Cultura Germaniei

Caracterizare generala:
Republica Federală Germania[10] (în germană Bundesrepublik Deutschland   
ascultă (ajutor·info)),[11] acronim RFG,
colocvial, Germania (în germană Deutschland; pronunție germană: /ˈdɔɪ̯ʧlant/), este un
stat în Europa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante,
precum: Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-
Europeană (1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE, și
din zona euro. Se învecinează: la nord - cu Marea Nordului, Danemarca și Marea Baltică;
la est - cu Polonia și Republica Cehă; la sud - cu Austria și Elveția; iar la vest -
cu Franța, Luxemburg, Belgia și Olanda. Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de
kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea
mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de
locuitori)

Diferite triburi germanice au ocupat nordul Germaniei încă din antichitate. În

timpul epocii migrațiilor triburile germanice s-au extins spre sud. Începând din secolul
al X-lea teritoriile germane au format o parte centrală a Sfântului Imperiu Roman.
[12]
 În secolul al XVI-lea, regiunile germane din nord au devenit centrul Reformei
protestante

Creșterea pan-germanismului în interiorul confederației germane, care a fost ocupată

de Franța, a dus la unificarea majorității statelor germane în 1871 în Imperiul
German. După Primul Război Mondial și Revoluția germană din 1918-1919, imperiul
a fost înlocuit de Republica de la Weimar. Înființarea celui de-al treilea Reich în 1933
a dus la al doilea război mondial și a Holocaustului. După 1945 Germania a pierdut o
parte din teritoriul său și a fost împărțită în două state, Germania de Est și Germania
de Vest. În 1990, la scurt timp după revoluțiile care au dus la căderea comunismului
în Germania de Est și în restul Europei de Est, Germania a fost reunificată.
Revolutia Germana:
În urma căderii lui Napoleon Bonaparte, a fost organizat, în
anul 1814, Congresul de la Viena și a fost fondată Confederația
Germană (Deutscher Bund), o ligă formată din 39 de state. Dezacordul
cu ideile politice ale restaurației a dus la întărirea mișcărilor liberale, care
cereau unitate și libertate. Aceste cereri, însă, au fost urmate de noi
măsuri de represiune din partea omului de stat
austriac Metternich. Zollverein, o uniune tarifară, a contribuit hotărâtor la
unificarea economică a statelor germane. În această perioadă, mulți
germani erau influențați de principiile Revoluției Franceze,
iar naționalismul era o forță în creștere, în special printre tinerii
intelectuali. Pentru prima dată, culorile negru-roșu-galben au fost alese
pentru a reprezenta mișcarea, aceste culori devenind, mai târziu, culorile
drapelului german.[21]

În contextul unei serii de mișcări revoluționare în Europa, care au avut

drept rezultat proclamarea republicii în Franța, intelectualii și oamenii de
rând au adus revoluția de la 1848 și în Confederația Germană. Speriați,
monarhii au acceptat, în primă instanță, cererile revoluționarilor. În
aceste împrejurări, regelui Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei i s-a oferit
titlul de împărat, dar, întrucât trebuia să renunțe la o parte din puterea
politică deținută anterior, acesta a refuzat coroana și a respins constituția
propusă, ceea ce, pe atunci, a fost un pas înapoi pentru mișcare.

Informatii bonus:

Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria

Superioară, Austro-Ungaria (azi în Austria) – d. 30
aprilie 1945, Führerbunker, Berlin, Germania Nazistă) a fost
un politician german de origine austriacă, lider al Partidului Muncitoresc
German Național-Socialist (NSDAP), cancelar al Germaniei din 1933, iar
din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei.

Ajuns la putere în 1933, Hitler a transformat țara într-o

dictatură monopartid bazată pe
ideologia totalitaristă și autoritaristă a național-socialismului. Politica sa
expansionistă agresivă este considerată principala cauză a izbucnirii
celui de-al Doilea Război Mondial, soldat cu pierderi omenești colosale.
De numele său sunt legate numeroase crime împotriva umanității, printre
care punerea în aplicare a unui plan naționalist și rasist de exterminare
în masă a evreilor și altor „indezirabili” din Europa, precum și lichidarea
adversarilor politici din Germania. Hitler a fost ales „omul anului” în 1938,
de către revista americană Time.[8