CAPITALISM CONTRA CAPITALISM

ALBERT MICHAEL

-RECENZIE-
 Bucuresti, 2009

I. INTRODUCERE

Primul capitol al cartii "Capitalism contra capitalism" evidentiaza victoria

capitalismului, care se desfasoara pe trei fronturi. Primul front,si poate cel mai important, este
amenajat in Anglia,prin victoria doamnei Margret Thatcher, respectiv America, prin cele doua
mandate ale presedintelui Ronald Reagen. In aceste doua state victoria capitalismului consta mai
mult intr-o victorie asupra statului propriu-zis. Cele doua persoane de renume, Ronald Reagen si
Margret Thatcher, duc o lupta contra interventionismului statului, pe care de altfel o castiga.
Acest triumf are ca urmare reducerea fiscalitatii,ceea ce va duce la o economiemai temeinica.
Cel de-al doilea front consta in confruntarea dintre capitalism si comunism, mai exact
lupta tacuta dintre America si Uniunea Sovietica. Aceasta confruntare este castigata fara lupta de
America datorita caderii regimului comunist si dezmembrarii Uniunii Sovietice.
Cel de-al treilea front vizeaza sudul Irakului, tara care la momentul respectiv era privata
de o dezvoltare economica. Situatia economica precara era cauzata forma de guvernare,
dictatura. America castiga aceasta confruntare cu Irakul, in 100 ore, avand sprijin din partea a 28
de state, inclusiv China comunista, si organizatia ONU.
Capitalismul vine cu noi solutii pentru rezolvarea unor probleme. In ceea ce priveste
imigratia, America isi slabeste restrictiile si devina mult mai deschisa acceptarii imigrantilor. La
fel, Anglia urmeaza modelul Americii si ofera cvasicetatenie cetatenilor pakistani, indiani.Scopul
celor doua state este de a reduce cheltuielile deoarece mana de lucru imigranta este mult mai
ieftina, dar are randamentul egal cu mana de lucru nationala. Exceptie de la model american face
Germania, care refuza sa acorde drepturi turcilor. Saracia este perceputa diferit in Europa fata de
America. Europenii considera saracul ca fiind victima, in contrast cu America,care prin termul
"sarac" se intelege vinovat, neadaptat conditiilor pietii muncii. De asemenea, termenul
"securitate sociala" corespunde cu lenea si lipsa de raspundere pentru americani, in timp ce
pentru europeni securitatea sociala este vazuta ca o obligatia a statului, in vederea protejarii
populatiei.
Capitalismul se mai poate traduce inlocuirea bancilor de catre bursele de
valori,individualism, lupta pentru imbogatirea rapida.

II. AMERICA IS BACK

 Pana in anul 1980, America sufera un sir lung de umilinte si esecuri pe plan international,
ceea ce favorizase expansiunea sovietica. Visul american parea ca dispare incetul cu incetul, cum
bine observa Michel Crozier, in "Raul american": "Totul era la fel si totusi altfel; intr-adevar totul
isi schimbase semnificatia. Visul se risipise, nu mai ramasese din el decat cuvintele". America,
inconstienta, astepta un salvator. Intamplarea face ca acesta sa apara, exact la momentul oportun.
Ronald Reagen candideaza pentru presedintie si exploateaza exact unde trebuie: excesul de
birocratizare si interventionismulstatului federal. Astel pe 4 noiembrie 1980 este ales cu 9
milioane de voturi in plus fata de contracandidatul sau, Jimmy Carter. Modul in care Ronad
Reagen isi atinge scopurile este senzational. La fel cum a reusit sa castige in cursa
prezidentiala,reuseste sa evite un razboi atomic. Pe data de 23 martie 1983, anunta lansarea unor
sateliti in spatiu care vor putea sa identifice rachetele sovietice. Acest anunt rezulta a fi greu de
realizat din punct de vedere financiar, insa este un adevar succes media, si mai ales politic,
reusind sa puna la adapost America de un eventual atac sovietic.De altfel, acesta este felul in care
scoate din joc Uniunea Sovietica, mizand pe domeniu stelar.
Teoriile lui Reagen constau in incurajarea intreprinzatorilor, acestora servindu-le deviza
"Imbogatiti-va", blameaza impozitele ridicate, pe care le considera frana dezvoltarii Americii. In
conformitate cu acestea, Reagen reduce rolul statului, fiscalitatea,controleaza masa monetara
pentru a tine in frau inflatia si reduce cheltuielile sociale, afirmand ca saracii nu trebuie sa mai
astepte ajutorul statului. Teoriile lui dau nastere unui adevarat curent reagenism; statele post-
comuniste adopta rapid acest nou univers- Polonia infiinteaza cluburi cu imaginea personalitatii
lui Ronald Reagen, mai mult Moscova intituleaza restaurantul McDonald`s "noul mausoleu".

III. AMERICA BACKWARDS: AMERICA IN REGRES

Noua America se degradeaza. Dintre toate tarile dezvoltate, America ocupa primul loc in
ceea ce priveste criminalitatea si consumul de droguri si este cea din urma la participarea la vot.
Washington are un deficit bugetar de 200 milioanede dolari, in San Francisco cetateanul nu poate
sa si permita un loc de casa din cauza speculei imobiliare, este necesara concedierea angajatilor
primariilor, toaletele publice aproape ca dispar, sunt inchise numeroase centre de dezintoxicare-
desi sunt mai bine de 500.000 de consumatori de droguri-, iluminatul urban se reduce cu o
treime, "golden boys",care pe timpul lui Ronald Reagen aflau in apogeul carierii, in 1990 sunt in
inchisoaresau in cel mai bun caz, in faliment. Concluzia este ca America a intrat in declin istoric.
Cauza acestui declin in conceptia lui Nye ar fi neputinta guvernelor de a determina acceptarea
impozitelorde catre populatie; populatia se considera exonerata de fiscalitate.
America este vazuta ca doua bucati- saracii si bogatii, scoli particulare si scoli de stat cu
sistem invechit, clinici particulare, moderne si spitale mizere. De fapt, liberalismul reagenian a
dus la dualism. Contrar preziceriilor lui Ronald Reagen, numarul saracilor din ultimii zece ani nu
scade , dimpotriva creste-17% din populatie este saraca, "middle class" dispare complet; in
schimb apare un decor de republicadin emisfera sudica- minibodonviluri langa vile luxoase.
Dualismul naste tensiuni sociale. Cel mai bun exemplu de evidentierea dualismului este
romanul lui Tom Wolfe, "Rugul vanitatilor". Subiectul romanului vizeaza un tanar financiar,care
vrea sa revina in New York dupa ce isi luase amanta de la aeroportul J.F.Kennedy. Mergand pe
autostrada greseste banda de iesire si ajunge in Bronx.Necazul face ca McCoy sa se confrunte cu
doi negri si amanta,Maria, sa calce pe unul dintre ei, Henry Lamb.La un an mai tarziu Henry
Lamb moare si 3 persoane-un pastor negru din Bronx, un procuror general si un jurnalist englez -
vor sa-l distruga. Idea reliefata de acest roman este dualismul- McCoy este un bogatas ce
locuieste intr-un apartament de 3 milioane de dolari, pe cand Henry Lamb locuieste intr-un
cartier sarac, dominat de droguri si violenta.
America se confrunta un numar ridicat de probleme. Participarea la alegeri este din ce in
ce mai scazuta decat in democratiile occidentale, recesamantul nu este alcatuit
corespunzator,sistemul educational este in ruina-astfel se justifica faptul ca America inregistreaza
numarul cel mai ridicat de analfabeti, nivelul economiilor este scazut. Statul american cheltuieste
cel mai mult pentru sanatate(peste 10% din PIB), insanumarul vaccinurilor este scazut cu 40%
fata de alte tari, mortalitatea infantila este dubla in comparatie cu Japonia. Cauza acestor
probleme este sistemul reagenian, care a preferat sa nu introduca un sistem de asigurare
generalizat.
Industria se regaseste prin problemele Americii. Ford, Chriysler inregistreaza un declin
accentual, calitatea productiei scade, se importa priceperea japoneza, europeana. Motivele
reculului industrial sunt: ingustarea pietii interne, industria nu face fata celei europene sau
japoneze, inovatiilese fac mai repede in Europa si Japonia, calitatea muncii scade drastic, ce se
putea realiza inainte(aselenizarea) acum sunt imposibile si managementul american este invechit.
Datoriile reprezinta de asemenea o problema. America nu mai economiseste, populatia
doreste mai degraba consumul si satisfacerea imediata a placerilor. In 1992, datoria externa neta
insuma 1100 miliarde de dolari, echivalentul a doua treimi din totalul datoriilor tarilor din Lumea
a treia. In fiecare an imprumuta 150 de miliarde de dolari (3% din PIB) de la japonezi si germani,
ale caror excedente financiare reprezinta exact suma pe care o ia cu imprumut. Astfel, America
devine din cel mai mare creditor cel mai mare debitor.

IV. CELALALT CAPITALISM

Celalat capitalism se refera la modelul renan care cuprinde statele din nordul Europei si
este marginit de Elvetia. Calitatiile generale ale acestui model capitalist sunt stabilitatea,
dinamismul, puterea din ce in ce mai mare exercitata. Desi, aparent mai bun decat modelul
neoamerican, modelul renan nu se bucura de aceeasi faima.
Diferentele dintre cele doua modele sunt izbitoare. Religiile in modelul renan
functioneaza ca institutii necomerciale, fata de modelul neoamerican in care religiile sunt
institutii mixte. Intreprinderea si salariile sunt bunuri comerciale in America, insa bunuri mixte
statelor din capitalismul renan. Transporturile urbane americane sunt lasate la libera concurenta,
la fel ca si transporturile renane, care, din cauza deficitelor, sunt trecute ca bunuri comerciale.
Mijloacele de informare in masa sunt prin traditie comerciale in America, insa in Germania
exista si televiziuni de stat. Invatamantul american este categoric un bun comercial, pe cand
modelul renan distribuie invatamantul in toate cele trei formedebunuri: comercial,necomercial si
mixt.
Caracteristicile modelului renan se pozitioneaza inca de la inceput contradictoriu cu
modelul american. Prin capitalismul renan se intelege ca bancile detin fraiele intreprinderilor, ba
mai mult bancile sunt actionari ai intreprinderilor, fie posedand o parte din capital, fie
influenteaza votul actionarilor care au conturi deschise la banca respectiva. Avantajele
interventiei bancii in viata intreprinderilor constau in preocuparea permanenta a bancherilor
pentru dezvoltarea pe termen lung a firmelor, stabilitatea principalilor actionari, si mai presus de
orice, economia nu este dirijata.
Intreprinderea in viziunea modelului renan se compune din directorat, care se ocupa cu
gestiunea propriu-zisa, si dintr-un consiliu de supraveghere, care supravegheaza actiuniile
directoratului. Salariu promovarile in cadrul unei intreprinderi renane seface pe baza de calificare
si vechime, pe cand in sitemul american, salariu se stabileste la valoarea de piata, considerand
angajatul o materie prima. Modelul renan nu vede salariatul in aceasta modalitate, ca o materie
prima, care se cumpara si se vinde lapretul pietii.
Valorile modelului renan sunt reprezentate de o societate relativ egalitare, nu apare acel
dualism de care se vorbeste in America, iar interesul este unul colectiv si nicidecum
individual,vorbindu-se astfel de o economie de piata sociala.

V. SUPERIORITATEA ECONOMICA A MODELULUI RENAN

In urma celui de-al doilea razuboi mondial Germania si Japonia sunt invinse si platesc un
pret mare-industria este distrusa, economia slabita, natiuni profund zdruncinate. Pe cealalalta
baricada,America iese invingatoare, a avut avantajul ca teritorul ei sa nu fie teatru de razboi si in
plus este o superputere economica. Pe data de 19 noiembrie 1987, un crash bursier zguduie
pietele financiare americanesi statul se vede nevoit sa injecteze lichiditati,insa pentru aceasta
operatiune au nevoie de aprobarea Germaniei si Japoniei. Astfel pozitia invins-invingator se
schimba, usor Germania si Japonia ajungand doi giganti economici care concureaza cu America.
Marca si yenn-ul incep sa submineze pozitiile dolarului, devenind ele insele monede-etalon. In
prezent, monedele statelor invecinate graviteaza in jurul marcii germane si a yenn-ului.
In 1979 se infiintase SME (sistem monetar european), ce reprezentata un sistem de
schimbin interiorul caruia monedele nu pot fluctua unele in raport cu altele, decat in limite foarte
inguste. In urma infiintarii acestui sistem Germania are de profitat, deoarece se afirma ca moneda
de referinta in Europa si mentine ratele relativ scazute ale dobanzilor. Marca devine o moneda
forte, iar avantajul unei monede forte este puterea de cumparare-cumpara in strainatate la preturi
scazute. In acest mod Japonia se infiltreazape teritoriu american si ajunge sa detina o productie
de masini egala cu 16% din productia totala a firmelor nationale.
La prima vedere, moneda forte prezinta dezavanjatul exporturilor scumpe si mai greu de
realizat. Insa exista o teorie care reglementeaza aceasta problema, aceea fiind a devalorizarii
monedei. Cand moneda sufera o devalorizare, pe termen scurt,importurile se scumpesc si
exporturile se ieftinesc. Teoretic balanta comerciala este negativa, insa se importa mai scump,
dar mai putin si se exporta mai ieftin, dar mai mult. In felul acesta balanta se echilibreaza.
Devalorizarea produce inflatie, astfel ca sunt tari care aplica aceasta teorie si reusesc sa revina in
punctul initial,sau alte tari care nu se mai redreseaza -Franta,Italia.
Moneda forte obliga intreprinderile sa creasca productivitatea pentru a compensa
scumpirea produselor lor, si in acelasi timp incita intreprinderile sa fabrice produse mai scumpe,
pe care noutatea, serviciile si calitatea sa faca diferenta.
Forta econimica renana se bazeaza pe capacitatea industriala si agresivitatea comerciala;
sectorul industrial domina. Dinamismul industriei renane se bazeaza pe trei factori: atentia
sporita pe productivitate, astfel incat preturile de fabricare sa fie redusa, insa calitatea sa fie
superioara; angajatul nu este considerat un executant mecanic a unor gesturi repetitive;se pune
accent pe pregatire profesionala; se fac eforturi in domeniu cercetarii.
Intr-un final superioritate modelului renan consta in mare parte si in faptul ca statele
componente economisesc si isi pot finanta singure proprile proiecte, nefiind nevoite sa se
imprumute. In plus ele sunt cele care imprumuta America, care este cunoscuta si sub denumirea
de "stat-greiere".

VI. SUPERIORITATEA SOCIALA A MODELULUI RENAN

In America cheltuielile publice vizand sanatatea sunt de doua ori mai mici decat restul
tarilor dezvoltate. Cetateanul poate alege o asigurare privata, insa 35 de milioane de oameni nu
detin o asemenea asigurari. In lipsa acestei asigurari, oamenii dau din ce in ce mai des spitalele
in judecata. S-a ajuns la alocarea unui sume din bugetul spitalului pentru realizarea unei
asigurari,din care se poate plati avocatii, in cazul eventualelor procese.In aceste circumstante cei
care au de castigat cel mai mult sunt avocatii. Pana in 1984, rambursarea banilor spitalului de
catre pacientilor se facea in vederea unor acte, obtinute de la fiecare cadru medical folosit de
catre pacient. Aceasta metoda se dovedeste ineficienta,astfel statul american stabileste preturi pe
patologii. Rezultatul este de asteptat, spitalele se specializeaza in acele patologii care sunt
banoase.
De partea cealalalta a Atlanticului, modelul renan asigura populatiei securitate sociala.
Japonia are serviciile medicale in totalitate gratuite, in Elvetia ajutorul public nu este considerat
un drept, ci o datorie care va fi returnata imediat ce situatia beneficiarului se imbunatateste. In
Germania asigurariile sociale au fost introduse de Bismark, iar idea de ajutor social este bine
inradacinata la nivelul colectivului. Deci, colectivitatea germana este obligata sa asigure, celor
care se gasesc in dificultate economica, locuinta, hrana, ingrijiri medicale. In Germania se
introduce venitul minim de 1200 de marci, astfel incat pentru ei notiunea de "cersator" e pe cale
de disparitie.

VII. RECULUL MODELULUI RENAN

Modelul renan se bucura dee superioritate economica si sociala, insa sufera din plin din
cauza influentelor politice,mediatice si culturale ale adversalului american. Modelul renan este in
principiu egalitar, dar Japonia se regaseste momentan intr-o situatie diferita. Incepe a se simti
prezent dualismul american- proprietarii,care s-au imbogatit datorita speculei imobiliare si
ceilalti catateni, care doar viseaza de a avea propria locuinta. Societatea japoneza este momentan
angajata intr-o cursa a consumului(parfumuri, vinuri scumpe, masini de lux). Forta yenn-ului
schimba mentalitate si fenomenele de americanizare afecteaza rata economiilor, de la 24% in
1970 la 16%in 1989. Generatia tanara japoneza nu mai este de acord cu sacrificiu pentru munca;
se cere 2-3 saptamani de concediupe an comparativ cu o saptamana cat se oferea; numarul de ore
trebuie redus de la 44 la 42 de ore lucrate pe saptamana,din cauza numarului tot mai ridicat de
cazuri in care angajatul se sinucide din cauza surmenajului, sau cade in patima alcoolului.
Aceeasi tanara generatie nu e dispusa sa astepte 15 ani pentru a ajunge sef si inca 15 ani pentru a
deveni director;se cere salarii mmai bune in timp mai scurt, deci un ritm al carierei mai accelerat.
Individualismul ia locul colectivisului in Suedia. Suedia beneficiaza de un sistem social
gratuit, ceea ceimplica concedii medicale platite integral, absenta de la locul de munca nu este
taxata, ci platite. Toate aceste facilitati duc la un procent de 20% absenteism la locul de munca,
productivitatea scade din cauza numarului ridicat de persoane inactive.

VIII. CUM AJUNGE SA SE IMPUNA TOCMAI CEL MAI PUTIN PERFORMANT?

Fara dar si poate modelul renan este superior din punct de vedere economic si social
modelului american, insa cel din urma model castiga teren psihologic si politic chiar si pe teren
renan. Un imigrant tinde inspre America, desi este de preferat Europa Occidentala datorita
salariilor care sunt echivalente cu cele din America,avantajul prezentei unei asigurari sociale si o
sansa la locuinta. Ceea ce atrage unn imigrant sa se mute in America este viata aventuroasa,
periculoasa,pasionala pe care statul o mediatizeaza. Modelul renan, desi onest, egalitar, stabil nu
are acceasi atractie. Cauza? America cunoaste avantajele mass-mediei si le exploateaza la
maxim, in plus cineva care vrea sa emigreze cauta visul imbogatirii, iar aceasta dorinta este
satisfacuta de America.
 IX. CONCLUZIE

In concluzie, Michel Albert nu propune solutii pentru anumite probleme ale

capitalismului, ci considera ca faptele relatate in carte vor vorbi de la sine. Este de acord ca
sistemul capitalist nu are adversar si ca din cele doua forme de capitalism, cea mai slaba castiga
teren. De asemenea vorbeste de cele trei faze ale capitalismului.
Prima faza a capitalismului dateaza din 1791 si este reprezentata de lupta sistemului
capitalist impotriva statului- se interzic sindicatele, si se acorda libertate comertului si
industriei;apare adevarata Functie publica, in cadrul careia functionarii nu sunt coruptii. Statul nu
mai are dreptul de a interveni, el devenind "stat-jandarm"-rolul lui este doar de a supraveghea si
apara ordinea publica.
Cea de-a doua faza este reprezentata de supravegherea statului asupra capitalismului,astfel
statul este unul protector al saracilor, umanizeaza rigorilor capitalismului initial. Aceasta faza
este reprezentativa pentru cresterea fiscalitatii si stabilirea unui buget pentru asistenta sociala.
Cea de-a treia faza este reprezentata de capitalism in locul statului. Statul nu mai are niciun
rol protectiv, dimpotriva este considerat cao frana a dezvoltarii economiei. Protectia sociala este
vazuta ca o stimulare a lenei; fiscalitatea este acuzata. Sectorul publiceste trecut ca bun
comercial, astfel ca apa menajera, spitalul sistemul de invatamant devine particular.
Exista o discrepanta intre modelul american si cel renan, insa in ochii planetei modelul
american este fascinant,ceea ce il umplu de furie pe Albert Michel.
Michel Albert se intreaba ce s-ar intampla daca impozitul Frantei de 44,60% s-ar reduce la
30% cat este impozitul Americii. Raspunsul este ca fiecare francez ar avea in plus 16400 franci
anual, insa statul ar aveade suferi: protectia sociala ar deveni privata, nu va mai exista
invatamant gratuit(numai familiilebogate vor putea studia),transporturile in comun se vor
privatiza,va aparea inegalitatea sociala (bogati-saraci).
Concluzia majora a autorului este ca America isi sacrifica viitorul pentru prezent.