CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE „RAISA PACALO”

CATEDRA DISCIPLINE FUNDAMENTALE

Lecţia ştiinţifică

Remediile cu influență asupra apetitului

și secreției glandelor digestive. Gastroprotectoarele.
 Chişinău

PLANUL:
1. Substanţelecuinfluienţăasupraapetitului. Clasificarea.
2. Remediile cu influienţăasuprasecreţieiglandelordigestive.Clasificarea.
3. Hipo- șihipersecrețiaglandelor digestive. Preparateleutilizate. Caracteristica.
4. Grupele de preparateutilizateînhipersecrețiaglandelorgastrice. Efectefarmacologice.
Indicații. Reacții adverse. Contraindicații.
5. Gastroprotectoarele. Preparatele. Efectefarmacologice. Indicații. Reacții adverse.
Contraindicații.

BIBLIOGRAFIA:

1. D.A. Harchevici - Manual Farmacologieşireceptură, Moscova 2010.

2. V.M. Vinogradov - Manual Farmacologieşireceptură, Sanct- Peterburg 2002
3. Sava Nicolai - Manual Farmacologie, Chişinău 2013.
4. Matcovschi C., Manual de receptură, ediţia IV-a, revizuităşicompletată, Chişinău, 2013.
5. Matcovschi C.,Ghidfarmacologic, ediţia IV-a, revizuităşicompletată, Chişinău, 2013.
6. Nicolai S., Scutar C., Cekman I., Farmacologie. Chişinău, C.E.P., Medicină, 2013.
 TEMA: Remediile cu influență asupra apetitului și secreției glandelor digestive.
Gastroprotectoarele.

Clasificarea substanţelor cu influenţă asupra apetitului

I Preparatele care stimuleazăapetitul (orexigene).

1. Cu acţiunereflectorie :
a) Amarele:tincturaamară;tinctura de pelin;sucul de pătlagină.
b) Condimentele:piperul;frunza de dafin;muştarul; ceapa, usturoiul; ridichea, oţetul.
c) Apeleminerale carbonate (Esentuchi, Borjomi).
2. Cu acţiuneindirectă (nespecifică): vitaminele;insulina;carnitina;
3. Cu acţiunecentrală: peritol.

II. Preparatecemicşoreazăapetitul(anorexigene):fenfluramina;mazindol;fepranon;dezopimon.

Clasificarearemediilor cu influienţăasuprasecreţieiglandelor digestive.

I Remediiutilizateînhiposecreţiaglandelor digestive:

1. M- colinomimeticeleşianticolinesterazicele:prozerina; aceclidina;galantamina;fizostigmina.
2. Ape mineralecarbonate:Essentuchi;Borjomi.
3. Remediiutilizateînscopdiagnostic:histamina;cofeina;pentagastrina.
4. Remediileterapiei de substituţie:
a) în hipofuncţia glandelor gastrice:sucul gastric natural şi artificial;pepsina;pepsidil; abomina;
b) în hipofuncţia pancreasului:pancreatin;panzinorm; festal;digestal;mezimforte,triferment.

II. Remediileutilizateînhipersecreţiaglandelor digestive (remediiantiulceroase):

1. M- colinoblocantele:atropina;platifilina;metacina;pirenzepina.
2. H2 - histaminoblocantele:cimetidina;ranitidina;famotidina(cvamatel).
3. Inhibitoriipompeiprotonice:omeprazol.
4. Preparate, ceneutralizeazăacidulclorhidric( antacide):
a) rezorbtive: bicarbonatul de Na;carbonatul de Ca.
b) neresorbtive:compuşii de Al;compuşii de Mg.
c) preparatecombinate:“Almagel”; “AlmagelA”;“Maalox”; “Fosfalugel”;“Reni”;“Vicalin”;“Vicair”.

Preparategastro- şicitoprotectoare: Sucralfat (venter); De-nol; Vicalin; Vicair; Mizoprostol; Solcoseril;

Uleiul de cătină; Vitaminele A, E.

Terapia de substuţiepresupunecompensareahipofuncţieiglandelor digestive

prinadministrareapreparatelorceconţinfermenţi.
Hipofuncţiaglandelorgastrice:mucoasastomaculuisecretăfermentulnumitpepsinogen, care
înprezenţamediului acid se transformăînpepsină. Hipofuncţiaglandelorgastrice se întîlneştefrecvent, la care
se anexeazăuşorprocesulinflamator, astfeldezvoltîndu-se gastritahipoacidăsauanacidă.
Aparatul secretor al stomacului se găseşte sub controlulsistemuluinervos. Stimulareasecreţiei se realizează
reflector sauprinintermediulreceptorilorolfactivişigustativi. Stimuleazăsecreţiagastricăurmatoarelesubstanţe:
apeleminerale; vinul; frunza de dafin; usturoiul; ceapa; ridichea; piperul de asemeneasucul gastric natural
obţinut de la animale (cîine, cai) dupămetodalui Pavlov. Se administreazăcîte o lingură de
masăîntimpulmesei. O activitatemaimicăposedăsucul gastric artificial. Înstărilehipoşianacide pure ( fără
deficit de pepsină) se administreazăHClîndiluţiestandartăcîte 10-15 picături la jumătatepahar de
apăîntimpulmesei. La administrareaîndelungată se stricăsmalţuldentarşiapareacidozasîngelui. Deaceea se
recomandă de administrataciziiorganici ca: acidul acetic, acidul malonic, sarea delămîie.
Hiposecreţiapancreasului.Pancreasuleliminăînduoden 1,5-2 lsuc pancreatic în 24 de ore. Sucul pancreatic
estebogatînbicarbonaţiavînd o reacţiebazicănecesarăpentruneutralizareaaciduluiHCl din
stomacşipentruactivitateafermenţilorpancreatici.
Sucul pancreatic conţine:
Tripsinaşichimotripsina – scindeazăproteinelepînă la aminoacizi ;
Amilaza – polizaharidelepînă la monozaharideasimilabile;
Lipazaşifosfolipaza – lipideleşifosfolipidelepînă la acizigraşişitrigliceride.
Pentrubiotransformarealipidelorestenecesarăbila, careasigurăemulgareaşiabsorbţiaacizilorgraşi.
A s t f e l p a n c r e a s u l j o a c ă u n r o l c h e i e î n s c i n d a r e a p r o t e i n e l o r, g l u c i d e l o r ş i l i p i d e l o r c a r e
intrăîncomponenţaproduseloralimentare.
Hipofuncţiapancreasului se dezvoltăînrezultatulpancreatiteloracuteşicronicesuportate , gastritelorcronice,
boliiulceroase, hepatitelor. Hiposecreţiapancreasului duce la hipovitaminoze, la deficit proteic, la dereglări
a motilităţiiintestinale ( mai des diaree cu resturi de alimentenedigerate ) - semnul principal al
insuficienţeipancreasuluiestesteatoreia: prezenţalipidelorînmaselefecale.
Înhiposecreţiapancreatică se indicăfermenţiipancreatici, care suntactiviînmediulbazicşi se
inactiveazăînmediul acid, deaceeaacestepreparate se livrează sub formă de drajeuri, capsule, care le
protejează de acţiuneaHCl. Cura de tratamentdurează de la 2 săptămînipînă la 6, se suportă bine.
Suntcontraindicateîn:
- pancreatitaacută;
- traumapancreasului ,
- intervenţiichirurgicalepe pancreas.
Hipersecreţiaglandelor digestive. Remediileutilizateînhipersecreţiaglandelorgastrice se numescpreparatele
care suprimăsecreţianeurogenăşihormonală a sucului gastric saunemijlocitneutralizeazăacidulHCl din sucul
gastric şi se utilizeazăînboalaulceroasăşigastritelehiperacide .
Boalaulceroasă se întîlneştemaifrecvent la pesoaneletinerecuprinseîntre 30-50 ani (10 % bărbaţi, 6% femei).
Aceastămaladie se acutizeazăprimăvaraşitoamnaîndiferitesituaţii de stres.
Complicaţiileposibile a boliiulceroasesunt :
1. hemoragiagastricăşiduodenală;
2. perforareaulcerului cu abdomen acut ;
3. malignizareaulcerului.

Factoriipatogenetici a BUSD
1. Helicobacter pilori – o bacterie anaerobă, care în regiunea eroziunii împiedică regenerarea fiziologică.
2. Hipersecreţia glandelor gastrice, ca răspuns la stimulii alimentari obişnuiţi.
3. Situaţii stresante puternice şi repetate (stres cronic).
4. Dereglarea regimului alimentar normal (condimente, cafea, ceai puternic, băuturi alcoolice, fumatul).
5. Lezarea mucoasei cu substanţe medicamentoase ulcerogene (antiinflamatoriile nesteroide): aspirina;
diclofenacul; analgina; indometacina.

Antacidele – sunt baze slabe capabile să lege nemijlocit acidul clorhidric din sucul gastric şi să-l
neutralizeze.
Indicaţii: 1. BUSD;
2. Stări hiperacide, care nu se înlătură cu dieta;
3. Gastrite hiperacide;
4. Esofagite, reflux esofagită.
Efectele adverse a antacidelor:
1. Dereglarea motoricii intestinale (constipaţii la utilizarea antacidelor pe bază de Ca şi Al, diaree de la
preparatele ce conţin Mg).
2. Dereglarea absorbţiei din intestin a fosforului şi calciului, concomitent intensificînd eliminarea Ca cu
urina, ceea ce duce la osteomalacie şi fracturi patologice.
3. Reţin absorbţia din stomac şi intestin a medicamenterlor, de aceea ele se administrează la 2-3 ore interval
după primirea antacidului (tetraciclinele).

Contraindicaţii:
1. Dereglări pronunţate a funcţiilor renale.
2. Oameni în vîrstă cu maladii a oaselor şi a articulaţiilor.
Antacidele se adm. peste 1 oră după masă şi apoi repetat peste 2,5-3 ore după masă. Ultima dată se adm. pe
noapte, în general se adm. de 6-8 ori pe zi, durata tratamentului de la 2- 4 săptămîni.

H2- antihistaminicile.
Indicaţii:
1.BUSD în componenţa terapiei complexe.
2.Cu scop de consolidare a remisiei obţinute în rezultatul tratamentului intensiv.
3.Gastrite hiperacide ,esofagite, duodenite.
4.Hemoragie gastrica duodenala şi hemoragie din venele esofagiene .
5.În componenţa terapiei de urgenţă a hemoragiei gastrice şi duodenale.
Efecte adverse:
Sunt frecvente şi diverse la preparatele de prima generaţie, însă cele de generaţia 2-3 se suportă bine chiar
la tratamentul îndelungat.
Manifestări dispeptice (greaţă , vomă).
Cefalee ,vertij (la vîrstnici).
Trombocitopenie, leucopenie.
Dureri musculare şi articulare.
Ginecomastie (mărirea în dimensiuni a glandelor mamare la bărbaţi).
Dereglarea funcţiilor hepatice.
Contraindicaţii:
1. Maladii renale şi hepatice.
2. Sarcina.
3. Alăptarea la sîn.
4 Copiilor pînă la 14 ani.
Se adm. de regulă de 2 ori pe zi, dimineaţa şi seara; pentru consolidarea remisiei se adm. o dată pe noapte.
Durata de tratament în faza acută constituie 4-6 săptămâni.

M-colinoblocantele.
Indicaţii:
1. BUSD, stări hiperacide , gastrite , duodenite.
2. Bradiaritmii (blocade atrioventriculare).
3. Spazmele musculaturii netede a organelor cavitare (colică renală, intestinală, hepatică).
4. Astmul bronşic (acces).
Reacţii adverse:
1. Uscăciune în gură.
2. Tahicardie.
3. Mărirea tensiunii intraoculare.
4. Constipaţii.
Contraindicaţii:
1. Glaucoma.
2. Afecţiuni severe a miocardului.
 3. Sarcina, lactaţia.
4. atonia intestinală
În prezent atropina se foloseşte rar în BUSD, din cauza reacţiilor adverse multiple, de elecţie sunt metacina
şi pirenzepina, deoarece nu pătrund în SNC şi nu influienţează asupra acomodaţiei. Se adm. de două ori pe
zi cu 15-20 min. înainte de masă timp de 3-4 săptămîni.

Inhibitorii pompei protonice.

Omeprazol (omez) - acest preparat se livrează în capsule, deoarece este instabil în mediul acid a sucului
gastric, se adm. o dată pe zi timp de 2-4 săptămâni uneori până la 4-8 săptămâni.
Efecte adverse: cefalee, somnolenţă , vertij, dureri abdominale , diaree sau constipaţii (peste 1-2 zile după
adm. trec), reacţii alergice.
O particularitate a acestui preparat este faptul, că posedă acţiune antihelicobacter pilori (suprimă creşterea
acestei bacterii – helicobacter pilori).

Preparatele gastro- şi cito- protectoare.

Sunt medicamente care au capacitatea de a proteja celulele mucoasei de factorii agresivi şi de a crea condiţii
pentru regenerarea defectelor mucoasei şi a stimula acest proces.
Preparatele de bismut (de-nol, vicalin, vicair).
In mediul acid, formează cu proteinele de pe suprafaţa mucoasei lezate o peliculă rezistentă, care
protejează mucoasa de acţiunea factorilor agresivi (HCl, pepsina, acizii biliari, helicobacter pilori). Sub
peliculă se crează condiţii favorabile, pentru regenerarea mucoasei şi concomitent stimulează sinteza
factorilor fiziologici de protecţie (a prostaglandinelor).
Se adm. cu 30 min. înainte de masă şi repetat peste 2 ore după masă şi suplimentar înainte de somn. Durata
curei de tratament 4-6 săptămîni, nu mai mult de 2 luni din cauza acumulării bismutului în ţesuturi. Se
utilizează în componenţa terapiei complexe a bolii ulceroase, deoarece ca monoterapie este puţin efectiv.
Sucralfatul ( venter) - se adm. cu 30 de min înainte de masă şi înainte de somn. Cura de tratament 4-6
săptămîni. El nu influenţează asupra secreţiei HCl şi pepsinei însă formează o peliculă, ce protejează
mucoasa de acţiunea factorilor agresivi. Se suportă bine, uneori poate produce discomfort epigastric,
uscăciune în gură, greaţă, constipaţii. Nu se recomandă de adm. în sarcină, lactaţie, copiilor pînă la 4 ani.
Prostaglandinele reprezintă reglatori fiziologici tisulari, care se formează în diverse celule şi ţesuturi. O
importanţă deosebită pentru protecţia mucoasei prezintă prostaglandinele E2 şi prostaciclina care posedă
următoarele fincţii:

1. stimulează secreţia mucusului şi bicarbonaţilor de către glandele gastrice.

2. dilată vasele sangvine a mucoasei şi submucoasei cu intensificarea microcirculaţiei locale.
3. crează condiţii favorabile pentru regenerarea şi proliferarea ţesuturilor în regiunea eroziunilor şi
ulcerelor.
Unul din analogii prostaglandinelor utilizat în practica medicală este mizoprostolul ( saitotec). Se livrează în
comprimate, se adm. de 2-4 ori pe zi în timpul mesei inclusiv pe noapte în cure de 4 - 8 săptămîni.
Frecvenţa regenerării ulcerelor constituie 80%.

Preparatele antibacteriene utilizate în BUSD.

1. Penicilinele acidorezistente cu spectrul larg de acţiune ( amoxicilina) .
2. Macrolidele (claritromicina, roxitromicina )
3. Nitroimidazolii ( metronidazol, tinidazol).
4. Tetraciclinele (tetraciclina, doxicilina).
5. Preparatele bismutului (de-nol).

Schema standartă de tratament a BUSD.

1. De-nol – cîte un comprimat de 4 ori pe zi înainte de masă timp de o lună .
2. Metronidazol – cîte un comprimat de 3 ori pe zi după masă timp de 10 zile.
3. Amoxicilină cîte un comprimat de patru ori pe zi după masă 10 zile.
4. Omeprazol cîte un comprimat pe noapte timp de o lună.
Această schemă include atît terapia intensivă a ulcerului (10 zile) cît şi consolidarea remisiei (urm. 20 zile).