U.M.F.

CRAIOVA

Facultatea
de
Medicina
Dentara

CURS DE
IMPLANTOLOGIE
ORALA
 AL XV-LEA
SIMPOZION
INTERNATIONAL
FRIADENT

“MASTERING TISSUE
RESPONSE SUCCESSFULLY”
IMPLANTOLOGIA
 IMPLANTOLOGIA
 Tendinta actuala =  Disciplina la limita
inlocuirea puntilor intre chirurgia
3 dd. cu restaurari orala si cosmetica
pe implant similare dentara
celor pe dinti
naturali;
 Rata succes dupa 3
ani : 74% - punte,
97,5% implant;
 IMPLANTOLOGIA
 Good news :  Bad news :
 Fara carii  Slabire surub
 Fara tratament  Atrofie crestala
endodontic  Fractura proteza
 Fara fracturi  Esec implant
 Fara afectiuni
parodontale
 IMPLANTOLOGIA
 NU are succes garantat !
 NU este scutita de complicatii;
 Succesul depinde : - experienta medic
- pacient avizat
 IMPLANT DENTAR

 Tratament dentar care implica:

 Etapa chirurgicala
 Etapa protetica
 Restaurarea protetica – ocluzie
functionala;
 Consideratii estetice si functionale.
 Scopul medicinei dentare
moderne
 Restaurare : - contur facial
- functie ADM
- comfort
- estetica
- fonatie
 EVOLUTIA IMPLANTOLOGIEI

 SUCCES
FORMA
SUPRAFATA
MATERIAL
CONCEPT
 CERERE
 Indicatii si contraindicatii ale implantelor
dentare.
 Asepsia si antisepsia in implantologia
orala.
 Biomateriale utilizate in reabilitarea orala
implanto-protetica.
 PARAMETRII SUCCESULUI
 Material
 Suprafata
 Geometrie
 Conexiunea
implant / bont
 Tehnica
chirurgicala
 Componente
protetice
 Scop:

 Restaurarea
de durata a
functiei
masticatorii
 Estetica
 Fonetica
 Comfort
 Scop:

 Stabilitatea
osului
perimplantar
 Stabilitatea
tesuturilor moi
perimplantare
CARLSSON -1967

 44 % - 6 luni

 60 % - 12 luni
Naert & Vandamme – 2003 :

 Pierderea osoasa periimplantara la

puntile mixte = 0,1 mm/an => 2,8
mm in 26 ani !
 Exista limite?

 Conexiunea rigida a
dintelui de implant
 Suprastructura fixata
cu surub sau
cimentata
 Protezare pe bara
sau pe 2 telescoape
 Grunne – 1999 :

 Formarea de os periimplantar la
puntile mixte
 Kindberg – 2001, Tangerud -
2002

 Chiar dd. mobili gr. II pot fi legati de

implante;
 Rezultate favorabile in timp la
puntile mixte.
 Exista limite?

 Inlocuirea molarilor
cu mai putin de 2
implante
 Conceptul ocluzal
 Compatibilitate cu
protocoalele
protetice curente
 INTRETINERE

PROTETICA

CHIRURGIE

PLANIFICAREA TRATAMENTULUI
 PLAN DE TRATAMENT

 Modelul de studiu;
 Colaborarea echipei : chirurg, protetician,
tehnician;
 Posibilitatile materiale ale pacientului;
 Statusul igienei orale;
 Interesul pacientului;
 Tratamente preimplantare;
 PLANIFICAREA
TRATAMENTULUI

 Istoric
 Cerintele si asteptarile pacientului
 Starea generala
 Evaluarea pacientilor cu risc
 Examenul local
 PLANIFICAREA
TRATAMENTULUI

 Oferta osoasa cantitativa

 Oferta osoasa calitativa
 Stabilirea tipului de proteza
 Stabilirea numarului de implante
 Evaluarea dispunerii implantelor
 Avertizarea pacientului asupra duratei si
complexitatii tratamentului;
 Starea generala a pacientului;
 EXAMENUL LOCAL
 Dento-parodontal
 Functional
 Motivul pierderii dintilor
 Evaluarea restaurariloe existente
 Examenul Rx
 Examenul modelelor de studiu
 Studiul ocluziei
 Planificarea tratamentului pre-
implantologic
 Evaluarea costurilor
 DIAGNOSTICUL
 Forma fetei;
 Forma si dimensiunea crestei alveolare;
 Aspectul si grosimea mucoasei;
 Musculatura periorala;
 Studiul modelelor in articulator;
 OPG cu bile metalice, CT;
 Dentitia reziduala;
 INFORMAREA PACIENTULUI
 Descrierea procedurii chirurgicale
 Explicarea riscurilor si a reactiilor
adverse
 Descrierea si discutarea
alternativelor
 Prezentarea costurilor
 Obtinerea acordului scris
 Informarea pacientului asupra
intretinerii ulterioare
 Numarul implantelor si pozitia lor pe
arcada trebuie sa tina cont dintii pe
care ii inlocuiesc !
 IC = 200 mmp;
 IL = 180 mmp;
 C = 270 mmp;
 PM1 = 230 mmp;
 PM2 = 180 mmp;
 M =450 mmp.
 POZITIA IMPLANTELOR

 Functie de structura osoasa, de dintii

antagonisti si rapoartele de ocluzie;
 Sablonul chirurgical;
 Se stabileste tipul de proteza : fixa, fix-
mobila, mobila.
Sablon chirurgical
 INDICATII

 Restaurari:
 fixe: - coroane
- punti
 Fix-mobile

 Mobile

 Mixte
 La maxilar :

 4 implante : proteza fix-mobila

 6 - 8 implante : proteza fixa
 La mandibula :

 2 implante : proteza mobila

 4 implante : proteza fix –mobila
 6 implante : proteza fixa
NUME……………………........PRENUME………………………VARSTA………………………….

…………………………………………………………………………………………………………….

AVETI VREO BOALA GENERALA ? DA / NU

DACA DA,CARE ?

…………………………………………………………………………………………………………….

ATI FOST INTERNAT IN ULTIMII DOI ANI IN SPITAL ? DA / NU

DACA DA,CU CE DIAGNOSTIC ?

…………………………………………………………………………………………………………….

LUATI PERMANENT MEDICAMENTE ? DA / NU

DACA DA,CE FEL ?

…………………………………………………………………………………………………………….

IN PREZENT SUNTETI GRAVIDA ? DA / NU

AVETI UNA DIN BOLILE URMATOARE ? DA / NU

AFECTIUNI CARDIACE……………………….AFECTIUNI RESPIRATORII……………………...

DIABET………………………………………….AFECTIUNI HEPATICE……………………………
BOLI HEMATOLOGICE……………………….REUMATICE………………………………………..
ALERGIE………………………………………..AFECTIUNI RENALE………………………………
AFECTIUNI TIROIDIENE……………………..AFECTIUNI NEUROLOGICE……………………..
BOLI VENERICE……………………………….AFECTIUNI DIGESTIVE…………………………..
BOLI PSIHICE………………………………….SIDA ( HIV POZITIV )………………………………

AVETI TENDINTE LA SANGERARE SAU FORMARE DE ECHIMOZE ? DA / NU

……………………………………………………………………………………………………………

DATA SEMNATURA

PROTOCOL OPERATOR

CABINET OPERATOR NR.INTERVENTIE

……………………………………………………………………………………………………………

TIPUL IMPLANTULUI IMPLANT DE STADIUL ZONA DE IMPLANTARE

……………………………….. 1. ……. CLASIFICARE FDI

 Contraindicatii temporare :

 Igiena orala deficitara

 Pacient fumator
 Bruxism
 Pacienti iradiati
 Contraindicatii definitive :
 Diabet zaharat decompensat
 Afectiuni cardiovasculare
 Afectiuni hepatice
 Afectiuni renale
 Afectiuni imunologice
 Afectiuni psihice
 Alcoolism cronic
 Afectiuni oncologice
 Riscuri
Nivel de risc
Factori de risc estetici
Scazut Mediu Mare

StareEvaluarea
medicala riscurilor estetice
Pacient sanatos, cooperant Sistem imunitar
cu un sistem imunitar scazut
intact
Obiceiul de fumat Nefumator Fumator moderat (<10 Fumator inrait (>10
tigari/zi) tigari/zi)
Asteptari estetice ale Scazute Mediu Mare
pacientului
Linia buzelor Scazut Mediu Mare
Biotip gingival Usor crestat, gros Crestat mediu, gros Foarte crestat, subtire
mediu
Forma coloanelor Rectangulara Triunghiular
dintilor
Infectie in urma Deloc Cronic Acut
implantului
Nivelul osului la dintii <5 mm la punctul de 5.5-6.5 mm la punctul de >7 mm la punctul de
adiacenti contact contact contact
Starea de restaurare a Indemn Restaurat
dintilor vecini
Latimea extensiei 1 dinte (>7 mm) 1 dinte (>7 mm) 2 sau mai multi dinti
edentate
Anatomia tesutului Tesut moale intact Defecte ale tesutului
moale moale
Anatomia osului al Creasta alveolara fara Deficienta orizontala a Deficienta verticala a
crestei alveolare deficiente ale osului osului osului
 Factori Risc sau grad de dificultate

Scazut Mediu Mare

Volumul osului

Factori
Orizontal Adecvat Cu deficiente, dar permitand Cu deficiente, necesitand
augmentare simultana augmentare in prealabil

Cu deficiente, necesitand
Mici deficiente crestale, augmentare in prealabil
Vertical Adecvat necesitand un implant corono-
apical pozitionat usor mai

chirurgicali adanc
Mici deficiente apicale din
cauza proximitatii structurilor
anatomice, necesitand un
implant de o lungime mai
mica decat cea standard

Risc anatomic
Proximitatea structurilor Risc de implicare minora Risc de implicare medie Risc de implicare majora
anatomice vitale

Risc estetic
Zona estetica Nu Da
Biotip Gros Subtire
Grosimea osului peretelui Suficient > 1 mm Insuficient < 1 mm
facial

Complexitate
Numarul procedurilor in Plasarea implantului fara Plasarea implantului cu Plasarea implantului cu
prealabil sau simultane proceduri adjuvante proceduri simultane proceduri treptate

Complicatii
Risc de complicatii Minim Mediu Crescut
chirurgicale
Consecintele Fara efecte adverse Rezultate necorespunzatoare Rezultate sever
complicatiilor necorespunzatoare
Probleme Note Grad de dificultate

Scazut Mediu Mare

Mediul oral
Sanatatea orala Fara boli active Boli active
generala
Starea dintilor Dinti restaurati Dinti indemni
adiacenti
Motive pentru Carii/traume Afectiuni
pierderea dintilor paradontale sau
malformatii ocluzale

Volum de
restaurare
Distanta Se refera la distanta Adecvat pentru Spatiu restrans, dar Terapia adjuvanta va
interarcadica de la marginea de restaurarea care poate fi fi necesara in
restaurare a planificata gestionat vederea castigarii
implantului propus la spatiului suficient
ocluzia opusa pentru restaurarea
Lungimea arcului planificata
disponibila pentru Va fi nevoie de
Spatiu mezio- inlocuirea dintelui Suficient pentru a Va fi necesara o terapie adjuvanta
distal potrivi inlocuirea reducere a pentru a obtine
dintilor lipsa dimenisiunilor sau a rezultate
numarului dintilor satisfacatoare
Spatiu edentat extins Arcada plina
Extensia Se refera la Un singur dinte
restaurarii posibilitatea de a nu Vor fi necesare
Volumul si exista suficient Nu va fi necesara endoproteze ale
caracteristicile volum al tesutului inlocuirea tesutului tesutului moale in
suportului edentat pentru a suporta moale cu proteza vederea aspectului
restaurarea finala estetic sau fonetic
sau unele proteze

Probleme
Ocluzia
Schema ocluzala
Implicarea in ocluzie
Malformatie ocluzala
Restaurari provizorii
In timpul vindecarii
implantului
Implanturi-suport provizorii
necesare
Protocol in decurs
Materiale/fabricare
Nevoi de intretinere
Grad de dificultate
Note
Scazut Mediu Mare
Indrumare Fara indrumare
anterioara Restaurarea
Gradul la care implantul protezat Implicare minima implantului
este implicat in schema ocluzala presupune o buna
a pacientului orientare
Prezent
Risc de complicatii la restaurare, Absent
dar nu in cee ace priveste
implantul
Nu se cere Detasabil Fixat
Restaurarile provizorii vor fi Nu se cere Marginea restauratiei Marginea restauratiei
necesare pentru a dezvolta <3 mm subcrestal >3 mm subcrestal
aspectul estetic si zonele de
tesut moale
Pentru a fi la zi cu restaurarea
imediata si pentru a parcurge
procedurile sunt nelipsite
documentatiile stiintifice
Material si tehnici utilizate in
fabricarea protezelor definitive
Nevoi de intretinere anticipate Portelan condensat
bazate pe prezentarea Material pe baza de in metal
pacientului si pe protezele in rasina +- armatura
plan din metal Mediu
Scazut Mare
90
80
70
60
fara pierdere os
50
vertical
40
orizontal
30
20 vert.+oriz.

10
0
Coroana Punti Punti Total
mixte
VA Multi Center Study
Morris, F.M., Ochi, S.
34 Centre

1534

6 ani

98.3
PROBLEMA:
OSUL ALVEOLAR
 STRUCTURA OSULUI
ALVEOLAR

Fascicule osoase organizate in

straturi dispuse paralel in sens
corono-apical
REZORBTIA OSULUI ALVEOLAR

 Trauma
 Afectiuni parodontale
 Tratamente chirurgicale
 Malformatii congenitale
TIPARUL ATROFIEI CRESTEI
ALVEOLARE

I. II.

III. IV.
 CAUZE:

 Atrofie
 Aport sanguin insuficient
 Inflamatie locala
 Presiunea protezei
 TRATAMENT

 Inserare de materiale aloplaste

 Membrane rezorbabile/nerezorbabile
 Grefe autogene / alogene
 Tratamentul atrofiei
crestei alveolare

 Prevenirea rezorbtiei = implante

 Planificare in functie de restaurarea
protetica
 Ameliorarea zonei de implantare
 Osteoconductie
OSUL AUTOGEN
Aproximativ 25% este
material organic

Componenta organica
(colagen tip-1)

Componenta
anorganica (fosfat de
calciu)
Componenta organica
 Colagen tip-1
 Colagenul tip-1 este
compus din 1300 de
aminoacizi
 Responsabil de legatura
celulara si initierea
migrarii,proliferarii si
diferentiarii celulare care
duce la formarea osului
nou
 OS AUTOGEN

 Actioneaza ca matrice
 Osteoconductiv + osteoinductiv
 Grefe intraorale (orig. membranoasa)
 Grefe extraorale (orig. encondrala)
 “Bone chips”
 Determinarea preop. a cantitatii de os
 Absenta contaminarii
 Osteoconductie: conditii

 Formarea cheagului
 Activarea precursorului celular osos
 Apozitia osteoblastelor
 Rezorbtie tridimensionala
 Formarea de os nou
 MATERIALE UTILIZATE
 Membrane de regenerare:
- rezorbabile
- nerezorbabile
 Os autogen
 Os homogen
 Materiale de aditie alogene: os bovin
 Materiale de aditie aloplastice:
- hidroxiapatita
- sulfatul de calciu
- fosfat tricalcic
- biosticla
 Material aloplaste: cerinte

 Steril
 Biocompatibil
 Suprafata rugoasa
 Microporozitati pentru interconectare
 Rezorbabil, osteoconductiv
 Conditii:

 Vascularizatie
 Imobilizare
 Vindecare optima a plagii
 Absenta transmiterii presiunilor
 Absenta proliferarii conjunctive
 Avantaje clinice

 Creste volumul osos

 Elimina zona donatoare, trauma
 Se rezoarbe lent
 Economie de timp
 Disponibila in orice moment
 Rata de supravietuire a
implantelor dupa 5 ani

 Autogrefe 89%
 Alogrefe 85%
 Aloplast HA 98%
 Contraindicatii:

 Imposibilitatea inchiderii plagii

 Inflamatie – rezorbtie rapida
 Contact direct cu nervi – compresie
 Suprafata rugoasa

 Adeziunea osteoblastelor
 Maturarea precoce si rapida
 Sinteza crescuta de colagen
 Microporozitati

 Cresterea vaselor sanguine

 Oxigenare optima
 Schimb de substante metabolice
 Rezorbtie tridimensionala
0,3 – 0,5 mm fina – uz parodontal

0,5 – 1,0 mm medie – augmentare laterala

1,0 – 2,0 mm mare – lifting sinus

 PepGen P-15

Material de aditie pentru

regenerare osoasa
avansata
Primul material sintetic biomimetic
pentru regenerare osoasa
PepGen P-15
Format din doua componente
Componenta
organica
(colagen de
legatura)

Componenta
anorganica
(fosfatul de
calciu)
Un vehicul inspirat din Natura
Componenta anorganica,osul autogen :
hidroxiapatita
 Asigura matricea si
fosfatul de calciu mineral
necesar formarii osoase
 Celulele rezorb fosfatul de
calciu mineral in faza
osteogenezei (rezorbtie
celulara mediata)
 Microporozitatea matricei
de fosfatde calciu
actioneaza ca un tipar
pentru invazia celulara
Prezentare in flacon sau seringa pentru o
manevrare facila
 Fosfatul tricalcic

 Nu necesita interventii suplimentare

 Nu este toxic
 Nu induce reactii imunitare
 Nu produce rizaliza
 Buna umplere a defectelor
 Poate fi aplicat in zone infectate
 Se rezoarbe in 9-12 luni –> os nou
De ce fosfat tricalcic ?

 Se rezoarbe total
 Este osteoconductiv
 Este ocluziv
 Usor modelabil
 Simplu de utilizat
 Complet sintetic
 INDICATII:

 Defecte parodontale
 Defecte postoperatorii: chiste, rezectie
 Defecte postextractionale
 Augmentari de creasta
 Regenerare osoasa ghidata
 CONTRAINDICATII:

 Anticoagulante
 Imunosupresoare
 Iradiere
 Diabet insulino-dependent
 Afectiuni ce pot interfera cu
vindecarea plagii
 Dinti mobili
REGENERARE OSOASA
GHIDATA
 AMELIORAREA OFERTEI
OSOASE

 Inaintea inserarii implantelor

 In aceeasi interventie

 Tratamentul defectelor periimplantare

 Previne proliferarea tes. epitelial

 Postextractional
 Utilizare clinica

 Amestec cu sange/ser si cu/fara os

 Vindecare submucoasa
 Imobilizarea materialului
ZONE DE PRELEVARE
 MEMBRANE

 Rezorbabile - colagen
 Nerezorbabile: - PTFE
- titan
 Periost – local sau grefa
 PRF – Platelet-rich fibrin
 Actioneaza in cele 4 faze ale cicatrizarii:
- angiogeneza
- raspuns imunitar
- atragerea celulelor stem circulante
- epitelizare
 Cicatrizare accelerata
 Accelerarea inchiderii plagii prin remodelare
tisulara rapida
 Absenta cvasitotala a complicatiilor septice
 ASEPSIE / ANTISEPSIE

 Ambalaj dublu steril

 Absenta contaminarii: freze, implante,
instrumentar
 Sterilizare prin autoclavare – 135 grade C
 Echipament: medic, ajutor, pacient
 Mansoane sterile: cabluri, irigare, lampa
scialitica