Politici și metode contabile – suport de seminar1

Seminar 1 din 11.03.2021 PMC

1. Recunoașterea inițială a imobilizărilor corporale

La 1 septembrie 2020, Blockbuilder Co a cumpărat la prețul de 9.000.000 lei un echipament pentru a-l folosi
în fabrica sa, estimând o durată de viață de 10 ani și o metodă liniară de amortizare. Entitatea a cheltuit
400.000 lei pentru a testa funcționarea corectă a mașinii. În timpul perioadei de testare (septembrie și
octombrie 2020), au fost obținute mostre de produs care au fost vândute pentru un total de 55.000 lei. Alți
300.000 lei s-au cheltuit pentru a pregăti angajații pentru operarea noului echipament. Echipamentul este
folosit pentru producerea unui nou produs, Produsul C, iar pentru a face publicitate acestui produs s-au
cheltuit 1.000.000 lei în octombrie 2020. Testarea a fost încheiată și producția comercială a produsului C a
început la 31 octombrie 2020.
Aratați cu ce valoare trebuie să fie prezentat echipamentul în situațiile financiare de la 31.12.2020

• Cost ach 9.000.000 + 400.000 -55.000 (ch testare se include la val neta scazandu-se ven obt pe perioada
testării) = 9.345.000 lei
• Ch cu personalul nu se include
• Am anuală= 9345000/10= 934500
• Am 2020 934500*2/12=155750
• Val bilanțieră (neta conta) = 9345000-155750=9189250

2. Amortizare
Wetherby a achiziționat un echipament la 1 iulie 2018 pentru suma de 500.000$. Echipamentul se
amortizează liniar pe durata de 10 ani, estimându-se o valoare reziduală de 20.000$.
La 1 ianuarie 2020, ca urmare a unei schimbări de legislație, Wetherby a trebuit să adauge
echipamentului un sistem de siguranță, cu un cost de 25.000$, durată de utilizare 5 ani, valoare
reziduală nulă.
a) Care este valoarea cheltuielii cu amortizarea recunoscută în situațiile financiare de la 31
martie 2020?
b) Care este valoarea contabilă netă a echipamentului în situațiile financiare de la 31
martie 2020?

 Val amortizabila = 500.000-20.000= 480.000

 Am anuală = 480.000/10 = 48.000
 Am lunară = 4.000$ luna
 Am pt exercițiul încheiat la 31 Martie 2019= 4.000*9 luni=36.000$
 Amortizare pt exercițiul încheiat la 31.03.2020: amortizare echipament + amortizare
sistem de siguranța
48.000 + 25.000/5*(3/12) = 48.000+1.250=49.250 lei atât este și ch cu amortizarea pt acest
Exercițiu (rezolvare pct a) (ch cu am din poziția globală la 31.03.2020)

Rezolvare pct b
 Val neta conta= val bruta- am cumulata = (500.000 (val echipament) +
25.000(sistemul))-(36.000+49.250) =439.750 $ (val echipamentului in sit poz financiare)

 In situațiile financiare la 31.03.2020:

-in bilant
La echipamente 439.750 (val neta conta)
 In CPP ( sit rezultatului global)
1
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Ch cu am 49.250

3. Reevaluare și amortizare
Auckland a achiziționat o instalație pentru suma de 60.000$ la data de 1 ianuarie 2018 și i-a estimat
durata de viață utilă la 15 ani. La 31 martie 2020, instalația a fost reevaluată la valoarea justă de
64.000$.
Care va fi cheltuiala cu amortizarea instalației în situațiile financiare ale exercițiului încheiat la
31 decembrie 2020?
 Am anuală = 60.000/15 ani= 4.000$\an
 Am an 2018 =4.000$
 Am an 2019 =4.000$
 Am 2020
 01.01.2020 – 31.03.2020
4.000*3/12=1.000$
6811=2813 1.000
 31.03.202
VNC 60.000-4.000-4.000-1.000= 51.000
Val justa 64.000
Plus de reevaluare=64.000-51.000=13.000
Inreg reev
1. Anulare am
2813=2131 9.000
2. Inreg plus din reevaluare
2131=105 13.000

 Inreg am pt perioada 01.04.2020-31.12.2020

64.000/durata rămasă * 9 luni
Durata rămasă = 15*12 luni – 27 luni cate au trecut =153 luni rămase
Amortizare rămasă
64.000/153*9 =3.765$
6811=2813 3.765
In sit financiare la 31.12.2020
 Bilant
Instalații = 64.000-3.765= 60.235. $
 CPP
Ch cu am 4.375$ (1.000+ 3.765)

4. Cheltuieli ulterioare
Elite Leisure este o companie care operează un vas de croazieră. Vasul a fost achiziționat la 1
octombrie 2011. Detaliile costului componentelor și duratele de viață estimate sunt următoarele:
Componentă Cost (mil $) Mod de amortizare
Carcasa vasului 300 25 de ani, liniar
Cabinele și zonele de recreere 150 12 ani, liniar
Sistemul de propulsie 100 40.000 de ore

2
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

La 30 septembrie 2019, sistemul de propulsie fusese utilizat pentru 30.000 de ore, dar datorită
funcționării necorespunzătoare a motoarelor, s-a luat decizia să se înlocuiască întregul sistem de
propulsie, achiziționându-se unul nou pentru suma de 140 mil $. Durata de utilizare a noului sistem
de propulsie este de 50.000 de ore, iar în exercițiul încheiat la 30 septembrie 2020 a funcționat 5.000
de ore.
În același timp cu schimbarea sistemului de propulsie, compania a realizat și lucrări de îmbunătățire
a cabinelor la costul de 70 mil $ și a revopsit exteriorul vasului la un cost de 20 mil $. După
îmbunătățirile aduse cabinelor, s-a estimat că durata lor de viață rămasă este de 5 ani (din momentul
îmbunătățirii).
Se va presupune că toate lucrările s-au realizat și încheiat pe 1 octombrie 2019.
Se cere:
a) Calculați valoarea contabilă netă a vasului de croazieră la 30 septembrie 2019 (înainte
de realizarea lucrărilor)
b) Care sunt cheltuielile care se regăsesc în contul de profit și pierdere al exercițiului
încheiat la 31 septembrie 2020?

Răspuns la pct a

Componenta Cost mil$ Durata cât au Amortizarea Val conta

fost utiliz la 30 cumulata mil $ neta=cost-am
sept 2019(ani) cumulata mil$
Carcasa 300 8 ani din 25 300/25*8=96 204

Cabinele 150 8 ani din 12 150/12*8=100 50

Sist de 100 30000 ore din 100*30000/40000=75 25

propulsie 40000 ore

TOTAL 550 279

Valoarea cu care vasul apare in bilant la 31.09.2019 este 279 mil $

Răspuns la b
20 mil$ cheltuieli ale perioade, ch de întreținere și reparatii
70 mil$ îmbunătățire adusă cabinei= modernizare cf IAS 16 pt ca creste durata lor de utilizare
de la 4 ani rămași la 5 ani. Se Adaugă in contul de am ce va duce la creșterea amortizării
In CPP la 30.09.2020
1. Ch cu întreținerea și reparațiile 20 mil $
2. Ch cu amortizarea =
 (300/25 amortizare carcasa) +( (70+50 val rămasă)/5 ani (am cabinelor) +
140*5.000/50.000 (am sistem propulsie)
12+24+14=50 mil $
3. Ch cu activele cedate 25 mil$ (vechiul sist de propulsie) de la scoaterea din folosință

Total ch generate de imob prezentate = 95 mil$

5. Reevaluarea si deprecierea imobilizarilor corporale

3
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Kendra Co își încheie anul financiar la 31 decembrie și gestionează o fabrica ce produce chip-uri
pentru telefoane mobile.
Pe data de 1 iulie 2013 a achiziționat un echipament de producție la un cost de 80.000 lei stabilindu-i
o durata de utilizare de 10 ani si amortizare liniara. Pe data de 1 iulie 2014 echipamentul a fost
reevaluat la valoarea justa de 81.000 lei, fara a se modifica durata de utilizare ramasa.
a. Care este amortizarea recunoscuta in anul 2014?

Amortizarea anuală = 80.000/10ani = 8.000 lei/an

Amortizare 2013 = 8.000*6/12= 4.000 lei
Amortizare 01.01.2014-30.06.2014=8.00*6/12=4.000
01.07.2014 reevaluare
VNC: 80.000-4.000-4.000=72.000 lei
VJ: 81.000
Plus din reevaluare 9.000 lei
1. Anulare am cumulata
2813=2131 8.000 lei
2. Inreg plus din reevaluare
2131=105 9.000 lei

Amortizare 01.07.2014-31.12.2014
81.000/durata rămasă*6/12= 9.000*6/12=4.500 lei
Pt ca achiziția a fost pe 01.07 rezulta durata rămasă este de 9 ani

La 31.12.2014
In bilant:
 81.000-4500=76.500
In CPP:
 Ch cu am= 4.000+4.500= 8.500 lei

Un incendiu care a avut loc pe data de 1 octombrie 2016 a afectat echipamentul reducându-i-se
capacitatea de producție. Dvs, contabilul companiei, considerați ca ar trebui recunoscuta o pierdere
de valoare (depreciere) pentru echipament si dispuneți de următoarele informații la data de 1
octombrie 2016:
(1) un echipament nou ar costa 90.000 lei; cost de înlocuire nu ne ajuta aici
(2) echipamentul ar putea fi vândut la un preț de 45.000 lei, iar costurile privind dezinstalarea ar fi de
2.000 lei;
(3) in condițiile prezente, echipamentul ar mai putea funcționa încă 3 ani și ar avea o valoare de
utilizare de 38.685 lei.
b. Care este valoarea deprecierii asociate echipamentului la data 1 octombrie 2016?

IAS 36: test de depreciere = sa comparam val neta ctb cu valoarea recuperabile
Val recuperabile = max ( val de utilitate sau utilizare, pret net de vânzare)
Val recuperabila= max(38.685, 45.000-2.000) = 43.000
Min(VC, V recuperabila)
Val conta neta
Trb sa calculam VCN la 01.10.2016
Amortizare pentru 2015= 9.000
Amortizare pentru 01.01.2016-30.09.2016

4
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

=9.000*9/12=6.750 lei
vNC= 76.500-9.000-6750= 60.750 lei
Min(vnc, v recup)=60.750, 43.000
VNC>val recup rezulta depreciere de 60.750-43.000=17.750

Inreg depreciere cf IAS 36

- dacă imobilizarea nu a fost anterior reevaluata atunci avem ch cu deprecierea și scade val
imobilizării
- dacă imobilizarea a fost reevaluata, atunci deprecierea se inreg ca o reevaluare negativă adică
scade mai întâi rezerva din reevaluare si dacă deprecierea este mai mare ca rezerva, pt diferența se
inreg ch cu deprecierea in corespondenta cu scăderea valorii imobilizării

In cazul nostru:
%. = imobilizarea (2131 sau creste ajustarea pt deprecierea echip). 17.750
9.000 Rezerva din reev
8.750 Ch cu deprecierea

Pe data de 1 iulie 2017, s-a constatat ca echipamentul este afectat mai mult decat s-a estimat initial.
La aceasta data se considera ca echipamentul este nefolositor daca este utilizat individual si s-a decis
includerea sa într-o unitate generatoare de numerar – fabrica, a cărei valoare recuperabilă este de
950.000 lei.

La data 1 iulie 2017, unitatea generatoare de numerar este formata din urmatoarele active:

Cladire 500.000 lei

Echipamente si utilaje (inclusiv echipamentul de mai sus a carui valoare contabila este de 35.000 lei)
335.000 lei
Fond comercial 85.000 lei
Active curente 250.000
c. Care va fi valoarea echipamentelor dupa alocarea deprecierii unitatii generatoare de
numerar?

Rețineți: Atunci când nu se poate calcula valoarea recuperabilă a unui activ, va trebui sa se
calculeze valoarea recuperabilă a unității generatoare de numerar (UGN) din care face parte. UGN
este cel mai mic grup de active pentru care fluxurile de trezorerie pot fi identificate și măsurate.
Alocarea deprecierii in cadrul UGN: deprecierea se alocă mai intai oricarui activ care este in mod
evident distrus sau deteriorat; apoi fondului comercial (goodwill-ului) alocat UGN, apoi celorlalte
active non-curente, pe baza de prorata.

Elemente UGN Val conta neta Depreciere alocata Valoare

0 înaintea testului 2 contabila neta
de depreciere după alocarea
1 deprecierii
3=1-2
Cladire 500.000 62.500 437.500

Echipamentele 335.000 35.000+37.500=72.50 262.500

5
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

0
Fondul comercial 85.000 85.000 0

Active curente 250.000 0 250.000

TOTAL 1.170.000 220.000 950.000

Test de depreciere pt UGN

Val conta 1.170.000
Val recuperabila 950.000
 Val conta > val recuperabila => depreciere de 220.000
Alocare depreciere:
 Echipament 35.000 cf teorie
 Fond comercial 85.000 cf teorie
 Activelor curente nu li se aloca depreciere cf IAS 36

Depreciere de alocat pe baza de pro-rata : 220.000-35.000 echipament deteriorat -85.000 fond

comercial =100.000
Depreciere de alocat clădirii =100.000*500.000/(500.000+300.000) = 62.500
Depreciere de alocat celorlalte echipamente
=100.000*300.000/(500.000+300.000)=37.500

Valoare ecgipamente după alocare depreciere = 262.500. Răspuns cerința

Presupunem ca nu exista rezerva din reevaluare pt aceste active (dacă ar fi ar trebuie sa scadă)
Chelt cu deprecierea =%. 220.000
Clădiri. 62.500
Echip. 72.500
Fond comercial 85.000

Problema de examen și test

6. Provizion de dezafectare
O entitate a construit o centrală nucleară care a fost dată în folosință pe data de 1 ianuarie 20X1. Centrala are
o durată de viață utilă de 34 de ani, iar costul de producție a fost 9.933 u.m.. Legislația cere companiei să
dezafecteze centrala la finalul duratei sale de viață utilă, operațiune care este de așteptat să se întindă pe mai
mulți ani.
Specialiștii consultați de entitate au estimat cheltuielile cu dezafectarea centralei astfel (sumele sunt exprimate
în u.m., fiind prețuri curente la nivelul anului 20X1):

Anul Cheltuială de dezafectare

20X30 400
20X31 500
20X32 600
20X33 550
20X34 250

6
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

În plus, specialiștii au estimat cheltuieli anuale de 100 pentru înlăturarea deșeurilor radioactive generate de
operarea centralei pe parcursul duratei ei de viață.- aceste ch nu se includ in cost pt ca sunt generate de
exploatarea centralei nu de construirea ei
Estimați că rata inflației va fi 1,5% pe an, iar rata de actualizare adecvată 2% pe an.
Calculați valoarea provizionului de dezafectare și valoarea centralei așa cum apar în bilanțul de la
31.12.20X1.

Pentru ușurarea calculelor se dau următoarele valori:

Anul Număr de ani din Factor ajustare la Factor de actualizare
20X1 inflație (1,015)n 1/(1+0,02)n
(n)
20X30 30 1,5625 0,552
20X31 31 1,586 0,541
20X32 32 1,610 0,531
20X33 33 1,6346 0,520
20X34 34 1,660 0,510

Anul Număr Ch de Factor Ch de Factor de Valoarea

0 de ani dezafectare ajustare dezafectare actualizare prezenta a
din 2 la inflație in termeni 1/(1+0,02)n chelt de
20X1 (1,015)n reali 5 dezafectare
(n) 3 4=(2*3) 6=4*5
1
20X30 30 400 1,5625 625 0,552 345
20X31 31 500 1,586 793 0,541 429
20X32 32 600 1,610 966 0,531 513
20X33 33 550 1,6346 899 0,520 468
20X34 34 250 1,660 415 0,510 212
TOTAL 3.698 1.967

La 01.01.20X1:
Cf IAS 16 provizionul de dezafectare trb sa fie inclus in costul activului

Imobilizare /centrala nucleară = provizion de dezafectare. 1.967 u.m

Valoarea contabila bruta =9.933+1.967= 11.900
Amortizarea anuală =11.900/34 ani=350 u.m./an
6911=2812 350 u.m
Fiecărui Exercițiu ii vom aloca o ch financiară = rata de actualizare * soldul provizionului
Înregistrarea cheltuielii financiare aferente anului 20X1
Ch financiară = provizion de dezafectare 1967*2%=39
In sit fin de la 31.12.20X1
Bilant:
Imobilizări/centrala =11.900-350=11.550 vnc
Datorii necurente
Provizion de dezafectare 1.967+39=2.006
CPP:
7
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Ch cu am 350
Ch financiară generată de actualiz provizion 39

In exercițiul 20X2
Amortizare pt 20X2 =350
Ch fin generată de provizion=2.006*2%=40

In bilant la 31.12.20X2
Centrala =11.900-2*350=11.200
Dat necurente
Provizion 2.006+40=2.046

În exercițiul 20X3:
Cazul A: rata de actualizare este estimată la 1,8%, în timp ce toate celelalte estimări rămân neschimbate.
Factorii de actualizare vor fi cei din tabelul următor și se va obține o valoare prezentă a cheltuielilor de
dezafectare totale de 2169 u.m.-Total provizion

Anul Număr de ani din Factor de actualizare

20X3 1/(1+0,018)n-2
(n-2)
20X30 28 0,607
20X31 29 0,596
20X32 30 0,586
20X33 31 0,575
20X34 32 0,565

Schimbare de estimare cf IAS 8 => afectează exercițiul curent și Exercițiile viitoare va afecta amortizarea și
ch financiară a exercițiilor 20X3 și următoare.

Modificarea provizionului=2.169-2.046 = 123 u.m.

IFRIC1: modificarea valorii estimate a cheltuielilor de dezafectare se inregistreaza ca o creștere a valorii

provizionului și a valorii imobilizării (deci se modifica și amortizarea anuală începând cu 20X3)

Imobilizare/centrala = Privizion pentru dezafectare 123 u.m.

Amortizarea centralei pentru exercițiul 20X3= (11.900-(2*350)+123)/32=354

Ch financiară aferentă actualizării provizionului=2.169*1,8%=39

In bilant la 31.12.20X3
Active necurente
Centrala = 11.900+123-350-350-354=10.969
Datorii necurente
Provizion = 2.169+39=2.208

Cazul B: Datorită progresului tehnic, se estimează că valoarea cheltuielilor de dezafectare se reduce după cum
arată tabelul de mai jos, celelalte estimări rămânând neschimbate (sumele sunt exprimate în prețuri reale,
ajustate la inflație). Se va obține o valoare prezentă a cheltuielilor de dezafectare totale de 1.283 u.m.

Anul Cheltuială de dezafectare

8
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

20X30 325
20X31 458
20X32 850
20X33 401
20X34 287
Calculați valoarea centralei și a provizionului de dezafectare în bilanțul de la 31.12.20X3, în fiecare din
cele două cazuri.

In bilant la 31.12.20X2
Centrala =11.900-2*350=11.200
Dat necurente
Provizion 2.006+40=2.046

Provizionul trebuie sa scadă cu 2.046 – 1.283 = 763 u.m. Cu atât va scădea și valoarea imobilizării.

Provizion = imobilizare /centrala 763 u.m.

Amortizare centrala pentru 20X3: (11.200-763)/32 ani= 326 u.m.

Ch financiară aferentă provizionului = 1.283*2%= 26 u.m.

Bilant la 31.12.20X3
Imobilizarea 11.200-763-326=10.111
Provizion 1.283+26=1.309

CPP
Ch cu am 326
Ch fin 26

IFRIC 1 trebuie sa ni-l dea profa

Tema termen 08.04.2021
Data viitoare IAS 20, 40 și cu UGN

Seminar 2

1. Imobilizare construită în regie proprie (IAS 16)

Omega este o companie cotată care își întocmește situațiile financiare în conformitate cu Standardele
Internaționale de Raportare Financiară.
La 1 octombrie 2018, Omega a achiziționat un teren pentru suma de 10 mil lei (incluzând costuri legale de 1
mil lei) pentru a construi pe el o nouă fabrică. Construcția a început la 1 noiembrie 2018. Omega a suportat
următoarele costuri în legătură cu construcția:

- pregătirea și nivelarea terenului 300.000 lei

9
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

- materiale de construcție 6,08 mil lei

- costurile salariale ale muncitorilor implicați în construcție 200.000 lei/lună
- cheltuieli indirecte generate de organizarea și funcționarea șantierului 100.000 lei/lună
- cota de cheltuieli generale de administrație ale entității alocată proiectului de construcție 50.000
lei/lună
- venit obținut prin folosirea temporară a unei părți a terenului ca spațiu de parcare, pe perioada
construcției 50.000 lei
- costul relocării angajaților la posturile din noua fabrică 300.000 lei
- costul ceremoniei de inaugurare a noii fabrici în data de 31 iulie 2019 150.000 lei

Construcția a fost gata în data de 31 mai 2019, iar producția în noua fabrică a început pe 1 august 2019.
Durata de viață a clădirii fabricii a fost estimată la 40 de ani de a data finalizării. Totuși s-a estimat că
acoperișul va trebui să fie schimbat după 20 de ani, iar costul schimbării acoperisului, în prețuri curente, va
reprezenta 30% din costul total al clădirii.
La finalul celor 40 de ani de utilizare, Omega are obligația legală să demoleze fabrica și să refacă
amplasamentul. Directorii estimează că costul demolării peste 40 de ani (în prețurile de la acea dată) va fi 20
mil lei. Rata de actualizare adecvată este 8%, iar valoarea prezentă a 1 leu plătibil peste 40 de ani la o rată de
actualizare de 8% este 4,6 bani.
Construcția fabricii a fost parțial finanțată printr-un credit de 17,5 mil lei contractat pe 1 octombrie 2018.
Creditul are o rată anuală de dobândă de 6%. În perioada 1 octombrie 2018 – 28 februarie 2019 (data la care
creditul a fost utilizat în totalitate pentru finanțarea construcției), Omega a încasat 100.000 lei din investirea
temporară a fondurilor împrumutate.
Cerință:
Calculați valoarea contabilă netă a fabricii în situațiile financiare de la 30 septembrie 2019.

Descriere Inclus în costul fabricii Explicație

Cost achiz teren 10.000.000 Intra tot
Pregatirea terenului 300.000 Cost direct atrbuibil

Materiale constructii 6.080.000 Cost direct atrbuibil

Cosuri salariale 200.000* 7luni=1.400.000 Cost direct atrbuibil

Costuri indirecte functionare 100.000*7 luni=700.000

Ch administratie 0 Nu se aloca
Ven folosire teren 0 Nu intra
Cost realocare angajati 0 Nu sunt atribuibile

Cost inaugurare 0 Nu intra

Cost dezafectare 20.000.000*0.046=920.00

0
Cost indatorare 600.000

Total 20.000.000

10
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Ias 23: se include in costul imob dobanda pt perioada de cand incep sa se realizeze primele ch pt
contructie si pana la finalizarea constructiei

Cost indatorare inclus in costul fabricii= 17.500.000 lei * 6% * 8luni/12- 100.000 (ven din investitii
temporare)=600.000 lei

2. Unități generatoare de numerar (IAS 36)

O unitate generatoare de numerar compusă dintr-o fabrică, instalații și echipamente și fond comercial
(recunoscut la achiziție) a devenit depreciată datorită faptului că produsul pe care îl fabrică ea fost întrecut de
un model mai avansat tehnologic produs un competitor. Valoarea recuperabilă a unității generatoare de
numerar a scăzut la 60 mil $, rezultând o pierdere din depreciere de 80 mil$, alocată astfel:

Valoare netă contabilă înainte de Valoare netă contabilă după

depreciere (mil$) depreciere (mil$)
Fond comercial 40 0
Brevet (fără valoare de piață) 20 0
Imobilizări corporale 80 60
Total 140 60

După trei ani, entitatea realizează un progres tehnologic propriu, iar valoarea recuperabilă a unității
generatoare de numerar crește la 90 mil$. Dacă deprecierea nu ar fi avut loc, valoarea contabilă netă a
imobilizărilor corporale ce fac parte din unitatea generatoare de numerar ar fi fost 70 mil$.
Cerință: Calculați reluarea pierderii din depreciere și explicați cum ar trebui să fie tratată în situațiile
financiare.
Reluarea deprecierii nu se face pt brevet si fond comercial

Alocare depr
1. mai intai oricarui aciv care e depreciate (brevet) 20 mil depr
2. 2. Fond com: 40 mil depreciere
3. Apoi alocam depreciere 20 mil catre imob corp.

Reluarea pierderii din depreciere pt imob corporale e recun in masura in care creste val ctb a imob
pana la val pe care ar fi avut-o daca pierderea initiala din depreciere nu ar fi avut loc.

Imb corp= venit din depreciere 10.000.000 lei

3. Unități generatoare de numerar (IAS 36)

Atunci când există mai multe unități generatoare de numerar, IAS 36 cere ca testul de depreciere să
fie aplicat pe două niveluri astfel încât toate pierderile din depreciere să fie corect identificate și alocate.
Mai întâi, unitățile generatoare de numerar sunt testate individual pentru depreciere. Dacă sunt
depreciate, pierderea din depreciere se alocă mai întâi fondului comercial al unității respective și apoi altor
active non-curente pe bază de prorata.

11
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Un al doilea test de depreciere este apoi realizat pentru întreaga afacere, pentru a identifica dacă
acele elemente care nu sunt incluse într-o unitate generatoare de trezorerie (și nu pot fi testate individual) nu
sunt și ele depreciate.

Grupul Sax este compus din două unități generatoare de numerar (rezultate în urma combinării dintre diverse
achiziții trecute), plus un sediul central, care nu a fost alocat nici unei unități generatoare de numerar întrucât
deservește ambele divizii.

Datorită unei scăderi a vânzărilor în contextul crizei economice, a fost realizat un test de depreciere la sfârșitul
exercițiului financiar. La acea dată, Situația consolidată a poziției financiare prezenta următoarele active nete
(mil lei):

Divizia Divizia B Sediul Fond comercial Total

A central nealocat
Imobilizări corporale 780 620 90 1.490
Fond comercial 60 30 - 10 100
Active curente nete 180 110 20 - 310
Total 1.020 760 110 10 1.900

Valorile recuperabile la finalul exercițiului sunt:

Divizia A 1.000
Divizia B 720
Întregul grup 1.825

Nicio pierdere din depreciere nu a mai fost înregistrată anterior.

Cerință:
Realizați testul de depreciere și arătați cum trebuie alocată pierderea din depreciere.

Etapa 1: test de depreciere pt UGN Individual

Divizia A

VNC=1020
Val recup=1000 => pierdere din deprec 20 pe care o alocam fondului commercial (60-20=40 mil lei)

Ch deprec = fond commercial (div A) 20

Divizia B

VNC = 760
Val recup = 720 => pierdere depr 40 pe care o alocam 30 fondului com (care devine 0) si 10 imob corp
(a caror val neta devine 620-10=610)

Ch depreciere = % 40
Fond com 30
Imob corp 10

12
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Etapa 2:

Test de depreciere intregului grup

VNC dupa etapa 1: 1000 Divizia A + 720 divizia B + 110 sediu central + 10 fnd nealocat=1840
Val recup = 1825 => pierdere din depr 15 pe care o alocam 10 fdului com nealocat (si devine 0) si 5 mil
imob corp din sediul central (devine 90-5=85mil)

Divizia A Divizia B Sediul Fond comercial Total

central nealocat
Imobilizări corporale 780 620-10=610 90-5=85 1.475
Fond comercial 60-20=40 30-30=0 - 10-10=0 40
Active curente nete 180 110 20 - 310
Total 1.000 720 105 0 1.825

4. Unități generatoare de numerar (IAS 36)

IAS 36 precizează că este necesar să existe indicii că un activ ar putea fi depreciat pentru a se face un test de
depreciere. Totuși, IFRS 3 (Combinări de întreprinderi) stabilește cerințe diferite pentru cazul special al
fondului comercial.
IFRS 3 cere ca fondul comercial rezultat dintr-o combinare de întreprinderi să fie recunoscut în Situația
poziției financiare și evaluat la cost. El nu se amortizează, dar trebuie să fie revizuit pentru depreciere anual
și redus la valoarea recuperabilă, dacă este necesar. Atunci când fondul comercial este achiziționat printr-o
combinare de întreprinderi în cursul unui exercițiu, trebuie să fie testat pentru depreciere înainte de finalul
exercițiului financiar curent.

Acquire Co este o entitate care în mod regulat achiziționează noi filiale. Pe data de 30 iunie 2019,
entitatea a achiziționat toate acțiunile companiei Expanse contra sumei de 260 mil lei. Activele nete
ale Expanse la acea dată erau în valoare de 180 mil lei și nici o ajustare la valoarea justă nu a fost
necesară la consolidarea Expanse pentru prima dată.
La data de 31 decembrie 2019, Acquire Co a realizat un test de depreciere a fondului comercial
provenit din achiziția Expanse. Această verificare a fost realizată cu toate că nu existau indicii
evidente ale înrăutățirii afacerilor Expanse. Verificarea a implicat gruparea activelor nete ale
Expanse în trei unități generatoare de numerar și determinarea valorii recuperabile a fiecărei unități.
Valorile contabile ale unităților individuale înainte de orice ajustare pentru depreciere sunt (mil lei):

Unitatea A Unitatea B Unitatea C

Brevete 5
Imobilizări corporale 60 30 40
Active curente nete 20 25 20
Total valoare contabilă 85 55 60

Valoarea recuperabilă 72 60 65

Fondul comercial rezultat din achiziția Expanse nu a putut fi alocat unităților individuale.
Valoare recuperabilă a filialei Expanse, privită ca o singură unitate generatoare de trezorerie, este
205 mil lei, la data de 21 decembrie 2019.

Cerințe:

13
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

 Explicați de ce este necesar ca fondul comercial rezultat din achiziția Expanse să fie
testat pentru depreciere la 31.12.2019, deși nu există indicii de depreciere.
 Realizați testul de depreciere. Explicați și calculați efectul testului de depreciere asupra
fondului comercial rezultat din consolidarea filialei Expanse la 31 decembrie 2019.

Fond commercial = cost investitie-actve nete achizitionate=260-180=80 mil

Etapa 1:testare depreciere

Unit A:
VNC=85
Val recup = 72 => deprec 13 mil lei: imob corp si brevetelor pe baza de prorate

Brevete: 13 mil * 5/ (5+60)=1 mil lei

Imob corp: 13 mil* 60/(5+60)= 12 mil lei

Unit B:
VNC=55
Val recup = 60 => VNC<Val recup=> nu avem depreci si activle raman la val la care sunt

Unit C:
VNC= 60
Val recup=65=> VNC<Val recup=> nu avem depreci si activle raman la val la care sunt

Etapa 2:

Test de deprc al intregii filiale:

VNC filiala= 72+55+60+80=267 mil lei

Val recup= 205 mil lei=> deprec 62 mil pe care o alocam fondului comercial 80-62=18 mil lei

5. IAS 40 Investiții imobiliare= active necurente ce nu sunt utilizate in activ entitatii ci sunt
inchiriate tertilor sau sunt detinute pt creterea in timp a val de piata

IAS 40 oferă entităților 2 alternative pentru evaluarea ulterioară recunoașterii inițiale a investițiilor
imobiliare: modelul costului sau modelul valorii juste. Oricare dintre cele două alternative alege, entitatea va
trebui să o aplice pentru toate investițiile sale imobiliare.
Modelul costului pentru investițiile imobiliare este similar cu modelul costului conform IAS 16. Adică
investiția imobiliară trebuie evaluată la cost minus amortizare cumulată minus pierderi din depreciere. Dacă
o entitate alege acest model, va trebui să prezinte (în notele explicative) și valoarea justă a investițiilor sale
imobiliare.
Modelul valorii juste – ulterior recunoașterii inițiale, o entitate care alege acest model va trebui să-și
evalueze toate investițiile imobiliare la valoare justă (determinată conform IFRS 13) cu excepția cazurilor

14
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

extrem de rare în care valoarea justă nu se poate măsura fiabil. În astfel de cazuri va trebui să aplice modelul
costului. Valoarea justă va trebui să fie determinată la sfârşitul fiecărui exerciţiu, iar variaţia valorii
juste de la un exerciţiu la altul se va înregistra la veniturile sau cheltuielile exerciţiului respectiv.
În cazul în care o imobilizare corporală deţinută de întreprindere este transferată în categoria imobilelor de
plasament (investitie imobiliara) evaluate la valoarea justă, operaţia este considerată ca o reevaluare şi este
tratată în conformitate cu IAS 16;

Carter Co a eliberat o clădire de birouri și a închiriat-o unui terț la 30 iunie 2018. Clădirea a avut un
cost inițial de 900.000$ la 1 ianuarie 2010 și era amortizată pe 50 de ani. La 30 iunie 2018 s-a
estimat o valoare justă de 950.000$. La 31 decembrie 2018 (finalul exercițiului), valoarea justă a
clădirii a fost estimată la 1.200.000$. Carter Co utilizează modelul valorii juste pentru evaluarea
investițiilor imobiliare.
Ce sumă va figura ca surplus din reevaluare la 31 decembrie 2018 pentru această clădire?

Pana la 30.06.2018 cladirea e imob corp evaluata la cost achiz-am cumulate

Am anuala= 900.000/ 50 ani=18000$

Am cumulate la 30.06.2018=18000*8ani+18000*6/12luni=153.000 $

VNC= 900.000 – 153.000=747.000 $

La 30.06.2018 transferul la investitii se recunoaste similar unei reevaluari:

VJ= 1.200.000
 + reev 203.000 $

Transfer la invet imob incepand cu 01.07.2018 -> nu se calc am

Anulare am cumulate amortize = constructii 153000

Inreg inv imobiliare

2151 investitii imob = % 950.000

105 Rez din reev 203.000
Constructii 747.000

La 31.12.2018 Vj=1.200.000 $

Reflectarea val juste a inv => avem crestere de val = 1.200.000-950.000=250.000$

Inv imob= 756 Castig din eval la VJ 250.000$

In sit fin:
Pozitia financiara: Inv imob 1.200.000$
Rez din reev 203.000 $

Sit rezultatului global: Ch cu am 9.000$

Castig din ev la VJ 250.000$
Alte elem de rez global 203.000$

15
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Presupunem ca la 31.12.2019 VJ=1.140.000$ => nu se inreg am; pierdere din eval la VJ 1.200.000-
1.140.000= 60.000$

6561 pierdere din ev la VJ= inv imob 60.000$

6. Investiții imobiliare (IAS 40)

Ați fost rugat să ajutați la întocmirea situațiilor financiare ale companiei Miraje la data de 30
septembrie 2019. Vi s-a cerut sfatul în legătură cu următoarea situație:
Miraje deține mai multe proprietăți a căror valoare justă este stabilită în fiecare an. Trei dintre aceste
proprietăți sunt închiriate prin contract care se reînnoiește anual. Detaliile referitoare la aceste
proprietăți sunt prezentate mai jos (sumele sunt exprimate în mii lei):

Proprietate / durată de viață Cost Valoare de piață la 30 Valoare de piață la 30

septembrie 2018 septembrie 2019
Proprietatea A 50 ani 150 240 200
Proprietatea B 50 ani 120 180 145
Proprietatea C 15 ani 120 140 150

Toate cele 3 proprietăți au fost achiziționate la 1 octombrie 2017. Proprietatea A este închiriată unei
filiale a companiei Miraje, în condiții contractuale normale. Celelalte două proprietăți sunt închriate
în termeni contractuali normal unor companii care nu au alte legături cu Miraje.
Miraje adoptă modelul valorii juste conform IAS 40 pentru evaluarea investițiilor imobiliare și
modelul costului conform IAS 16 pentru proprietățile ocupate de proprietar.
Cerință:
Arătați ce impact au proprietățile de mai sus asupra situațiilor financiare consolidate ale
Miraje pentru exercițiul încheiat la 30 septembrie 2019.

In sit fin individuale a companiei toate proprietatile sunt considerate inv imob si sunt evaluate
la VJ, insa in sit consolidate proprietatea A este considerate imob corp fiind ocupata de
proprietar, nu inchirita=> in sit fin A o sa fie evaluate a Cost-Amort cumulate

Sit consolidate:

16
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Active necurente: Prop A=150-150/150*2=144

Inv imob: Prop B= 145
Prop C= 150

Sit cons a rez global:

Ch cu am A: 3 mii
Pierere din ev la VJ prop B 35 mii lei
Castig din ev la VJ prop C 10 mii lei

7. Subvenții guvernamentale (IAS 20)

Subvenţia guvernamentală reprezintă transferuri de resurse în favoarea unei entități în schimbul respectării,
în trecut sau în viitor, a anumitor condiţii referitoare la activitatea sa de exploatare.
Subvenţiile guvernamentale pot îmbrăca două forme:
- Subvenţii referitoare la active (sau subvenţii pentru investiţii)
- Subvenţii legate de venituri (sau subvenții de exploatare)

Toate subvențiile se recunosc în contul de profit și pierdere (ca venituri) în același ritm cu costurile pe care
sunt destinate să le compenseze.

IAS 20 prevede două metode de recunoaștere a subvenţiilor referitoare la active:

1) Recunoaşterea subvenţiilor drept venituri în avans – subvenţia este considerată venit în avans şi este
virată la venituri pe durata de utilitate a activului subvenţionat. Subvenţia este virată la venituri în acelaşi
ritm în care vor fi recunoscute cheltuielile cu amortizarea. În cazul în care activul este vândut înainte de
sfârşitul duratei de utilitate, cu ocazia descărcării din gestiune va fi virată la venituri întreaga subvenţie
rămasă în bilanţ. Subvenţia înscrisă în bilanţ va fi prezentată la datorii curente (pentru partea care urmează
să fie virată la venituri în exerciţiul următor) şi la datorii necurente (pentru partea care va fi virată la
venituri peste mai mult de un an).
2) Deducerea subvenţiilor din costul activelor pentru a căror finanţare au fost primite – această metodă
presupune diminuarea costului activului cu subvenţia pentru investiţii primită.

Subvențiile legate de venituri pot fi prezentate fie separat sau ca parte din ”alte venituri” sau, alternativ, să
fie deduse din cheltuielile asociate.

O subvenție care devine rambursabilă trebuie să fie contabilizată ca o schimbare de estimări contabile în
conformitate cu IAS 8:
- restituirile de subvenții referitoare la venituri sunt aplicate mai întâi asupra oricărui credit amânat
neamortizat și apoi în CPP
- restituirile de subvenții referitoare la active se contabilizează prin creșterea valorii contabile a
activului sau reducerea soldului veniturlui amânat. Orice amortizare suplimentară rezultată se
recunoaște imediat în CPP.

17
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

La 1 iunie 2019, Epsilon a inaugurat o nouă fabrică într-o zonă în care statul dorește de încurajeze
dezvoltarea economică. În aceeași zi, entității Epsilon i s-a acordat o subvenție guvernamentală în
sumă de 30 mil $ pentru a sprijini dezvoltarea fabricii. Subvenția este formată din 3 părți:
a) 6 mil $ stimulent pentru dezvoltarea fabricii; nici o condiție nu a fost atașată de primirea
acestei părți a subvenției. Nu exista conditii atasate sumei de 6 mil $, deci nu sunt
costuri pe care aceasta sa fie menita sa le acopere=> suma se recun la ven in mom
primirii
Sit rez global: ven din subv 6 mil $
b) 15 mil $ pentru construcția fabricii al cărei cost este 60 mil $ și se amortizează pe o durată
de 40 ani (terenul pe care s-a construit a fost închiriat, nu face parte din costul fabricii) –
asociata costurilor cu constructia=> trb recun la ven pe masura ce costul fabricii e
recun la ch, adca pe per de 40 ani
IAS 20 ofera 2 alternative:
V1: subv e prezentata separat ca ven pe masura ce fabrica se amortiz.

Am anuala a fabricii: 60 mil/40 ani=1.5 mil /an

Am ex incheiat la 30.09.2018= 1.500.000*4/12=500.000 $

Inreg subv la 01.06:

Costuri la banci = 4751 subv pt inv 15.000.000 $

Subv virate al ven pt ex 30.09.2018=15.000.000/40 ani*4/12luni=125.000$

Subv de virat annual la ven: 15 mil/40 ani=375.000$ (se va vira la ven anul urm)

Subv pt inv = ven din subv pt inv 125.000$

Sit poz financiare:

Actve necurente: Imob corp =60.000.000-500.000= 59.500.000
Dat necurente: subv pt inv = 375.000$
Dat curente: subv pt inv=15.000.000-125.000-375.000=14.500.000

Sit rez global:

Ven din subv=125.000
Ch cu am=-500.000

V2: subv e dedusa din costul activului, reducand sic h cu am

I subv de primit =imob corp 15.000.000

II conturi la banci = subv de primit 15.000.000

18
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

c) restul de 9 mil$ s-au acordat cu condiția de a avea un număr de minim 200 de angajați pe
o perioadă de minim 5 ani. Dacă numărul de angajați scade sub 200 în orice moment din
această perioadă de 5 ani, atunci 20% din subvenție trebuie să fie restituită în acel an.
Începând cu 1 iunie 2019, 220 de angajați au început să lucreze în fabrică și se estimează
că acest număr este improbabil să scadă sub 200 în următorii 5 ani.

19
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Cerință:
Explicați cum ar trebui să fie prezentată subvenția primită în situațiile financiare de la 30
septembrie 2019

8. Stocuri (IAS 2)
Toulouse realizează 3 produse diferite. Următorul tabel reflectă valoarea stocurilor de la finalul
exercițiului calculat în trei moduri diferite (sumele sunt exprimate în mii lei):

Produse Primul intrat Ultimul intrat Valoare netă

primul ieșit primul ieșit de realizare
Produs I 10 11 12
Produs II 13 15 14
Produs III 9 5 7
Total 32 31 33

Toulouse avea înregistrate dintr-o perioadă anterioară o depreciere de 3.000 lei pentru Produsul II și
o depreciere de 500 lei pentru Produsul III.
Arătați care este valoarea deprecierii produselor finite și valoarea netă a produselor finite
prezentată în situațiile financiare.

20
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

9. Stocuri (IAS 2)
La data de 30 septembrie 2019, stocul final al entității Robinson a fost inventariat și evaluat la costul
de achiziție de 1.000.000 lei. Unele elemente de stoc, al căror cost de achiziție a fost 210.000 lei, au
fost însă afectate de o inundație ce s-a produs pe 15 septembrie 2019 și este de așteptat să nu mai
poată fi vândute la prețul normal de vânzare (cu o marjă de 30% din prețul de vânzare). Vânzarea
acestor bunuri va fi realizată de un agent la un preț cu 20% mai mic decât prețul normal de vânzare și
va primi de la Robinson un comision de 25% din vânzări.

10. Active biologice (IAS 41)

IAS 41 stabilește că un activ biologic trebuie să fie evaluat la valoare justă minus cheltuieli de
vânzare cu excepția cazului în care valoarea justă nu poate fi măsurată credibil. Câștigurile sau
pierderile generate de modificarea valorii juste trebuie să fie recunoscute în contul de profit și
pierdere.

Pe data de 17 noiembrie 2019, Turkey Farm a achiziționat 100 de curcani pentru suma totală de
10.000$. La 31 decembrie 2019, prețul estimat de vânzare al celor 100 curcani a fost măsurat la
valoarea de 10.500$. Următoarele costuri sunt de așteptat să fie suportate de entitate pentru a vinde
curcanii:
Costuri de transport 700$
Costul finanțării 300$
Impozit pe venitul din vânzare 1.000
Care este valoarea la care ar trebui să fie prezentate activele biologice în Situația poziției
financiare a Turkey Farm, la 31 decembrie 2019?

Seminar 3

IAS 23 Costul îndatorării

 Costurile îndatorării direct atribuibile achiziției, construcției sau producției unui activ care
se califică trebuie să fie capitalizate ca parte a costului acelui activ.
Activ care califică = un activ care are nevoie de o perioadă mare de timp pentru a fi gata pentru
utilizare sau vânzare.
 Costurile îndatorării ce pot fi capitalizate sunt:
o în cazul fondurilor împrumutate special pentru un anumit activ – se capitalizează
costurile suportate cu îndatorarea minus venitul obținut din investirea temporară a
fondurilor respective
o în cazul în care entitatea are mai multe fonduri împrumutate fără ca unui anume să
fie destinat activului – se capitalizează costul mediu ponderat al fondurilor

21
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

împrumutate în perioada respectivă (cu exepția celor împrumutate special pentru un

alt activ) înmulțit cu fondurile cheltuite pentru activ. Suma capitalizată nu trebuie să
depășească costul total al îndatorării din perioada respectivă.
 Capitalizarea începe atunci când:
o se fac plăți pentru activ
o se suportă costuri ale îndatorării și
o sunt în desfășurare activități necesare pentru pregătirea activului de utilizare sau
vânzare
 Capitalizarea se suspendă în perioadele în care dezvoltarea activului este întreruptă.
 Capitalizarea încetează atunci când activitățile necesare pentru pregătirea activului sunt
finalizate.
Situațiile financiare trebuie să prezinte:
- valoarea costurilor îndatorării capitalizate în cursul perioadei
- rata de capitalizare folosită pentru determinarea costurilor îndatorării ce au fost capitalizate

1. IAS 23 Costul îndatorării

Situația fondurilor împrumutate de Zuppe Co la începutul și la sfârșitul exercițiului 2018 este
prezentată mai jos:

01.01.2018 (mil lei) 31.12.2018 (mil lei)

Credit bancar scadent in 2025 10,8% dobandă 0 110
Credit bancar scadent în 2023 10,0% dobândă 120 120
Împrumut obligatar scadent în 2021 9,5% 80 80
dobândă

Creditul cu rata de dobândă de 10,8% a fost contractat pe 1 iulie 2018 special pentru a finanța
construcția unui depozit. Construcția depozitului a început pe 1 august si s-a finalizat la 1 decembrie
2018. Fondurile rămase temporar neutilizate au fost investite generând un venit de 0,7 mil lei.
Celălalt credit și împrumutul obligatar au fost contractate fără un scop specific, fiind folosite de
Zuppe Co pentru finanțarea activității curente și pentru construcția unei instalații. La data de 1
februarie 2018, Zuppe Co a început să construiască o instalație pentru fabrica sa hidroelectrică.
Sumele folosite pentru construcție au fost 30 mil lei la 1 februarie 2018 și 20 mil lei la 1 octombrie
2018. Instalația a fost finalizată la 1 ianuarie 2019.

Calculați costurile îndatorării ce vor fi capitalizate pentru instalație și cele capitalizate pentru
depozit.
Care va fi cheltuiala cu dobânda care va apărea în Situația rezultatului global de la
31.12.2018?

Total costuri financiare in ex. 2018 = 110 mil*10,8%*6/12+120mil *10% +80 mil *9,5% =
5,94+12+7,6 = 25,54 mil. Lei
Pentru depozit:
Dobanda incorporabila in cost = 110*10,8 *4/12(perioada desf cosntructiei) = 3.96 mil lei
Vanit din investirea fondurilor = 700.000
Costul indatorarii incorporabil in costul depozitului(care se capitalizeaza) – 3.960.000-700.000=
3.260.000 lei
% = chelt cu dob 3.960.000
Imob corporale/depozit 3.260.000
Venituri din investitii 700.000

22
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Pentru instalatie

Rata medie de capitalizare = 10%*120 /(120+80) + 9,5%*80/(120 +80) = 0,06+0,038=9,8%

Costul indatorarii incorporat in costul instalatiei= 30mil*9,8% *11/12 + 20mil*9.8% *3/12=

2,695+0,49 =3,185 mil lei
Imob corporale / Instalatie = chelt cu dob = 3.185.000

SRG 31.12.2018
Chelt cu dobanda 25.540.000-3.960.000 – 3.185.000= 18.395.000

2. IAS 23 Costul îndatorării

Compania Queen suportă cheltuieli pentru proiectul EF care reprezintă un activ care se califică
pentru capitalizarea costurilor îndatorării conform IAS 23. Sursele de finanțare ale companiei sunt
următoarele:
(1) credit bancar 100.000$ cu 6% dobândă, contractat special pentru finanțarea proiectului GW –
nu se ia in considerare pentru determinarea ratei medii de capitalizare
(2) acțiuni preferențiale 500.000$ cu 7% dobândă – sunt prezentate la datorii
(3) credit pe termen scurt 80.000$ cu 10% dobândă
(4) împrumut obligatar convertibil în acțiuni 200.000$ cu 4% dobândă
Care este rata de capitalizare pe care Queen o poate folosi pentru determinarea costului
îndatorării ce va fi încorporat în costul activului generat de proiectul EF?

IAS 32: Daca o entitate emite actiuni preferentiale care platesc un dividend fix si au o clauza
de rascumparare la o data viitoare, atunci actiunile preferentiale trebuie sa fie considerate
datorii si vor fi prezentate in cadrl datoriilor.
Actiunile preferentiale sunt purtatoare de dobanda.

23
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Rata medie ponderata de capitalizare = 70% *

500.000(500.000+80.000+200.000)+10%*80.0000/780.000+4%*200.000/780.000 = 6,54%

IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contingente

Un provizion = o obligație cu valoare sau scadență incertă
Un provizion este recunoscut atunci când:
- entitatea are o obligație prezentă (legală sau constructivă) ce rezultă din evenimente trecute
- este probabilă o ieșire de resurse purtătoare de beneficii economice pentru stingerea
obligației
- obligația poate fi estimată credibil
Suma recunoscută drept provizion trebuie să fie cea mai bună estimare care se poate face la finalul
perioadei de raportare pentru suma necesară achitării obligației.
Atunci când provizionul pentru care se stabilește valoarea implică un număr mare de elemente, se
folosesc valorile așteptate.
Atunci când o singură obligație este măsurată, cea mai bună estimare este dată de rezultatul
individual cel mai probabil.
Atunci când valoarea în timp a banilor este semnificativă, provizionul trebuie să fie calculat la
valoare actualizată.
Dacă un eveniment nu este probabil, ci doar posibil, nu trebuie să fie recunoscut un provizion, ci
prezentată o datorie contingentă.
O datorie contingentă este:
- o obligație posibilă generată de evenimente trecute și a cărei existență poate fi confirmată
doar de apariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte și care nu se află în
întregime sub controlul entității, sau
- o obligație prezentă generată de evenimente trecute dar care nu este recunoscută ca
provizion deoarece:
o nu este probabil să fie necesară o ieșire de resurse purtătoare de beneficii economice
pentru stingerea obligației sau
o valoarea obligației nu poate fi estimată suficient de credibil
O datorie contingentă trebuie să fie prezentată în notele explicative, cu excepția cazului în care
posibilitatea ieșirii de resurse este foarte mică.
Un activ contingent reprezintă un activ posibil generat de evenimente trecute și a cărei existență
poate fi confirmată doar de apariția unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte și care nu se
află în întregime sub controlul entității. Un activ contingent nu se recunoaște în situația poziției
financiare, ci se prezintă în note atunci când intrarea de beneficii economice este probabilă.

3. IAS 37
Compania Busy a închiriat o clădire pentru a o folosi ca spațiu pentru birouri. Contractul include o
clauză care obligă entitatea Busy să zugrăvească integral clădirea la fiecare 5 ani, iar costul acestei
operațiuni este estimat la 100.000$. Busy a decis să constituie un provizion pe care să îl crească cu
suma de 20.000$ în fiecare an (în corespondență cu cheltuieli). În acest fel, suma de 100.000$ va fi
împărțită egal asupra celor 5 exerciții anterioare renovării, respectând principiul conectării
cheltuielilor la venituri.
Comentați tratamentul contabil de mai sus prin prisma IAS 37.

24
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Intentia de a realiza o plata nu este sufiecienta pentru a justifica recunoasterea unui

provision. Trebuie sa existe o obligatie prezenta ce nu poate fi evitata.IAS 37 nu permite acest
tratament, deoarece nu exista obligatia de a suporta costul renovarii atatata timp cat cei 5 ani nu s
au scurs.
Pe parcursul primilor 4 ani obligatia poate fi evitata prin renuntarea la contractul de inchiriere.

4. IAS 37
Entitatea Randall se ocupă de întocmirea situațiilor financiare pentru exercițiul încheiat la 31
decembrie 2018. Directorii companiei s-au întânit ca să discute următoarele probleme:
(i) Unele dintre produsele vândute de companie au atașată garanția ce permite clienților să
returneze bunurile în termen de 2 ani de la achiziție, dacă bunurile se dovedesc defecte.
Randall fie le va repara fie restituie clienților pretul produselor.
În cursul exercițiului 2018, vânzările pentru bunuri cu astfel de garanție au totalizat
300.000$. Pe baza experienței trecute, este de așteptat ca 20% din aceste bunuri să fie
returnate în perioada de garanție. Dintre bunurile returnate, este de așteptat ca 5% să nu
poată fi reparate și Randall să trebuiască să restituie banii clienților. Restul de 95% dintre
bunurile returnate se așteaptă să poată fi reparate, reparația costând, în medie, 30% din
prețul de vânzare al produsului.
Unele dintre bunurile vândute în acest an au fost deja returnate în termenii garanției, iar
Randall a suportat costuri de 5.000$ cu privire la aceste retururi.

La 31 decembrie 2017, situațiile financiare ale Randall au prezentat un provizion de

14.000$ pentru garanții acordate produselor. Acesta era format din suma de 4.000$ pentru
bunurile vândute în exercițiul încheiat la 31 decembrie 2016 și 10.000$ pentru bunurile
vândute în cursul exercițiului 2017. Garanția pentru produsele vândute până la 31
decembrie 2016 a expirat la 31 decembrie 2018. În cursul exercițiului 2018, costuri de
3.000$ au fost suportate cu privire la cererile de garanție în legătură cu bunurile vândute
în 2017.

(ii) Cu o lună înainte de finalul exercițiului 2018, un incendiu a distrus o parte semnificativă a
stocurilor companiei. De atunci, Randall a negociat cu compania de asigurări. Inițial
asiguratorul a fost de părere că Randall nu a respectat legislația privind prevenirea
incendiilor și au contestat cererea de daune. Randall este încrezătoare că a respectat
legislația și a inițiat acțiune în instanță. În ianuarie 2019, consiliul a primit o scrisoare din
partea companiei de asigurări în care se afirma că se declară satifăcuți de modul în care
Randall a respectat legislația în vigoare. Avocații companiei s-au exprimat că acum este
probabil ca entitatea să obțină o compensare de aproximativ 50.000$
Explicați ce impact vor avea aspectele de mai sus asupra situațiilor financiare de la 31
decembrie 2018.

(i)Provisionul pentru garantii la 31.12.2018 este aferent vanzarilor din 2017 si 2018
Partea aferenta vanzarilor din 2018:

20%*300.000$ = 60.000$ estimarea vanzarilor de bunuri care vor prezenta defecte in perioada de
garantie.
5%*60.000 = 3.000$ reprezinta estimarea celor care nu vor mai putea fi reparate si se restituie
banii.
Restul de 95% *60.000$ = 57.000$ vor genera costuri cu reparatiile, deci costuri cu reparatiile
30%*57.000 $ = 17.100$

25
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Obligatia totala generata de vanzarile din 2018 este 3.000+17.100=20.100 $ dar 5.000 $ reparatii
deja suportate in 2018, deci obligatie ramasa aferenta vanzarilor din 2018 va fi = 15.100$

Obligatia aferenta vanzarilor din 2017 = S.i =14.000 – 4.000 ( vanzari din 2016 carora le-a
expirat garantia)-3.000 (costuri suportate in 2018 pt vanzarile din 2017) = 7.000 $

Deci, provizion necesar la 31.12.2018 = 15.100+7.000= 22.100$

Provizion deja existent 14.000$

Provizionul trebuie crescut cu 22.100$ – 14.000$ = 8.100 $

Chelt. Cu provizioane = Provizioane pentru garantii 8.100$

La 31.12.2018 – cererea de daune era contestata => activ contingent, improbabil(doar posibil, deci
nu se prezenta nici macar in notele explicatie)
Evenimentul ulterior date bilatului( scrisoarea de la compania de asigurari) face sa devina
probabila incasarea despagubirii, activul contingent devine probbil si se prezinta in Note explicative
ale SF de la 31.12.2018

5. IAS 37 Restructurare
Taylor Co activează în sectorul manufacturier. În cursul exercițiului încheiat la 31 mai 2019, Taylor
a anuntat două planuri majore de restructurare:
- primul plan este de a-și reduce capacitatea de producție prin închiderea câtorva dintre
fabricile sale mai mici, care au fost deja identificate. Acest lucru va necesita disponibilizarea
a 500 de angajați, care au fost deja selectați și anunțați individual. Costurile generate de
aplicarea acestui plan constau în 9 mil$ cheltuieli cu disponibilizarea angajaților, 4 mil$ cu
recalificarea personalului și 5 mil$ pentru terminarea contractelor de leasing.
- al doilea plan se referă la reorganizarea departamentelor financiar și IT ce se va desfășura pe
parcursul unui an calendaristic, dar va începe abia peste doi ani. Planul va avea ca efect
disponibilizarea a 20% dintre angajații departamentului financiar. Costurile implicate de acest
plan sunt 10 mil$ cu disponibilizarea angajaților, 6 mil$ recalificarea angajaților și 7 mil$
pentru încetarea contractelor de leasing.
Discutați impactul fiecărui plan de restructurare asupra situațiilor financiare de la 31 mai
2019.

Un program de restructurare este un program planificat si controlat de conducerea entitatii care se

schimba semnificativ fie:
- aria activitatii realizate de companie sau
- maniera in care activitatea este realizata
Un provizion poate fi recunoscut pentru restructurare daca:
- exista un plan detaliat, formal si aprobat si
- planul a fost anuntat tuturor partilor afectate
Provizionul ar trebui:
- sa includa toate cheltuielile directe generate de restructurare
- sa exxcluda costul asociat activitatilor care continua

Plan 1: se recunoaste un provizion de restructurare deoarece planul a fost comunicat partilor

afectate

26
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Provizion pt restructurare = 9mil +5 mil = 14 mil ( nu include chelt cu recalificarea pt ca se refera

la activitati care continua )

Chelt cu provizioane = provizion de restructurare

Plan 2:
Nu se recunoaste provizion deoarece restructurarea va incepe peste 2 ani, timp in care planul se
poate schimba, mai ales ca nu au fost identificati si anuntati.

6. IAS 37
Compania Fish&Sail este implicată în prezent în patru litigii, fără legătură unele cu altele:
- în cazul A, compania a dat în judecată un furnizor pentru suma de 100.000$
- în cazul B, compania a dat în judecată un consultant extern pentru suma de 200.000$
- în cazul C, compania este dată în judecată de un client pentru suma de 300.000$
- în cazul D, compania este dată în judecată de către un investitor pentru suma de 400.000$
Avocații companiei au consiliat compania cu privire la probabilitatea de succes în fiecare caz:
Caz Probabilitate ca Fish&Sail să câștige
cazul
A 10%
B 90%
C 98%
D 60%
Arătați tratamentul contabil aferent fiecărui caz în parte.

Ca Probabilitate ca fis & Comentariu Tratament contabil

z Sail sa castige cazul
A 10% Activ contingent posibil, nu Nu se prezinta in note
probabil
B 90% Activ contingent probabil Se prezinta in note
C 98% daca era sub 50% Datorie contingenta(este posibil sa Nu se recunoaste
trebuia sa constituim platim nu probabil dar este f mica) provizion , nu se prezinta
provizion nici in note
D 60% Suma de plata sub 50% Se prezinta in note
probabilitate de a fi platita, deci
datorie contingenta

7. IAS 37
O companie a primit o licență de exploatare pentru pentru o carieră de piatră într-o zonă montană. Ca
parte a contractului, companiei i s-a cerut să construiască drumuri de acces și structuri necesare
procesului de extracție. Costul total al acestora este 50 mil$. Cariera a început să funcționeze de la 31
decembrie 2013, iar licența primită acoperă 20 de ani de la acestă dată. Prin contract, compania este
obligată ca la finalul celor 20 de ani, să îndepărteze drumurile de acces și structurile și să refacă

27
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

habitatul natural din zonă. La 31 decembrie 2013, costul estimat al acestor operațiuni era de 10 mil$,
estimare care nu s-a schimbat la 31 decembrie 2014. Un cost adițional de 500.000$ pentru fiecare an
în care cariera este exploatată (în prețuri de la 31 decembrie 2014) va fi suportat la finalul perioadei
de exploatare pentru a curăța și reface daunele progresive provocate de funcționarea carierei.

Rata adecvată de actualizare care reflectă valoarea în timp a banilor și riscurile specifice operațiunii
este 8%.(factorul de actualizare pt 20 ani este 0,2145)
Care este impactul celor de mai sus asupra situațiilor financiare de la 31 decembrie 2013 și 31
decembrie 2014?

Provizion pentru dezafectare = 10.mil *(1/1,08) ^20 = 10mil*0,2145= 2.145.000

Active imoilizate/ Cariera = Provizion de dezafectare 2.145.000

Situatia pozitiei financiare 31.12.2013

Active necurente: Imobilizari corporale (cariera) = 52.145.000$
Datorii necurente: Provizion dezafectare 2.145.000

Exercitiul 2014

Amortizare imobilizari corporale = 52.145.000/20 = 2.607.250$

Recunoasterea chelt financiare aferente provizionului de dezafectare = 8% *2.145.000 = 171.600$

Chelt financiare = Provizion pt dezafectare 171.600$

Provizion pentru refacerea amplasamentului = 500.000* (1/1,08)^19 = 500.000*0,2145*1,08=

500.000*0,232=115.830$ se recunoaste la chelt exercitiului curent

Chelt cu provizioane = Provizion pt refacerea amplasamentului 115.830 $

SPF 31.12.2014

Active necurente: Imobilizari corporale 52.145.000-2.607.250 = 49.537.750

Datorii necurente: Provizion pt dezafectare si refacerea amplasamentului
2.145.000+171.600+115.830 = 2.432.430

SRG 31.12.2014

Cheltuieli cu amortizarea 2.607.250

Cheltuielile cu provizioanele 115.830
Cheltuielile financiare 171.600

Exercitiu 2015

- amortizare
- chelt financiara aferenta provizionului = 8%*2.434.430 se majoreaza provizionul
- provizion pt refacerea amplasamentului aferent activitatii de extractie din 2015 =
500.000*(1/1,08)^18 =

28
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

8. IAS 20 și IAS 37
Verity este o companie cotată care realizează transport feroviar și construcții feroviare și al cărei
exercițiul financiar se încheie la 31 martie. Compania se confruntă cu următoarele situații:
(a) În februarie 2018, un tren intercity al companiei, care circula fără pasageri, a deraiat de pe
șine și a produs ceea ce au părut a fi daune ușoare unei clădiri folosite ca depozit de către o
companie locală. Directorii companiei respective și-au exprimat intenția de a cere despăgubiri
în instanță lui Verity, dar în absența oricăror demersuri legale din partea acestora, Verity nu a
recunoscut nici un provizion în situațiile financiare de la 31 martie 2018.
În iulie 2018, Verity a primit notificare pentru daune în valoare de 1,2 mil$, sumă bazată pe
costul estimat cu repararea clădirii. Compania locală pretindea că acea clădire era mai mult
decât un simplu depozit, fiind de fapt un monument istoric care fusese afectat într-o măsură
mult mai mare decât se crezuse inițial. Consilierii juridici ai Verity și-au exprimat părerea că
Verity a fost în mod clar neglijentă (a fost de vină pentru accident), însă în opinia expertului
angajat de ei, valoarea clădirii nu depășește 800.000$. Verity deține o poliță de asigurare care
acoperă primii 200.000$ ai unor astfel de cereri de despăgubire. După ce situațiile financiare
pentru exercițiul încheiat la 31 martie 2019 au fost autorizate, cazul a fost judecat în instanță,
iar judecătorul a stabilit că clădirea în cauză era într-adevăr o piesă valoroasă de arhitectură, a
decis că Verity a fost neglijentă și va trebui să plătească daune în valoare de 300.000$

31.03.2018 Nu a prezentat nimic in sit financiare, obigatia parea sa fie nesemnificativa ca

suma.
31.03.2019 Provizion pt litigii 800.000 (cea mai buna estimare)

CHelt cu provizioane = Provi pt litigii 800.000

Suma acoperita de asigurare nu reduce provizionul. In momentul in care suntem siguri ca

vom primi acea suma o recunoastem ca o creanta separata.
Creanta = Venit din despagubiri 200.000

In CPP, cheltuiala cu provizioane poate fi prezentata la o valoare diminuata cu despagubirea.

Decizia instantei nu este eveniment ulterior, asta inseamna ca nu mai modificam situatiile
financiare de la 31.03.2019.

(b) În februarie 2018, Verity a primit prin donație o clădire din partea unei persoane fizice.
Persoana respectivă a stipulat condiția ca o parte a construcției să fie transformată în muzeu
al trenurilor în interesul comunității locale, altminteri activul (sau o sumă echivalentă valorii
activului) ar trebui să fie returnată. Valoarea justă a activului era 1,5 mil $ în februarie
2018.Verity a intrat în posesia clădirii în mai 2018, însă, până la 31 ianuarie 2019, nu a putut
utiliza clădirea în conformitate cu condițiile impuse deoarece au fost necesare renovări și
adaptări ale construcției înainte de a fi utilizată ca muzeu.Verity a cheltuit 1mil$ pentru
renovări și adaptări ale clădirii. Clădirea are o durată de utilizare de 40 de ani și se
amortizează prin metoda liniară.

29
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

În iulie 2018, Verity a obținut o subvenția guvernamentală în sumă de 250.000$. O parte din
subvenție era condiționată de crearea a 20 locuri de muncă la muzeul trenurilor, acordând
5.000$ pentru fiecare loc de munca creat. Restul subvenției viza cheltuielile cu adaptarea
clădirii pentru a putea servi ca muzeu. La data de 31 martie 2019, toate noile locuri de muncă
fuseseră create.
Arătați ce impact au aspectele de mai sus asupra situațiilor financiare de la 31 martie 2018 și
31 martie 2019.

Rezolvare

(a) Daunele
Conform IAS 37, un provizion este definit ca o obligație cu mărime și/sau scadență incertă.
Un provizion poate fi recunoscut doar atunci când:
- există o obligație prezentă generată de evenimente trecute
- este probabilă o ieșire de resurse purtătoare de beneficii economice și
- valoarea lui poate fi estimată credibil

În exercițiul încheiat la 31 martie 2018:

Evenimentul trecut care a generat o obligație prezentă este avarierea clădirii, iar acest eveniment s-
a produs în exercițiul încheiat la 31.03.2018. La acea dată nu fusese demarată acțiune în instanță,
iar avaria părea superficială. Este adevărat că Verity ar trebui să recunoască o obligație de a plăti
daune, însă la 31.03.2018 valoarea provizionului ar fi nesemnificativă. Aceasta ar fi cea mai bună
estimare a sumei ce ar trebui plătite pentru stingerea obligației la acea dată, luând în considerare
toate riscurile și incertitudinile relevante.

În exercițiul încheiat la 31 martie 2019

IAS 37 cere ca provizioanele să fie revizuite la finalul fiecărui exercițiu financiar pentru a vedea
dacă există modificări semnificative față de cea mai bună estimare facută anterior. Deschiderea
acțiunii în instanță va determina o astfel de modificare semnificativă, iar Verity va trebui să
reconsidere estimarea privind daunele probabile. Deși compania proprietară a clădirii a cerut
daune de 1,2 mil$, Verity nu este obligată să înregistreze un provizion pentru această sumă, ci
trebuie să își bazeze estimarea pe consilierea legală pe care a primit-o și pe opinia expertului, care
pun valoarea clădirii la suma de 800.000$:

800.000$ Cheltuieli cu provizioanele = Provizioane pentru despăgubiri 800.000$

O parte din despăgubire este așteptată a se recupera de la compania de asigurări. În acest caz,
suma de primit de la compania de asigurări ar trebui să fie recunoscută numai când există
certitudinea că aceasta va fi încasată dacă Verity plătește daunele. În acest caz:
- suma de primit pentru acoperirea despăgubirii va fi recunoscută ca un activ separat și nu ar
trebui să fie mai mare decât provizionul
- în Situația rezultatului global, cheltuiala cu provizionul poate fi prezentată la valoarea netă
de suma de primit de la compania de asigurări pentru acoperirea despăgubirii (cheltuială –
venit)
Deoarece nu există nici un motiv pentru a crede că compania de asigurări nu va plăti suma de
200.000$, Verity ar trebui să recunoască:

200.000$ Creanță = Venit din acoperirea despăgubirii 200.000$

30
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Instanța a hotărât ca Verity să plătească 300.000$. Această decizie a venit totuși după ce situațiile
financiare au fost autorizate, prin urmare nu este considerat un eveniment ulterior care produce
ajustări conform IAS 10, iar valoarea provizionului în situațiile financiare de la 31.03.2019 nu
trebuie să fie ajustată.

(b) Clădirea primită prin donație

IAS 16: recunoașterea clădirii
Conform IAS 16, o imobilizare corporală poate fi recunoscută atunci când sunt îndeplinite 2
condiții:
o este probabil ca avantajele economice viitaore asociate bunului să curgă spre
entitate
o costul bunului poate fi măsurat fiabil
De obicei aceste condiții sunt îndeplinite atunci când riscurile și beneficiile din utilizarea
bunului au fost transferate și pot fi considerate ca fiind transferate atunci când contractul
este necondiționat și irevocabil. Însă la 31.03.2019, condiția de utilizare nu a fost îndeplinită
și Verity nu a intrat în posesia clădirii.

În 31 ianuarie 2019, condițiile donației au fost îndeplinite și clădirea poate fi recunoscută.

Valoarea justă a clădirii va fi venit în contul de profit și pierdere. Costurile cu renovarea și
adaptarea vor trebui să fie incluse în costul activului doarece sunt direct atribuibile aducerii
activului în forma necesară pentru a fi utilizat. Presupunând că lucrările au fost gata la 1
februarie 2019, tranzacțiile ar trebui să fie înregistrate astfel:

2.500.000 Clădiri = %
$
Venit din donații 1.500.000$
Imobilizări în curs 1.000.000$

IAS 20: Subvenția guvernamentală

Partea din subvenție care se referă la crearea de locuri de muncă (20 x 5.000$ = 100.000$)
va fi recunoscută la venituri

Subvenții de primit = Venituri din subvenții 100.000$

Restul subvenției (250.000$ - 100.000$ = 150.000$) se referă la costurile care au fost

capitalizate (deci tratament similar cu subvențiile pentru active). Aceasta poate fi tratată
într-unul din cele două moduri permise de IAS 20 (vom prezenta ambele variante):
Cazul 1: recunoașterea subvenției pentru activ ca venit amânat

Recunoașterea subvenției:

250.000$ Disponibilități = %
Venit din subvenții 100.000$
Venituri în avans 150.000$

31
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Amortizarea anuală = 2.500.000 / 40 ani = 62.500 $/an

Amortizare feb, mar 2019 =62 500$ x 2/12 = 10.417$

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea clădirii 10.417$

Subvenția (înregistrată ca venit amânat) va fi virată la venituri în ritmul în care se

amortizează clădirea:.

Subvenție ce trebuie virată la venituri pt feb, mar 2019 = 150.000$ / 40 ani x 2/12 = 625$

Venituri în avans = Venituri din subvenții 625$

Situația poziției financiare la 31.03.2019

Active necurente
Clădire (VNC) 2.489.583
Datorii curente
Venituri în avans 3.750 (partea care se va vira la venituri în exercițiul următor)
Datorii necurente
Venituri în avans 150.000 – 625 – 3.750 = 145.625

Situația rezultatului global la 31.03.2019

...
Venituri din subvenții 625 (subventia pentru activ) + 100.000 (subvenția pt creare locuri de
munca) = 100.625
...
Cheltuieli cu amortizarea 10.417

Cazul 2: recunoașterea subvenției pentru activ prin deducere din costul activului

250.000$ Disponibilități = %
Venit din subvenții 100.000$
Clădiri 150.000$
Valoarea amortizabilă a clădirii = 2.500.000 – 150.000 = 2.350.000$
Amortizarea anuală = 2.350.000 / 40 ani = 58.750$/an
Amortizare pentru feb, mar 2019 = 58.750 x 2/12 = 9.792$

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea clădirii 9.792$

Situația poziției financiare la 31.03.2019

Active necurente
Clădire (VNC) 2.340.208
Datorii curente
Venituri în avans 0
Datorii necurente
Venituri în avans 0

32
 Politici și metode contabile – suport de seminar1

Situația rezultatului global la 31.03.2019

...
Venituri din subvenții 100.000 (subvenția pt creare locuri de munca)
...
Cheltuieli cu amortizarea 9.792

33
Politici și metode contabile – suport de seminar1

34
Politici și metode contabile – suport de seminar1

35
Politici și metode contabile – suport de seminar1

36
Politici și metode contabile – suport de seminar1

37
Politici și metode contabile – suport de seminar1

38
Politici și metode contabile – suport de seminar1

39
Politici și metode contabile – suport de seminar1

40