Trasee Turistice Montane Rarau

Trasee montane în Munţii Rarău-Giumalău
Descriere:
Munţii Rarău-Giumalău fac parte

din Carpaţii Orientali, fiind situaţi în
pitoreasca zona a Bucovinei, în
bazinele hidrografice superioare ale
Moldovei şi Bistriţei.
• Au o suprafaţă de circa 375
kmp.
• Climatul specific acestor munţi
este cel continental (iernile lungi,
bogate în zăpezi, veri scurte, răcoroase
şi umede).
• Masiv montan accesibil, cu
culmi domoale, peisaj subalpin, puncte
de belvedere asupra masivelor învecinate (Pietrosul Bistriţei, valea Bistriţei, depresiunea
Dornelor, valea Moldovei, Obcinile Bucovinei).
• Cei mai accesibili munţi din zonă datorită infrastructurii de drumuri de acces auto
şi poteci tursitice în general bine întreţinute, a posibilităţilor de cazare şi a distanţei mici
faţă de localităţile limitrofe.
• În momentul de faţă aceştia sunt cei mai vizitaţi munţi din zonă.
• Sunt singurele masive montane care dispun de facilităţi de cazare
• Trasee de legătură cu Cheile Zugrenilor, Pasul Mestecăniş.
• Activităţi specifice: drumeţie, schi de tură, mountain-bike, escaladă
Obiective turistice în munţii Rarău-Giumalău:
• Rezervaţia forestieră Codrul secular Slătioara. Codrul secular al Slătioarei are o

structură floristică bogată în esenţe-molid, brad, tisa, pin, fag, carpen, paltin. Dintre flori
putem admira: papucul doamnei, tulichina pitica, vulturica, albumiţa, foaia grasă.
• Rezervaţia forestieră Codrul secular Giumalău-Valea Putnei este dominată de molid, cu
exemplare în vârstă de până la 130 de ani; stratul ierbaceu este
dominat de afin şi merişor, iar poienile sunt acoperite cu un
covor floral alcătuit din degetăruţ, clopoţei, cretişoare, cinci
degete etc.
• Rezervaţia botanică Todirescu se află pe muntele cu acelaşi

nume, la o altitudine de 1320-1490m şi se întinde pe o
suprafaţă de 44 ha, având caracter floristic. Elementele
floristice sunt bogate în specii: trifoiştea, iarba câmpului,
arnica, volovaticul şi cupele, aiul de munte, margarete.
• Rezervaţiile geologice şi geomorfologice sunt şi ele

numeroase, conservându-se fosile şi roci, dar şi macro si
microforme de relief: stâncile ruiniforme Pietrele Doamnei, Piatra Zimbrului, Piatra
Buhei, Cheile Moara Dracului, Cheile Zugrenilor sau Cheile Bistriţei.
• Rezervaţia paleontologica Stratele de Pojorata este situată în cheia de la Piatra Străjii,

cu o suprafaţă de 1 ha.
• Piatra Şoimului, stânca situată la vest de Cabana Rarău, are o suprafaţă de 1 ha.
• Popii Rarăului - un ansamblu de stânci situate pe creasta princială,
Altitudinea maximă :
• Giumalău -1857m
• Rarău -1651m
Număr de trasee: 24 trasee marcate
1. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (620 m) – Poiana Sihăstriei (950 m) – Cabana

„Rarău” (1520 m)
Marcaj: punct roşu
Durată: 4-5 ore.
Diferenţă de nivel: 900 m.
Grad de dificultate: ușor
Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului (14 km).
Descriere:
Intrarea în traseu se face din preajma gării Câmpulung – Est (620 m) pe o distanţa
de 3 km până la confluenţa cu pârâul Limpedea, unde traseul merge în paralel cu cel
marcat cu cruce galbenă.
Valea este străjuită de muntele Bodea (1073 m ) spre vest şi Cucoara (944 m) spre
est. După 1,8 km se ajunge în Cheile Izvorul Alb, unde se pot vedea stâncile cunoscute
sub numele de Piatra Buhei. În imediata apropiere, la 3 km distanţă de şoseaua naţională
şi 1,2 km de Piatra Buhei, Izvorul Alb primeşte unul din afluenţii săi mai mari, pe
dreapta, pârâul Limpedea, loc în care se află o carieră de calcar. Pe valea pârâului
Limpedea urcă traseul marcat cu cruce galbenă.
De la confluenţă se părăseşte în stânga marcajul cu cruce galbenă şi se urmează
drumul ce însoțește Izvorul Alb, izvor care străbate o zonă împădurită până la pajiştea
subalpină de pe podul Rarăului. Aproape de km 7, pe partea dreaptă a acestuia, există un
izvor în dreptul căruia se află Schitul Poiana Sihăstriei. Sub Poiana se întâlnește un alt
traseu care pornește din Câmpulung Moldovenesc, marcat cu triunghi galben. Părăsind
șoseaua din punctul aflat în apropiere de km 7 (de la izvor), se urcă în Poiana Sihăstriei și
se continuă drumul spre cabana Rarău pe cărarea marcată cu punct roșu. Aceasta
intersectează în numeroase puncte serpentinele șoselei care urcă pieptiș, solicitând un
efort fizic suplimentar. În mare parte, şoseaua urmează cursul văii Izvorului Alb, care
curge pe sub abruptul prăpăstios al Tihăraiei ce are direcţia sud-nord. La km 12 se
întâlnesc Colţii Tihăraiei, aflaţi la altitudinea de aproximativ 1400 m. Pe ultimii 2 km ai
şoselei se poate observa, spre stânga, vârful Rarău. Ultima scurtătură ajunge în şaua
dintre Munceii Rarăului şi vârful Rarău, la intersecţia cu şoseaua ce vine din valea
Bistriţei, de la Chiril, la circa 1435 m altitudine. Aici este punctul de convergenţă al mai
multor trasee care vin din valea Moldovei, din vârful Giumalău şi din valea Bistriţei. În
faţă se poate vedea Piatra Şoimului, iar spre stânga, Pietrele Doamnei. Din intersecţie se
merge spre stânga şi după circa 800 m (15 minute) se ajunge în faţa Cabanei alpine
„Rarău”, aflată la 1520 m altitudine. La 10 minute de aceasta, spre apus, se află Piatra
Șoimului, unde s-a amenajat un excelent punct de belvedere ce oferă o panorama asupra
munților Giumalău, vârful Rarău, şaua Fundu Colbului, Munceii Rarăului şi valea
Moldovei.
2. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (642 m) - vârful Bodea (1037 m) – Poiana Sihăstriei

(950 m) – Cabana alpin „Rarău” (1520 m )
Marcaj: triunghi galben până la baza Poienii lui Mândrilă (890 m)
punct roşu până la Cabana alpin „Rarău”
Durată: 4 ore.
Caracteristici: traseu accesibil tot timpul anului.
Descriere:
Plecarea pe acest traseu se face de pe Valea Seacă. După parcurgerea a 2,5 km din
centrul oraşului, pe stânga drumului, lângă izvorul de la gura pârâului Bodea, afluent al
Văii Seci, se găseşte indicatorul metalic cu marcaj triunghi galben. De aici traseul
continuă la stânga, pe valea pârâului Bodea, aproape 1 km. Drumul urcă pieptiş pe o
diferenţă de nivel de circa 200 m, având în stânga vârful Bodea (1073 m). Din şaua de sub
vârf, localizată la circa 970 m altitudine, traseul continuă spre dreapta, mergând pe culmea
din şa. După aproape 200 m ajungem pe un alt vârf de pe Bâtca Bodii, de unde se deschide
o frumoasă perspectivă în toate direcţiile. Spre dreapta, în sensul urcuşului, se văd Valea
Seacă şi Munceii Rarăului, vârfurile Runcu, Măgura Runcului şi între ele valea pârâului
Mesteacăn şi Obcina Flocenilor, iar spre stânga valea Izvorului Alb şi vârful Cucoara. În
faţă, vârful Rarău, Pietrele Doamnei, Piatra Şoimului, apoi Popii Rarăului şi vârful
Todirescu. Datorită orizontului larg deschis pe toată culmea Muntelui Bodea, acesta este
unul dintre cele mai atrăgătoare trasee. Din locul de popas, aflat la circa 1000 m
altitudine, traseul continuă tot pe Bâtca Bodii. După circa 2,5 km se trece printr-o zonă
împădurită de unde se coboară până în Poiana lui Mândrilă (890 m), unde se întâlneşte
şoseaua ce leagă Câmpulung de Cabana Rarău. Distanţa rămasă până la cabana este de
circa 5-6 km și se poate parcurge, fie pe scurtături, fie pe şosea, ambele posibilități fiind
descrise la traseul 1, marcat cu punct rosu.
3. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (650 m) – pârâul Mesteacăn – Munceii Rarăului -

Cabana Alpină „Rarău” (1520 m)
Marcaj: bandă albastră
Durată: 5 ore.
Grad de dificultate: mediu
Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului
Descriere:
Plecarea pe acest traseu, care are o lungime de 17 km, se face din centrul oraşului,
de la hotelul „Zimbru”, către vest, spre Sadova, pe Calea Transilvaniei unde se află, pe
partea dreaptă, tabla indicatoare a acestuia. Intrarea propriu-zisă pe traseu se face prin
pădure, în dreapta aflându-se muntele Măgura Runcului şi în stânga muntele Runc. În
această porţiune, traseul străbate circa 1,5 km prin pădurea deasă de molid, urcuşul fiind
destul de accentuat, cu o diferenţă de nivel de 20 m. De aici înainte, de pe obârşia
pârâului Mesteacăn, cărarea trece printr-o zonă de pajişti alcătuită, în cea mai mare parte,
din păşuni şi fâneţe, având mereu în faţă vârfului Praşca (978 m) şi o perspectivă asupra
oraşului Câmpulung Moldovenesc, vizibile fiind cele patru înălţimi – Măgura Runcului
(1176 m), Runcu (1129 m), Bodea (1073) şi Cucoara (944 m). Aici, pe vârful Praşca, se
intersectează marcajul punct roşu, care vine de la Pojorâta pe văile Străjerului şi Praşca.
După coborârea vârfului Praşca traseul are direcţia sud-vest, spre Obcina Flocească.
Cărarea trece pe sub această obcina (1259 m), într-un urcuş ceva mai accentuat, printre
fâneţe, urmând numeroase serpentine. În dreapta se găseşte o stână, în dreptul căreia
direcţia cărării se schimbă spre sud-est. Traseul merge până la vârful Gura Plaiului (1308
m), pe o distanţă de aproximativ 1 km, apoi urmează culmea care este acoperită când de
păşune, când de pădure. Se străbate o serie de munţi mai mici, denumiţi muncei, şi şeile
dintre ei – Munceii Rarăului – cunoscuţi şi sub denumirea de Munceii Înşiraţi. În
porţiunea dinaintea Gurii Plaiului traseul trece de stâna aflată chiar lângă cărare, apoi prin
dreptul vârfului Gura Plaiului, care rămâne la stânga, la numai 50-60m, unde ajunge
cărarea nemarcată ce vine de pe Valea Seacă la Munceii Rarăului. Traseul continuă tot pe
culme spre poiana de sub vârful Muncelul, la 1450 m. Aici se întâlneşte drumul care vine
de la Pojorâta spre Cabana Alpină Rarău, pe văile Izvorul Giumalăului şi traseul de la
vârful Giumalău, care are marcaj bandă roşie. Traseul continuă pe versantul de sud-est al
Munceilor Înşiraţi şi, după aproape 2,5 km, trece pe sub Muncelul Tihăraia (1470 m). La
câteva sute de metri drumul coboară în şaua dintre Munceii Rarăului şi Rarău, aflată la
1425 m, unde se întâlneşte cu poteca marcată cu triunghi roşu, care vine din valea
Bistriţei, de la Cabana Zugreni, pe pârâul Colbu, precum şi cu şoseaua care face legătura
între Rarău şi Chiril, cu marcaj punct albastru. După numai o sută de metri traseul se
uneşte cu şoseaua ce vine de la Câmpulung Moldovenesc şi pe care se ajunge la Cabana
alpină „Rarău”
4. Comuna Pojorâta (700 m) – vârful Praşca (978 m)

Marcaj: punct roşu până în vârful Praşca – sub vârful Muncelul (1577 m)
Durată: 3 ore.
Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului.
Descriere:
Traseul marcat începe de la bariera de cale ferată din partea de răsărit a localităţii
Pojorâta, urmând valea Străjii sau Străjerului, iar după trecerea căii ferate drumul străbate
o parte a satului Pojorâta, numită Fundu Pojorâtei. În faţă, iar mai apoi în dreapta, pot fi
văzute cele două măguri alcătuite din dolomite şi acoperite de conifere – Adam (1041 m)
şi Eva (980 m). La prima bifurcare a drumului traseul o ia la dreapta şi străbate această
parte a localităţii de-a lungul mai multor pâraie şi izvoare care își încep cursul din
versantele de răsărit ale munţilor Adam, Bâtca Vâlcenilor (1161 m) sau Bâtca Niţanului
(1263 m). Drumul urcă pe versantul acoperit cu păşuni şi fâneţe şi trece pe sub măgura
Adam şi Bâtca Vâlcenilor, în apropiere de confluenţa văilor Straja şi Praşca, iar în continuare
însoţeşte numai valea pârâului Praşca. Ultima porţiune a traseului trece prin păşuni şi fâşia
de pădure, îndreptându-se spre vârful Praşca (978 m). Aici se întâlneşte poteca marcată
cu bandă albastră care vine de la Câmpulung Moldovenesc pe valea pârâului Mesteacăn
care continuă spre Cabana Alpină Rarău.
5. Comuna Pojorâta (700 m) – valea Izvorul Giumalăului - valea pârâul Colbu – şaua
Fundu Colbului (1285 m) - Cabana Zugreni (745 m)
Marcaj: cruce galbenă
Durata: 5-6 ore.
Caracteristici: drum modernizat până în Saua Fundu Colbului, cca 12 km, apoi drum
foresier spre cabana Zugreni, circa 15 km lungime.
Descriere:
Pe acest traseu se intră din gara Pojorâta, spre vest (spre Valea Putnei şi Vatra
Dornei). După circa 250 m, în dreptul barierei de cale ferată se merge spre stânga, pe
drumul de pe malul drept al pârâului Izvorul Giumalăului. De la bariera de cale ferată
sunt circa 12 km pe valea pârâului Izvorul Giumalăului până în Şaua Fundu Colbului
(1285 m). Aici se întâlneşte traseul care vine dinspre dreapta, de la vârful Giumalău,
marcat cu bandă roşie. Din şa, traseul coboara spre cabana Zugreni, prin pădure, urmând
un drum forestier până pe valea Bistriţei, pe Valea Colbu Zugreni.
6. Satul Chiril (725 m) – pârâul Chiril – Cabana alpin „Rarău”

Marcaj: punct albastru
Durată: 3 ore; 14 km pentru autovehicule.
Caracteristici: traseul accesibil tot timpul anului;
Descriere:
Prima porţiune a traseului străbate satul, situată de o parte şi de alta a pârâului
Chiril. Spre stânga (vest) se află Bâtca Vulpăria, Dealul Toancelor şi Poiana lui Traistă.
Apoi se succed Bâtca Afinetu şi Bâtca Prelucile. După 3 km de la şoseaua naţională este
prima confluenţă dintre pârâul Chiril şi pârâul Valea Toancii. La această confluenţă se
întâlnesc, în dreapta, drumul forestier care duce spre localitatea Gemenea (şi mai departe
spre Slătioara şi Câmpulung Moldovenesc sau spre Frasin şi Gura Humorului) și drumul
care urmează Valea Toancii spre Cabana alpină „Rarău”. Traseul urmează Valea Toancii,
pe şosea. În partea stângă se poate vedea Dealul Toance, iar în dreapta, Bâtca Înaltă.
Traseul urmează fie şoseaua, fie unele scurtături marcate. Aproximativ la mijlocul
distanţei este Poiana Tăieturii, loc de popas. De aici, spre dreapta, se poate ajunge la
schitul Rarău. Mănăstirea Rarău adăposteşte Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii
Domnului, loc de pelerinaj a mii de credincioşi. Traseul principal merge prin Poiana
mănăstirii Rarău, Poiana Călugărilor de sub Bâtca Runculeţului, până la fostul canton
silvic aflat în marginea şoselei. De aici, se poate merge spre Cabana alpină „Rarău” pe o
scurtătură care urmăreşte pârâul Izvorul Rece. După Poiana Călugărilor, şoseaua ocoleşte
versantul de apus al Bâtcii Runculeţului şi Piatra Şoimului. La ieşirea din pădure se
întâlneşte traseul de culme marcat cu triunghi roşu, precum şi traseele care vin din
Câmpulung Moldovenesc, care converg spre Cabana alpină „Rarău”.
7. Satul Slătioara (730 m) – Codrul secular Slătioara - vârful Todirescu (1487 m) –
Popii Rarăului – vârful Rarău (1651 m) – Cabana alpină „Rarău” (1520 m)
Marcaj: triunghi roşu
Durată: 4 - 5 ore.
Caracteristici:
- traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului
- camparea şi focul în rezervaţie sunt interzise.
Descriere:
Traseul începe din satul Slătioara, în care se ajunge din Câmpulung Moldovenesc
şi din Frasin. Drumul străbate valea pârâului Şandru, iar după aproximativ 3 km de la
drumul naţional părăseşte pârâul Şandru, urcând pe versant, prin pădure, spre pasul de
culme Prihodişte, aflat la 883 m altitudine. Culmea oferă o vedere panoramică, în stânga,
spre Obcina Boului (1036 m) şi Arşiţa Caprei (1126 m), iar în dreapta, spre Pietrele Arse
(1020 m) şi Vârful Mare (1164 m). Din şa, drumul coboară pe valea pârâului Prihodiştea,
prin pădure, pentru ca apoi să intre în sat. După traversarea comunei Slătioara, după
primul pod, la numai 100 m se merge spre dreapta. Din intersecţie, marcajul triunghi roşu
călăuzeşte traseul până după cantonul silvic.
Al doilea drum de acces spre Slătioara este cel din Frasin spre Ostra. Din satul
Stulpicani, pe şosea modernizată, drumul local se înscrie pe valea pârâului Gemenea,
până în dreptul satului omonim, urmând apoi valea Slătioarei pe aproximativ 19 km.
De la cantonul silvic, aflat la capătul de vest al satului Slătioara, drumul
traversează rezervaţia naturală Codrul secular Slătioara, ceea ce impune anumite restricţii
în circulaţia turistică, decurgând din normele legale în vigoare. După un scurt popas în
poieniţa din faţa cantonului silvic, numită La Pârâu, unde se află un izvor cu apă potabilă,
traseul continuă prin curtea cantonului, pe drumeagul străjuit de molizi – adevărată alee
naturală - spre codrul secular, monument al naturii. După cantonul silvic se traversează
puntea și se face la dreapta, de aici traseul străbătând pe o scurtă distanţă zona de
protecţie, apoi numai codrul, cale de aproape 3 ore, pe Bâtca cu Plai, având în dreapta
Pârâul Ursului şi Bâtca Leşi, iar în stânga Pârâul lui Ion şi Bâtca Neagră. Poteca din
codru este când lină, când pieptişă, cerând eforturi mai mari şi popasuri mai dese. În
apropierea potecii, la mică distanţă de la începerea urcuşului, se întâlnesc primele
exemplare de molizi seculari. Prin masivitatea lor – datorată nu numai înălţimii, dar şi
grosimii trunchiurilor – sunt de-a dreptul impresionanţi. Tot aici se pot observa cioturile
unor molizi uriaşi, în vârstă de 300-400 şi chiar 500 de ani. În rezervaţia a cărei suprafaţă
este de 854,30 ha (inclusiv suprafaţa rezervaţiei din Muntele Todirescu, circa 44 ha) sunt
ocrotiţi nu numai arborii molidul, tisa, fagul, paltinul de munte, ci şi o serie de alte plante,
ca papucul doamnei, tulichina pitică, foia grasă, vulturica, crinul de pădure, iar pe
stâncării albumiţa sau floarea de colţ. La ieşirea din codru, traseul străbate o altă mare
rezervaţie botanică, Poiana Todirescu, în care sunt ocrotite ghinţura, sângele voinicului,
floarea de colţ, arginţica, gălbinarea, foia grasă, curechiul de munte, bulbucii, arnica,
poroinicul, bumbăcariţa, tufişuri de ienupăr pitic, pâlcuri de jneapăn etc. Din Poiana
Todirescu (unde întâlnim traseul de culme – bandă roşie), cărarea trece pe sub vârful
muntelui Todirescu (1487 m), care rămâne imediat în dreapta, după care trece din nou
printr-o fâşie de pădure. Poteca continuă de aici înainte, numai pe pajiştea subalpină,
lăsând în dreapta Popii Rarăului, alcătuiţi din turnuri semeţe de calcar, apoi prin şaua
Ciobanilor (1550 m) aflată între Popii Rarăului şi Rarău, după care trece printre Vârful
Rarău (1651 m), în dreapta, şi Piatra Zimbrului, în stânga, ieşind în drumul neamenajat ce
coboară în serpentine de la vârful Rarău. Drumul continuă pe lângă Pietrele Doamnei, în
stânga, ajungând la Cabana alpină „Rarău”.
8. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (620 m) – pârâul Valea Caselor – pârâul Moara

Dracului – şaua Ciobanilor (1550 m)– Cabana alpin „Rarău” (1520 m).
Marcaj: cruce roşie
Durată: 5 ore.
Grad de dificultate: dificil
Descriere:
Traseul începe de la gara Câmpulung-Est, urmând şoseaua Câmpulung
Moldovenesc – Suceava (DN 17) până în marginea de est a oraşului. După aproximativ 1
km, traseul merge spre dreapta, pe Valea Caselor, pe o distanţă de circa 3,5 km, pe drumul
forestier. Orientativ, în dreapta este Bâtca Mărcuşan, cu înălţime maximă în vârful
Hâlga (1093 m), iar în stânga Pietrele Arse (1020 m) şi Vârful Mare (1163). De la confluenţă,
poteca o ia la dreapta, pe pârâul Moara Dracului, prin pădure. Cheile Moara Dracului, tăiate
în dolomite, se desfăşoară pe 60-70 m lungime şi impresionează prin îngustimea lor de 4-5 m
şi prin pereţii verticali, cu numeroase surplombe. Declarate rezervaţie naturală în 1971, cheile
au cu caracter complex, geologic şi geomorfologic, pe o suprafaţă de 10 ha. Aici sunt ocrotite
calcarele constitutive, precum şi o serie de plante şi animale. După chei, poteca trece prin
poiana de sub vârful Hâlga (1093 m) şi apoi prin pădure, îndreptându-se spre capătul nordic
al Popilor Rarăului, spre şaua Ciobanilor. Aici se întâlneşte marcajul cruce galbenă care vine
de la Câmpulung Moldovenesc, pe valea pârâului Limpedea. Traseul intersectează în şaua
Ciobanilor marcajul triunghi rosu şi continuă spre vârful Rarău şi Cabana alpină „Rarău”.
9. Satul Slătioara – şaua Ciobanilor
Marcaj: cruce albastră
Durată: 4- ore.
Descriere:
Traseul începe la 1 km înaintea cantonului silvic, mergând spre dreapta şi urmând
valea pârâului Ciurgău. De la ieşirea din sat, poteca străbate pădurea până sub Popii
Rarăului (pe versantul de răsărit). De aici se poate merge spre nord (dreapta), unde se
întâlneşte marcajul cruce roşie care vine de la Câmpulung Moldovenesc pe Valea Caselor
şi Moara Dracului sau spre nord (stânga), unde se intersectează marcajul triunghi roşu de la
Slătioara şi traseul de culme marcat cu bandă roşie. Drumul spre Cabana alpină
„Rarău” se face pe la Şaua Ciobanilor, pe traseul marcat cu cruce roşie.
10. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (620 m) - pârâul Izvorul Alb – valea Limpedea –
şaua Ciobanilor – vârful Rarău (1651 m) – Cabana alpină „Rarău” (1520 m)
Marcaj: cruce galbenă
Durată: 4 ore.
Descriere:
Plecarea pe traseu se face din gara Câmpulung Est, pe valea Izvorului Alb, pe
şoseaua modernizată, până dincolo de Cheile Izvorul Alb şi Piatra Buhei. La 3 km distanţă
de la şoseaua naţională şi 1,2 km de la Piatra Buhei, Izvorul Alb primeşte unul din afluenţii
săi mai mari pe dreapta, pârâul Limpedea. Traseul continuă spre stânga, pe valea
Limpedea, pe lângă fosta carieră de exploatare a calcarului. După 2 km de la intrarea pe
valea Limpedea, poteca intră în pădure până în şaua Ciobanilor. Traseul întâlneşte poteca
marcată cu cruce roşie de pe Valea Caselor şi Moara Dracului, care vine tot de la
Câmpulung Moldovenesc. Zona de pădure este o porţiune grea, datorită diferenţelor de
nivel, în special a celor de sub şaua Ciobanilor. De aici, drumul este comun cu cel care vine
din Codrul secular Slătioara şi continuă spre Cabana alpină „Rarău”.
11. Oraşul Vatra Dornei (800 m) – pârâul Chilia - Obcina Mare (1245 m) – Obcina
Mică (1322 m)
Durată: 3 ore
Caracteristici: traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului
Descriere:
Traseul începe de la confluenţa pârâului Chilia cu Bistriţa Aurie. Aici, la
confluenţă, se părăseşte valea Bistriţei care, puţin mai în aval, primeşte pe dreapta, apele
Dornei şi se merge spre stânga, trecând prin faţa cimitirului. Traseul se continuă pe
marcajul cruce roşie, pe valea pârâului Chilia. Cale de circa 5 km se merge pe drumul
forestier, având în stânga (apus) Arşiţa Andrăşeşti şi vârful Drăncani (1231 m) şi în dreapta
(răsărit) vârful Bârnărel (1321 m). După un scurt pasaj prin pădure, drumul străbate o
primă mare poiană, apoi din nou prin pădurea de molizi, de data aceasta urcuşul fiind
ceva mai pieptiş. Se ajunge la Pârâul Chilia, sub vârful Obcina Mare (1243 m), unde se
părăseşte drumul forestier şi se merge spre dreapta. Poteca trece printr-o şa, apoi urcă un
alt vârf al Obcinii Mari şi iese din Poiana Obcinii Mici. Poteca trece peste vârful Obcina
Mică. În dreapta rămân vârful Mesteceni şi Poiana Penteni. După numai 3 km se
întâlneşte traseul ce vine de la Cabana Mestecăniş, marcat cu bandă roşie, şi se continuă
până la vârful Giumalău.
12. Oraşul Vatra Dornei (800 m) – gura pârâului Chilia - vârful Bârnărel (1321 m) –
vârful Obcina Mică (1322 m)
Durată: 2 ore.
Caracteristici: traseu accesibil numai vara; în timpul iernii este accesibil turiştilor
experimentaţi.
Descriere:
Plecarea se face din oraşul Vatra Dornei. De la indicatorul aflat în colţul
cimitirului oraşului, se merge aproximativ 500 m spre dreapta, pe un drumeag, paralel cu
DN 17 B şi valea Bistriţei. În general, traseul are două aspecte. În prima parte urmează
versantul sud-vestic al Muntelui Bârnărel, iar în cea de a doua, după vârf, merge pe
culmea acestui munte. În prima parte, poteca trece printre fâneţe şi păşuni. Urcuşul nu
este prea greu, dar continuu pe distanţa de circa 2,5 km, până în dreptul vârfului – de la
800 m în valea Bistriţei, la 1250 m vest de vârf. Aşadar, vârful Bârnărel (1322 m) rămâne
în dreapta. Datorită faptului că regiunea este acoperită aproape în întregime cu pajişti
submontane, se deschide o frumoasă perspectivă asupra văii Bistriţei şi parţial asupra văii
Neagra Şarului, afluent al Bistriţei, pe partea dreaptă. Spre răsărit se înalţă muntele
Corhana Gheorghiţenilor (1176 m), iar în faţa acestuia, de cealaltă parte a Bistriţei (pe
malul drept), muntele Corhana şi vârful cel mai înalt al acestuia, Spaima (1054 m) şi,
mult mai departe, Pietrosu Bistriţei (1791 m). Spre apus se dezvăluie imaginile pitoreşti din
peisajul dornean, pe valea Drăncani (1231 m). Din dreptul vârfului, poteca se afundă în
pădure, urcând culmea, până la altitudinea de maximum 1290 m. După circa 3 km poteca
ajunge la vârful Obcina Mică (1322 m), de unde se continuă traseul pe marcaj bandă roşie
spre Vârful Giumalău .
13. Satul Rusca (780 m) – pârâul Rusca – pârâul Giumalău – cabana Giumalău
Marcaj: triunghi roșu
Durată: 4 ore.
Caracteristici: drum forestier, traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului.
Descriere:
Intrarea pe acest traseu se face din satul Rusca, pe drumul care se desprinde spre
stânga din DN 17 B, după traversarea podului de peste Bistriţa, aflat la km 13,5 de la
Vatra Dornei. După ce trece prin faţa şcolii, drumul forestier se îndreaptă spre nord, pe
valea pârâului Rusca; după aproximativ 1 km rămân în urmă ultimele case ale satului.
Drumul se menţine pe valea Ruscă încă 3 km, până la cantonul silvic. Până la cantonul
silvic, situat la circa 1000 m altitudine, urcuşul este lin, diferenţa de nivel fiind în jurul a
240 m. Drumul forestier continuă spre dreapta, pe valea Giumalăului. Porţiunea de drum
de pe valea Giumalăului, circa 4 km, se parcurge relativ comod, urcuşul fiind lin, de la
circa 1000 m până la aproximativ 1400 m. Abia ultima parte a traseului necesită eforturi
mai mari. La ieşirea din pădure, la golul subalpin, în faţă, la numai câteva sute de metri se
află cabana Giumalău, de unde se poate ajunge la vârful Giumalău.
14. Cabana Zugreni (745 m) – Piciorul Ţepuşelor - cabana Giumalău (1600 m) –
vârful Giumalău (1857 m)
Durată: 4 ore.
Caracteristici: traseu accesibil numai vara.
Descriere:
De la cabana Zugreni se iese în şoseaua naţională, trecând Bistriţa pe podul de
lemn, după care, spre dreapta, la numai 100 m, se află gura pârâului Colbu. Intrăm pe
valea pârâului la stânga, pe drumul forestier şi, după numai vreo 200-300 m, spre stânga,
începe traseul spre Masivul Giumalău, unul dintre cele mai scurte, dar şi cele mai grele
datorită diferenţelor de nivel pe care le regăsim chiar de la început. Pe această mică vale,
pe o distanţă de circa 500 m şi o diferenţă de nivel de 330 m, poteca iese pe capătul de
sud-est al Piciorului Ţepuşelor, de unde urcuşul devine ceva mai uşor. Abia după
aproximativ 2 km de la plecare poteca iese într-o mică poiană, la peste 1400 m altitudine,
pe care o străbate pe o distanță de aproximativ 300 m, după care iese pe pășunea
subalpină. După încă 200-300 m, pe sub poalele pădurii aflată în dreapta, poteca ajunge
la altitudinea de 1600 m unde face stânga, la circa 500 m de cabana Giumalău, care duce
spre vârful Giumalău, la 1857 m, unde intersectează traseul de creastă spre Rarău, marcat
cu bandă roşie.
15. Satul Valea Putnei (835 m) – Poiana Strungii – Poiana Sapele – vârful Alunu (1665
m) – vârful Chilii (1652 m) – vârful Giumalău (1857 m)
Durată: 6 ore.
Descriere:
Accesul în traseu se face din staţia de cale ferată Valea Putnei. Din gară se face la
stânga, 150 m spre Câmpulung Moldovenesc, până la poteca marcată ce urcă prin pădure
până la Poiana Strungii, la 1382 m altitudine. La ieşirea din poiană coborâm într-o mică
şa, după care urcăm pe culmea de vest a muntelui Sapele. Urmează o fâşie îngustă de
pădure şi poteca ajunge în dreptul Poienii Sapele, care se întinde pe o suprafaţă
apreciabilă, la 1440 m altitudine. Se intră în poiană, apoi se trece pe lângă stâna, care
rămâne în dreapta. După circa 1 km se iese din poiană, schimbând direcţia de mers, spre
nord. Poteca străbate versantul de sud-vest al muntelui Alunu, complet împădurit, apoi se
face o nouă schimbare de direcţie la marginea păşunii subalpine, unde se merge spre
răsărit. După aproape 2 km de la Poiana Sapele, ajungem pe vârful Alunu (1665 m), unde
se află foişorul de observaţii al ocolului silvic. Vârful Alunu este la jumătatea distanţei
dintre satul Valea Putnei şi vârful Giumalău. De aici drumul se continuă pe direcţia sud-
est, coborând lin de pe vârful Alunu, pe pajiştea subalpină, apoi peste vârful Chilia Mică
(1631 m).
Micile urcuşuri şi coborâşuri despărţite de şeile înguste ce urmăresc, în general,
culmea, ne scot după aproape 2,5 km în dreptul vârfului Stegile (1750 m), în apropierea
căruia se intersectează traseul ce urcă din Pojorîta, marcat cu punct roşu. Din dreptul
vârfului Stegile, poteca urcă continuu şi, după aproape 1 km, ajunge la un vârf de circa 1825
m, după care coboară într-o mică şa şi ajunge pe vârful Giumalău, la 1857 m. De la vârful
Giumalău, punct de concentrare a mai multor trasee, se poate coborî la cabana Giumalău sau
mai departe, spre Masivul Rarău.
16. Cabana Mestecăniş (1060 m) – Vârful Piciorul Lat (1233 m) – Poiana Fierului (1299): –
Poiana Ciungi (1550 m) - vârful Giumalău (1857 m) – şaua Fundu Colbului (1285 m)
- Cabana alpin „Rarău” (1520 m).
Marcaj: bandă roşie
Durata: 9 – 10 ore
Diferenţă de nivel: 797 m până la vârful Giumalău.
Descriere:
Traseul începe din faţa cabanei Mestecăniş (1060 m), situată în apropierea Pasului
Mestecăniş (1096 m). După traversarea drumului naţional DN 17, traseul continuă pe
poteca marcată cu bandă roșie care străbate culmea. După 1,5 km, pe sub poala pădurii
care rămâne în stânga, se ajunge pe Muntele Lat, aflat la o altitudine de circa 1200 m.
Poteca face la dreapta şi trece pe lângă vârful Piciorul Lat (1233 m). În continuare
străbate Poiana Fierului, poiană numită după pârâul care-şi are izvoarele aici şi care se
îndreaptă spre vest (dreapta), vărsându-se în Bistriţa Aurie, la Iacobeni. De partea cealaltă
a Poienii Fierului, spre stânga (nord-est), se află pârâul Chiril din bazinul Putnei, care-şi
are izvoarele pe versantul de răsărit al Muntelui Lat.
De la ieşirea din Poiana Fierului, traseul este în continuare uşor; poteca urcă sau
coboară lin pe anumite porţiuni, trecând peste mici şei. Doar pe ultima porţiune, pe
aproximativ 1 km, poteca urcă de la 1200 la 1299 m, loc unde întâlneşte şi marcajul cruce
roşie ce vine de la Vatra Dornei
Din acest punct poteca se continuă până la Poiana Ciungi, de la poalele muntelui
Giumalău. La ieşirea din Poiana Ciungi, la circa 1500 m altitudine, poteca trece pe sub poala
pădurii care rămâne în dreapta, apoi pe lângă stână şi urcă lin până pe la 1600 m. Tot aici
intersectează traseul ce urcă din Valea Putnei, marcat cu bandă galbenă, ce duce la cabana
Giumalău.
Traseul se îndreaptă spre vârful Giumalău, ultima porţiune fiind abruptă, cu o
denivelare de peste 250 m pe o distanţă de aproape 1 km. De pe vârful Giumalău, de la
1857 m se deschide una dintre cele mai fascinante panorame din Carpaţii României. Spre
nord şi nord-est se pot admira Obcinile Bucovinei, spre est Rarăul, spre sud-est şi sud
coama zimţată a vârfurilor Bogolin şi Pietrosu Bistriţei, iar în planuri mai îndepărtate
Munţii Bistriţei, Stânişoarei şi Ceahlăul. Spre vest, Călimanul şi Munţii Bârgăului, iar
spre nord-vest, Masivul Suhard şi creasta alpină a Munţilor Rodnei şi Munţii
Maramureşului.
17. Sat Valea Putnei ( 835 m) – Poiana Scaldatori – Poiana Ciungi - Cabana Giumalau
Marcaj: bandă galbenă
Durata: 5 ore
Descriere:
Intrarea în traseu se face pe Valea Putnei și urmăreşte drumul forestier pe cca 7
km, după care urcă spre dreapta, după Casa de Vânătoare. Poteca urcă constant prin
pădure, până la Poiana Ciungi, intrând în golul alpin unde intersectează traseul de creastă
Mestecăniş – vf. Giumalău, marcat cu bandă roşie, şi continuă pe curba de nivel până la
Cabana Giumalău.
18. Sat Rusca ( 780 m) – Piciorul Ruscăi - Vf. Bobeica ( 1451 m) – Cabana Giumalău ( 1600
m)
Marcaj: bandă galbenă
Durata 4 ore
Caracteristici: . traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului
Descriere:
Intrarea în traseu se face de pe pârâul Rusca, imediat după podul ce traversează
Bistriţa, la cca 100 m. Traseul urmăreşte culmea Piciorul Ruştii, care se continuă spre
cabana Giumalău. Pe partea dreaptă se vede constant, pe aproape toată lungimea
traseului, valea Bistriţei şi masivul Bistriţei, cu vârfurile Pietrosu şi Pogolin.
19. Comuna Pojorăta ( 700 m) - Vîrful Chilii ( 1652 m)

Marcaj: punct roşu
Durata: 3 – 4 ore
Descriere:
Intrarea în traseu se face pe Pârâul Chilia, la 2,5 km de centul localităţii Pojorîta,
de pe şoseaua modernizată ce duce spre Rarău. Traseul urmăreşte un drum forestier pe
cca 3 km, după care face la stânga şi continuă prin pădure până în apropierea vf. Chilia.
Traseul oferă o rută mai accesibilă spre vf. Giumalău, în special pentru cei care vin cu
trenul.
20. Cabana Giumalău ( 1600 m) – Poliţa Caprelor (1520 m)

Durata: 1 ore
Diferenţă de nivel: 80 m
Caracteristici: traseu accesibil numai vara
Descriere:
Intrarea în traseu se face din faţa cabanei Giumalău, urmând curba de nivel, cca
500 m paralel cu traseul marcat cu punct roşu ce duce la Zugreni, după care face la
stânga, tot pe curba de nivel până intersectează traseul magistrală, marcat cu bandă roşie,
ce leagă vf. Giumalău de masivul Rarău.
21. Schitul Rarău ( 1100 m) - Şaua Ciobanilor (1510) – Cabana Alpină Rarău (1520 m)
Marcaj: triunghi galben
Durata: 2 ore
Caracteristici traseul poate fi practicat pe tot parcursul anului
Descriere:
De la mănăstirea Rarău se poate ajunge la Cabana alpină „Rarău” pe o potecă,
care străbate pădurea ce acoperă cele două culmi aflate la sud de Rarău: Bâtca
Runculeţului spre vest şi Bâtca Runculiciorului spre răsărit, pe valea Ciurgăului. După
circa 2 km, poteca iese în zona subalpină. Traseul lasă în stânga Piatra Zimbrului şi
intersectează poteca ce vine de la Slătioara spre Rarău, peste muntele Todirescu şi
continuă spre stânga, pe marcaj triunghi roşu, până la Cabana alpină „Rarău”.
22. Circuit Pietrele Doamnei ( RARĂU)

Durata: 2 ore
Grad de dificultate: mediu, iarna dificil – necesită echipament
Caracteristici:
Descriere:
Traseul face turul Pietrelor Doamnei din masivul Rarău, cu un urcuş mai dificil pe
piatra a treia, de unde se deschide o panoramă a tuturor munţilor care înconjoară acest
masiv, respectiv Bistriţei, Călimani, Suhard, Stânişoarei, Giumalău. Pe vreme frumoasă
se poate observa şi masivul Ceahlău.
23. Zugreni ( 745 m ) – Pîrîul Colbu – Cab. Rarău ( 1520)

Marcaj: triunghi roşu
Durata: 4 ore
Grad de dificultate: uşor
Caracteristici:
Descriere:
Intrarea în traseu se face pe valea Colbu Zugreni, împreună cu traseul marcat cu
cerc roşu, pe distanţa de cca 1,5 km, după care continuă pe firul văii, pe drum forestier
încă 4 km, după care face la dreapta. Urcuşul propriu-zis, începe după alţi 2 km, unde
poteca intră în pădure şi urcă până ce intersectează drumul judeţean ce vine dinspre
Chiril, şi duce la Motel Alpin Rarău. Acest traseu face legătura dintre Munţii Bistriţei şi
Rarău.
24. Izvorul Alb Părtia RARĂU – Motel Alpin Rarău ( 1520) și vf. Rarău ( 1651)
Marcaj: bulină albastră
Durata: 2 ½ ore
Caracteristici:
Descriere:
Intrarea în traseu se face de pe Izvorul Alb, la km. 6 unde este părtia de schi Rarăul,
pe drumul de pe lângă părtie, până la capătul acesteia. Acest tronson de traseu se
mai poate accesa și cu telegondola. De la capătul părtiei se intră imediat în pădure,
poteca fiind în accesată ușor dreapta după instalația de transport pe cablu. Traseul
continuă cca 1 h prin pădure până în golul alpin de unde avem două variante cu
același marcaj, fie spre motel alpin Rarău, fie spre vf. Rarău.
Trasee de drumeţie în Munţii Călimani
Descriere:
Aşezaţi în partea nordică a ţării, Munţii Călimani fac parte din grupa Carpaţilor
Orientali, denumită în termeni populari grupa Carpaţilor Maramureşului şi ai Bucovinei.
• Sunt munţi de origine vulcanică, masivi, tineri, formaţi prin încreţirea scoartei
terestre cu un potenţial turistic impresionant.
• Este cel mai extins dintre toate masivele vulcanice din întregul lanţ al Carpaţilor,
întinzându-se pe suprafaţa a patru judeţe: Mureş, Bistriţa Năsăud, Suceava şi Harghita.
• Sălbăticia peisajelor întâlnite în
Munţii Călimani este de o frumuseţe
impresionantă, traseele turistice
existente încadrându-se printre primele
trasee din ţară în ceea ce priveşte
frumuseţea peisajelor întâlnite.
• Există trei zone principale de
atracţie pentru vizitatorii de o zi: zona
12 Apostoli, Vf Pietrosul cu acces
dinspre Ţara Domelor (zona 2B - din
Gura Haitii şi zona 2A, dinspre Poiana
Negri) şi zona lacului Izer cu acces mai
facil dinspre Harghita.
• Posibilităţi de cazare la Cabana Meteo Reţitiş; nu există refugii montane, dar sunt
locuri de campare special amenajate – Pietrele Roşii.
• Este singurul masiv muntos care este acoperit de o arie protejată - Parcul Naţional
Calimani.
• Activităţi specifice: drumeţie, schi de tură, turism ecvestru, mountain-bike
Acces
Ascensiunea în Munţii Călimani de pe teritoriul judeţului Suceava se face din

localitatea Gura Haitii, aflată la 10 km de oraşul Vatra Dornei. Accesul în zonă se poate
face pe drumul comunal 174F care face legătura cu drumul judeţean DN 17.
Obiective turistice:
Cele mai imortante şi reprezentative

atracţii turistice naturale ale acestei zone montane
se regăsesc în Parcul Naţional Călimani, o arie
naturală protejată de lege, de interes naţional,
întinsă pe o suprafaţă totală ce măsoară peste
24.000 hectare. Aici sunt adăpostite o floră şi o
faună alcătuite din specii rare şi importante,
reprezentative pentru această zonă.
Tot în Călimani se găseste şi Rezervatia Naturala 12 Apostoli, întinsă între
pârâul Neagra Şarului şi pârâul Poiana Negri, pe suprafaţa căreia se găsesc diverse
formaţiuni stâncoase neobişnuite, formate de forţele naturii.
Rezervaţia, unică în Bucovina, adăposteşte statui cu forme zoo şi antropomorfe,
stane de piatră modelate de natură de-a lungul timpului. Rezervaţia geomorfologică şi
geologică a fost creată pentru protejarea acestor stânci.
Grupul de stânci ce formează rezervaţia este cel ami important şi cuprinde
nenumărate „sculpturi fantastice” ce atrag numeroşi vizitatori, ca de exemplu figura unui
moş cu barbă, spre nord, a unui bătrân spre sud şi a unui urs cu capul plecat şi a unei
femei.
O altă arie protejată de lege, ce reprezintă o atracţie naturală la fel de inedită este
Rezervaţia Iezerul Călimanului, întinsă pe o suprafaţă de peste 300 hectare, ce cuprinde
Lacul Iezerul Călimanilor, lac de baraj natural şi o vegetaţie reprezentată de specii rare,
precum bujorul de munte sau arbuştii de jneapăn şi ienupar.
Un alt punct de belvedere din Călimani poate fi admirat în locul unde se găseşte
Cascada Tihu, o cădere de apă ce măsoară aproximativ 8 metri, aflată în apropierea
pârâului Tihu.
Cazare: singura posibilitate de cazare în Munţii Călimani este la Schitul 12 Apostori.

Altitudinea maximă: 2100 m în Pietrosul Călimani
Număr de trasee: 9 trasee pe teritoriul judeţului Suceava
1. Sat Neagra Şarului – Vf. 12 Apostoli – Poiana Izvoarele – Şaua Negoiu - Vf. Reţitiş
– Vf. Iezerul Călimanului- Sat Neagra Şarului
Marcaj: punct roşu
Durată: 18 – 19 ore
Caracteristici:
- traseul reprezintă circuitul principal al Calderei Călimani şi se recomandă a se parcurge
în două sau trei etape.;
- traseul necesită echipament de campare.
- traseul este închis iarna
Descriere:
Intrarea în traseu se face la iesire din Neagra Şarului, spre Gura Haiti, unde este
tablă indicatoare (spre 12 Apostoli şi Pietrele Roşii) sau din Negra Şarului (spre vf.
Călimanul Cerbului). Traseul urcă spre schitul Apa Rece, pe valea Apa Rece, unde se
intersectează cu traseul ce duce la Poiana Negrii (marcaj punct albastru) şi traseul ce duce
în Sărişor (marcaj triunghi albastru), apoi continuă spre 12 Apostoli, unde este intersecţia
cu traseul ce vine din Gura Haitii (marcaj cerc albastru). În Poiana Pietrele Roşii se
intersectează cu traseul ce vine de la Gura Haitii - Dornişoara (marcaj cruce albastră), iar
la 300 m amonte de Poiana Izvoarele se intersectează cu traseul ce vine din Dornişoara
(marcaj triunghi galben) şi traseul ce uneşte Poiana Izvoarelor de Gruiu – monument
(marcaj bandă albastră). În Poiana Izvoarele se intersectează cu traseul ce vine din Gura
Haitii spre Coada Pietrosului (marcaj cruce roşie), apoi continuă spre Şaua Negoiu pe
drumul Mariei Tereza, iar din acest loc şi până sub Călimanul Cerbului traseul merge în
paralel cu cel marcat cu bandă roşie, ce duce la Păltiniş. De sub Călimanul Cerbului,
traseul face la stânga, pe curba de nivel, cca 2 km, după care intră în pădure şi urmăreşte
un drum forestier ce coboară pînă la Pârtia de schi din Neagra Şarului, respectiv
localitatea Neagra Şarului.
2. Sat Poiana Negrii – Schitul 12 Apostoli - Vf. 12 Apostoli – Sat Gura Haitii - Vf.
Călimanul Cerbului
Durată: 12 h
Caracteristici:
- traseul se recomandă a fi parcurs în două etape şi necesită echipament de campare.;
- sezonalitate: traseul este închis iarna
Descriere:
Intrarea în traseu se face din Poiana Negri, de unde traseul urmează drumul de
acces spre schitul Apa Rece, unde se intersectează cu traseul ce vine din Neagra Şarului
(marcaj cerc roşu) şi cu traseul ce duce spre Sărişor (marcaj triunghi albastru). Traseul se
continuă în paralel cu circuitul principal al calderei Călimanului, marcat cu cerc roşu,
până la 12 Apostoli, de unde face la stânga şi coboară spre Gura Haitii. Din Gura Haitii
se coboară pe şoseaua modernizată cca 1 km, până la intrarea pe pârâul Bradu, unde
traseul urmează drumul forestier până în apropiere de zona cu jneapăn şi enupăr pe care
urcă poteca, până după vf. Călimanul Cerbului, unde intersectează traseul circuit caldera
Călimanului (marcaj cerc roşu) şi traseul de creastă (marcaj bandă roşie), după vf.
Călimanul Cerbului.
3. Gura Haitii– vf. Pietrele Roşii – Vf. Tămăului (1862 m) – Valea Vorova –
Dornişoara
Durată: 7 - 8 h
Caracteristici:
- traseul nu necesită echipament special
Descriere:
Intrarea în traseu se face din Gura Haitii și se urmează drumul forestier spre
Poiana Izvoarele (valea Haitii) cca 1 km, după care face la dreapta, în prima bifurcaţie
spre Pietrele Roşii. Din poiană, până sub vf. Tămău, traseul este comun cu circuitul –
caldera Călimanului (marcaj cerc roşu), iar de sub vârful Tămău face la dreapta spre
Dornişoara, urmând cursul văii Vorvota.
4. Tihuţa - Vf. Străcior - Coada Bistriciorului – Monumentul de la Gruiu – Vf.

Pietrosul Călimani – Vf. Reţitiş - Vf. Iezerul Călimanului – Pasul Păltiniş
Caracteristici:
- traseul se recomandă a fi parcurs în două etape şi necesită echipament de campare
- sezonalitate: traseul este închis iarna.
Descriere:
Intrarea în traseu se face la 1 km de Păltiniş, spre Drăgoioasa. De la tabla
indicatoare (spre Calimanul Cerbului) şi pâna în golul alpin, lângă izvorul Bucinişului,
traseul străbate poieni cu brâuri de pădure. Din golul alpin traseul urcă spre Călimanul
Cerbului, intersectând traseul ce vine de la Neagra Şarului, marcat cu cerc roşu, după care
traseele continuă în paralel până la Şaua Negoiu. În apropiere de vârful Călimanul
Cerbului se intersectează cu traseul ce vine din Gura Haitii (marcaj cerc albastru), apoi cu
traseul ce urcă din şantier în Şaua Nicovala (marcaj triunghi albastru), iar din Şaua
Negoiu traseul de creastă se bifurcă. Din Şaua Negoiu, poteca urcă spre Negoiu Unguresc
şi apoi la vârful Pietrosu, după care urmează o porţiune de coborâre mai dificilă spre
Coada Pietrosului.
În Coada Pietrosului se intersectează cu traseul ce vine din Gura Haitii (marcaj
cruce roşie), iar la Gruiu se intersectează cu traseul ce vine din Poiana Izvoarele (marcaj
bandă albastră). Între Gruiu şi Poiana Arsurii traseul urmăreşte Drumul Mariei Tereza.
Poteca continuă apoi spre Piciorul Bistriciorului, de unde face la dreapta, spre vârful
Străcior, Şaua Terha, Pasul Tihuţa.
5. Sat Dornişoara - Izvoarele Dornei – intersecţie Poiana Izvoarelor

Marcaj: punct galben
Durată: 4 – 4 ½ h
Caracteristici:
Descriere:
Traseul pleacă din Dornişoara pe drumul forestier, până la cca 2 km de creasă,
unde intersectează traseul marcat cu cerc roşu (circiut caldera Călimani), traseul marcat
cu cruce roşie – Gura Haiti – Coada Pietrosului şi traseul marcat cu bandă albastră ce
duce la Monumentul de la Gruiu.
6. Gura Haiti – Poiana Izvoarele – Coada Pietrosului

Durată: 4 ore
Caracteristici:
Descriere:
Intrarea se face pe valea Haitii şi este unul dintre cele mai scurte trasee prin care
se poate ajunge în creasta Călimaniului. Traseul se poate efectua şi cu maşina, distanţa
până la Poiana Izvoarele fiind de cca 1 oră, iar până la Coada Pietrosului de 2 ore. Acolo
se intersectează cu traseul de creastă marcat cu bandă roşie. Din Coada Pietrosului, în cca
1 oră se poate ajunge la vârful Piertrosu, pe marcaj bandă roşie.
7. Exploatarea Călimani - Şaua Nicovala

Marcaj: triunghi albastru
Durată: 2 ore
Caracteristici:
- sezonalitate: traseul este deschis iarna.
Descriere:
Intrarea în traseu se face din exploatare, unde traseul urmează drumul forestier
până în Şaua Nicovala, unde se intersectează cu traseul circuit caldera Călimanului
(marcaj cerc roşu) şi traseul de creastă (marcaj bandă roşie)
8. Monumentul de la Gruiu – Poiana Izvoarele

Durată: 1 oră
Caracteristici:
Descriere:
Traseul face legătura dintre traseul de creastă, marcat cu bandă roşie şi traseul
circuit – Caldera Călimnului, marcat cu cerc roşu.
9. Sărişor – Schitul 12 Apostoli

Durată: 2 - 3 ore
Caracteristici:
Descriere:
Intrarea în traseu se face din Sărişor pe un vechi drum forestier, unde este tablă
indicatoare (spre schitul Apa Rece). La Apa Rece intersectează traseul ce vine din Neagra
Şarului (marcaj cerc roşu) şi traseul ce leagă Gura Haitii de Poiana Negrii (marcaj cerc
albastru).
Trasee de drumeţie în Munţii Suhard
Descriere:
Munţii Suhard reprezintă o grupare
montană ce aparţine Carpaţilor Orientali, iar în
cadrul acestora ei fac parte din grupa munţilor
Maramureşului şi Bucovinei.
• Se află situaţi la limita dintre două
judeţe din nordul României - Bistriţa Năsăud
şi Suceava.
• Crestele cu culmi domoale, parţial
împădurite, ofertă numeroase puncte de
belvedere.
• Nu există cabane sau refugii montane,
singura posibilitate de înnoptare pe munte fiind la Schitul Sfânta Cruce, în apropierea Vf.
Fărăoane.
• Activităţi specifice: parapantă (zona Vf. Ouşoru), echitaţie, mountain.bikem schi
de tură, drumeţie
• Nu există refugii sau locuri de campare
Acces:
Pe calea ferată Suceava - Gura Humorului - Câmpulung Moldovenesc - Vatra
Dornei - Ilva Mică - Salva - Beclean - Dej este singura arteră feroviară de legătură a
nordului Moldovei cu Transilvania. Între Iacobeni şi Coşna, pe o lungime de 27 km, ea
urmăreşte poalele masivului, pe distanţa respectivă aflîndu-se 9 staţii de cale ferată, care
constituie tot atîtea puncte de plecare spre Suhard.
Dintre căile rutiere cea mai importantă este şoseaua naţională Dej - Bistriţa -
Vatra Dornei - Suceava (DN 17) care realizează legătura între DN IC (1a Dej) şi DN 2
(1a Suceava), ea fiind totodată inclusă în categoria drumurilor internaţionale (E 571, între
Cluj-Napoca şi Suceava).
Foarte dezvoltată este reţeaua de drumuri forestiere din cadrul Munţilor Suhard,
lungimea lor însumând circa 100 km, practic aproape pe fiecare vale existând o astfel de
arteră rutieră. Bine pietruite şi întreţinute, ele constituie numeroase căi de acces, care
pătrund adânc în interiorul masivului. De altfel, o parte din trasee se desfăşoară parţial
de-a lungul drumurilor forestiere.
Cazare: singura posibilitate de cazare în Munţii Suhard este Schitul Sf. Cruce.
Altitudinea maximă: 1639m
Număr de trasee: 4 trasee montane
1. Vatra Dornei (802 m) - Vârf Runc – Vf. Icoana - Varf Omu (1932 m )
Durată: 16-18 h
Caracteristici:
- traseul parcurge creasta principală a Munţilor Suhard
- se recomandă abordarea acestuia în două etape;
- sezonalitate: traseul este închis în perioada iernii
Descriere:
Traseul are ca punct de plecare staţiunea Vatra Dornei. Accesul se face din
dreptul bisericii de la baza Runcului.
Traseul urmăreşte creasta principală a masivului Suhard pe direcţia est-vest.
Aproximativ 80% din traseu străbate poieni și pajişti subalpine, restul desfășurându-se
prin pădure. Oferă nenumărate puncte de belvedere, unul dintre acestea fiind vârful Runc
- 1149 m - la care se ajunge în aproximativ 20-25 min. Poteca urmează culmea Runcului
până la baza vîrful Ouşorul (1639 m) unde se ajunge în aproximativ 2- 3 ore. Este un bun
loc de aprovizionare cu apă. În continuare, traseul merge pe curba de nivel a versantului
nordic al Ouşorului, ajungând după aproximativ o oră în apropierea vîrful Iacob (1300
m).Traseul parcurge pe rând zonele vârfurilor Iacob, Tărniţa, ajungând în aproximativ 2
ore (de la baza Ouşorului) sub vârful Fărăoane (1715 m). Se poate face o scurtă
ascensiune pe acest vârf, fiind un foarte bun punct de belvedere. Această abatere necesită
aproximativ 2 –3 ore. Traseul ocoleşte vârful prin poieni acoperite de tufişuri de merişor
şi afin. Poteca ajunge la un izvor şi apoi la un stâlp indicator turistic (punct de intersecţie
cu traseul marcat cu punct roşu ce vine din Ciocăneşti şi coboară în Coşna). De aici, în
aproximativ 30 de minute se poate ajunge la schitul Sf. Cruce, traseul către Ciocăneşti.
Traseul ocoleşte până la vîrful Omu (1932 m), vârfurile Bâtca Târşului (1548 m),
Şveiţaria (1562 m), Pietrele Roşii (1773 m). Lacul Icoana se află la aproximativ 2 -2 1/2
ore de mers pe creastă de la intersecţia cu traseul de acces către schitul Recele. Până la
poalele vârfului Omu, de la schitul Sf. Cruce se face aproximativ 5 1/2 - 6 ore. Urcusul pe
vf. Omu (1932 m.) durează 1 oră.
2. Ciocăneşti - Pârâul Recele - Schitul Sfanta Cruce - Valea Bancu - Coşna

Marcaj: punct roşu
Durată: vara – 5-6 ore
Caracteristici:
- traseu accesibil indiferent de anotimp
Descriere:
Traseul porneşte din comuna turistică Ciocăneşti. Accesul se face pe valea
pârâului Recele, cale de 3 km pe un drum forestier. La intersecţia cu Pârâul Sătesc se face
la dreapta. De aici drumul continuă şerpuind prin pădure, până în vecinătatea schitului.
De la intersecţia celor două pâraie și până la schit se face aproximativ 1 oră. De la schitul
Sf. Cruce se urcă în creastă în aproximativ 30 - 40 min. Traseul coboară în serpentine
prin pădure (30 min) şi se ajunge în pârâul Prislopul (Valea Bancu). Traseul urmăreşte
drumul forestier până în Podu Coşnei unde se ajunge în aproximativ 2 - 2 1/2 ore.
3. Şesul Muntelui - Vârf Ouşorul
Durata: 1 – ½ ore
Caracteristici:
- traseul reprezintă o cale de acces către vf Ouşorul, ca punct de belvedere;
- traseul nu necesită echipament special.
- sezonalitate: traseul este interzis iarna
Descriere:
Traseul pleacă din poiana de sub vf. Ouşorul, de la intersecţia cu traseul de creastă
marcat cu bandă albastră, ce vine din Vatra Dornei si duce la vf. Omu.
4. Dorna Candrenilor - Şesul Muntelui - Pârâul Haju - Iacobeni

Durata traseului : 3 - 3 ½ h .
Caracteristici:
- sezonalitate: traseul este deschis permanent
- traseul nu necesită echipament special:
Descriere:
Intrarea în traseu are loc în imediata vecinătatea a bisericii de la intrarea în Dorna
Candreni dinspre Vatra Dornei. Aici se află un stâlp marcat cu cruce albastră. Poteca
ocoleşte cimitirul comunei pe latura din stânga, traversând câteva poieni, urmărind apoi
un drum de care. După aproximativ 1 - 1 1/4 ore se ajunge în culme, loc de intersecţie cu
traseul de creastă marcat cu bandă roşie. De la intersecţie, traseul merge paralel cu traseul
de creastă în dreapta, timp de aproximativ 15 - 20 min, după care coboară pe o pantă
destul de abruptă. Până la Podu Hajului (malul râului Bistriţa Aurie) traseul merge numai
prin pădure. De la Podu Hajului se poate ajunge în Argestru 1,6 km. - în dreapta -
(localitate componentă a municipiului Vatra Dornei) sau în Iacobeni 2,1 km. la stânga.
Trasee de drumeţie în Munţii Bistriţei
Descriere:
Sunt munţi de altitudine medie ce domină valea pitorească a Bistriţei. Bine
împăduriţi şi cu o creastă principală sinuaşă şi greu de urmărit cu diferenţe de altitudine
bine evidenţiate, cu văi adânci şi versanţi abrupţi.
• Sunt situaţi pe teritoriul a 3 judeţe, în principal Suceava, mai puţin Neamţ şi
Harghita.
• Au o suprafaţă de aproximativ 1200 km², fiind formaţi din 2 masive de suprafaţă
aproape egală: Pietrosul Bistriţei şi Budacu.
• Uşor accesibili, însă potecile au un grad de dificultate ridicat datorită diferenţei
mari de nivel între zona de acces şi creastăşi a versanţilor abrupţi;
• Creste stâncose, parţial împădurite, abrupte, natură sălbatică (habitatul ideal
pentru viperă, fapt ce repreznită un elementde risc pentru turişti);
• În partea sudică a munţilor Bistriţei se află Schitul Piatra Tăieturii (cu acces auto
din Panaci şi Barnar).
• Caţărare pe gheaţă - Cheile Zugrenilor, Cascada Moara Dracului;
• Punctele de belvedere de pe creastă asupra Văii Bistriţei şi Ţării Domelor;
Nu există refugii sau cabane montane, însă este posibilă camparea. Cu excepţia
traseului de creastă (Cheile Zugrenilor – sat Păltiniş), celelalte trasee pot fi parcurse într-o
singură zi. Atenţie la câini, zona fiind împânzită de stâne de oi.
• Traseeul turistic este relativ bine marcat (mai puţin partea sudică a crestei);
Acces:
• cu trenul: • drumuri forestiere: • cu maşina:
Fără acces feroviar
Obiective turistice
Rezervaţia geologică cheile Zugreni este o zonă protejată prin lege, ce face parte
din zona de nord a Munţilor Bistriţei. Zona este foarte cunoscută şi frecventată de turişti,
iar de aici pornesc mai multe trasee turistice către Rarău-Giumalău şi Munţii Bistriţa.
Cheile Zugreni sunt impresionantee şi prin flora variată, compusă din tei,
mesteacăn, plop tremurător, scoruş, mesteacăn sau paltin de munte. Pe cuprinsul Cheilor
se observă numeroase vârtejuri, repezişuri şi ochiur adânci de apă, iar ceea ce trebuie
remarcat este faptul că aici există o plantă unicat denumită Pietrosa levitomentosa. Tot
aici floarea de colţ se întâlneşte la cea mai joasă altitudine din Moldova. Această zonă
este indicată pentru cei dornici de aventură, pentru cei care vor să se bucure doar de
peisajul natural dar şi pentru acele persoane care apreciază aerul curat şi puternic din
zona muntoasă.
Altitudinea maximă: Vf. Budacu (1859m)

Număr de trasee: 3 trasee
1. Cabana Zugreni - Vârf Bogolin – Vf. Pitrosul - Poiana Prislopului - Poiana Şandru
- Vârf Busuiocului - Mănăstirea Piatra Tăieturii – Vârf Dealu Vânăt – Pasul Păltiniş
Marcaj:
Durata traseului: 14 – 16h
Caracteristici:
- traseul parcurge creasta principală a Munţilor Bistriţei. Se recomandă abordarea
acestuia în două etape;
- traseul necesită echipament de campare
- traseul are un grad ridicat de dificultate pe tronsonul Cheile Zugreni-Vf. Pietrosul
Bistriţei
Descriere:
Intrarea în traseu se face din spatele Cabanei Zugreni, din insuliţă, de unde se face
la dreapta şi se continuă pe culme. Prezintă un grad ridicat de dificultate pe tronsonul
Cheile Zugreni - Vârful Pietrosul Bistriţei, de unde se face la dreapta spre Poiana
Ciungilor, Bîtca Prislopului 1664 m, Poiana Prislopului, unde se află intersecţia cu traseul
marcat cu triunghi rosu, care duce în dreapta spre satul Rusca şi în stânga spre sat Crucea.
Traseul continuă spre Vf. Lespezi – 1625 m (în apropiere de vârf se intersectează cu
traseul marcat cu banda galbenă care leagă localitatea Bîrnărel de Ortoaia), apoi spre
Poiana Şandru, după care intersectează traseul marcat cu cruce albastră, care duce spre
Bîrnărel şi Cozăneşti. Continuă apoi spre Vîrful Busuiocului - 1417 m, Mănăstirea Piatra
Tăieturii, Vârful Călimănel - 1644m, Dealu Vânăt şi Paltiniş.
Notă: traseul intersectează o serie de alte trasee montane după cum urmează:
• Triunghi roşu, spre Rusca şi Izvorul Rău;
2. Sat Rusca –Izvorul Rău

Marcaj:
Durata traseului: 5 - 6 ore
Grad de dificultate: uşor - mediu
Caracteristici:
- traseul nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui.
- sezonalitate: traseul este deschis tot timpul anului
Descriere:
Intrarea în traseu se face din sat Rusca, pe drumul forestier Rusca II și urmează
firul văii pe o porţiune de aproximativ 5 km (acces auto), de unde începe un urcuş relativ
abrupt prin pădure (1,5 km) până în Poiana Prislopului, unde se intersectează cu traseul
principal de creastă marcat cu bandă roşie. De aici începe coborârea spre Valea Izvorul
Rău, traversând poiana şi continuând prin pădure, pe poteca ce merge pe curbă de nivel
pâna intersectează drumul forestier Izvorul Rău (2 km). De aici şi pâna la drumul naţional
17B mai sunt 3 km.
3. Cozăneşti - Bârnărel (sat Crucea)

Durata: 5 - 6 h
Grad de dificultate:
Caracteristici:
- traseul nu necesită echipament special pentru parcurgerea lui.
- sezonalitate: traseul este deschis tot timpul anului
Descriere:
Intrarea în traseu se face din sat Cozăneşti, pe lânga Primăria Dorna Arini,
urmând drumul Cozăneşti ce duce până pe creastă (5 km). De aici se coboară aproximativ
12 km, pe drum forestier, urmând cursul pârâului Bărnărel pâna în sat Crucea.
.
Trasee de drumeţie în Obcinele Bucovinei

Descriere:
Obcinele Bucovinei sunt vestite nu numai prin multitudinea mănăstirilor, ci şi
prin. sate pitoreşti pe care le ascund prin poieni şi văi la poalele munţilor care deşi mari
ca aceşti întindere, au altitudini relativ mici.
• Cea mai înaltă şi mai spectaculoasă dintre obcini este Obcina Mestecănişulu -
1.500 m (1.586 m-Vârful Lucina).
• Obcina Feredeu - 1.400 m
• Obcina Mare care este cea mai întinsă, dar cu cele mai mici altitudini - sub 1.300
m.
• Culmile sunt molcome, bine împădurite cu păduri de fag, paltin şi molid,
întrerupte de pitoreştile fânate ale localnicilor, bine gospodărite.
Acces:
Calea ferată principală este cea de pe valea Moldovei. Ea se desprinde la Suceava
din magistrala feroviară Bucureşti—Vicşani, pe tronsonul Păltinoasa - Gura Humorului –
Frasin -. Molid - Vama - Prisaca Dornei — Câmpulung Moldovenesc – Sadova –
Pojorâta - Valea Putnei- Mestecăniş - Iacobeni (de unde se continua în afara Obcinelor
spre Vatra Dornei -Bistriţa – Cluj - Oradea). Toate staţiile menţionate de pe tronsonul
Păltinoasa – Iacobeni (cu deosebire Gura Humorului, Vama, Câmpulung, Pojorâta) pot fi
folosite pentru turismul stationar sau ca puncte de acces pentru traseele din interiorul
Obcinior. Din acest tronson se desprjnd spre NV două căi ferate secundare: una de la
Vama, pe valea Moldoviţei, până la Moldoviţa (20 km), de unde se continuă în amonte cu
calea ferată îngustă, de exploatare până la fundul văii principale şi pe unii afluenţi ai săi
şi alta de la Pojorâta la Fundul Moldovei (7 km) A doua cale ferată de acces pentru
Obcine este cea de pe valea Sucevei. Ea se ramifică din magistrala Bucureşti-Vicşani, la
Dorneşti, şi de aici, prin Rădăuţi-Vicov, pătrunde în munte până la Nisipitu.
Căile rutiere de acces sunt mai numeroase şi de diverse tipuri (europene, naţionale,
judeţene, comunale, forestiere).
E576 Suceava-Vatra Dornei.-Cluj
Obiective tursitice:
Cele mai importante obiective turistice naturale sunt:
• Ansamblul de stânci - Pietrele Muierii cu acces din oraşul Solca, creasta principală a
Obcinei Mestecăniş, plaiurile Lucinei. În acest vast perimetru montan, turiştii ezită să se
avânte pe potecile sale, datorită mai ales distanţelor relativ mari ce trebuie parcurse de la
o amenajare turistică la altă şi a inexistenţei unor amenajări turistice pe munţi (refugii,
cabane).
•
Număr de trasee: 11 trasee

Altitudine maximă: 1.586 m (Vârful Lucina)
1. Pasul Mestecăniş ( 1096 ) - Vf. Mestecăniş ( 1291) – Vf. Oiţei ( 1284) – Dealul
Obcina (1153) – Poiana Mănăilei (1325 m) – Vf. Obcioara (1251 m) – Vf. Lucina
(1588 m) - Pasul Cîrlibaba (1225 m) – sat Bobeica (1100 m) - sat Izv. Sucevei.
Durată: 15–16 ore
Caracteristici: accesibil tot timpul anului
Descriere:
Este cel mai important traseu din Obcina Mestecănişulni şi singurul care
urmăreşte întreaga culme a acesteia. În acelaşi timp, este cel mai uşor şi cel mai frumos
traseu de drumeţie din toate Obcinele Bucovinei, poate unul dintre cele mai pitoreşi
trasee din tară. Porneşte din Pasul Mestecăniş și urmează un drum forestier (drumul
Tătarilor) până la Poiana Mănăila, cu urcușuri și coborâșuri moderate.În această zonă
trseul trece pe lângă un schit construit recent, de unde traseul urmărește un drum care
face ușor dreapta, traversănd o zonă cu pajiști, cu multe stâni, printre care zona Obcioara,
zona Lucina cu herghelia de cai, unde trebuie să fim foarte atenți la marcaj deoarece sunt
foarte multe drumuri care coboară fie spre Valea Bistriței, fie spre Valea Moldovei. După
pajiștile de la Lucina, traseul intră în pădure, pe un drum forestier , având în dreapta vf.
Hrobi, și continuă pe acest drum, care urmărește o curbă de nivel până în zona fănațelor
din pasul Cârlibaba, sat Bobeica. După ce străbate pădurea, traseul trece prin păşuni,
oferind o magnifică panoramă a masivului Suhard cu valea Bistriţei, spre nord-vest şi a
văii Moldovei cu Obcina Feredeului, spre sud-est. După Pasul Cârlibaba, traseul coboară
spre Bobeica şi Izvoarele Sucevei.
2. Pasul Boului ( 1040 m) – Vf. Obcina Feredeului (1364 m ) – Vf. Paşcanu (1479 m)-
vf. Feredeu (1477 m) – Poiana izvoarele pîrîului Benia (1250 m)
Descriere:
Intrarea în traseu se face din Pasul Boului, respectiv din şoseaua modernizată ce leagă
localitatea Vatra Moldoviţei de Sadova, pe cca 10 km, până în Pasul Paşcanului (1250
m), unde este un drum forestier ce leagă valea Dămăncuşa de valea Brezii. Parcursul este
uşor, aproape în totalitate împădurit. Din acest pas, poteca urcă pe versantul vf. Paşcanu
(1479 m), continuînd spre vf. Feredeu, apoi spre Poiana de la izvoarele pârâului Benia
(1250 m), de unde se poate coborî spre localitatea Benia.
3. Gura Humorului (480 m) – Vf. Toaca (840 m) – Vf. Tocila (1074 m) Vf. Bobeica
(1207 m ) – Vf. Scoruşeţ (1223 m) – Pasul Ciumărna (1137 m)- Putna
Durata: 18–20 ore
Diferentă de nivel: 720 m
Descriere:
Intrarea în traseu se face din Gura Humorului, pe Dealul LaToacă (840 m) de unde
avem vedere spre Valea Moldovei și spre Obcina Voronețului. Acesta este cel mai lung
din Obcini şi în proporţie de 90% este prin pădure, de aceea rar se vor găsi locuri cu
deschidere spre Obcina Feredeului sau spre Obcina Cacica, ori Obcina Trisciori. Traseul
urmează apoi culmea Obcinei, depășind pe rănd vărfurile Mghernița ( 1031 m), Tocila
( 1074 m), Preluca ( 1083 m), Bobeica ( 1207 m) și Scorușețul (1223 m), apoi
traversează Poiana Mărului (1196 m) unde se intersectează cu traseul trasversal marcat cu
cruce roșie (Dragoșa – Poiana Mărului – Poiana Tărșicior – Pietrele Muierilor –
Voivodeasa). Traseul continuă prin padure, pe o rută forestieră, intersectând în Poiana
Prislopului, traseul marcat cu sigla VIA TRANSILVANICA, cu care merge în paralel
până în Poiana Ovăzului, pe care o traversează și apoi ajunge în Pasul Ciumârna (1137
m) . Aici avem vedere spre Depresiunea Moldoviței, Obcinile Feredeului și masivul
Rarău. Traseul continuă apoi pe drumul forestier de la limita pădurii cu Poiana Ursului și
trebuie să avem grijă întrucăt după cca 40 mim, după Poiana Hopilanca, trebuie să facem
la dreapta pe o culme care duce spre Bătca Corbului, zonă unde traseul traversează la un
moment dat traseul marcat cu cruce albastră ( Sucevița – Puna). Din Bătca Corbului
trseul continuă spre Dealul Secerii, de unde se coboară spre localitatea Putna
4.Gura Hmorului (480 m) – Vf. Piciorul Înalt (798 m) – Obcina Cacica ( 803 m) –
Călugăriţa (805 m) – Curmătura Pleşa (725 m) – Dealul Pleşa (951 m) –Poiana
Fagului ( 1062 m) - Poiana Trisciorului (1083) – Poiana Ciungi - Suceviţa.
Marcaj: bandă albastra
Descriere:
Intrarea în traseu se face de la ieşirea spre Mănăstirea Humorului, unde cca 45
minute traseul traversează o zonă de păşune, care oferă o panorama a staţiunii Gura–
Humorului, a văii Moldovei, o parte a Obcinii Mari (vf. Toaca) şi a Obcinii Voroneţului.
Poteca cotinuă apoi numai prin pădure, urcând pe vf. Piciorul Înalt (798 m) şi pe vârful
Cacica (803 m), până la pasul Cacica (poina Mirelui şi Miresei), unde intersectează un alt
traseu turistic: Mănăstirea Humorului-Cacica. Poteca continuă spre satul Pleşa, unde
avem oferă priveliște spre valea Humorului, apoi spre vârful Triscior (1038 m), unde
oferă o vedere generală a Obcinii Mari. Din acest punct, poteca coboară pe Obcina
Triscior, spre localitatea Suceviţa.
5. Suceviţa - Valea Bercheza – Putna

Durată: 5–6 ore
Descriere:
Intrarea în traseu se face pe valea Bercheza (din faţa mănăstiri Suceviţa), urmând
această vale 6,5 km. Urmeză un urcuş uşor de cca.1 oră, ajungându-se pe o culme ce
coboară în partea opusă, spre valea Struginoasa, intersectând-o cam la km. 7 și urmând
cursul acesteia până la intrare în localitate, unde se află şi manăstirea Putna. Scopul
traseului este de a lega cele două localităţi, care au ca obietive turistice mănăstirile
Suceviţa şi Putna.
6. Poiana Micului - vf. Tîrsiciori

Marcaj: - bandă galbenă - pînă la vf. Tîrsiciori
- bandă albastră –din vf. Triscior pînă la Suceviţa
Durată: 1 1/2 ore
Descriere:
Din Gura – Humorului cu mijloace auto până în Poiana Micului
Intrarea în traseu se face la ieşirea din Poiana Micului, urmând un drum forestier
până în poiana Tîrşiciori, respectiv vf. Tîrşiciori( 1038 m) – marcaj bandă galbenă. Din
vf. Tîrşiciori, traseul continuă pe Obcina Tîrşiciori, prin poiana Ştiubei, până la
Mănăstirea Suceviţa – marcaj bandă albastră – traseu care vine din Gura Humorului. La
cca 30 minute, pe versantul stâng, la 200 m de culme există un mic lac ce oferă un loc
plăcut de popas.
7. Dragoșa – Pietrele Muierilor – Părăul Șoarecu - sat Voivodeasa

Marcaj: cruce roșie
Durată: 8 ore
Descriere:
Intrarea în traseu se face pe valea Dragoșa, urmând această vale pănă la Poiana
Cracilor. Urmeză un urcuş uşor pe primul pinten interfluvial din dreapta , pănă în Poiana
Mărului (1196 m) de pe culmea Obcinei Mari unde se face la dreapta pe culme, în paralel
cu marcajul bandă roșie,până la cumpăna dindre bazinul Suceviței și cel al Humorului pe
care o urmăm până in Poiana Tărșiciori. Din Vf. Tărșicior, se fafe la dreapta pe culme,
traseul fiind comun cu traseul de creastă marcat cu bandă albastră pe cca 2,5 km după
care face la stînga pe un drum forestir, apoi potecă până la Pietrele Muierii. De aici
traseul este comun cu traseul marcat cu triunghi galben, ce vine de la Voivodeasa, pe
părăul Șoarecu și continuă după Pietrele Muierii spre Solca.
8. Mănăstirea Humorului – Cacica
Marcaj: triunghi galben

Durată: 5 ore
Descriere:
Traseul pornește de la ieșirea din localitatea Mănăstirea Humorului, unde se face la
dreapta pe o șosea modernizată, cca 1,5 km apoi pe drum forestier pe firul văii Țiganca.
La capătul văii, trseul urmărește un drum forestier spre partea stângă, pe care se urcă ușor
până in Obcina Cacica, unde traversează traseul marcat cu bandă albastră – Gura
Humorului – Sucevița. Daici începe coborâșul spre Cacica, tot pe un drum forestier, iar
după cca 15 min. Va trebui să facem la stânga, să părăsim culmea , și să urmăm alt drum
forestier care continuă până în loc. Cacica – unde sunt bazinele de agrement cu apă sărată
și catedrala.
9. Taseu în circuit.
Gura Humorului ( Ariniș) – Piatra Șoimului – Obcina Voronețului - Gura
Humorului ( Ariniș)
Durată: 2 ½ ore
Traseul pornește de la puntea suspendată peste râul Moldova, pe drumul forestier ce

duce la Cantonul Silvic. Din dreptul cantonului, se intră în pădure spre dreapta pe o
potecă ce devine drum de TAF după 200m. Urmează două pante abrupte și se ajunge la
formațiunile din gresie numite Piatra Soimului situate la o altitudine de aprox 680m.
Traseul continuă pe muchia împădurită cu molid cu încă o urcare abruptă ce ne scoate în
Obcina Voronețului la o altitudine puțin peste 800m. Aici întâlnim și marcajul punc roșu
ce vine din stânga noastră. Traseul incepe să coboare ușor, la dreapta, spre pârtia Șoimul,
iar înainte de aceasta luăm o potecă la stânga si coborâm pe ea, prin dealul numit La
Varniță până la pensiunea Nemțoiu. Ajunși la asfalt, ne îndreptăm spre dreapta, în aval,
pe lângă râul Moldova spre puntea suspendată, punctul de pornire al traseului. Drumul
trece pe la baza Rezervației Geologice Piatra Pinului, parcarea pârtiei, apoi puntea.

Gura Humorului ( Ariniș) – Poiana Măgura - Obcina Voronețului - Gura
Humorului ( Ariniș)
Marcaj: punct roşu

Durată: vara – 1 – ½ ore
Derscriere:
- traseu accesibil indiferent de anotimp
Traseul pornește de la puntea suspendată peste râul Moldova, spre stânga, în aval, trecem
pe un mic baraj al pârâului Ariniș și intrăm in pădurea de fag ce se află în dreapta.
Traseul urcă prin această pădure, care se schimbă treptat într-o pădure de conifere, în
capătul căreia se află Poiana Măgura, la o altitudine de 816m. Din poiană, începem să
coborâm spre dreapta, la lizieră, după aprox 100m, intrăm din nou în pădure și continuăm
coborârea pe un drum de TAF pietros pana intr-o șa la altitudinea de 730m. Începem din
nou să urcăm, la început domol, apoi mai abrupt pana ce ajungem în Obcina Voronețului
la cota 840m. De aici, traseul urmărește drumul de obcină spre dreapta, în ușoară
coborâre până la intersectarea traseului cruce albastră la altitudinea de aprox 800m. De
aici se poate fie coborî la dreapta pe cruce albastră spre Piatra Șoimului și Cantonul
Silvic apoi puntea suspendată sau se poate coborî ținând în continuare creucea albastră
spre Cabana Nemțoiu, Piatra Pinului și apoi puntea suspendată.
Traseul punct roșu are o diferență de nivel pozitivă de 500m și o lungime de 4.5km.

Gura Humorului - Vf. Piciorul Înalt – Dealul Cetate - Gura Humorului
Marcaj: punct roşu

Durată: vara – 2½ ore
Traseul începe de la ieșirea din Gura Humorului, spre Mănăstirea Humorului, comun cu
cel marcat cu bandă albastră, pe o potecă ce o ia spre dreapta. Pănă la vf. Piciorul înalt
urcușul este moderat , iar aici este o perspectivă asupra văii Moldovei, orașului Gura
Humorului și a Obcinii Vornețuluiu. De aici se începe coborâșul spre Dealul Cetății pe o
potecă care apoi ne scoate în capătul estic al orașului Gura Humorului.

Trasee Turistice Montane Rarau

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Trasee Turistice Montane Rarau

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Trasee montane în Munţii Rarău-Giumalău

Munţii Rarău-Giumalău fac parte

Obiective turistice în munţii Rarău-Giumalău:

• Rezervaţia forestieră Codrul secular Slătioara. Codrul secular al Slătioarei are o

• Rezervaţia botanică Todirescu se află pe muntele cu acelaşi

• Rezervaţiile geologice şi geomorfologice sunt şi ele

• Rezervaţia paleontologica Stratele de Pojorata este situată în cheia de la Piatra Străjii,

• Popii Rarăului - un ansamblu de stânci situate pe creasta princială,

Număr de trasee: 24 trasee marcate

1. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (620 m) – Poiana Sihăstriei (950 m) – Cabana

2. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (642 m) - vârful Bodea (1037 m) – Poiana Sihăstriei

3. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (650 m) – pârâul Mesteacăn – Munceii Rarăului -

4. Comuna Pojorâta (700 m) – vârful Praşca (978 m)

6. Satul Chiril (725 m) – pârâul Chiril – Cabana alpin „Rarău”

8. Oraşul Câmpulung Moldovenesc (620 m) – pârâul Valea Caselor – pârâul Moara

19. Comuna Pojorăta ( 700 m) - Vîrful Chilii ( 1652 m)

20. Cabana Giumalău ( 1600 m) – Poliţa Caprelor (1520 m)

22. Circuit Pietrele Doamnei ( RARĂU)

23. Zugreni ( 745 m ) – Pîrîul Colbu – Cab. Rarău ( 1520)

Ascensiunea în Munţii Călimani de pe teritoriul judeţului Suceava se face din

Cele mai imortante şi reprezentative

Cazare: singura posibilitate de cazare în Munţii Călimani este la Schitul 12 Apostori.

4. Tihuţa - Vf. Străcior - Coada Bistriciorului – Monumentul de la Gruiu – Vf.

5. Sat Dornişoara - Izvoarele Dornei – intersecţie Poiana Izvoarelor

6. Gura Haiti – Poiana Izvoarele – Coada Pietrosului

7. Exploatarea Călimani - Şaua Nicovala

8. Monumentul de la Gruiu – Poiana Izvoarele

9. Sărişor – Schitul 12 Apostoli

2. Ciocăneşti - Pârâul Recele - Schitul Sfanta Cruce - Valea Bancu - Coşna

4. Dorna Candrenilor - Şesul Muntelui - Pârâul Haju - Iacobeni

Trasee de drumeţie în Munţii Bistriţei

• cu trenul: • drumuri forestiere: • cu maşina:

Fără acces feroviar

Altitudinea maximă: Vf. Budacu (1859m)

2. Sat Rusca –Izvorul Rău

3. Cozăneşti - Bârnărel (sat Crucea)

Trasee de drumeţie în Obcinele Bucovinei

Cele mai importante obiective turistice naturale sunt:

Număr de trasee: 11 trasee

5. Suceviţa - Valea Bercheza – Putna

6. Poiana Micului - vf. Tîrsiciori

7. Dragoșa – Pietrele Muierilor – Părăul Șoarecu - sat Voivodeasa

8. Mănăstirea Humorului – Cacica

Marcaj: triunghi galben

Traseul pornește de la puntea suspendată peste râul Moldova, pe drumul forestier ce

10. Taseu în circuit.

Marcaj: punct roşu

11. Taseu în circuit.

Marcaj: punct roşu

S-ar putea să vă placă și