19.

Diagnosticul de laborator in infectia cu Treponema pallidum

Face parte din familia SPIROCHETE. Nu se coloreaza Gram.
Prelevate:
� Serozitate de la nivelul leziunii pentru demonstrarea prezentei spirochetelor
� Sange � pentru teste serologice (detectarea Ac fata de T. pallidum)

In cazul serozitatii:
1. Se spala leziunea cu ser fiziologic
2. Se indeparteaza crusta fara a produce sangerare, cu ajutorul unei pipette
Pasteur
3. Prin capilaritate, serozitatea va urca in pipeta, sub forma unui lichid
4. Se va depunde o picatura de lichid pe o lama de sticla curate
5. Se va acoperi acea picatura cu o lamella
6. Se va evidential produsul cu ajutorul microscopului cu camp intunecat (1-a
modalitate de evidentiere)

Mai exista si alte metode de evidentiere: prin microscopie cu IF, in care un frotiu
se va colora cu ser fluorescent anti T.pallidum, observandu-se spirochete
fluorecente. Spirochetele se coloreaza prin tehnica impregnarii argentice � metoda
Levaditi.
Caractere morfologice:
� In m. cu camp intunecat se vor evidential spirochete ce prezinta spire
stranse, regulate, cu dimensiunea 5-15 ?
� Mobile, prezinta miscari de rotatie, translatie, flexie si de pendulare
Caractere de cultura:
� Bacteria anaerobe
� Nu au putut fi cultivate in laborator, desi s-au obtinut rezultate pe oua
embrionate sau pe culturi de celule animale
� Pot fi mentinute in laborator doar prin inoculare oculara, cutanata si
intraperitoneala
Metode de evidentiere:
� Aspectul la microscopul cu camp intunecat
� Testare serologica
Nicio reactie nu este suficient de buna pt a confirma sau infirma cu certitudine
infetctia luetica (sifilis) pe toata durata evolutiei bolii.
Exista 2 categorii mari de teste:

A. Teste cu Ag netreponemice
= lipide extrase din tesuturi animale normale (cardiolipina purificata din inima de
bou) � difosfatidilglicerol, care necesita lecitina si colesterol pentru a putea
reactiona cu REAGINA SIFILITICA.
Reagina sifilitica = amestec de IgA si IgM, fata de Ag extrase din tesuturile
animale normale.
Evidentiabila dupa 2-3 saptamani de la debutul bolii in sange si de la 4-8
saptamani in LCR.
Exista 2 metode de teste cu Ag netreponemice:
I.
1. Tehnica VDRL �veneral disease research laboratory
2. Tehnica RPR � rapid plasma reagine
Aceste teste se bazeaza pe principiul formarii unor aglutinate vizibile in cazul
amestecului de reactiv (lipidele din tesuturile animale) cu serul prelevat de la
bolnav.
Interpretare:
? ++++ - prezenta de aglutinate/ flocoane mari si cu lichidul clar
? +++ - prezenta de flocoane mari, lichid partial clar
? ++ - flocoane vizibile si cu lichidul clar
? + - flocoane mici si cu lichidul partial clar
Aceste 2 teste se negativeaza dupa aproximativ 6-18 luni de tratament efectiv.
Se folosesc datorita costului redus in special pt supravegherea persoanelor.
Au si dezavantaje, dau reactii fals pozitive in cazul consumului exagerat de alcool
sau dupa vaccinari.

II. Fixare de complement � se bazeaza pe faptul ca serurile de la bolnav care

contin reagina fixeaza complementul in prezenta Ag cardiolipinice.
1. Testul Bordet-Wasserman
2. Testul Kolmer

Rezultate de tip cantitativ.

Aceste teste prezinta si dezavantaje � pot da reactii flas pozitive in anumite
boli: malaria, lepra, pojar si mononucleaza infectioasa.

B. Teste cu Ag treponemice

1. Testul TPFA
Pentru efectuarea testului sunt necesare Ag provenite de la T.Nichols, globulina
umana marcata fluorecent. Are avantajul ca se pozitiveaza prima.
Faptul ca nu poate preciza eficacitatea, deoarece ramane mult timp pozitiva, pana
la cativa ani.
2. Testul TPI � t.pallidum imobilisation
Pentru aceasta tehnica sunt necesare treponeme vii prelevate de la iepuri, de aceea
se foloseste mai rar.
3. Testul RFC
4. Testul TPHA � T. Pallidum hemaglutination
Hematiile sensibilizate cu T. Pallidum in contact cu serul prelevat de la pacient,
care contin Ac, vor produce o hemaglutinare vizibila.
5. Testul ELISA