cea, cei, cele plus prepoziţiile dintre, din, între,
printre: cel mai înalt munte, cea mai bună lucrare.
b) Superlativ absolut: indică o intensitate a însuşirii la un grad înalt fără a fi comparată
cu alte repere. Se poate forma cu ajutorul cuvintelor: foarte, tare, prea, mult, colosal de,
fabulos de, extraordinar de, cumplit de, nemaipomenit de, aşa de etc.

Nu au grade de intensitate adjectivele care:

o Denumesc însuşiri ce nu pot fi comparate: mort, viu, complet, egal, întreg, unic, perfect,
principal, strămoşesc, absolut, definitiv, etern, fix, final, veşnic.
o Aparţin domeniului tehnico-ştiinţific:geografic, matematic, petrolifer, pulmonar, metalic.
o Au sens de comparativ/ de superlativ: anterior, posterior, ulterior, inferior, exterior,
interior, minor, major, superior, optim, maxim, minim, proxim, infim,suprem, admirabil,
atotştiutor, enorm, extraordinar, gigantic, uriaş, grozav, infinit, incalculabil, teribil.