DISTRIBUŢIA FLUIDELOR ÎN REŢELE DE CONDUCTE

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 – Distribuţia gazelor in România (generalităţi)

Capitolul 2 – Metodele de calcul pentru proiectarea conductelor

Capitolul 3 – Schema de calcul al unei reţele de distribuţie

3.1. Prezentarea schemei de calcul

3.2. Date de calcul

Capitolul 4 – Calculul efectiv şi prezentarea rezultatelor

Capitolul 5 – Documentaţie (Anexe, Avize, etc.)

Concluzii

Bibliografie

Anexe
 INTRODUCERE

 La nivelul mondial, cererea de energie este foarte diversificată, având o evoluţie în continuă
creştere şi depinzând de specificul propriu al fiecărei regiuni în parte şi de dezvoltarea economică
a ţărilor din zona respectivă.

 Rolul pe care îl au gazele naturale este foarte important în balanţa energetică primară, iar
ponderea lor în dezvoltarea formelor de energie secundară creşte continuu, în funcţie de
importanţa rezervelor, repartiţia geografică, disponibilităţile financiare, posibilităţile de
aprovizionare şi protecţia mediului înconjurător.

 Gazele naturale sunt utilizate în principal în producerea energiei electrice şi termice, în diferite
procese tehnologice din toate ramurile industriei, extinzându-se posibilitatea de utilizare a lor în
diferite domenii noi, neconvenţionale.

 Gazele naturale au fost descoperite pe toate continentele. Rezervele mondiale de gaze naturale
totalizează aproximativ 140 trilioane m3. Cele mai mari rezerve de gaze naturale totalizează 48
trilioane m3 şi se găsesc în Rusia. A doua mare rezervă se află în Orientul Mijlociu având 47,4
trilioane m3. Alte depozite sunt de asemenea localizate în alte părţi ale Asiei, Africii, şi Australiei.

 Activitatea de transport a gazelor naturale, începută în Europa prin prima conductă Sărmăşel-
Turda, în 1912, s-a dezvoltat prin crearea unor sisteme regionale (de exemplu, cele din
Transilvania, până în 1980, şi mult mai restrânse în jurul schelelor producătoare de ţiţei şi gaze
asociate în Valea Prahovei), ulterior, prin conducte şi subsisteme interregionale (în România în
perioada 1940 - 1956) şi în final ducând la configurarea Sistemului Naţional de Transport Gaze
Naturale (în România între 1960 - 1990).

 Totodată, urmând de regulă aceeaşi dezvoltare etapizată, până la crearea sistemelor naţionale în
Europa şi determinată de cererea tot mai mare de gaze naturale, ce depăşeau potenţialele ţărilor
producătoare, a început dezvoltarea sistemelor de transport, între ţări vecine, între grupuri de ţări
şi principalele surse de gaze (Federaţia Rusă şi Marea Nordului) ajungându-se la sisteme de
transport continentale, şi prin apariţia unor resurse de gaze pe alte continente (ţările din nordul
Africii şi altele în perspectivă) la crearea activităţii intercontinentale de transport gaze naturale.

 Tendinţa de creştere a consumului de gaze naturale conferă acestora importanţa cuvenită, fiind
una din cele mai utilizate surse de energie primă. Motivaţia acestui fapt poate cuprinde aspecte
referitoare la creşterea numărului de consumatori, în special avantajele oferite de acest
combustibil prin reducerea poluării în comparaţie cu petrolul sau carbunele.

 Utilizarea gazelor naturale din ultimele 2 - 3 decenii a cunoscut o deosebită răspândire în cele mai
diverse domenii posibile în care producerea de energie sub formă de căldură este indispensabilă.
De la prepararea hranei, a apei calde menajere până la cele mai complexe procese tehnologice de
 topire, tratamente termice, sudare şi altele, prezenţa gazelor naturale combustibile se întâlneşte
pretutindeni.

 Marile sisteme de transport gaze naturale, sub aspectul debitelor şi presiunilor necesare
transportului, a impus soluţii şi parametrii noi, adică diametre ce depăşesc 42 ţoli, presiuni de
transport de peste 70 bar şi utilizarea staţiilor de turbocompresoare. Totodată s-a început şi
automatizarea sistemelor de măsură şi control de-a lungul conductelor prin inplementarea
sistemului (SCADA).

 România, în contextul mai sus arătat, realizează tranzit internaţional pe direcţia Isaccea - Negru
Vodă, printr-o conductă de 40 ţoli, şi prin doua conducte de câte 48 ţoli, din Federaţia Rusa către
Bulgaria, Turcia şi alte ţări balcanice, şi are în perspectivă şi alte proiecte de tranzit internaţional
de gaze către ţările din centrul şi vestul Europei, pentru sursele de gaze din Orientul Mijlociu,
fostele Republici Sudice Sovietice, zona Mării Caspice, Egipt, etc.

 Furnizor – persoană fizică sau juridică ce realizează activitatea de furnizare a gazelor naturale;

 Furnizarea gazelor naturale – activitatea comercială de vânzare a gazelor naturale, inclusiv GNL,
către clienţi;

 Sistem - orice reţea de transport, distribuţie, terminal GNL şi/sau instalaţie de înmagazinare
exploatată de un operator economic din sectorul gazelor naturale, inclusiv instalaţiile aferente
acestora prin care se asigură servicii de sistem, inclusiv stocarea în conducte, precum şi instalaţiile
operatorilor economici afiliaţi, necesare pentru asigurarea accesului la sistemul de transport, de
distribuţie, la depozitul de înmagazinare sau terminalul GNL;
 Capitolul 1. Distribuţia gazelor in România (generalităţi)

o Distribuţia gazelor naturale :

Activitatea de vehiculare a gazelor naturale printr-un sistem de conducte de

distribuţie pentru a fi furnizate clienţilor, dar neincluzând furnizarea;

o Gazul natural :

Este un gaz inflamabil care se află sub formă de zăcământ în straturile din
adâncime ale pământului. Gazul natural este asociat cu zăcăminte de petrol, procesele lor
de formare fiind asemănătoare. Compoziția gazului natural constă în cea mai mare parte
în metan, deosebindu-se de acesta prin compoziția chimică.

o Furnizori :
Persoană fizică sau juridică ce realizează activitatea de furnizare a gazelor
naturale;

 S.C. OLTCHIM S.A. Str. Uzinei, nr. 1 Râmnicu Vâlcea VILCEA Telefon: 0250/701200 Fax:
0250/735030;
 S.C. OMV PETROM GAS S.R.L. strada Coralilor nr.22, Clădirea Infinity, Oval B, parter,
Compartimanet B200 Telefon: 021/4060098, 021/4060999 Fax: 0214060421,021 4060436 Bucureşti
Sectorul 1 BUCURESTI
 S.C. SALGAZ S.A. str. Ion Creangă, nr. 18 Telefon: 0259/373786, 0259/374014 Fax: 0259/373786
Salonta BIHOR
 SOCIETATEA NATIONALA DE GAZE NATURALE"ROMGAZ" S.A. piaţa C.I. Motaş, nr. 4
Telefon: 0269/201020, 0269/201864 Fax:0269/846901Mediaş SIBIU
 S.C. AMROMCO ENERGY S.R.L. b-dul Republicii, nr. 152K,(etajele 2,3,4 şi mansardă)Telefon:
0244512361, -515373,0720022389 Fax: 0244512373 Ploieşti PRAHOVA
 S.C. E.ON ENERGIEROMANIA S.A. B-dul. Pandurilor nr. 42, et. II Târgu Mureş MURES Telefon:
0365403301 Fax: 0365403312;

o Particularităţi :
Gazul natural este foarte eficient din punct de vedere al costului în comparaţie cu
alți combustibili fosili. Acest lucru se datorează costurilor de capital mai scăzute. În plus,
nu se percep costuri pentru depozitare.

Tehnologia care utilizează gaze naturale este de asemenea foarte eficientă.

Beneficiaţi la maxim de energie, mai ales cu cazanele moderne cu condensație.

Gazul arde curat și fără funingine sau cenușă, şi prin urmare produce mai puține
emisii decât petrolul, de exemplu. Este considerat cel mai ecologic combustibil fosil.
o Probleme in distribuţia gazelor în România :
Capitolul 2. Metodele de calcul pentru proiectarea conductelor

1.Calculul matematic

a. METODOLOGIA DE CALCUL

Calculul de dimensionare hidraulică a conductelor din componenţa reţelei de alimentare

cu gaze a consumatorilor, reţea care va funcţiona în regim de presiune redusă, se face pe
tronsoane, conform normativului I.6/-98, art.5.11, cu formula debitului de calcul

( P21 −P22 ) D5

în care
Q=4,2
√ T Lδ λ ,

 D este diametrul interior al conductei, în cm,

 Q , Nm3/h, - debitul de calcul în condiţii standard (1,013 bar 288,15 K)
 P1, bara-presiunea gazelor la intrarea în tronsonul de conductă,
 P2, bara-presiunea gazelor la ieşire din tronsonul de conductă,
 L , km-lungimea tronsonului de conductă,
 T = 288 K-temperatura absolută a gazelor,
 = 0,554-densitatea relativă a gazelor,
 k = 0,05 cm-rugozitatea absolută a peretelui interior al ţevii,
 - coeficientul de rezistenţă hidraulică liniară, calculate cu formula

1 2 ,51 k
√λ
=−2 lg
( +
Re √ λ 3, 71 D )
 Re -numărul Reynolds, calculate cu formula
Q
Re=2230
D .

Pentru dimensionare, formula debitului de calcul se scrie:

0,2
Q2 λ l
D=1 , 5534 2 2
( )
P1 −P2
Această relaţie conţine coeficientul de rezistenţă  care depinde de asemenea de
diametrul D.
 Pentru calculul de dimensionare se apelează la un procedeu iterativ clasic ce constă în
alocarea unei valori de "lansare" pentru  şi obţinerea unor valori succesive aproximative.

Valoarea de lansare este 0= 0,03, cu care se obţine şirul de valori aproximative de
diametre,
0,2
Q2 λ i−1 l
D i=1 , 5534
( p21 − p22 ) ,

numere Reynolds

Q
Rei =2230
Di ,

şi respectiv:

2 ,51 k
λi =0 .25 lg
2
( +
Rei √ λ i−1 3 , 71 Di ) .
Procedeul iterativ se opreşte la acea valoarea lui D la care aproximaţiile succesive i
diferă la a şasea zecimală. Această valoare a diametrului D, fiind rezultatul calculului de
dimensionare, se notează cu Dc.

Din standardul de ţevi SREN 10208/1-99 se alege diametrul corespunzător, notat cu Da,
căruia îi corespunde valoarea a a coeficientului de rezistenţă hidraulică.

Presiunea reală din capătul tronsonului, corespunzătoare acestui diametru se calculează cu

relaţia

Q2 Lλa
P2 =
√ P21 −9 , 04
D5a ,

Viteza medie a gazelor prin tronsonul respectiv de conductă cu relaţia:

5 ,376⋅Q
w=
P 22
D 2a⋅
( P1 +
P 1 + P2 ) .
 b. PROGRAMUL DE CALCUL

Aşa cum a fost prezentat, calculul de dimensionare a conductelor de gaze din reţeaua de
alimentare a consumatorilor din incinta Parcului se pretează a fi programat pe calculatorul
electronic.

Pornind de la calculul secvenţial prezentat mai sus a fost elaborat un program specializat
de calcul în mediul de programare Turbo-Pascal, versiunea Borland. Acesta determină diametrul
interior corespunzător regimului de presiuni, debit şi lungime a tronsonului respectiv, alege
diametrul nominal corespunzător din gama de ţevi standardizate, calculează presiunea gazelor la
ieşrea din tronson, precum şi viteza medie a acestora.

c. SCHEMA DE CALCUL

În vederea desfăşurării calculului de dimensionare, reţeaua a fost schematizată ca o reţea

de tip arborescent. Lungimile tronsoanelor sunt rezultate din măsurătorile de pe teren iar
debitele de calcul sunt extrase din specificaţia consumatorilor din varianta aprobată.
Schema de calcul este prezentată în continuare.
Calculul tronsoanelor conductei principale s-a bazat pe considerarea unei căderi liniare a
patratului presiunii absolute în lungul acesteia, , pornind dela valoarea de 1,50 bara în punctul
de intrare şi ajungând la valoarea de 1,05 bara în punctul cel mai depărtat.

Presiunile absolute estimate în nodurile reţelei s-au calculat, în funcţie de lungimea

tronsonului respectiv, cu relaţia:

Pi+1 =√ P2i −Δ⋅ Li .

Pentru dimensionarea tronsoanelor de alimentare a receptorilor amplasaţi în obiectivele

societăţii s-au luat în consideraţie presiunile de intrare valorile din nodurile respective iar
presiunea de ieşire-la toate-valoarea de 1,05 bara.
2.Metoda de calcul cu ajutorul programului AFT ARROW

Generalităţi
AFT Arrow pentru Windows. AFT Arrow este o platform grafica pentru modelarea debitului
compresibil in retelele de conducte.

AFT Arrow combina o interfata grafica avansata cu o solutie inginereasca complexa pentru
simplificarea procesului, de cele mai multe ori complicat, de analiza a debitelor de gaze in
sistemele de conducte. Pentru a oferi flexibilitate si incredere ridicata in predictiile sale, AFT
Arrow ofer metode cu solutii multiple.

AFT Arrow prezinta atat date initiale cat si rezultatele analizelor intr-o forma vizuala, permitand
rapida analiza a validitatii modelului. Identificarea presupunerilor slabe, a erorilor tipografice, si
redemararea modelelor sunt aceelerate datorita mediului graphic al AFT. Acesta reduce
posibilitatea de modelare a erorilor.

Paşii prin care putem configura o reţea de conducte

distribuţie gaze:
Pasul 1. Pornirea AFT Arrow
 Pentru a porni AFT Arrow, click pe start din bara de sarcini Windows, alegeti Programs
si click pe AFT Arrow.
Atunci cand proniti AFT Arrow, fereastra spatiului de lucru este intodeauna active (largita).
Fereastra spatiului de lucru este una din cele 5 ferestre primare.
Dup ace AFT Arrow se incarca veti observa 4 ferestre in partea de jos; acestea reprezinta 4 din
cele 5 ferestre primare care sunt la momentul respective minimizate (vezi Fig 2.1). AFT Arrow
se comporta ca un container pentru cele 5 ferestre primare.

Fereastra spatiului de lucru

Fereastra spatiului de lucru este prima maniera care permite construirea modelului.
Fereastra are 2 zon principale: cutia cu instrumente si spatiul de lucru propriu-zis. Cutia cu
instrumente reprezinta grupul de instrumente care sunt plasate in partea din stanga. Spatiul de
lucru ocupa restul ferestrei.

Va veti construe propriul model de sistem de conducte folosind instrumentele din

Toolbox (cutia cu instrumente). In partea de sus a cutiei cu instrumenete exista un buton de
scurtatura si 4 instrumente de desenat. Instrumentul de selectie pentru desenat, in partea stanga
sus, sub butonul de scurtatura, este folositor pentru selectarea grupului de obiecte din spatiul de
lucru pentru editare sau mutare. Instrumentul de desenat al conductelor, in partea dreapta sus,
sub butonul de scurtatura, este folosit pentru a desena noi conducte in spatiul de lucru. Sub aceste
doua instrumente sunt instrumentul de marire a imaginii si instrumentul cu adnotari.
Instrumentul de marire a imaginii permite desenarea unei cutii in jurul portiunii din spatiul de
lucru care doriti sa fie marita si apoi marirea acesteia. Instrumentul de adnotare permite crearea
adnotarilor si graficelor auxiliare.

Sub cele 4 instrumente de desenat sub 20 de iconite care reprezinta diferitele tipuri de
jonctiuni disponibile in AFT Arrow. Jonctiunile sunt component care conecteaza conductele si
de asemnea influenteaza comportarea presiunii sau debitului sistemului de conducte. Cele 20 de
jonctiuni pot fi trase din cutia cu instrumente si plasate in spatiul de lucru.

Atunci cand tineti pointer-ul mouse-ului in dreptul unuia din instrumentele din Toolbox.
Toolbox ToolTips identifica functia respectivului instrument.

Pasul 2. Configurarea modelului

Pentru configurarea modelului recirculat, veti plasa 5 jonctiuni in spatiul de lucru.Apoi

veti conecta jonctiunile cu conductele.

A. Amplasarea rezervorului
Pentru a porni, trageti o jonctiune a rezervorului din Toolbox si plasati-o in spatiul de
lucru. Figura 2.2 prezinta spatiul de lucru cu un rezervor.

Obiecte si numere ID
Itemii plasati in spatiul de lucru sunt numiti obiecte.Toate obiectele sau derivate direct
sau indirect din Toolbox. AFT Arrow foloseste 3 tipuri de obiecte: conducte, jonctiuni si
adnotari.
Toate obiectele de tip conducte sau jonctiuni din spatiul de lucru un numar ID asociat.
Pentru jonctiunii, numarul este, prin setare, plasat direct sub jonctiune si ii este atribuit drept
prefix litera “J”. Numerele ID ale conductelor au prefixul “P”. Puteti alege in mod optional fie sa
fie fisate fie separate fie impreuna numarul ID si numele conductei sau jonctiunii. Puteti de
asemenea trage textul corespunzator numarului ID/numelui catre o locatie diferita pentru a
imbunatati vizibilitatea.
Rezervorul pe care l-ati creat in spatiul de lucru va capata numarul ID 1. Il puteti schimba
in orice numar doriti mai mare decat 0 si pana la 30000.

Editarea in spatiul de lucru

 Obiectele din spatoul de lucru pot fi mutate catre locatii noi si editate folosind
caracteristcile din meniul Edit. Taierea, copierea si aplicarea sunt permise. Un singur nivel de
indreptare este disponibil pentru toate operatiile de editare.

B. Plasarea celorlalte jonctiuni

Daca noul tip de jonctiuni pe care doriti sa il adaugati exista deja in spatiul de lucru,
puteti utiliza optiunea de duplicare a jonctiunii respective. Acest lucru este posibil prin alegerea
Duplicate din meniul Edit.
Trageti un compresor din cutia cu instrumente si apoi plasati-l undeva in stanga sau
drepata rezervorului. Apoi trageti o jonctiune de tip ramura si amplasati-o deasupra
compresorului, apoi trageti o jonctiune de tip schimbator de caldra si amplasati-o deasupra
rezervorului.
Nota: Locatia relativa a obiectelor in AFT Arrow nu este importanta. Distantele si
inaltimile sunt definite prin intermediul casutelor de dialog. Locatia relativa in spatiul de lucru
stabileste felul in care se realizeaza conectarea obiectelor, dar nu are nicio influenta asupra
relatiilor de lungime actual sau asupra celor de altitudine.
Daca iconitele nu se aliniaza perfect, nu va rezulta nicio problema. Oricum, modelul
dumneavoastra poate avea o aparenta mai placuta, daca aliniati iconitele. Puteti face acest lucru
prin folosirea caracteristcilor de aliniere selectate din meniul Arrange.
Inainte sa continuati, salvati ceea ce ati facut pana acum. Alegeti Save As din meniul fisierului si
introduceti un nume, iar AFT Arrow va adauga extensia “.aro” .

C. Trasati o conducta intre J1 si J2

Acum ca aveti 5 jonctiuni trebuie sa le conectati cu conductele.
 Pentru a crea o conducta, click pe iconita Pipe Drawing Tool din cutia cu instrumente
(Toolbox). Pointer-ul se va schimba intr-un reticul atunci cand il miscati in spatiul de lucru.
Desenati o conducta sub jonctiuni.
Obiectul conducta din spatiul de lucru are numarul ID (P1) amplasat aproape de centrul
conductei.
 Pentru a plasat conducta intre J1 si J2, folositi mouse-ul pentru a prinde conducta de
centru si pentru a o trage asa incat punctul de final din stanga sa pice peste iconita rezervorului
J1, apoi dati-I drumu in acel loc . Apoi, apucati de punctul de final din dreapta si alungiti
conducta, pana cand aceasta se inchide cu iconita J2 corespunzatoare compresorului.

Directia de referinta a debitului pozitiv

Pe fiecare conducta este o sageata care indica directia de referinta a debitului pozitiv.
AFT Arrow atribuie o directie a debitului corespunzatoare directiei in care conducta este
desenata. Puteti schimba directa de referinta a debitului pozitiv prin alegerea Reverse Direction
din meniul Arrange sau prin selectarea butonului de directive inversa din Toolbar.
 In general directia de referinta a debitului pozitiv indica ce directie este considerate
pozitiva. Oricum, atunci cand sunt folosite cu compresoare sau alte jonctiuni, conductele trebuie
sa fie in directia corecta a debitului, deoarece acesta este felul in care AFT Arrow determina care
portiune este pentru aspiratie si care pentru refulare. Daca directia de referinta pozitiva este in
opozitie cu cea furnizata de Solver, datele de iesire vor prezenta debitul drept un numar negative.