Sunteți pe pagina 1din 10

CLASELE a III-a – a IV-a

Cerbul de sticlã
adaptare prescurtatã dupã Vladimir Colin

Povestea asta e de pe
vremea când au fost atârnate
stele de aur pe cer, înainte de
a se fi nãscocit drumul de fier.
Trãia pe la noi un boier care
moºtenise un beci bucºit* cu
galbeni.
Numai cã boierul, dacã tot
ºedea ºi bea cafea, murea
de urât ºi se gândea la câte
cele: cã sã-ºi numere
galbenii n-are rãbdare; cã de
altceva nu-i în stare; cã tare
amãrâtã viaþã are – mã rog,
ºedea boierul pe sofa** ºi,
azi aºa, mâine aºa, plângea
în ceaºca de cafea.
ªi într-o bunã zi, vine un slujitor ºi-l vesteºte cã un neguþãtor de peste mãri a sosit cu
mãrfuri alese ºi roagã sã i se îngãduie sã le înfãþiºeze cinstitului boier.

1. Ce a moºtenit boierul? 3. Ce înseamnã drum de fier?


A) un candelabru A) cale feratã
B) un beci cu galbeni B) autostradã
C) o ceaºcã de cafea C) cale bãtutã
D) un drum de fier D) drum pietruit
E) stele de aur. E) pod metalic.
2. Ce reprezintã obiectul violet din imagine? 4. De unde venea neguþãtorul?
A) o cortinã A) de la un atelier de sticlãrie
B) un baldachin B) dintr-o þarã de lângã mare
C) o prelatã C) din þara lui Verde-Împãrat
D) o draperie D) de pe tãrâmuri îndepãrtate
E) o jaluzea. E) de pe tãrâmul celãlalt.
5. Care propoziþie este adevãratã?
A) Boierul îºi sprijinã mâna dreaptã pe genunchiul drept.
B) Boierul îºi þine mâna stângã pe mãsuþa de cafea.
C) Boierul îºi sprijinã mâna stângã pe pernã.
D) Boierul îºi sprijinã mâna dreaptã pe pernã.
E) Boierul îºi þine mâinile pe genunchi.
* bucºit = plin;
** sofa = canapea îngustã, fãrã spãtar, cu un capãt ridicat.
21
– Cum de nu? Sã vie! strigã boierul, prea mulþumit cã are cu ce-ºi trece vremea.
Cât te-ai ºterge la un ochi, neguþãtorul pãºi în încãpere. Era un om lung ºi slab, cu
barbã ascuþitã ºi cãutãtura vicleanã. Purta o mantie de culoarea viºinei, era încins cu un
brâu albastru de mãtase ºi-n brâu avea înfipt un hanger*. ªapte slujitori muþi ºi surzi aºezarã
la picioarele boierului pocale ºi tipsii**, cupe ºi carafe, oglinzi ºi podoabe, toate din cleºtar
limpede ºi curat care strãlucea în culorile curcubeului.
– Aferim***! strigã boierul. Le cumpãr pe toate. Mai ai ceva sã-mi arãþi?
Atunci, faþa neguþãtorului se posomorî. Îi spuse cã a fost silit sã-ºi închidã sticlãria ºi cã
nu mai avea nimic altceva.

6. De ce s-a bucurat boierul de venirea 8. Priveºte imaginea. Care este ordinea


neguþãtorului? culorilor curcubeului?
A) Pentru cã va deschide o afacere. A) roºu, portocaliu (oranj), galben, albastru,
B) Pentru cã are pe ce cheltui banii. verde, mov închis (indigo), violet
C) Pentru cã are în sfârºit o ocupaþie. B) roºu, galben, portocaliu (oranj), verde,
D) Pentru cã avea cei mai buni meºteri. albastru, mov închis (indigo), violet
E) Pentru cã avea ceºti pentru cafea. C) roºu, portocaliu (oranj), galben, verde,
albastru, mov închis (indigo), violet
7. Ce te face sã crezi cã negustorul avea D) roºu, portocaliu (oranj), galben, verde,
gânduri ascunse? albastru, violet, mov închis (indigo)
A) avea privirea agerã E) roºu, portocaliu (oranj), verde, galben,
B) avea cãutãtura vicleanã albastru, violet, mov închis (indigo).
C) avea multe obiecte de sticlã
D) avea servitori mulþi 9. Ce obiect menþionat în text nu se vede la
E) avea un hanger la brâu. negustorul din imagine?
A) turbanul
B) mantia
* hanger = pumnal mare, încovoiat; C) brâul
** tipsie = tavã mare, rotundã; D) pocalele
*** aferim = foarte bine, bravo. E) hangerul.
22
Un gând se nãscu atunci în mintea boierului:
– Ia ascultã, neguþãtorule… Ce-ar fi sã-þi deschizi o sticlãrie aici, pe moºia mea? Bani,
vorba ceea, am berechet. Faci sticla ºi-mpãrþim câºtigul.
Aºa se deschise, pe meleagurile noastre, sticlãria strãinului. Nimeni n-avea îngãduinþã
sã arunce o privire înãuntru, acolo unde nu pãtrundea decât neguþãtorul cu slujbaºii lui muþi
ºi surzi, care se dovediserã a fi ºapte meºteri mari.
ªi a mers treaba ca pe roate ani ºi ani, ºi din sticlãrie ieºeau lucruºoare de cleºtar care
se împrãºtiau în lume, aducând negustorului ºi boierului galbeni buni ºi lucitori.

10. Ce idee i-a venit boierului? 12. Ce au obþinut boierul ºi neguþãtorul din
A) Sã deschidã un atelier de sticlãrie. vânzarea lucruºoarelor de cleºtar?
B) Sã devinã prieten cu negustorul. A) mulþi bani
C) Sã caute un sponsor. B) un atelier de sticlãrie
D) Sã înveþe cum sã modeleze sticla. C) greutãþi
E) Sã facã roþi. D) ucenici
E) îngãduinþã.

11. Numãrã obiectele de sticlã care sunt gata. 13. Priveºte imaginea. Ce unelte de lucru
Câte sunt? foloseºte un sticlar?
A) 11 A) bici ºi baros
B) 13 B) ciocan ºi nicovalã
C) 15 C) bucium ºi cleºte
D) 16 D) cazan ºi lopatã
E) 18. E) þeavã ºi cleºte.
23
Într-o zi, neguþãtorul i se înfãþiºã boierului, posomorât ºi încruntat. Îi spuse cã i-a murit un
meºter ºi are nevoie de un ucenic care sã înveþe meºteºugul, cãci nu poate lucra decât
dacã are ºapte sticlari. Însã noul ucenic trebuia sã fie mut ca peºtele ºi surd ca un buºtean…
Boierul îºi chemã vãtaful* ºi-i ceru sã gãseascã un ucenic pe placul negustorului. Umblã
acesta, cutreierã bordei dupã bordei, dar un tânãr mut ºi surd nu gãsi.
Îl vãzu pe-un nepot de-al lui, pe nume Radu, sprinten, dar sãrac lipit. Aflând ce cautã, se
oferi sã intre el ucenic, prefãcându-se mut ºi surd.

14. Cum trebuia sã fie noul ucenic? 16. Comparã vestimentaþia vãtafului cu aceea
A) sprinten ºi sãrac a lui Radu. Ce are Radu ºi vãtaful nu?
B) posomorât ºi încruntat A) ilic
C) priceput ºi cinstit B) cãciulã
D) talentat ºi modest C) cizme
E) mut ºi surd. D) brâu
E) petic.
15. Câte animale sunt pe iarbã?
A) 2 17. Cum îþi aratã povestea cã se pãstra
B) 3 secretul fabricãrii sticlei?
C) 4 A) În atelier era întotdeauna un paznic.
D) 8 B) În atelier lucrau meºteri care nu puteau
E) 9. comunica cu alþii.
C) În atelier lucra doar neguþãtorul.
D) În atelier se pãstra cartea cu reþete.
* vãtaf = supraveghetor al slugilor.
E) În atelier stãtea închis cerbul de sticlã.
24
Radu fu luat ucenic sticlar. Ca sã vadã dacã e într-adevãr mut ºi surd, negustorul scoase
un fier înroºit în foc ºi i-l lipi de braþ. A sãrit Radu de durere, s-a tãvãlit pe jos, dar niciun
sunet n-a scos. Holba ochii cât cepele ºi-ºi þinea buzele cusute, atunci când i se vorbea.
Aºa a rãmas Radu în sticlãrie de a privit lucrul meºterilor ºi s-a minunat vãzându-i cum
moaie un capãt al þevii în sticlã topitã ºi suflã apoi prin celãlalt capãt, umflând bãºici de
sticlã din care închipuie carafe ºi pocale.

18. Ce probã trebuie sã treacã Radu pentru a 20. Ce l-a uimit pe Radu în atelier?
fi angajat la sticlãrie? A) cruzimea faptei negustorului
A) trecerea prin foc B) mãiestria cu care era modelatã sticla
B) sã rãspundã la trei întrebãri C) încrederea vãtafului în calitãþile lui
C) însemnarea cu fier înroºit în foc D) bogãþia în care trãia boierul
D) confecþionarea unui cal de sticlã E) forþa cu care suflau meºterii în þeavã.
E) aprinderea focului.
21. Ce element de noutate vezi în vestimen-
19. Priveºte imaginea. Observã vasele de pe taþia negustorului?
etajerã. Câte dintre acestea au douã mânere? A) turban în dungi
A) 3 B) ºalvari violeþi
B) 4 C) medalion colorat
C) 5 D) brâu albastru
D) 6 E) inel cu smarald.
E) 7.
25
A privit o vreme, apoi a pus ºi el mâna pe þeavã. ªi au ieºit din mâna lui lucruri
nemaivãzute: pomi de sticlã de mai multe culori, oameni de sticlã ce semãnau cu negustorul.
În niciun ceaslov* nu gãsi neguþãtorul secretul dupã care flãcãul plãsmuia asemenea
comori. Boierul ºi negustorul se îmbogãþeau, iar Radu tot sãrac rãmãsese.
Primi boierul poruncã de la puternicul Verde-Împãrat sã facã în trei zile, ca zestre pentru
fata sa, un lucru nemaivãzut: o podoabã care sã fie ºi moartã ºi vie, zãcând ºi umblând; ºi
nimeni sã nu priceapã cum a fost lucratã. Îi promise pentru ea trei care cu galbeni.

22. Ce are boierul în mânã? 24. Cum l-ai caracteriza pe Radu?


A) un pocal A) nepriceput ºi leneº
B) o narghilea** B) muncitor ºi talentat
C) un cufãr C) bun ºi bogat
D) douã inele D) sãrac ºi obraznic
E) o hârtie. E) ambiþios ºi bogat.

23. Ce pereche de cuvinte defineºte persona-


jele: negustorul / Radu? 25. Ce a cerut Verde-Împãrat pentru fiica sa?
A) bogãþie / sãrãcie A) un cadou pentru ziua de naºtere
B) frumuseþe / urâþenie B) trei care cu galbeni
C) cinste / înºelãciune C) o podoabã deosebitã
D) hãrnicie / lene D) pomi de sticlã
E) surzenie / muþenie. E) secretul sticlei.

* ceaslov = carte bisericeascã de rugãciuni ºi cântãri;


** narghilea = obiect cu care se fumeazã, alcãtuit dintr-o parte mai groasã ºi scobitã, în care se pune tutunul,
ºi dintr-o þeavã (îndoitã) prin care trece fumul; pipã.
26
Radu primi porunca zâmbind. Boierul îi fãgãduise trei galbeni. Se încuie în sticlãrie ºi nu
ieºi douã zile ºi douã nopþi din încãperea plinã cu fum ºi încinsã peste mãsurã.
În zorii celei de-a treia zi se înfãþiºã boierului. Flãcãul suflase o minge de cleºtar cât un
cap de om, ºi-n minge alerga un cerb de sticlã aurie. ªi mingea era moartã ºi cerbul era viu,
mingea zãcea ºi cerbul umbla, ºi nimeni nu putea pricepe cum fusese lucratã asemenea
minune de sticlã.
– Iacã cei trei galbeni, îi spuse boierul lui Radu, vãzând podoaba.
– Doamne, boierule, pe legea mea, cele trei care cu galbeni pe care le vei primi nu
plãtesc nici pe sfert minunea asta, spuse trimisul împãratului. Dar care-i meºterul cu mâini
de aur?
– Cinstite dregãtor*, eu am lucrat cerbul de sticlã, zise Radu.

26. Care este preþul real al lucrãrii lui Radu, 28. Priveºte imaginea. Unde este Radu ºi ce
dupã pãrerea trimisului împãratului? face el?
A) cel puþin 2 care cu galbeni A) În bucãtãrie, pregãteºte un cerb la cuptor.
B) cel puþin 3 care cu galbeni B) În închisoare, viseazã la cerbi albaºtri.
C) cel puþin 6 care cu galbeni C) În casã, se joacã cu o minge de sticlã.
D) cel puþin 7 care cu galbeni D) În atelier, împlineºte porunca împãratului.
E) cel puþin 12 care cu galbeni. E) În pivniþã, ascunde minunea de sticlã.

27. Cât timp lucreazã Radu la cerbul de sticlã? 29. Ce calitãþi apreciazã trimisul împãratului
A) 12 ore la Radu?
B) 36 ore A) îndemânarea
C) 48 ore B) tinereþea
D) 72 ore C) modestia
E) 96 ore. D) rãbdarea
E) ambiþia.
* dregãtor = înalt funcþionar.
27
Boierul cãscã ochii mai mari ºi neguþãtorul albi la chip. Îngroziþi cã au fost înºelaþi, l-au
aruncat pe sãrmanul Radu într-o hrubã* umedã unde þinu tovãrãºie ºerpilor, în vreme ce
dregãtorul porni sã ducã mingea de sticlã în cetatea împãrãteascã.
Pãrãsit ºi uitat în hruba cea întunecoasã, bietul Radu se gândi la cerbul închis în mingea
de cleºtar: M-o fi uitat, oare?
– Cum sã te uit,
Radule? spuse
cerbul de sticlã,
ivindu-se ca din
pãmânt. Am simþit
cã te gândeºti la
mine ºi am venit
într-un suflet. Hai,
suie-n spinarea
mea!
Flãcãul sãri în
spinarea cerbului
de sticlã, care
crescuse mare ºi
falnic cât un
armãsar.
Cerbul dãdu cu
fruntea de zid,
dãrâmã zidul ºi
plecarã.

30. În ce ordine au loc evenimentele? 32. Observã imaginea. Ce element din ima-
A) pedepsirea lui Radu, înfãptuirea poruncii, gine nu se potriveºte unui basm?
rãsplãtirea A) calul înaripat
B) primirea poruncii, realizarea cerbului, B) ºerpii
rãsplãtirea C) balaurul
C) primirea poruncii, plecarea lui Radu, D) cerbul
realizarea cerbului E) telefonul.
D) primirea poruncii, discuþia cu boierul,
venirea trimisului
E) realizarea cerbului, rãsplãtirea, angajarea
ucenicului.

31. De ce crezi cã boierul ºi negustorul s-au 33. Ce asemãnare existã între Radu ºi cerb?
simþit înºelaþi de Radu? A) Amândoi sunt sticlari desãvârºiþi.
A) Pentru cã acesta s-a lãudat. B) Sunt amândoi închiºi ºi aºteaptã judecata
B) Pentru cã acesta putea evada. împãratului.
C) Pentru cã acesta era mut ºi surd. C) Sunt amândoi mari ºi falnici.
D) Pentru cã acesta auzea ºi vorbea. D) Au fost amândoi închiºi dar s-au eliberat.
E) Pentru cã acesta era priceput. E) Amândoi au fost pedepsiþi pentru
neascultare.

* hrubã = încãpere sau galerie subteranã care serveºte la depozitarea produselor sau ca loc de trecere.
28
Intrarã în sticlãrie. Cerbul se avântã în cazanul de sticlã topitã ºi flãcãului i se pãru cã
trece printr-o pânzã de apã. Ajunserã într-o lume de sticlã, cu munþi ºi râuri de sticlã.
Cerbul goni prin codrii de sticlã ºi se opri la o peºterã adâncitã în sticlã de toate culorile.
Le ieºi înainte un bãtrân de sticlã mic de stat, cu barbã albã, având un ºorþ de piele ca
orice meºter. Avea ºi-o þeavã ca aceea în care Radu suflase de atâtea ori. Era Duhul
Sticlei.
Duhul Sticlei îl îmbrãþiºã ºi îl sãrutã pe frunte pe Radu, care se fãcu deodatã frumos
cum niciun pãmântean n-a fost, iar zdrenþele de pe el se schimbarã în straie bogate, þesute
cu fir.
Duhul îi dãrui þeava lui ºi-l rugã sã facã multe ºi frumoase plãsmuiri de sticlã.
– Nu sunt vrednic, zise flãcãul. Sunt alþi meºteri cu faimã pe lume.
– Meºteri cu faimã or fi, Radule, dar tu iubeºti sticla cel mai tare.

34. Pentru a ajunge la Duhul Sticlei, Radu ºi 35. De ce s-a schimbat înfãþiºarea lui Radu?
cerbul trec: A) Pentru cã a fost binecuvântat de Duh.
A) prin cazanul cu sticlã topitã B) Pentru cã îi era fricã de boier.
B) printr-o pânzã de apã C) Pentru cã nu vroia sã fie recunoscut.
C) printr-o peºterã întunecoasã D) Pentru cã stãtuse prea mult în hrubã.
D) prin curtea boierului E) Pentru cã vroia sã placã împãratului.
E) pe lângã meºterii sticlari.

36. Ce sentiment apare în sufletul lui Radu la gestul Duhului?


A) milã
B) tristeþe
C) înfumurare
D) modestie
E) teamã.
29
S-a întors Radu în lumea oamenilor, cãlare pe cerbul de sticlã, ºi a adus bogãþii pentru
meºterii ce trudeau în sticlãrie.
De atunci, urma flãcãului s-a pierdut, dar oamenii au rãmas generaþie dupã generaþie sã
lucreze în sticlãrie. Ei povestesc cã atunci când fãuresc o podoabã mai deosebitã, la poarta
sticlãriei apare un flãcãu în straie bogate, cãlare pe un cerb uriaº, însoþit de alþi bãrbaþi în
straie lucitoare, mândri ºi semeþi, cãlare pe cerbi, care-i învaþã pe meºteri sã sufle podoabe
nemaivãzute.

37. Ce cuvinte îl pot caracteriza pe Radu? 39. Ce crezi cã face ca povestea noastrã sã
A) priceput, pasionat, generos fie un basm?
B) priceput, egoist, indiferent A) Faptul cã cerbul de sticlã avea viaþã.
C) modest, pasionat, rãutãcios B) Faptul cã Radu lucra în sticlãrie.
D) viclean, lacom, rãu C) Faptul cã boierul bea cafea.
E) harnic, creativ, mut. D) Faptul cã meºterii modelau sticla fierbinte.
E) Faptul cã neguþãtorul s-a îmbogãþit.

38. Priveºte imaginea. Ce elemente îl disting 40. Ce te învaþã aceastã poveste?


pe Radu de însoþitorii lui? A) Cã trebuie sã te faci meºter sticlar.
A) Are un cerb de sticlã. B) Cã trebuie sã te îmbogãþeºti cu orice preþ.
B) Are o stea în culorile curcubeului. C) Cã trebuie sã te foloseºti de munca
C) Are o cuºmã verde. celorlalþi.
D) Are coroanã ºi mantie. D) Cã trebuie sã te odihneºti toatã viaþa.
E) Are podoabe nemaivãzute. E) Cã trebuie sã pui suflet în ceea ce faci.

30