2.2.

Poluarea chimică
• d)Poluarea cu produși chimici utilizați în agricultură.
Aici vorbim de:îngrășăminte, biostimulatori, produse contra
dăunătorilor plantelor. Cea mai mare parte a lor , fiind de natură
organică, suferă în sol un proces de descompunere și biodegradare, așa
încat produsele chimice utilizate în agricultură și pătrunse în sol dispar,
solul poate fi din nou tratat.
Dar, compușii cu plumb sau mercur (organo-metalice) ca și sărurile
acidului arsenic se descompun greu și se depozitează în sol. Produsele
organo-clorurate de tip DDT, lindan au mare remanență în sol. Așa
încat se impune ca pesticidele organo-clorurate să fie raționalizate.
3.CRITERII SANITARE DE APRECIERE A
POLUĂRII SOLULUI
• Aprecierea poluării solului se face cu ajutorul indicatorilor
igienicosanitari. Sunt indicatori CHIMICI și indicatori BIOLOGICI.
• INDICATORII CHIMICI
a) Indicatorii direcți ai poluării chimice
Indicatorii direcți ai poluării chimice se adresează substanțelor chimice
poluante ajunse pe sol cu acțiune nocivă prin ele însele asupra sănătății
omului. Indicatori direcți: determinarea prezenței în sol a diverselor
elemente chimice toxice(arsen,plumb,cadmiu) sau a unor combinații
nocive(pesticide organo-clorurate).
 INDICATORII CHIMICI
b) Indicatorii indirecți ai poluării chimice
Se pot folosi ca indicatori indirecți diverși produși intermediari de
descompunere(amoniac, nitriți, hidrogen sulfurat) sau chiar produși
finali(nitrați, fosfați, sulfați).
Cel mai utilizat indicator pentru poluarea organică este AZOTUL organic
teluric. Valoarea sa raportată la azotul organic total din sol constituie un
indicator prețios cunoscut sub denumirea de cifra sanitară sau indicele lui
Hlebnicov: IH=N organic teluric/N organic total
Acest raport este totdeauna subunitar, deoarece numai o parte a azotului
din sol trece în azot teluric. Cu cat acest raport este mai aproape de unitate
cu atat solul poate fi considerat mai curat. Astfel: IH ˂ 0,70 sol poluat; IH
0,700,85 poluare medie; IH 0,85-0,95 poluare redusă; IH ˃ 0,95 sol curat.
 INDICATORII BIOLOGICI
• Sunt reprezentați de o serie de germeni a căror prezență și mai ales
număr arată gradul de poluare și ca atare riscul pentru sănătate:
-numărul total al germenilor din sol care se dezvoltă la 37ᴼC
-prezența și numărul germenilor coliformi(din conținut intestinal)
-prezența și numărul germenilor sulfitoreductori
-prezența și numărul germenilor termofili(se dezvoltă la ̴ 60ᴼC)
-germeni nitrificatori
Deși nu există norme legiferate în nicio țară din lume, se recomandă
următoarea interpretare a valorii numărului total de germeni:
 INDICATORII BIOLOGICI
-sol curat ˂ 10 000 germeni/g sol
-sol slab poluat ˃ 10 000 germeni/g sol
-sol poluat - 100 000 germeni/g sol
-sol foarte poluat – 1 000 000 germeni/g sol
Poluarea biologică a solului se apreciază și prin indicatorii
parazitologici. Se consideră că solurile curate nu trebuie să conțină ouă
de geohelminți. Solurile slab poluate conțin pană la 10 ouă/g sol, cele
poluate 10-100 ouă/g sol, iar cele foarte poluate peste 100 ouă/g sol.
4.MĂSURI DE PROTECȚIE SANITARĂ ȘI
ASANAREA SOLULUI
• Protecția sanitară cuprinde totalitatea măsurilor care au drept scop
limitarea pătrunderii în sol a diferitelor impurități pană la intensități care
nu dereglează procesul de autoepurare, nu contribuie la acumularea
substanțelor nocive în plante, nu poluează aerul atmosferic și nici apa.
• Pe baza indicatorilor, fie biologici,fie chimici, în cazul solurilor constatate
poluate se iau măsuri de depoluare(salubrizare) cunoscute sub numele de
asanarea solului.
• Măsuri:
-îndepărtarea mecanică a excesului de poluanți
-la solurile umede,îmbibate cu apă- operația de drenare și aerare
-solul se ară pentru a favoriza pătrunderea aerului în sol
-dezinfecția solului
4.1. ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR SOLIDE
• După proveniență sunt:
-reziduuri menajere
-reziduuri de stradă
-reziduuri industriale
-reziduuri agro-zootehnice
-reziduuri speciale, acestea incluzand: reziduurile de spital și reziduurile
radioactive.
• Reziduurile solide prezintă pericol pentru sănătate deoarece:
-conțin cantități mari de germeni patogeni
-adăpostesc și dezvoltă un număr mare de insecte(gandacii roșii și negri)-vectori ai
unor boli infecțioase și parazitare
-adăpostesc și dezvoltă rozătoare(șoareci, șobolani)
 4.1. ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR SOLIDE
• Ce presupune îndepărtarea reziduurilor solide:
1. Colectarea la locul de producere
2. Transportul la locul de neutralizare
3. Neutralizarea reziduurilor, care se face prin mai multe metode funcție și
de natura lor:
-depozitarea controlată, în decurs de cațiva ani se realizează
mineralizarea
-compostarea reziduurilor, în 5-6 luni iarna și 3-4 luni vara mineralizarea
este terminată
-camerele bioterme, timp de mineralizare 20-30 zile
-incinerarea reziduurilor cu monitorizare emisie gaze în atmosferă
4.1. ÎNDEPĂRTAREA REZIDUUILOR SOLIDE
 4.1. ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR SOLIDE
• REZIDUURILE DE SPITAL
Datorită pericolului epidemiologic ridicat nu pot fi îndepărtate și
neutralizate ca cele menajere. Ele se sortează și se depozitează
separat:tăietoare înțepătoare, periculoase(”pericol
biologic”,”inflamabil”,”toxic”), menajere.
• REZIDUURILE RADIOACTIVE
-reziduurile care conțin radionuclizi cu viață scurtă sunt colectate și păstrate
în containere speciale, ecranate corespunzător pană la depășirea timpului de
înjumătățire după care pot fi îndepărtate.
-reziduurile care conțin radionuclizi cu viață lungă și activitate mare sunt
tratate în vederea reducerii volumului, după care sunt înglobate în blocuri
compacte de sticlă, ceramică, plumb și îndepărtate în sol sau apă, în locuri
speciale numite cimitire radioactive.
 4.1. ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR SOLIDE
• Dezinfecția=operația prin care se urmărește distrugerea germenilor
patogeni
• Dezinsecția=metoda de a distruge insectele vectoare(gandaci,muște)
• Deratizarea=operația de distrugere a rozătoarelor
• Capitolul V din Ordinul nr. 114/4 februarie 2014: Norme de igienă
referitoare la colectarea, îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor
solide.
 4.2.ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR LICHIDE
• După proveniență sunt:
1. Ape reziduale comunale = provin din locuințe și instituții
publice(băi,spălătorii,spitale,școli,hoteluri,unități comerciale și alimentare). Sunt caracterizate
prin:
- ritm de producere în general uniform
- prezența germenilor patogeni
- prezența substanțelor organice
2. Ape reziduale industriale = provin urmare a folosirii apei în diversele procese de fabricație. Se
caracterizează prin:
- volumul diferit de la o industrie la alta
- ritmul de producere determinat de procesul de fabricație
- conțin germeni patogeni(abatoare,tăbăcării), suspensii (stații de flotare), substanțe organice
(fabrici de zahăr,conserve ), substanțe chimice toxice (industria chimică,metalurgică,forestieră
)
 4.2.ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR LICHIDE
3. Ape reziduale zootehnice = provin din unitățile de creștere și îngrijire
a animalelor. Se caracterizează prin:
- volumul și ritmul determinat de specia de animale,număr,
varstă( volume mari în unități de porcine)
- conțin concentrații mari de impurități, număr mare de germeni
patogeni, număr mare de substanțe chimice toxice(antibiotice,
biostimulatori, pesticide)
4. Ape reziduale meteorice = provin din precipitațiile căzute pe
teritoriul unor colectivități.
 4.2. ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR LICHIDE
• Colectarea apelor reziduale se realizează prin intermediul rețelelor de
canalizare.
• După ce sunt evacuate prin canalizare apele reziduale sunt reantoarse în
natură prin deversarea lor în sursele naturale de apă, cel mai frecvent în
apele de suprafață.
• În cazul în care deversarea este contraindicată urmare a depășirii
concentrației elementelor poluante în apa reziduală, aceasta este supusă
operației de epurare.
• Epurarea reprezintă totalitatea metodelor și mijloacelor de reținere și
îndepărtare din apele reziduale a poluanților care depășesc limita admisă
pentru protecția surselor de apă. Sunt trei tipuri: epurare fizică, epurare
chimică, epurare biologică.
 4.2. ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR
LICHIDE
• Apa de suprafață primitoare se caracterizează sanitar prin:
- cunoașterea debitului ( volumul de apă care curge în unitatea de timp pe
porțiunea udă a albiei )
- cunoașterea folosinței apei de suprafață ,la ce se utilizează apa în avalul
locului unde se face deversarea; se cunosc astfel trei categorii de ape:
categoria I ,ape care servesc în mod organizat în scop potabil, pentru
industria alimentară, ștranduri publice.
categoria II ,ape care servesc în scopuri urbanistice, arhitectonice,
pentru salubrizarea localităților, sporturi nautice,loc de agrement.
categoria III ,ape pentru nevoi industriale,irigarea culturilor.