NURSING DE ORTOPEDIE

1
 Ingrijirea bolnavilor traumatizati primeste particularitati deosebite in urma
dezechilibrarii functiilor vitale ale organismului, determinate de traumatismul suferit sau
de socul traumatic consecutiv.
Accidentele rutiere , sportive , de munca , prin agresiune si cele de la domiciliu
pot cauza intreruperea completa sau incompleta a solutiei de continuitate a unuia sau mai
multor oase sub forma diverselor fracturi.
Cauza este intotdeauna un traumatism.
Ingrijirea bolnavilor traumatizati incepe inca de la locul accidentului, masurile de
reanimare se continua si in timpul transportului pina la spital in autosalvarile special
amenajate.
Totusi ei ajung in general la spital in stare de soc sau iminenta de soc traumatic –
fata palida, cu acrocianoza, transpiratii reci, scaderea TA, puls frecvent.
Bolnavul periclitat cu stare de soc nu trebuie mobilizat in mod inutil .
Masurile obligatorii de ingrijire ca dezbracarea , imbracarea lenjeriei de spital,
toaleta macar sumara, indepartarea sunstantelor straine de pe suprafata corpului trebuie
facute cu cea mai mare atentie
Miscarile si durerile, eventual hemoragia consecutiva mobilizarii, agraveaza socul
sau favorizeaza recaderea la bolnavul desocat.
- se iau masurile necesare pentru prevenirea infectiilor
- se vor efectua recoltarile si insamintarile bacteriologice in vederea administrarii
antibioticelor
- se vor lua masurile de profilaxie antitetanica cu anatoxina tetanica
- in unele cazuri se administreaza si ser antigangrenos
- se asigura maximum de confort
- se utilizeaza paturi osteoarticulare si de terapie intensiva
- se fac mobilizari la pat pentru evitarea aparitiei escarelor
- schimbarea lenjeriei trebuie facuta cu deosebita atentie pentru a nu provoca dureri
bolnavului
- toaleta zilnica a bolnavului se va face prin baia la pat
- din cauza imobilizarilor indelungate se va avea grija de prevenirea micozelor
interdigitale de la membrele inferioare
- se previne constipatia
- alimentatia trebuie sa asigure un aport substantial de calorii
- asistenta sta in permanenta linga bolnav pentru a sesiza numeroase manifestari ce
pot aparesau complicatii, care uneori se exteriorizeaza numai dupa un anumit
interval de timp cum ar fi
o fenomenele hemoragiei interne cu stare de soc in ruptura de splina
o dispnee si cianoza in caz de pneumo si hematorace
o tulburari de respiratie
o somnolenta
o tetraplegie cu abolirea sensibilitatii in caz de leziuni medulare cervicale
o coma sau stupor (lipsa reactiei de a se trezi, doar la manevre mai
puternice) in caz de traumatisme craniene
o varsaturi
o incontinenta sau retentie de urine
o hematurie posttraumatica
 - pe masura ce starea bolnavului se imbunatateste trebuie inceputa reabilitarea
functionala
o miscarile active previn atrofiile, imbunatatesc circulatia
- leziunile traumatice pot fi infectate prin germenii gangrenei gazoase care poate
reprezenta un oarecare pericol si pentru bolnav si pentru personalul de ingrijire

Problemele pacientului
- Durere
- discomfort
- diminuarea mobilitatii fizice
- deficit de autoingrijire
- potential de accidente
- perturbarea imaginii de sine
- perturbarea imaginii corporale
- potential de coplicatii
- anxietate

Obiective
- se va tine cont de tipul si de stadiul afectiunii si ceialti factori care pot influienta
realizarea lor
- ele vor viza
o imbunatatirea pozitionarii corpului in timpul activitatii
o minimalizarea efectelor imobilizarii
o mentinerea tonusului muscular
o cresterea tolerantei la efort
o obtinerea independentei in satisfacerea nevoilor
o prevenirea diminuarii conceptului de sine

Interventi

Pacientii cu traumatisme
a. la locul accidentului
- asigurarea unui mediu securitar pentru pacient
- anamneza pentru a afla
o circumstantele traumatismului,
o ora,
o starea pacientului in momentrul producerii traumatismului
- efectuarea bilantului lezional
o examinarea segmentului anatomic afectat
o examinarea celorlalte regiuni in vederea decelarii regiunilor asociate
o aprecierea starii de constienta
o aprecierea functiilor vitale
- acordarea primului ajutor tinind cont de elementele de gravitate care pun in
pericol viata pacientului
 - in cazu unei parti amputate , aceasta vi fi recuperata imediat si introdusa intr-un
recipient cu gheata
b. pe timpul transportului
- pozitionare corecta a pacientului in mijlocul de transport
- continuarea masurolor de prim ajutor
- prevenirea si combaterea unor complicatii
- supravegherea pacientului
o starea de constienta
o functiile vitale
o culoarea tegumentelor
o modificari aparute in starea pacientului
o la indicatia medicului instituirea de perfuzii, recoltare de produse
biologice, administrarea tratamentului medicamentos
- suport psihic al pacientului
c. in spital
- interventiile sunt diferentiate in functie de tipul tratamentului si de starea
pacientului

Pacientii imobilizati in
aparat gipsat
- urmarirea miscarilor si segmentelor distale
- observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat – cianoza, paloare
- sesizarea medicului in cazul in care pacientul acuza furnicaturi, amorteli, presiune
la nivelul membrului afectat
- sesizarea oricarui miros emenat de la nivelul aparatului gipsat
- observarea schinbarii culorii aparatului gipsat la nivelul plagii
o singe
o secretii purulente
- asezarea obiectelor de stricta necesitate linga patul pacientului si inlaturarea
obstacolelor
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
- aplicarea masurilor de combatere a masurilor de a efectelor imobilizarii la pat
- educatia pacientului
o modul de folosire a mijloacelor auxiliare pentru schimbarea pozitiei si
deplasare
o necesitatea folosirii mecanismelor auxiliare in deplasare pentru protejarea
membrului lezat in timpul consolidarii
o modul de efectuare a unor miscari fara a prejudicia procesul de vindecare
o consecintele sprijinirii precoce pe membrul afectat
o necesitatea respectarii repausului la pat si a indicatiilor medicului
o exercitii in perioada de recuperare

Deplasare cu cirjele
 Perioade de consolidare a calusului

Pacientii cu extensie. Tractiune

- verificarea frecventa a dispozitivului de tractiune
- verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
o cablurile sa treaca prin mijlocul rolelor scipetelui
o greutatiile sa atarne libere
o cadrul si barele patului sa nu stinjeneasca aparatul
- plasarea unei paturi facute sul sub membrul afectat
- plasarea unei perne pentru a impiedica alunecarea
- urmarirea culorii si temperaturii membrlor
- sesizarea oricaror modificari aparute
- aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
- suport psihic
o incurajarea pacientului
o indepartarea sentimentului de neputinta
- educatia pacientului
o necesitatea tractiunii pentru vindecarea membrului afectat
o modul de realizare a amplitudinii miscarilor permise
o pozitionarea corecta in timpul tractiunii

Pacientii cu amputatie
- suport psihic
o incurajarea pacientului sa-si priveasca bontul
o mod de abordare a implicatiilor psiho-sociale a amputatiei
o existenta posibilitatii de protezare
o existenta fenomenului de membru fantoma care poate fi ignorat in cazul
protezarii
- educatia pacientului
o mod de pansare a bontului
o prevenirea contracturii prin pozitionarea corecta a segmentului

Pansarea segmentelor amputate

 Pacientii cu ruptura musculara
- imobilizarea regiunii in pozitie relaxanta pentru rupturile incomplete
- ingrijiri pre si postoperatorii la pacientii cu ruptura completa care necesita
tratament chirurgical
- administrarea tratamentului simptomatic prescris de medic

Pacientii cu osteoporaza
- administrarea tratamentului prescris de medic
- educatia pacientului
- sa efectueze zilnic miscare
- sa doarma pe un plan dur cu o perna subtire sub cap
- alimentatie echilibrata bogata in calciu , vitamine

Pacientii cu TBC osteo - articular

- ingrijiri pre si postoperatorii la pacientii cu interventie chirurgicala
o se practica de obicei la pacientii tineri si in cazul abceselor reci

Artroplastie
- ingrijiri specifice ,a pacientul imobilizat in aparat gipsat
- administrarea medicamentelor prescrise
o tuberculostatice
o antibiotice
- respectarea masurilor de asepsie in efectuarea tehnicilor
- alimentatie echilibrata, vitamine
- ingrijire riguroasa a tegumentelor

- efectuarea miscarilor pasive pentru prevenirea atrofiilor musculare

- pozitionarea corecta in pat
- aplicarea masurilor de prevenire a efectelor imobilizarii
 Exercitii dupa artroplastie de sold

Pacientii cu artropatie
degenerativa

- tratament simptomatic in vederea alinarii suferintelor si a tulburarilor organice ce

apar in cursul evolutiei bolii
o respiratorii
o cardiace
o renale
- incurajarea pacientului sa efectueze exercitii pentru prevenirea atrofiilor
musculare si a rigiditatii articulare
- educatia pacientului
o precautii in timpul miscarii pentru evitarea fracturilor
o necesitatea mentinerii independentei si a rolului social

Pacientul cu tendinita
Afectarile tendonului achilean includ:
- Tendinita – o afectiune inflamatorie ce se caracterizeaza prin aparitia unei dureri
localizate in timpul sau dupa desfasurarea unui efort. Pe masura ce boala progreseaza,
durerea apare la eforturi din ce in ce mai mici, pentru ca in final sa apara chiar si in
repaus
- Tendinoza – este o afectiune degenerativa caracterizata de microtraumatisme repetate,
cu aparitia unor microfisuri la nivelul tendonului. Poate genera aparitia unui nodul in
regiunea posterioara a piciorului
- Ruptura partiala sau totala a tendonului – caracterizata de o durere violenta, mersul
devenind aproape imposibil

• Factori de risc
Atletii cu o forma fizica proasta sau cei supraantrenati prezinta cel mai mare risc de a
dezvolta boala. Efectuand activitati ce presupun opriri bruste, starturi si sarituri repetitive
( baschet, tenis, dans ), creste riscul instalarii tendinitei.
Tendinita se instaleaza de obicei gradat, dupa schimbari bruste ale activitatii sau nivelului
de antrenament, purtarea de incaltaminte inadecvata, suprafata de antrenament
necorespunzatoare, mai ales daca factorii de risc sunt prezenti: varsta peste 30 de ani,
piciorul cav (bolta plantara scobita excesiv), tibia vara (tibia, osul gambei, curbat in
exterior), deformari in var ale calcaiului si labei piciorului (piciorul are contact cu solul
prin marginea externa, in timp ce marginea interna priveste in sus).
Femeile care poarta pantofi cu toc si trec la pantofi cu talpa plata pot dezvolta tendinita
ahileana pentru ca tendonul si musculatura gambei lor s-a adaptat la o pozitie mai scurta
din cauza pantofilor care nu au permis intinderea lor pana la nivelul solului. Pantofii fara
toc obliga astfel tendonul sa se intinda peste limita obisnuita, cauzand aparitia inflamatiei.
Daca pantofii cu toc sunt purtati in fiecare zi, exercitii de stretching sunt indicate
dimineata si seara pentru a mentine lungimea lui normala.
• Cauze de aparitie ale bolii
Leziunile tendonului ahilean pot fi cauzate de :
- Suprasolicitare – Tendinita achileana este o leziune de suprasolicitare, ceea ce inseamna
ca folosirea repetitiva a acestui tendon genereaza microrupturi tisulare. Suprasolicitarea
presupune alergatul sau mersul pe distante mai lungi, intr-un ritm mai alert,
urcatul/coboratul mai multor scari, mai multe miscari efectuate exploziv, precum
sariturile. Activitatea fizica in sine nu este o problema, ci cresterea intensitatii efortului
intr-un timp prea scurt sau reluarea intempestiva a efortului fizic dupa o perioada de
repaus
- Tulburarile statice ale piciorului – piciorul plat, pronatia accentuata a piciorului,
scurtarea tendonului lui Achile sau a muschilor gambei, deformarea calcaiului sau a altor
oase ale piciorului
- Incaltamintea necorespunzatoare – papuci cu prea mult sau prea putin suport al boltii
plantare, sistem de amortizare necorespunzator, suport pentru calcai, tocuri inalte sau
incaltaminte uzata
- Efecte secundare ale unor medicamente: antibioticele din familia fluorochinolonelor,
folosite pentru a trata o gama larga de infectii bacteriene, administrate in doze mari mai
mult de 5 zile ; perfloxacina are un risc de patru ori mai mare decat norfloxacina sau
ciprofloxacina; infiltratiile cu cortizon efectuate la nivelul sau in vecinatatea tendonului
lui Achile permit unui tendon afectat sa se intinda sau sa se contracte fara durere, uneori
ajungand la ruptura
- Accidente – strivit de corpuri grele, in accident de masina de exemplu, sau retezat
partial sau complet de obiecte taioase in timpul unor accidente de munca. Aceste leziuni
sunt complicate si de obicei se asociaza cu multiple leziuni ale piciorului si gambei

Simptome si semne
- Durere localizata in spatele calcaiului ce apare in timpul mersului/alergarii sau la
ridicarea pe varfurile degetelor
- Rigiditate ce dispare odata cu incalzirea tendonului
- Prezenta unui nodul retrocalcanean
- Auzul unei “trosnituri” la mobilizarea tendonului

Exista trei stadii ale durerii, gradate astfel:

1. Durere care dispare la incetarea efortului
2. Durerea reapare in repaus dupa o perioada variabila
3. Durere permanenta

Interventii

- repausul regiunii
- infiltratii locale
- tratament simptomatic pentru ameliorarea durerii si a inflamatiei
- observarea aparitiei unor semne legate de limitarea miscarii
- educatia pacientului
o evitarea activitatiilor care cauzeaza exacerbarea procesului inflamator
timp de 4 - 6 saptamini