Sunteți pe pagina 1din 101

CUPRINS

Introducere 3

Capitolul I
CAP. 1 POLITICI DE CREDITARE ÎN ROMÂNIA

1.1. Creditul –generalităţi ………………………………….……………................. 5


1.2. Analiza creditului în România ……………..……………………….................. 9
1.3. Activitatea de creditare a ROMEXTERRA BANK

1.3.1. Prezentare ROMEXTERRA BANK …………………………................... 18


1.3.2. Oferta de credite la ROMEXTERRA BANK ……………………............. 24
1.3.3. Analiza creditelor oferite de ROMEXTERRA BANK ………….............. 30
1.3.4. Metodologia de acordare a creditelor 35
……………………….....................
Capitolul II
CAP. II RISCURI IN ACTIVITATEA DE CREDITARE
3.1. Riscul –consideratii generale...............................................................................
44
3.2. Riscul in activitatea de creditare........................................................................ 48
3.3. Principalele categorii de riscuri bancare........................................................... 53
3.3.1.Riscul de lichiditate...................................................................................... 54
3.3.3. Riscul de variatie a ratei dobânzii............................................................ 55
3.3.4. Riscul de piata.............................................................................................. 55
3.3.6.Riscul operational......................................................................................... 56

Capitolul III
CAP.III. ANALIZA PRINCIPALELOR CATEGORII DE RISC INREGISTRATE
LA ROMEXTERRA BANK
3.1.Analiza riscului de lichiditate...............................................................................
57
3.2.Analiza riscului de insolvabilitate.......................................................................
60
3.3.Analiza riscului de variatie a ratei dobânzii....................................................... 63
1
3.4.Analiza riscului de creditare............................................................................... 66
3.5.Indicatori ai rentabilitatii bancare..................................................................... 69
3.6. Provizionarea- forma de asigurare împotriva riscului.................................... 71

Capitolul IV
CAP. IV. ASPECTE PRACTICE PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT
LA ROMEXTERRA BANK
4.1 Prezentarea solicitantului ………………………………………........................ 76
4.2 Analiza solicitantului …………………………………………………………… 78
4.3 Acordarea creditului …………………………………………………………… 91
4.4 Controlul creditului……………………………………………………………. 93
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………. 97
ANEXE………………………..……………………………………………………… 100
1.Organigrama bancii Romexterra………………………………………………….
2. Categorii de risc…………………………………………………………………….
3. Lista tarilor din categoria A………………………………………………………..
4. Clasificarea elementelor în afara bilantului în functie de gradul lor de risc……

INTRODUCERE

2
În epoca contemporană, în ţările cu economie de piaţă, moneda, creditul şi
băncile au un rol determinant în desfăşurarea proceselor economice, în reglarea
circuitelor economice la nivel micro şi macroeconomic şi în asigurarea lichidităţii
agenţilor economici, a economiei în ansamblul său .
Băncile reprezintă întreprinderi particulare, societăţi anonime sau societăţi ale
statului, care concentrează capitalurile disponibile din economie şi le pun la dispoziţia
agenţilor economici, inclusiv statului, sub formă de credite.
Justificarea existenţei băncilor rezidă, în primul rând, în necesitatea ca activitatea
economică să fie alimentată cu fonduri (capitaluri); în al doilea rând, relaţia de ansamblu
a acestor capitaluri se soldează cu importante sume temporar libere, care trebuie integrate
în economie şi, deci, orientate în scopuri precise ale proceselor economice; totodată,
datorită managementului pe care îl practică aceste bănci - ele fiind instituţii cu grad
ridicat de specializare în operaţiuni monetare din cele mai diverse - reuşesc să
stăpânească anumite tehnici, să creeze o anumită psihologie şi atitudine în relaţiile dintre
deţinătorii de capitaluri (creditori) şi beneficiarii acestora (debitori).
Totodată, datorită existenţei concurenţei interbancare, băncile vor trebui să-şi
păstreze şi să atragă noi clienţi, prin măsuri atractive pentru aceştia: dobânzi mai mici
pentru creditele acordate acestora, dobânzi mai mari plătite pentru sumele clienţilor din
conturile deschise la banca respectivă, perceperea unor comisioane moderate, în
condiţiile asigurării unor servicii prompte şi de calitate.
Băncile, ca instituţii specializate, se ocupă de acordarea şi rambursarea
împrumuturilor, obiectul lor de activitate fiind, în principal, gestionarea creditelor, iar
scopul final, obţinerea profitului bancar.
În ceea ce priveşte raporturile de credit, perfecţionarea şi reglementarea acestora
reprezintă o necesitate firească a societăţii, ca parte a reglementării generale a raporturilor
economice, dată fiind implicarea largă a agenţilor economici, a populaţiei, a bunurilor de
capital, precum şi rolul antrenant al creditului în desfăşurarea mecanismului economic.

3
Gestionarea optimă a operaţiunilor de creditare de către bănci impune
reglementarea generală a relaţiilor de credit printr-un cadru legislativ democratic, care să
asigure desfăşurarea corectă şi eficientă a acestor relaţii.
De exemplu, în perioada actuală, pentru dezvoltarea economiei româneşti,
benefică ar fi introducerea unor dobânzi mărite pentru creditele acordate comerţului, şi a
unor dobânzi mai mici pentru cele acordate activităţilor productive, menţinându-se astfel
un raport considerat optim între consum şi investii, în funcţie de posibilităţile economiei,
în fiecare etapă de dezvoltare a acesteia.

Până la sfârşitul anului 1989, sistemul bancar românesc oferea un număr limitat
de servicii şi produse bancare. După 1989, România a fost martoră a multor schimbări,
iar trecerea la o economie de piaţă a determinat creşterea continuă a numărului agenţilor
economici privaţi. Acest aspect a determinat nevoia dezvoltării unui sistem bancar care să
răspundă solicitărilor pieţei şi să asigure oferta de produse şi servicii bancare necesare
unei economii de piaţă.

Deci, în funcţie de obiectivele proprii, societăţile bancare pot opta pentru diverse
variante de strategie în ceea ce priveşte acordarea creditelor. Astfel, băncile îşi pot orienta
activitatea pentru a promova, cu precădere, creditele autolichidabile, angajate pe baza
unor garanţii reale.
O altă posibilitate de acţiune a băncilor în domeniul creditării constă în
modificarea structurii resurselor de creditare ale băncii, prin transformarea acestora din
economii în depozite în economii financiare, aflate sub forma hârtiilor de valoare:
obligaţiuni, bonuri de tezaur, părţi sociale.
Indiferent de opţiunile strategice menţionate anterior, o prioritate în activitatea de
creditare o constituie îmbunătăţirea structurii şi calităţii portofoliului de credite al băncii,
prin identificarea posibilităţilor de relansare a activităţii de producţie, prin orientarea
creditului către sectoarele viabile şi profitabile şi formularea de propuneri pentru
instituirea regimului de supraveghere bancară, în cazul agenţilor economici care continuă
să înregistreze o situaţie economico-financiară necorespunzătoare.

CAPITOLUL I

4
POLITICI DE CREDITARE IN ROMANIA
1.1. CREDITUL – GENERALITĂŢI

Pornind pe urmele conceptului de credit, încă din cele mai vechi timpuri şi până
în zilele noastre, găsim că la originea acestui cuvânt stă latinescul "creditum - credere",
care înseamnă a crede, a se încrede, a avea încredere, deci se poate concluziona că la baza
oricărei operaţiuni de creditare stă un element psihologic absolut necesar: încrederea între
cei doi parteneri, banca şi clientul său.
Sub aspectul economic creditul reprezintă operaţiunea prin care o persoană fizică
sau juridică (debitor) obţine fonduri sau bunuri de la altă persoană fizică sau juridică
(creditor), asumându-şi obligaţia să le restituie sau să le plătească la termen/ scadenţă.
Un concept actual, oferit de planul de conturi pentru societăţile bancare, care se
aplică de la data de 1 ianuarie 1998, defineşte operaţiunea de creditare ca fiind "actul prin
care banca pune la dispoziţie sau se obligă să pună la dispoziţia clienţilor, fondurile
solicitate sau îşi ia un angajament prin semnătură, de natura avalului, cauţiunii sau
garanţiei în favoarea acestora.
Sunt asimilate operaţiunilor de creditare, operaţiunile de leasing şi toate
operaţiunile de locaţie însoţite de opţiunea de cumpărare"1.
Legea bancară nr. 58/1998 defineşte creditul ca fiind „orice angajament de plată a
unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum şi la plata
unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de această sumă sau orice prelungire a scadenţei
unei datorii şi orice angajament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă
sau a altui drept la plata unei sume de bani".
Trăsăturile Creditului
 In orice operaţiune de credit, de regulă, intervin doi subiecţi: cel care
acordă creditul, numit creditor şi cel care primeşte creditul, numit debitor.
 Un element esenţial al creditului îl reprezintă schimbul în timp, adică
separarea printr-un interval de timp a momentului cedării unei sume de
bani de cel al rambursării acesteia.

1
Ionescu L., „Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică, Bucureşti, pag.45

5
 Pentru timpul care va trece între primirea sumei şi rambursarea sa,
beneficiarul operaţiunii va plăti o dobândă concretizată în suma de bani
plătită de către debitor creditorului său pentru creditul acordat pe un timp
determinat. Rata dobânzii este în strânsă corelaţie cu rata profitului,
trebuind să fie mai mică decât aceasta.
 Altfel, întreprinzătorii nu vor angaja credite, deoarece din valorificarea
acestora, prin investiţii, ar trebui să consume întregul profit sau chiar mai
mult, pentru a plăti dobândă, ceea ce ar face nerentabilă activitatea lor.
Rata dobânzii este preţul plătit pentru a dispune timp de un an de o
anumită cantitate de monedă. Rata dobânzii reprezintă raportul procentual
dintre: mărimea absolută a dobânzii anuale plătite şi creditul acordat. Rata
dobânzii depinde însă şi de rata inflaţiei, adică de rata deprecierii
monetare.
 Rambursarea creditului la o anumită dată reciproc convenită, denumită
scadenţă (momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea
creditului, ratele parţiale care se rambursează eşalonat, la anumite termene,
conform înţelegerii stipulate în contractul de credit).
 Garantarea creditului.
 Perioada de graţie (perioada între momentul angajării creditului şi
începerea rambursării sale).
Pe măsura dezvoltării economico-sociale, rolul şi importanţa creditului în
economia fiecărei ţări au marcat o creştere considerabilă, având loc totodată,
diversificarea funcţiilor îndeplinite de credit. Prin credit se realizează corelarea
posibilităţilor de finanţare existente cu nevoile producţiei şi ale consumului.
Prin natura lui, creditul îndeplineşte o serie de funcţii economice, după cum
urmează2:
 funcţia de mobilizare constă în a depista posibilităţile de constituire şi de majorare a
depozitelor pentru a fi în măsura să le redistribuie apoi către solicitanţii de credite.
Sursele ce stau la baza creditului sunt:
 capitalurile proprii ale creditorilor: capitalul social şi capitalul de rezervă;
2
Ionescu L., „Băncile şi operaţiunile bancare”, Editura Economică, Bucureşti, pag.30

6
 mijioacele băneşti temporar disponibile ale agenţilor economici şi proprii.
 funcţia de repartizare prin care resursele iniţial mobilizate sunt folosite în operaţiunile
de creditare având ca scop aplicarea în practică a politicii creditorului şi eventual a
statului;
 funcţia de calcul (management). Creditorul îşi conduce politica sa având în vedere
garanţia rambursării creditului şi perceperea dobânzii.
Această politică pleacă din momentul încheierii contractului de creditare când se
studiază garanţia creditorului apoi al acordării şi utilizării şi până la rambursare3:
 satisface cererea de lichidităţi a clienţilor bancari care nu au posibilităţi de finanţare şi
nu sunt în măsură să-şi asigure nevoile financiare la un moment dat sau pentru o
anumită perioadă de timp;
 conduce la sporirea capitalului real printr-o mai bună utilizare a
factorilor de producţie existenţi;
 stimulează producţia şi accelerează tranzacţiile comerciale uşurând desfacerea
mărfurilor pe scara largă;
 sporeşte viteza de rotaţie a monedei şi contribuie la dimensionarea ei, ducând în
acelaşi timp şi la reducerea cheltuielilor în circulaţia banilor;
 facilitează distribuirea resurselor băneşti între diferiţi agenţi economici şi între
ramurile economiei naţionale;
 stimulează, dacă dobânzile sunt acceptabile, procesul de investiţii, şi pe această bază
relansarea economică;
 contribuie la apariţia întreprinderilor mici şi mijiocii care adesea sunt promotoare de
progres, ceea ce favorizează amplificarea concurenţei ca factor al creşterii economice;
 exercită o influenţă pozitivă asupra consumului, în cazul acordării de credite
pentru consum.
Trebuie menţionat ca atunci când creditul nu este utilizat în conformitate cu
principiile şi cerinţele echilibrului economic general, poate duce la grave dezechilibre
economice şi monetare, generând, în condiţiile folosirii abuzive, inflaţia.
Este cunoscut faptul că în condiţiile unei economii reale, sănătoase, trebuie
menţinută permanent o concordanţă perfectă între fluxurile materiale şi expresia lor
3
Basno C., „Instrumente şi tehnici de plată,” Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, pag. 93

7
valorică - fluxurile financiare, fiind la fel de dăunatoare orice supraevaluare sau
subevaluare a fluxurilor fmanciare şi, respectiv, a masei creditului.
Desfasurarea adecvată a procesului de creditare este reglementată şi organizată în
sendu l asigurarii unei intermedieri financiare care să permită satisfacerea adecvată a
nevoilor de finanţare a clienţilor, dar si realizarea eficientă şi cât mai sigură a acestei
activităţi din punctul de vedere al băncii, aceste deziderate fiind impuse prin respectarea
principiilor de creditare.4
Activitatea de creditare trebuie să prezinte interes pentru bancă, ce are în vedere o
sporire a profiturilor obţinute din dobânzi, cât si pentru agenţii economici, ce urmaresc
consolidarea afacerilor şi, dacă este posibil, obţinerea unui mai bune rentabilităţi
financiare.

1.2 ANALIZA CREDITULUI ÎN ROMÂNIA

Anul 2005 a fost un an deosebit pentru sistemul bancar românesc, creditul


neguvernamental a înregistrat o creştere substanţială.
De menţionat şi faptul că în anul 2005 nici o bancă nu a intrat în încetare de plăţi
sau i-a fost retrasă autorizaţia.
4
Manolescu Gh. ‘Banci si Credit ‘ Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2006, pag.127

8
Tabelul nr.1
Situaţia creditului intern - mii lei-
Sursa: Raport Anual B.N.R Secţiunea Statistică pag.273

În 2005 creditele acordate de instituţiile de credit sectorului neguvernamental s-au


majorat cu 68,83 % ( creştere în termeni reali), totalizând 60.672.785 mii lei la 31
decembrie 2005, iar în 2004 volumul creditului guvernamental a crescut faţă de 2003 cu
72,52% adică cu 11.474.417 mii lei.

Perioada Credite interne Neguvernamentale În lei în valută


2003 30.122.550 30.287.938 13.504.042 16.783.896
2004 36.518.663 41.762.355 16.386.677 25.375.678
2005 54.592.273 60.672.785 27.910.668 32.762.116

În anul 2005, creditele în monedă naţională au avut o dinamică inferioară celor în


valută. Astfel, creditele în lei au crescut cu 58,71 % (11.523.991 mii lei) până la
27.910.668 mii lei, ponderea acestora în totalul creditelor bancare majorându-se cu 5
puncte procentuale (de la 82,40 % sută în decembrie 2004, la 58,71 % în decembrie
2005). Creditele în valută au crescut cu 15.978.220 mii euro (51,23 la sută), volumul
total al acestora ajungând la 32.762.116 mii euro. Exprimat în lei, creditele în valută au
crescut cu 559.237 milioane lei .
În condiţiile în care moneda naţională s-a apreciat în termeni reali pe parcursul
anului 2004 faţă de anul 2003, iar ecartul dintre ratele dobânzilor la creditele în lei şi la
cele în valută a fost semnificativ, creditul în valută a apărut drept mai atractiv decât cel în
monedă naţională. Drept urmare, creditele în valută au crescut cu 8.591.782 mii euro
(66,14 la sută), volumul total al acestora fiind de 32.762.116 mii euro.
În acelaşi timp, creditele în lei au crescut cu 82,40 %, cumulând 16.386.677 mii
lei la 31 decembrie 2004.
Graficul nr.1
Structura creditelor interne

9
28% 22%
Credite interne
Neguvernam entale
RON
Valuta
16%
34%

Sursa: Raport Anual B.N.R. Sectiunea de Grafice-Structura Creditelor Restante pag.212


Tabelul nr. 2
Structura creditelor în lei după termenele de rambursare
- mii lei--
2003 2004 2005
 Credite pe termen scurt 7.296.444 8.191.448 12.127.936
Agenţi economici cu capital de stat 752.747 535.671 442.582
Agenţi economici cu capital privat 5.499.715 6.388.031 10.155.644
Populaţie 937.901 870.109 1.361.459
Altele 106.081 397.637 168.252
 Credite pe termen mediu 5.734.956 7.412.123 10.554.015
Agenţi economici cu capital de stat 607.505 756.311 443.696
Agenţi economici cu capital privat 927.023 1.309.031 2.578.514
Populaţie 4.053.198 5.221.869 7.273.778
Altele 147.230 124.913 258.028
 Credite pe termen lung 472.642 783.106 5.228.718
Agenţi economici cu capital de stat 33.574 151.964 838.386
Agenţi economici cu capital privat 95.901 236.057 677.975
Populaţie 314.841 329.827 3.312.919
Altele 28.326 65.258 399.438
Sursa: Raport Anual B.N.R Secţiunea Statistică- Bilanţul Monetar Agregat al instituţiilor de Credit
pag.274-276

Tabelul nr.3

Structura creditelor în valută după termenele de rambursare


-mii lei-

10
Credite în valută
2003 2004 2005
 Credite pe termen scurt 7.702.560 9.667.855 10.594.795
Agenţi economici cu capital de stat 537.585 441.713 327.567
Agenţi economici cu capital privat 6.626.927 8.322.440 8.909.127
Populaţie 31.967 325.240 870.084
Altele 504.080 578.463 488.017
 Credite pe termen mediu 5.823.626 9.923.519 11.730.986
Agenţi economici cu capital de stat 658.069 834.196 641.180
Agenţi economici cu capital privat 3.768.373 6.175.774 6.743.712
Populaţie 679.131 1.742.810 2.803.837
Altele 718.053 1.170.739 1.542.257
 Credite pe termen lung 3.257.709 5.784.304 10.436.336
Agenţi economici cu capital de stat 346.490 352.511 378.593
Agenţi economici cu capital privat 1.024.753 1.466.846 3.488.719
Populaţie 1.482.164 3.384.374 5.748.728
Altele 404.301 580.573 820.295
Sursa: Raport Anual B.N.R Secţiunea Statistică-Bilanţul Monetar Agregat Al Instituţiilor de
Credit pag. 277
Tabelul nr. 4
Structura creditelor totale în lei şi în valută
-mii lei-
Credite în lei+valută
2003 2004 2005
 Credite pe termen scurt 14.999.004 17.859.303 22.722.731
 Credite pe termen mediu 11.558.582 17.335.642 22.285.001
 Credite pe termen lung 3.730.351 6.567.410 15.665.054
Agenţi economici cu capital de stat 2.935.970 3.072.366 3.072.004
Agenţi economici cu capital privat 17.942.692 23.898.179 32.553.691
Populaţie 7.499.202 11.874.229 21.370.805
Altele 1.908.071 2.917.583 3.676.287
Credite pe termen mediu şi lung 15.288.933 23.903.052 37.950.055
Sursa: Raport Anual B.N.R Secţiunea Statistică-Bilanţul Monetar Agregat Al Instituţiilor de
Credit pag.278

Graficul nr. 2

11
Evolutia creditelor în lei şi în valută pentru anii 2004 şi 2005

300

250 Credite pe termen


200 scurt
Credite pe termen
150 mediu si lung
Agenti economici cu
100 capital de stat
Agenti economici cu
50 capital privat
Populatie
0
2004 2005 Altele

Sursa: Raport Anual B.N.R Secţiunea Statistică-Bilanţul Monetar Agregat Al Instituţiilor de Credit
pag.280

În 2005 structura pe termene a creditului neguvernamental relevă tendinţa de


creştere a creditelor acordate pe termen mediu şi lung, reflectând înclinaţia clienţilor de a
contracta împrumuturi pentru realizarea de investiţii şi achiziţionarea de bunuri de
folosinţă îndelungată. Astfel, aceste credite au crescut cu 40,28 la sută atingând volumul
de 37.950.055 mii lei Creditele pe termen scurt s-au majorat cu 66 % până la 22.722.731
mii lei.
În anul 2004 se observă menţinerea creditelor pe termen scurt drept componentă
dominantă a creditului bancar,dar cu o crestere de (83,98%) în decembrie 2004 faţă de
sfărşitul anului precedent (78,59%) iar creditele pe termen mediu şi lung au crescut cu
63,96 %.
În anul 2005 creditele acordate populaţiei, în sumă de 21.370.805 mii lei la finele
anului, au înregistrat o crestere fata de anul 2004 de 9.496.576 mii lei, iar la finele anului
2004 ating volumul sumei de 11.874.229 mii lei, adica o crestere fata de 2003 de
63,15 %.

12
În anul 2005 volumul creditelor acordate societăţilor comerciale cu capital
integral sau majoritar privat a crescut cu 73,41 la sută (32.553.691 mii lei), iar în 2004
ating volumul de 23.899.179 în crestere fata de 2003 cu 75, 07 %.
Creditele acordate societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat au crescut în
anul 2004 cu 136.396 mii lei (95,56%) iar în anul 2005 ating suma de 3.072.004 mii lei.
În ceea ce priveşte creditele restante situaţia se prezintă astfel:

Tabelul nr. 5

Situaţia creditelor restante


- milioane lei-
Credite Restante
Perioada Credite pe termen scurt Credite pe termen Credite pe
mediu termen lung
2003 127.226 23.292 241
2004 149.369 58.841 526
2005 105.170 60.339 1.228
Sursa:Raport Anual B.N.R Secţiunea Statistică- Bilanţul Monetar Agregat Al Instituţiilor de
Credit pag.299

Creditele restante pe termen scurt în 2004 au înregistrat o crestere faţă de 2003 cu


22.143 mii lei ( 85,17%) dar în anul 2005 volumul acestora a scazut cu 44.199 mii lei
(70.40%).
Creditele restante pe termen mediu au crescut atât in anul 2004 cu 35.549 mii lei
cât şi în anul 2005 cu 97,51% (1.498 mii lei) faţă de anul 2004. O evoluţie crescătoare
înregistrează şi creditele restante pe termen lung în anul 2004 cu 45,81% (285 mii lei) iar
în anul 2005 au crescut cu 42,83% (702 mii lei).

13
Graficul nr.3
Situatia creditelor restante

2%
64% Credite pe term en scurt

Credite pe term en lung

Credite pe term en
34% m ediu

Sursa: Raport Anual B.N.R. Sectiunea de Grafice-Structura Creditelor Restante pag.214

Tabelul nr. 6

Evoluţia creditelor în funcţie de forma de proprietate a beneficiarului

-milioane lei-
Forma de proprietate a beneficiarului de credit
Perioada Proprietate Proprietate Proprietat Soc com Proprietate Pers Alte
privată de stat e mixtă cu capital cooperatistă fizice forme
străin
2003 26.010 4.040 1.097 923 71 1.789 315
2004 32.246 4.629 1.192 1.003 81 4.012 756
2005 46.295 4.744 1.242 1.106 96 10.298 1.859
Sursa: Raport Anual B.N.R Secţiunea Statistică- Credite Acordate Şi Angajamente Asumate de
Instituţiile De Credit pag.273

Se observă că volumul cel mai mare de credite a fost acordat proprietăţilor


private, care înregistrează o creştere în anul 2004 faţă de anul 2003 cu 6.236 milioane lei
(80,66%) crestere care are loc şi în anul 2005 faţă de 2004 cu 14.049 milioane lei
(69,65%). Toate celelalte forme de proprietate ale beneficiarilor de credite înregistrează
evoluţii crescătoare.

14
Graficul nr.4
Structura creditelor dupa forma de proprietate

13% 6% Proprietate privata


3%2%
Proprietate de stat
Proprietate m ixta
Soc. Com erciale
26% Proprietate Cooperatista
43%
Persoane Fizice
7%
Alte le

Sursa: Raport Anual B.N.R. Sectiunea de Grafice-Structura Creditelor acordate dupa forma de proprietate
pag.217

Tabelul nr. 7
Situaţia creditelor acordate în funcţie de monedă
-milioane lei-
Moneda
Perioada RON EUR USD
2003 11.603 15.249 12.356
2004 14.733 26.039 14.511
2005 25.929 36.721 12.094
Sursa: Raport Anual B.N.R Secţiunea Statistică- Credite Acordate Şi Angajamente Asumate de
Instituţiile De Credit pag.273
Graficul nr.5

Structura Creditelor Acordate În Funcţie de Monedă

1% 19%
Dolar S.U.A.
43%
Lei
Euro
Alte Valute
37%

Sursa:Raport Anual B.N.R Secţiunea de Grafice-Structura Creditelor Acordate În Functie de


Moneda pag.215

15
Din tabelul de mai sus observăm ca în anul 2005 cele mai multe credite acordate
în funcţie de monedă au fost cele în euro, urmate de cele în ,moneda nationala apoi de
cele în dolari.
Creditele acordate în monedă naţională în anul 2005 au crescut cu 11.196
milioane lei (56,82%) faţă de anul 2004 când acestea au înregistrat o crestere in valoare
totala de 25.929 milioane lei.
Creditele în euro au înregistrat o creştere semnificativă în 2004 cu 10.790
milioane euro(58,56%) iar în 2005 au crescut cu 10.682 milioane euro (70,91%) faţă de
2004.
O situaţie asemănătoare intâlnim la creditele în dolari,acestea crescând în 2004 cu
2.155 milioame dolari (85,14%) iar în 2005 au scăzut cu 2.417 milioane dolari (83,34%)
fata de 2004..

Tabelul nr.8

Situaţia creditelor acordate în funcţie de sectorul de activitate

-milioane lei-
SECTOR DE ACTIVITATE
Perioa Industrie Servicii Construcţii Agricultură Instituţii Adm Pers
da Silvicultură fin. bancare publică Fizice
Piscicultură Case de Invăţământ Gospodării
pensii Sănătate personale
2003 17.205 14.179 2.114 1.202 1.477 1.432 1.808
2004 21.119 20.489 3.214 1.424 2.803 2.391 4.023
2005 22.446 27.293 4.345 1.617 4.568 4.283 10.329
Sursa:Raport Anual B.N.R Secţiunea Statistică- Credite Acordate Şi Angajamente Asumate de
Instituţiile De Credit pag.274

Din datele de mai sus reiese că în ultimii trei ani cele mai multe credite au fost
acordate către sectorul serviciilor urmat de sectorul industriei, persoane fizice, institutii
financiare, construcţii, administratie publica,agricultură, silvicultură şi piscicultură, etc.
În anul 2004 industria cunoaşte o creştere cu 3.914 milioane lei (81,46%) iar în
2005 cu 1.327 milioane lei (94,08%).

16
Serviciile înregistrează o evoluţie asemănătoare în 2004 cu 6.310 milioane lei
(69,20%) iar în 2005 cu 6.804 milioane lei (75,07%).
Volumul creditelor acordate construcţiilor este mai mare în anul 2005 atingând
4.345 milioane lei cunoscînd o creştere faţă de 2004 cu 73,97% (1.131 milioane lei).
Structura creditelor după sectorul de activitate mai poate fi reprezentată în felul
următor:

Graficul nr.6

Structura Creditelor în funcţie de sectorul de activitate

7% 3%
40% Servicii

Alte

Agricultură,Silvicultură,Piscicultu

42% Industrie
8%
Construcţii

Sursa:Raport Anual B.N.R Secţiunea de Grafice-Structura Creditelor Acordate În Sistemul Bancar pag.
219

In activitatea de creditare, băncile trebuie să respecte normele, instructiunile,


regulamentele si circularele emise de B.N.R. în calitatea sa de bancă centrală cu atribuţii
de reglementare în domeniile monetar, de credit, valutar si de plati, precum si propriile
norme şi instrucţiuni de lucru.

17
1.3. ACTIVITATEA DE CREDITARE A ROMEXTERRA BANK
1.3.1. ROMEXTERRA BANK-PREZENTARE

Istoric
ROMEXTERRA BANK S.A. (Banca de Credit si Dezvoltare ROMEXTERRA
S.A.) a fost înfiinţată în anul 1993 din iniţiativa a 1068 fondatori, persoane fizice,
salariaţi în industria gazului metan, cu sprijinul efectiv al conducerii Societăţii Naţionale
a Gazului Metan - ROMGAZ - S.A. Banca a devenit operaţională începând cu luna
martie 1994 când a fost autorizată definitiv de către Banca Natională a României5.
Cu ocazia majorărilor ulterioare de capital social au devenit acţionari ai băncii toţi
salariaţii din industria gazului metan, alte persoane fizice şi juridice private care au
consimţit să subscrie acţiuni la banca noastră.
Banca s-a dovedit atractivă şi pentru salariaţii din industria petrolului şi chiar pentru
Societatea Naţionala a Petrolului - PETROM S.A., care începând cu anul 1998, au
devenit acţionari ai băncii.

Grupul ROMEXTERRA

Politica băncii în acest domeniu s-a orientat spre îndeplinirea obiectivului


strategic fundamental de constituire a Grupului financiar ROMEXTERRA. În acest sens
în 2003 au avut loc importante achiziţii de active financiare. Astfel, în luna ianuarie 2003
a luat fiinţă societatea de leasing Romexterra Leasing organizată ca societate pe acţiuni
cu sediul social în Bucureşti, cu un capital social de 10.000.000 lei, la care banca deţine
89,597% din acţiuni ceea ce îi conferă societăţii de leasing statutul de filială a băncii.

5
Raport Anual 2005 Romexterra Bank

18
Tabelul nr.9

Structura participaţiilor băncii Romexterra

Cota deţinută de bancă în


Participaţiile băncii Obiectul de activitate capitalul social al societăţii
comerciale 31.08.2006
I. Părţi în cadrul societăţilor comerciale legate
ROMEXTERRA LEASING
Societate de leasing 89,597%
S.A.
ROMEXTERRA FINANCE Societate de servicii de investiţii
69,29%
S.A. financiare
II. Participatii
Bursa Română de Mărfuri
Administrarea bursei de mărfuri 0,53%
Bucureşti
Societatea Naţională de
Compensare, Decontare şi Compensare, decontare şi
0.64%
Depozitare pentru Valori depozitare a valorilor mobiliare
Mobiliare S.A.
Comerţ cu ridicata combustibili,
S.C. WIROM GAS SRL minerale şi produse chimice pentru 0,03%
industrie
Administrează Fondul Monetar
S.C. Globinvest S.A.Cluj
Transilvania (FMT) şi Fondul de 20%
Napoca
Investiţii Napoca (FIN)
Compensarea şi decontarea
Societatea de Transfer de
operaţiunilor de plăţi şi încasări 2,65%
Fonduri şi Decontări S.A.
interbancare
Bursa Monetar Financiară şi
Administrarea bursei de mărfuri 15,313%
de Mărfuri Sibiu
S.C. Delta Addendum
0,64%
Asigurari
Compensarea şi decontarea
MasterCard Incorporated SA 0,00186%
operaţiunilor

Sursa: www.romexterrabank.ro

Acţionari
Înfiinţata în anul 1993, la Tărgu Mureş, din iniţiativa a 1068 membri fondatori,
ROMEXTERRA BANK S.A. (fosta Banca de Credit şi Dezvoltare Romexterra), a
devenit operaţionala în martie 1994, fiind o instituţie de credit cu capital integral
românesc şi privat, concepută ca o banca a sectorului energetic din România. Ulterior,

19
banca şi-a extins sfera de activitate, devenind o bancă universală, cu performanţe
notabile.
Banca s-a dovedit atractivă pentru salariaţii din industria gazului metan, persoane
fizice şi juridice private, salariaţii din industria petrolului şi chiar pentru Societatea
Naţionala a Petrolului - PETROM S.A, care au devenit actionari ai bancii.
În cei 11 ani de activitate, capitalul social al băncii a fost majorat periodic,
ajungând în anul 2005 la nivelul de 134,4 miliarde lei.
Noua structură a acţionariatului ROMEXTERRA BANK S.A., la
12.11.2006, este prezentată în tabelul nr.14 şi în graficul nr.4.

Tabelul nr.10
Procentaj în capitalul social (%) la data
Actionari de:
12 Noiembrie 2006
S.N. PETROM S.A. 2
Unităţi din industria gazului metan 3.23
Persoane juridice cu capital privat 17.63
Persoane fizice 77.13
TOTAL 100,00
Capital social – mld. lei 134,4

Sursa:www.romexterrabank.ro

Graficul nr. 7

20
Sursa: Raport anual 2003 Romexterra Bank

Tabelul nr.11

Bănci corespondente

Ţara Banca Valuta


Franta Societe Generale, Paris EUR
Commerzbank A.G. Frankfurt/Main Multicurrency
Germania Bayerische Hypovereinsbank Munchen EUR
AMERICAN EXPRESS, Frankfurt EUR
San Paolo I.M.I. SPA, Torino EUR
Italia
UNICREDITO ITALIANO, Milano EUR, USD
USD, EUR, CHF,
HVB Bank Hungary RT, Budapest
Ungaria GBP, HUF
Magyar Kulkereskedelmi Bank RT , Budapest HUF
Citibank, New York USD
S.U.A.
AMERICAN EXPRESS, New York USD
Banca Comercială Română, Bucureşti Multicurrency
ING Bank, Bucureşti USD, EUR
România
Banca Românească, Bucuresti USD, EUR
ABN Amro Bank Bucureşti EUR

Sursa: www.romexterrabank.ro

21
Obiective
ROMEXTERRA BANK S.A. va acţiona în următoarele direcţii6:
 perfecţionarea produselor proprii şi creşterea calităţii serviciilor bancare la
nivelul celor mai prestigioase bănci româneşti;
 promovarea imaginii băncii dar şi a produselor şi serviciilor oferite, printr-o
politică de marketing unitară şi eficientă;
 oferirea de produse de economisire moderne, avantajoase şi flexibile;
diversificarea formelor de creditare, în condiţii avantajoase, pentru
populaţie şi agenţii economici mici şi mijlocii;
 crearea în anul 2004 a unei baze de date interne (după modelul Centralei
Riscurilor Bancare - CRB) care să permită identificarea grupurilor de
persoane faţă de care banca are expunere, clienţi rău platnici, etc. Baza de date
va putea fi accesată de unităţile teritoriale şi va permite fundamentarea
deciziei de creditare;
 păstrarea calităţii portofoliului de credite gestionat şi menţinerea creanţelor
neperformante în limita mediei pe sectorul bancar românesc;
 înfiinţarea până la finele anului 2004 în localităţile Bucureşti, Timişoara, Cluj
Napoca şi Iaşi - centre unde Banca Naţională a României mai are casierii - a
unor servicii de transport valori, care să efectueze transporturi speciale pentru
unităţile ROMEXTERRA BANK S.A. arondate;
 definitivarea, semnarea şi implementarea în anul 2004 a acordului de
împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - B.E.R.D.
prin care se vor obţine importante surse pentru finanţarea pe termen mediu (5
ani) a întreprinderilor mici şi mijlocii;
 încheierea unui acord cu Banca Mondială privind finanţarea activităţilor în
zona rurală;

 extinderea relaţiilor de corespondent şi intensificarea colaborării cu bănci din


ţară şi din străinătate;

6
www.romexterrabank.ro

22
 dezvoltarea activităţii de carduri prin emiterea de carduri Visa în paralel cu
cardurile MasterCard, ce se emit din anul 2003. Se preconizează ca în anul
2004 să fie emise peste 100.000 de carduri bancare;
 diversificarea serviciilor la bancomate ca de exemplu: plata facturilor de
utilitati publice, plata ratelor de credit, etc;
 obţinerea licentei de banca acceptatoare atat pentru cardurile MasterCard, cat
si pentru cardurile Visa;
 perfecţionarea sistemului informatic, atât sub aspectul securităţii şi siguranţei
tranzacţiilor, cât şi în ce priveşte oferta de servicii rapide "on - line";
modernizarea, testarea şi implementarea se vor realiza, in primul semestru al
anului 2004, de către colectivul de informaticieni din centrală şi sucursale;7
 promovarea de soluţii bancare moderne prin implementarea serviciului
"Romexterra INFONET" de interogare, folosind tehnologii: voce, sms, e-mail,
wap, fax precum şi a serviciului "Romexterra E-DIRECT" bazat pe o soluţie
tip "internet banking" pentru PC, PDA, smartphone;
 utilizarea semnăturii electronice în transmiterea de date;
 se va obţine autorizaţia Băncii Naţionale a României pentru efectuarea de
tranzacţii cu instrumente financiare derivate, de asemenea, vom activa ca
membru al unei burse de mărfuri;
 aderarea la noul sistem interbancar de plăţi în lei SEP- care este un sistem
eletronic integrat compatibil cu cel european şi care oferă următoarele
avantaje: reducerea duratei decontărilor, securitate sporită a operaţiunilor,
capacitate sporită de procesare a plăţilor, fluidizarea fluxurilor financiare,
reducerea costurilor serviciilor de plăţi;
 oferirea de servicii financiare integrate prin intermediul societăţilor din
Grupul Romexterra;

1.3.2. OFERTA DE CREDITE LA ROMEXTERRA BANK

7
Norme metodologice de creditare a activităţii de investiţii a agenţilor economici – Direcţia de credite
Romexterra S.A.

23
1) Credit pentru finanţarea stocurilor temporare
Agenţii economici trebuie să prezinte documentaţia din care să rezulte clauzele
economice care au determinat formarea stocurilor respective.8
Volumul creditului
Se determină pe baza documentaţiei prezentate de agentul economic şi a analizei
fluxului de lichidităţi (cash-flow) .
Durată creditare
Se acordă pe termen de maxim 180 de zile.
Garantare:
Vor fi garantate cu garanţii acoperitoare, ţinând seama de volumul creditului,
situaţia economico-financiară a clientului,durata de creditare ,riscul afacerii, respectiv
ordinea de preferinţă în funcţie de gradul de risc stabilit conform Regulamentului BNR
nr. 5 şi 7 din 2002.
Prevederi suplimentare
Se pot acorda şi pentru stocurile care au fost aprovizionate deja în perioada
precedentă, fără a fi achitate cât şi stocurile care urmează a fi aprovizionate de agenţii
economici pe bază de contracte ferme cu desfacere asigurată;

2) Credit pentru finanţarea stocurilor sezoniere


Credit pe termen scurt, destinat finanţării stocurilor sezoniere de materii prime şi
produse (produse agricole, agroalimentare, de provenienţă vegetală sau animală, precum
şi orice alte stocuri care nu sunt de natura celor curente şi se consumă într-o perioadă mai
mare de un trimestru, fără a depăşi 12 luni de la constituire).
Volumul creditului

Se determină pe baza documentaţiei prezentate de agentul economic şi a analizei


fluxului de lichidităţi (cash-flow)
Durată creditare

8
Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

24
Se acordă pe termen de maxim 12 luni
Prevederi suplimentare
În vederea acordării creditelor, inspectorii de credite vor analiza şi verifica la faţa
locului existenţa stocurilor sezoniere, condiţiile de păstrare – însilozare, calitatea
acestora, asigurarea desfacerii prin contracte şi comenzi ferme;

3) Credit global de exploatare


Creditele globale de exploatare se acordă pentru aprovizionări cu stocuri de
materii prime şi materiale, mărfuri, subansamble, piese de schimb, energie, combustibili,
cheltuieli aferente perioadei curente, necesare realizării şi finalizării producţiei de
mărfuri, executării de lucrări şi prestării de servicii, care au consum şi desfacere asigurată
prin contracte şi comenzi ferme.
Sursele de informare ale ofiţerilor de credite pentru realizarea analizei fluxului de
lichidităţi sunt următoarele :
 bilanţul contabil, situaţiile contabile trimestriale şi lunare;
 raportul de gestiune însoţit de raportul comisiei de cenzori;
 studii de fezabilitate;
 informaţii din mass-media;
 analize privind ramură/sectorul de activitate/piaţă, în care functionează
societatea (elaborate de Comisia Naţională pentru Statistică);
 studiile de reorganizare şi restructurare ale agentului economic şi ale
ramurii din care face parte.
4) Credit pentru export
Credit pe termen scurt, destinat finanţării necesităţilor curente sau excepţionale
ale clienţilor, ocazionate de activitatea de export: aprovizionări cu materii prime şi
materiale, semifabricate, subansamble, combustibili, energie etc. din ţară şi din import, în
vederea realizării de produse cu desfacere asigurată la export.

Volumul creditului
Se determină pe baza documentaţiei prezentate de agentul economic şi a analizei
fluxului de lichidităţi (cash-flow).

25
Durată creditare
Se acordă pe termen de maxim 12 luni.
Prevederi suplimentare
Creditele se pot acorda numai după prezentarea comunicării de la o societate
bancară din ţară sau străinătate, agreată de bancă, a deschiderii acreditivului de export
irevocabil, în favoarea beneficiarului de credit, sau alte forme de plată garantate bancar
(scrisoare de garanţie bancară, efecte de comerţ avalizate de bănci agreate de bancă,
etc.)9.
5) Linie de credit - utilizari din deschideri de credite permanente
Credit pe termen scurt, destinat finanţării de ansamblu a activităţii curente de
aprovizionare, producţie, desfacere, comerţ, etc. sau a unor subactivităţi, proiecte,
contracte etc., care prin natura lor se desfăşoară şi se evidenţiază distinct. Se acordă
agenţilor economici care10:
 înregistrează performanţe financiare corespunzătoare şi au un serviciu bun
al datoriei;
 sunt clienţi ai băncii şi efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în lei şi
valută de regulă prin bancă;
 dispun de un capital social vărsat de cel puţin 10 milioane lei şi, prin
natura activităţii desfăşurate, plăţile şi încasările au caracter de
permanenţă;
 au o situaţie financiară corespunzătoare şi cu o evoluţie favorabilă a
indicatorilor de bonitate determinaţi potrivit normelor metodologice;
Volumul creditului
Volumul utilizărilor din deschideri de credite permanente (liniilor de credite), în
cazul creditării de ansamblu a activităţii curente, se determină în funcţie de cifra de
afaceri şi durata medie de încasare a clienţilor.
Durata de creditare

9
Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank
10
Dănilă N. ‫ ״‬Management Bancar ‫ ״‬Editura Economică Bucureşti ,2002, pag. 62

26
Perioada de creditare este de 6 luni (12 luni pentru clienţii importanţi ai băncii cu
CA anuală de peste 10 milioane lei); la cererea clienţilor băncii, se poate prelungi pe noi
perioade de creditare, dar fără a se depăşi 12 luni de la prima acordare11.
Prevederi Suplimentare
Se pot acorda, în mod excepţional, pentru preluarea unor linii de credite
contractate la alte bănci - numai cu aprobarea Centralei băncii, la propunerea
sucursalelor, indiferent de sumă
6) Credit în valuta, pe termen mediu si lung
Creditele pe termen mediu şi lung se pot acorda clientelei pentru finanţarea
următoarelor acţiuni care privesc activitatea de investiţii productive:
 modernizarea şi dezvoltarea capacităţilor de producţie ;
 retehnologizarea proceselor de producţie;
 achiziţionarea din import de maşini, utilaje, tehnică de calcul,
instalaţii tehnologice, mijloace de transport etc.;
 efectuarea oricăror altor cheltuieli legate strict de realizarea şi
darea în exploatare a investiţiilor productive;
 alte proiecte de investiţii.

Volumul creditului
Se determină pe baza documentaţiei prezentate de agentul economic şi a analizei
fluxului de lichidităţi (cash-flow).
Durată creditare
Se acordă pe o perioadă de până la 5 ani (termen mediu), respectiv 10 ani (termen
lung)
Prevederi suplimentare
În mod excepţional banca poate acorda astfel de credite în valută agenţilor
economici care nu au activităţi de export şi deci nu realizează încasări valutare. De
asemenea, cu aprobarea Centralei băncii, se pot acorda credite pentru preluarea unor
credite contractate la alte bănci.

11
Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

27
7) Credit în valută pe termen scurt
Se acorda pentru activitatea de aprovizionare, producţie, desfacere, prestări
servicii, import-export, acoperirea decalajului temporar între cheltuieli şi resurse pentru
investiţii etc.
Volumul creditului
Se determină pe baza documentaţiei prezentate şi a analizei fluxului de numerar.
Durata creditare
Se poate acorda pe o perioadă de maxim 12 luni.
Facilitatea va fi garantată pe lângă alte tipuri de garanţii şi cu cesionarea
încasărilor valutare din contractele externe.

8) Credit pe termen scurt pentru echipamente


Se acordă agenţilor economici pentru acoperirea temporară a decalajului dintre
resursele proprii şi cheltuielile pentru finanţarea investiţiilor productive.
Volumul creditului
Se determină pe baza documentaţiei prezentate de agentul economic şi a analizei
fluxului de lichidităţi (cash-flow) fără a depăşi 85% din valoarea totală a investiţiei,
diferenţa reprezentând aportul propriu al agentului economic care, de regulă, trebuie
cheltuit înainte de punerea la dispoziţie a creditului.
Durată creditare
Se acordă pe termen de 12 luni, cu o perioadă de graţie de maxim 3 luni.
Prevederi suplimentare
Se pot acorda cu aprobarea Centralei băncii, în mod excepţional, pentru preluarea
unor credite pe termen scurt pentru echipament contractate la alte bănci, numai cu, la
propunerea sucursalelor, indiferent de sumă.
Se mai pot acorda pentru12:
 achiziţionarea de către beneficiarul de investiţii a unor materiale speciale,
conform contractului de execuţie a lucrărilor de construcţii montaj, precum
şi de piese de schimb ca primă dotare la noile obiective de investiţii;

12
Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

28
 achiziţionarea de maşini, utilaje, instalaţii şi alte active fixe, animale de
muncă, producţie şi de reproducţie şi alte asemenea;
 amenajarea, modernizarea, dezvoltarea spaţiilor şi capacităţilor existente;

9) Credite pentru activitatea de leasing


Banca poate acorda, la cererea clienţilor săi, societăţi şi instituţii financiare
specializate în desfăşurarea activităţii de leasing, credite pe termen scurt şi mediu pentru
achiziţionarea activelor care fac obiectul contractelor de leasing financiar încheiate cu
utilizatorii.
Volumul creditului
Maxim 85% din valoarea de intrare, respectiv preţul de achiziţie (inclusiv TVA) a
bunurilor ce urmează a fi cumpărate şi închiriate în regim de leasing de către societăţile
de leasing.
Durată creditare Se acordă pe termen scurt (cel mult 1 an) şi mediu cel mult 5
ani.)
Garantare:
 poliţa de asigurare privind riscul de neplată a ratelor de leasing, încheiate
între societatea de leasing şi una din societăţile de asigurare agreate de
bancă, cu cesionarea drepturilor de despăgubire în favoarea băncii;
 cesiunea în favoarea băncii a creanţelor pe care împrumutatul le are de
încasat de la utilizator;
 gaj fără deposedare asupra bunurilor ce fac obiectul contractelor de
leasing;
 alte garanţii acceptate de bancă (dacă este cazul).
Prevederi suplimentare
Bunurile ce fac obiectul contractului de leasing vor fi asigurate în mod
obligatoriu cu cesionarea drepturilor de despăgubire în favoarea băncii. Pentru
autoturisme se va încheia poliţă de asigurare – FULL CASCO.

29
1.3.3. ANALIZA CREDITELOR LA ROMEXTERRA BANK

Considerată ca o prioritate, activitatea de creditare a cunoscut în anul 2004 o


creştere spectaculoasă, portofoliul creditelor acordate fiind aproape dublu faţă de anul
precedent, iar in anul 2005 activitatea de creditare a crescut considerabil, portofoliul
creditelor acordate în acest an fiind cu 31,1% peste nivelul înregistrat în anul precedent
orientat preponderent spre finanţarea afacerilor viabile derulate de către firme mici şi
mijlocii din sectorul privat al economiei, în condiţii de parteneriat în afaceri.

Graficul nr.8

Credite acordate în sold la finele anului

500000

400000
2005-425.361 mii lei
300000
2004-219.517 mii lei
200000 2003-191.427 mii lei
100000

Sursa: Raport anual 2005 Romexterra Bank


Tabelul nr.12
Evoluţia creditelor acordate clienţilor
-mii lei-
Evoluţia creditelor 2004 2005
Credite şi avansuri acordate clienţilor(net) 263.646 470.041
Sursa:Raport anual 2005 Romexterra Bank-Bilanţul contabil consolidat-pag.2

Creditele acordate clienţilor în 2005 au crescut faţă de 2004 cu 206.395 mii lei,
pâna la suma de 470.041 mii lei.

Situatia clasificării creditelor Graficul nr.9

30
99.17 98
100

80
60 credite curente
40

20
credite restante si
0.83 2 indoielnice
0
2004 2005

Sursa: datele sunt preluate de către autor din raportul anual 2004 şi 2005 al băncii Romexterra

Tabelul nr.13
Situaţia evoluţiei creditelor
- mii lei-
2004 2005
Credite curente 261.009 449.970
Credite restante şi îndoielnice 2.637 20.071
TOTAL 263.646 470.041

Sursa:Raport anual 2005 Romexterra Bank-Activitatea de creditare-pag 36


Datorită faptului că volumul creditelor acordate clienţilor a crescut în anul 2005
faţă de 2004, creditele restante şi îndoielnice de asemenea au cunoscut o creştere
semnificativă în anul 2005 faţă de anul 2004 cu 17.434 mii lei, ajungând la nivelul de
20.071 mii lei.
Graficul nr. 10

Credite in funcţie de termenul de rambursare

80 74,65 73

60
credite pe termen scurt
40
25,35 27
credite pe termen mediu si
20 lung
0
2004 2005

Sursa: datele sunt preluate de către autor din Raportul anual 2004 şi 2005 al băncii Romexterra

Tabelul nr. 14

31
Structura creditelor în funcţie de termenul de rambursare

- mii lei-
2004 2005
Credite pe termen scurt 193.306 344.635
Credite pe termen mediu şi lung 70.340 125.406
TOTAL 263.646 470.041

Sursa:Raport anual 2005 Romexterra Bank-Activitatea de creditare-pag 36

În vederea diminuării riscului de creditare şi asigurării lichidităţii permanente a


băncii s-a continuat menţinerea tendinţei de creditare pe termen scurt. Creditele cu
termene de rambursare până la un an au crescut în 2005 faţă de 2004 cu 26,68%
(+150.329 mii lei), iar creditele acordate pe termen mediu şi lung au avut o tendinţă de
creştere cu 55.066 mii lei ajungând la 125.406 mii lei.

Graficul nr.11

Structura creditelor în funcţie de moneda de acordare

80 74.85 73.52

60

40 credite în valută
25.15 26.58
credite în lei
20

0
2004 2005

Sursa: Datele sunt preluate de către autor din raportul anual 2004 şi 2005 al băncii Romexterra

Tabelul nr. 15

32
Structura creditelor în funcţie de moneda de acordare

-mii .lei-
2004 2005
Credite în valută 83.963 74.999
Credite în lei 179.683 395.042
TOTAL 263.646 470.041

Sursa:Raport anual 2005 Romexterra Bank-Note la situaţiile financiare consolidate-pag 39,41

Creditele în moneda naţională au avut o dinamică superioară, apărând mai


atractive decât cele în valută în anul 2005 faţă de anul 2004, crescând cu 215.359 mii lei
(45,48%) până la suma de 395.042 mii lei. Creditele în valută au scăzut cu 8.964 până la
suma de 74.999.

Tabelul nr. 16

Structura creditelor pe categorii de clienţi


-mii lei-
2004 2005
Credite persoane fizice 43.637 97.850
Credite persoane juridice 35.422 171.728
 Industrie 76.678 130.018
 Comerţ 34.338 89.081
 Agricultură 14.241 17.596
 Servicii 23.332 39.151
 Leasing 16.404 18.240
 Altele 28.876 40.652
Total credite şi avansuri acordate clienţilor înainte de provizioane 272.928 487.316
Minus:provizion pentru deprecierea valorii -9.282 -17.275
TOTAL 263.646 470.041

Sursa:Raport anual 2005 Romexterra Bank- Note la situaţiile financiare consolidate-pag 39

Creditele acordate persoanelor fizice au cunoscut în anul 2005 o creştere


semnificativă faţă de anul 2004 cu 54.213 mii lei , creditele acordate persoanelor

33
juridice au atins nivelul de 171.728 mii lei înregistrând o crestere cu 136.306 mii lei faţă
de anul 2004
Structura creditelor pe sectoare economice se prezintă astfel:
 Creditele acordate pentru industrie înregistrează o creştere în anul 2005 cu 53.340 mii
lei faţă de anul 2004 ajungând la 130.018 mii lei.
 Creditele acordate pentru comerţ cunosc o creştere în anul 2005 cu 54.753 mii lei
atingând nivelul de 89.081 mii lei.
 Se observă o usoară creştere şi a creditelor acordate pentru agricultură în anul 2005 cu
3.355 mii lei , ajungând la nivelul de 17.595 mii lei.
 O situaţie asemănătoare înregistrează creditele acordate serviciilor cunoscând o
creştere 15.819 lei în anul 2005 ajungând la 39.151 mii lei.
 Leasingul cunoaşte o creştere atingând nivelul de 18.240 mii lei în anul 2005,
crescând cu 1.836 mii lei faţă de anul 2004.

Graficul nr. 12

Structura creditelor pe sectoare economice

Persoane fizice

Industrie
23% 22%
Servicii

4% Comert
4%
21%
16% Agricultura
10%

Leasing

Alte
Sursa: Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra sectoare
Bank
economice

34
1.3.4. METODOLOGIA DE ACORDARE A CREDITELOR LA ROMEXTERRA
BANK

Metodologia de creditare cuprinde mai multe etape şi reprezintă concretizarea


elementelor esenţiale în activitatea de creditare13.
1 . Etapa preliminară
Etapa preliminară presupune o informare documentare reciprocă, banca-agent
economic în vederea identificării necesarului de credit, condiţiile de obţinere a creditului,
de rambursare, de cost etc. Putem spune că este etapa "primei impresii".
2. Etapa depunerii dosarului
Etapa depunerii dosarului cuprinde în principal două tipuri de documente: unele
de ordin juridic legate de statutul contractului de societate, înregistrat la Registrul
Comerţului, autorizaţii specifice funcţionării normale, angajarea legală a creditului,
componenta echipei manageriale etc., şi altele de natură economică legate de prezentarea
situaţiei economico-financiare a societăţii, (bilanţ, situaţia contului de profit şi pierdere,
situaţia fluxului de fonduri), balanţa de verificare a lunii precedente solicitării creditului,
planul afacerii, contracte, comenzi ferme la intern şi/sau extern, situaţia obligaţiilor de
plată, garanţiile materiale oferite de agentul economic.
3. Etapa analizei documentaţiei depuse în care se analizeză oportunitatea acordării
creditului atât din punct de vedere al necesităţii acordării acestuia cât şi din cel al
posibilităţii de rambursare si de garantare de către client.
4. Etapa determinării indicatorilor de analiză privind analiza bonităţii agenţilor
economici.
Indicatorii se determină pe baza principalelor situaţii financiar-contabile întocmite
de agenţii economici. Calcularea acestor indicatori se face14:
 la acordarea creditului;
 semestrial pentru calculul provizioanelor;
 la solicitarea conducerii băncii.
A.Indicatorii nefinanciari (calitativi). Evaluarea factorilor calitativi

13
Ionescu L. ‫ ״‬Creditarea Agenţilor Economici – Principii ,Metode,Tehnici‫ ״‬I. B. R. 2003, pag.34
14
Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

35
Analiza nefinanciară vizează credibilitatea clientului, ca element psihologic
esenţial cu privire la formarea de către bancă a convingerilor referitoare la calităţile
morale şi profesionale ale conducătorilor agenţilor economici solicitanţi de credite, a
principalilor asociaţi şi colaboratori, precum şi a reputaţiei, privită prin calitatea
produselor, serviciilor şi a modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate în relaţiile cu
partenerii de afaceri.
Factorii calitativi completează evaluarea performanţei financiare a
împrumutatului, cu ajutorul acestora apreciindu-se activitatea agentului economic şi în
lumina perspectivei activităţii.
 Conducerea activităţii (managementul).
La evaluarea acestui factor se vor avea în vedere următoarele aspecte, după caz15:
 pregătirea profesională, prestigiul şi experienţa în ramură sau sectorul de
activitate;
 experienţa în funcţii de conducere şi reputaţia echipei manageriale;
 conducerea este asigurată de o echipă sau de către o singură persoană,
cunoscând că în cele mai multe cazuri conducerea în echipă poate avea
rezultate mai bune decât luarea deciziilor de către o singură persoană;
 asigurarea succesiunii manageriale;
 structura conducerii, specializarea în funcţie de aptitudinile în domeniile
tehnic, financiar-contabil, marketing etc;
 moralitatea conducerii;
 capacitatea de a se achita de obligaţii;
 perioada de rotaţie a personalului îndeosebi a celui de conducere şi a
specialiştilor, care poate constitui un semnal atunci când este prea scurtă
(câteva luni) sau prea îndelungată (peste 10-20 ani).
Pentru acest indicator se va acorda maxim 15 de puncte.
 Activitatea clientului:

15
Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

36
La evaluarea acestui factor se vor avea în vedere următoarele aspecte, după caz:16
 evoluţia activităţii şi profilul acesteia;
 caracterul activităţii: permanent, sezonier, ciclic;
 sfera de activitate: producţie, comerţ, prestări servicii etc.;
 produsele şi serviciile sunt: de strictă necesitate/de lux, de serie/unicat, vechi/noi,
competitive/mai puţin competitive, profitabile/neprofitabile;
 concurenţii: numărul şi mărimea concurenţilor, reputaţia lor, caracteristicile
produselor fabricate de aceştia etc.;
 segmentul de piaţă deţinut: în creştere/declin, cuantificabil/necuantificabil
 portofoliul de clienţi ai acestuia: număr, reputaţie, dependenţa de anumiţi clienţi,
modalitatea de vânzare: pe credit comercial/cu plata imediată;
 relaţiile cu furnizorii: număr, dependenţa de anumiţi furnizori, modalitatea de
plată la vedere/la un anumit timp de la vedere;
 politica de preţuri: nivel faţă de concurenţă, facilităţi;
 publicitate şi reclamă;
 resursele materiale: clădiri, maşini, utilaje, instalaţii, mijloace de transport
(proprietate, metode de evaluare, de amortizare, stare fizică, fiabilitate, finanţare
etc.);
 resurse umane: evaluarea angajaţilor din punct de vedere al pregătirii
profesionale, priceperii, eficienţei, costul personalului, disponibilităţi de inlocuire,
fluctuaţia personalului, relaţii conducere-personal-sindicat, etc.;
Pentru acest indicator se va acorda maxim 15 de puncte.
 Calitatea acţionariatului
La evaluarea acestui factor se vor avea în vedere următoarele aspecte17:
 cu capital majoritar privat – 5 puncte;
 societăţi sau companii naţionale – 5 puncte;

16
Manolescu Gh.,Diaconescu A. ‫ ״‬Management Bancar‫ ״‬Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti,
200l, pag.164
17
Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

37
 societăţi comerciale cu capital majoritar sau integral de stat care îşi desfăşoară
activitatea în mai multe judeţe – 5 puncte;
 în curs de privatizare – 3 puncte;
 societăţi de stat unde nu se poate realiza privatizarea – 0 puncte.
Pentru acest indicator se va acorda maxim 5 puncte
 Evaluarea garanţiilor primite (altele decât cele care sunt acceptate la
diminuarea gradului de risc de credit).Garanţiile constituite de clienţi în favoarea băncii
se vor încadra în clase de importanţă, astfel:
 garanţii materiale clasa de importanţă I, care includ:
• clădiri şi imobile terminate sau în curs de finalizare situate în municipii si oraşe;
• terenuri situate în municipii si oraşe;
• gajuri cu deposedare;
• poliţă de asigurare a riscului de neplată;
 garanţii materiale clasa de importanţă II, care includ:
• clădiri şi imobile terminate sau în curs de finalizare care nu sunt situate
în municipii si oraşe;
• terenuri care nu sunt situate în municipii si oraşe;
• cesiunea de creanţe.
 alte garanţii, care includ:
• angajamente de plată;
• garanţii de la alte firme;
În funcţie de clasa de importanţă în care se încadrează garanţiile materiale şi
valoarea altor garanţii, precum şi în funcţie de ponderea valorică a acestora faţă de suma
creditului sau a angajamentului, punctajul este acordat,aşa cum este prezentat în tabelul
nr.17. Tabelul nr.17

Credit acordat în condiţii de Punctaj


Garanţii materiale clasa de importanţă I 0-20
Garnţii materiale clasa de importanţă II 0-10
Alte garanţii 0-5

Sursa: Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

38
În total, punctajul pentru garanţiile constituite în favoarea băncii este de maxim 20
puncte.
B. Indicatorii financiari (cantitativi) şi formulele de calcul.
Lichiditatea exprimă capacitatea agentului economic de a-şi acoperi obligaţiile de
plată pe termen scurt prin transformare rapidă a mijloacelor sale circulante în
disponibilităţi.

Lichiditatea = Active circulante total


Datorii total

Solvabilitatea arată gradul în care capitalul social vărsat al clientului asigură


acoperirea datoriilor.

Solvabilitatea = Capitaluri proprii x 100


Total pasiv
Indicatorii profitabilităţii şi ai performanţei reflectă rentabilitatea agenţilor
economici.
Marja profitului brut = Profit brut x 100
Cifra de afaceri
Valoarea minimă pe care o poate atinge este de 2%.
Indicatorii eficienţei (rentabilităţii) indică capacitatea agentului economic de a-şi
acoperii cheltuielile efectuate din veniturile realizate şi de a obţine un anumit profit.
1.Rentabilitatea = Profit net x 100
Cheltuieli totale

2. Rentabilitatea în funcţie de = Profit net x 100


cifra de afaceri Cifra de afaceri

3.Rentabilitatea capitalurilor = Profit net x 100


Capitaluri proprii

Gradul de îndatorare arată cât din volumul total al activelor clientului este acoperit
din credite bancare şi datorii către terţi.
Gradul de îndatorare = Datorii totale
Total activ

39
Acoperirea dobânzii arată ponderea cheltuielilor cu dobânda în cifra de afaceri
realizată de client..

Acoperirea dobânzii = Cheltuieli cu dobânzile


Cifra de afaceri

Tabelul nr.18

Punctajul indicatorilor.

Nr. Indicatori Punctaj

crt. 10 8 5 2 0

1. Lichiditatea (%) peste 85,1 – 100,0 70,1 – 85,0 50,1 – 70,0 sub
100,0 50,0
2. Solvabilitate (%) peste 40,1 – 50,0 30,1 – 40,0 20,1 – 30,0 sub
50,0 20,0
3. Rentabilitatea (%) peste 5,1 – 10,0 2,6 – 5,0 1,1 – 2,5 sub
10,0 1,0
4. Gradul de sub 30,0 30,1 – 50,0 50,1 – 65,0 65,1 – 80,0 peste
îndatorare (%) 80,0
5. Acoperirea sub 20,0 20,1 – 40,0 40,1 – 60,0 60,1 – 80,0 peste
dobânzii (%) 80,0

Sursa: Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

Tabelul nr. 19

Interpretarea rezultatelor

Categoria de performanţă financiară Punctajul obţinut


A 69-85
B 53-68
C 37-52
D 21-36
E Sub 21

Sursa: Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

În urma evaluării performanţelor financiare şi a punctajului primit pentru


indicatorii calitativi, firmele vor fi incluse in una din următoarele grupe18:
18
Danila N. ‫ ״‬Management Bancar‫״‬, Editura Economică, Bucuresti, 2000, pag.55

40
 Grupa “A” performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la
scadenţă a dobânzii şi a ratei.
 Grupa “B” performanţele financiare sunt bune şi foarte bune, dar clientul este
vulnerabil la schimbări şi drept urmare se întrevede că performanţele actuale
nu pot fi menţinute la acelaşi nivel în perspectivă mai îndelungată.
 Grupa “C” performanţele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă
tendinţă de înrăutăţire.
 Grupa “D” performanţa financiară este scăzută şi cu o evidentă ciclicitate la
intervale scurte de timp.
 Grupa “E” performanţele financiare arată pierderi şi există perspective clare că
nu pot fi plătite nici ratele nici dobânzile.
 Punctul "Z" reprezintă o metodă de evaluare şi previziune a riscului de
faliment care are la bază analiza statistice- matematică a unor indicatori
specifici activităţii fiecărui agent economic. Punctul "Z" presupune calcularea
a 5 indicatori, ponderea şi însumarea lor.
Z=1,2X1+1,4X2+3,3X3+0,6X4+1X5
Tabelul nr.20
Semnificaţia variabilelor
Nr Crt Variabile Formula Explicaţia
1 X1 Active circulante - Măsoară flexibilitatea firmei
obligaţii / Active totale
2 X2 Profit reinvestit /Active Măsoară capacitatea de finanţare internă
totale
3 X3 Profit brut /Active totale Măsoară rentabilitatea firmei
4 X4 Capital / Obligaţii+ credite Măsoară nivelul de îndatorare a firmei
pe termen lung
5 X5 Cifra de afaceri / Active Măsoară randamentul activelor
totale

Sursa: Norme de creditare a agenţilor economici- ROMEXTERRA Bank


Valoarea lui "Z" este
Z < 1,8 - riscul falimentului este mare;
Z > 3 - riscul falimentului este mic;

41
1,8 < Z > 3 -activitatea se găseşte în zona neutră şi nu se pot preciza şi nu se pot preciza
şansele de supravieţuire19.

5. Etapa constituirii garanţiilor


Pentru a diminua riscul de nerambursare şi de a preveni pierderi majore, banca
solicită garanţii reale şi chiar personale societăţilor comerciale la acordarea creditelor
precum şi cesionarea unor efecte de comerţ, sub forma cesiunii de creanţă.
O altă categorie de garanţii, este dreptul de gaj general dobândit automat de
creditor la acordarea creditului.
Contractele de garanţie conferă băncii un grad mai mare de siguranţă diminuând
riscul asumat de bancă la acordarea creditelor, prin acestea urmărindu-se o acoperire a
creditului şi dobânzii aferente de minim 120% acest procent crescând odată cu riscul
asumat de bancă şi în funcţie de tipul garanţiilor puse la dispoziţie de solicitantul
creditului.

6. Etapa aprobării creditelor


În funcţie de nivelul de competenţă, deciziile privind acordarea creditului revin
sucursalei sau centralei băncii.
În cadrul centralei unei bănci decizia poate fi luată la nivelul Comitetului de risc şi
credite, a Comitetului de Direcţie şi a Consiliului de Administraţie în cazul unor credite
mari.

7. Etapa încheierii contractului


Etapa încheierii contractului este etapa finală pe baza căruia societatea comercială
va primi împrumutul. Contractul va fi semnat de persoanele autorizate atât din bancă cât
şi din partea societăţii.
Contractul de credit va stipula condiţiile în care a fost aprobat creditul (suma,
obiectul, durata, grafic de rambursare, rata dobânzii şi condiţiile de modificare a acesteia
comisioanele percepute de bancă), obligaţiile şi drepturile părţilor şi garanţiile materiale.

8 . Etapa urmăririi şi derulării creditului


19
Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

42
Există o serie de motive care relevă importanţa procesului de urmărire a
creditelor. Astfel, aflarea situaţiei la zi a afacerii clientului, precum şi a posibilităţii
acestuia de a plăti în continuare, datoria către bancă, urmărirea tendinţelor contrare astfel
încât să se poată lua măsuri preventive, confirmarea folosirii creditului în scopul
acordării, infirmarea sau confirmarea informaţiilor date de client, descoperirea practicilor
neobişnuite folosite de client şi informarea despre activitatea clientului şi a credibilităţii
lui, asigurarea că acest client este încă solvabil, sunt motive care arată că, pe lângă
procesul complex de acordare a creditului, urmărirea creditelor o etapă deosebit de
importantă şi absolut necesară în derularea unui credit.

CAPITOLUL II
RISCURI ÎN ACTIVITATEA DE CREDITARE
2.1. RISCUL BANCAR-CONSIDERATII GENERALE

43
Riscul în activitatea de creditare reprezintă riscul de a suferi o pierdere datorată
încălcării obligaţiilor debitorilor, prevăzute în contractul de credit. Întârzierea plăţii
dobânzilor sau a ratelor reprezintă manifestări ale unui asemenea risc, care poate avea
motivaţii şi poate fi rezolvat prin înţelegere20. Acest risc poate fi evitat prin:
 bună cunoaştere a clienţilor;
 analiza creditului;
 garanţii adecvate;
 administrarea corectă a portofoliului de credite.

Riscul de creditare mai este denumit şi risc de insolvabilitate a debitorului şi risc


de nerambursare. Riscul de credit apare când împrumuturile nu sunt rambursate în
volumul şi la termenul stabilit.

Între plasamentele băncilor, pe primul loc se situează creditele. Orice bancă îşi
asumă, într-o oarecare măsură, riscuri atunci când acordă credite şi, în mod cert, toate
băncile înregistrează în mod curent pierderi la portofoliul de credite, atunci când unii
dintre debitori nu îşi onorează obligaţiile.

Oricare ar fi însă nivelul riscurilor asumate, pierderile la portofoliul de credite pot


fi minimizate dacă operaţiile de creditare sunt organizate şi gestionate cu profesionalism.

Pentru o bancă, decizia de a accepta un risc de credit este foarte importantă


deoarece banii care se riscă sunt atât ai deponenţilor, cât şi ai proprietarilor (din capitalul
propriu). Acest lucru obligă banca, prin intermediul conducerii şi inspectorilor de credit,
să ia toate măsurile necesare pentru a stabili şi menţine un risc al activelor considerat a fi
normal (risc minim). Principalii factori care ar putea conduce la creşterea riscului de
creditare sunt21:
 neatenţia în formularea normelor de creditare;
 prezenţa unor condiţii de creditare prea generoase;
 nerespectarea de către personalul băncii a normelor interne de creditare;
 concentrarea riscantă a creditelor pe anumite pieţe;
 slabul control exercitat asupra personalului;

20
Manolescu Gh. “ Banci si Credit”, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2000, pag,133
21
Danila N. „Managementul Bancar’, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.62

44
 creşterea excesivă a valorii portofoliului de credite, peste posibilităţile
rezonabile ale băncii de a acoperi riscurile;
 sisteme defectuoase sau inexistenţa unor sisteme de detectare a creditelor cu
probleme;
 creditarea preferenţială (sub condiţiile de piaţă).
Pentru a depăşi deficienţele sistemice şi procedurale de acest gen, care duc la
creşterea pierderilor în cadrul portofoliului de credite, băncile trebuie să conceapă şi să
implementeze politici de creditare performante şi să angajeze/pregătească personalul
implicat în activitatea de creditare pentru a înţelege şi a respecta disciplina acestor norme.

Pentru aceasta este necesar un feed-back permanent prin care conducerea băncii
să fie informată despre eficacitatea procesului de control al calităţii creditelor, astfel încât
cele cu probleme să fie detectate şi corectate la timp22.

Pentru un ofiţer de credite experimentat pot constitui semnale negative reducerea


disponibilului în cont, creşterea frecvenţei apelului la liniile de credit, nerambursarea la
termen, depunerea cu întârziere a rapoartelor financiare. O dată ce se înregistrează o
întârziere la plată, se pot lua o serie de măsuri imediate, care presupun negocierea unui
plafon de măsuri cu debitorul şi revederea termenilor contractului de creditare.
O politică bancară de creditare poate fi apreciată ca fiind corectă, dacă în
elaborarea ei s-a acordat prioritate atingerii următoarelor obiective:
 selecţia unor credite sigure şi cu o profitabilitate maximă de rambursare;
 asigurarea unor plasamente fructuoase pentru fondurile de care dispune banca;
 încurajarea extinderii creditelor care corespund nevoilor pieţelor pe care
operează banca.
Politicile de creditare variază în timp şi în funcţie de ciclul economic, de aceea ele
trebuie să fie actualizate şi să devină adaptabile la modificările mediului concurenţial şi
economic.Banca, pe lângă politica de creditare, poate să-şi fixeze şi anumite măsuri
prevenire a riscului creditului. Riscurile care rezultă în particular din insolvabilitatea
debitorului pot fi surmontate prin constituirea de garanţii, din profitul băncii23.

22
Dánilá N., „Managementul Bancar” Editura Economicá, Bucuresti, 2002,pag.80
23
Berea A.O., Stoica E.C., „Creditul bancar”, Editura Expert, Bucureşti, 2003, pag.37

45
De asemenea, banca trebuie să stabilească o rată a dobânzii care să acopere, pe de
o parte, rata inflaţiei, iar pe de altă parte, rata dobânzii percepută de Banca Natională a
României, în cazul recurgerii la refinanţare.
Obiectivul principal al activităţii de creditare în cazul oricărei bănci, îl reprezintă
acordarea de credite în condiţii de reducere la maximum a expunerii la riscuri şi
asigurare a unei profitabilităţii corespunzătoare riscului asumat.24
Riscul de credit (incapacitatea de plată sau refuzul împrumutantului de a-şi achita
creditul) se situează pe primul loc în topul riscurilor cu care se confruntă sistemul bancar
românesc în prezent şi pe termen mediu, se arată într-un sondaj realizat de Banca
Naţională a României (BNR) în luna octombrie a anului trecut.
Riscul în activitatea de creditare reprezintă o componentă fundamentală a riscului
bancar, a cărui gestiune este reglementată pe baza Legii bancare nr. 58/1998 cu
modificările şi completările ulterioare, a normelor în vigoare emise de BNR, precum si
nivelul fiecarei societăţi bancare în parte, conform procedurilor proprii.25
Pentru a gestiona mai bine riscul în activitatea de creditare, băncile îşi stabilesc
limite de risc pentru fiecare client al său. Limita de risc reprezintă nivelul maxim
potenţial la care se poate expune banca fată de un singur debitor, provenind din credite,
scrisori de garanţie, efecte de comert, investitii în acţiuni şi alte valori şi este stabilită de
bancă pe baza tuturor informaţiilor financiare si nefinanciare despre debitorul respectiv.
Riscul de credit se află pe un trend ascendent ca o consecinţă a faptului că băncile
şi-au extins semnificativ activitatea de creditare, cu preponderenţă pe segmentul
persoanelor fizice.
Tendinţa de creştere a riscului de credit se poate explica şi prin faptul că în ultimii
doi ani băncile au "îmblânzit" considerabil condiţiile de finanţare pe segmentul de retail-
banking, ceea ce a condus la o creştere a împrumuturilor acordate persoanelor fizice.
Riscul de credit este urmat de contextul macroeconomic, riscul de dobândă, riscul
valutar, şi dominaţia de piaţă (riscul scăderii marjelor de profit ca urmare a acaparării
pieţei de către un grup restrâns de bănci). Bancherii sunt de părere că riscul de dobândă
va deveni mai semnificativ pe măsură ce rata inflaţiei se va diminua.

24
Niţu I. , “Managementul riscului bancar”, Editura Expert, 2000, pag.157
25
Stroescu I.,” Contabilitate Bancara”, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2005, pag.56

46
La baza activităţii de creditare trebuie să stea prudenţa bancară, ceea ce înseamnă
că au în vedere unele riscuri legate de această activitate, încercându-se apriori limitarea
efectelor negative ce pot aparea în activitatea de creditare26.
Prevenirea si reducerea riscurilor inerente proceselor de plăţi şi decontări se
constituie într-o componentă a managementului riscurilor monetare şi cuprinde
următoarele aspecte27:
• îmbunătăţirea capacităţilor şi abilităţilor participanţilor de a-şi monitoriza şi
controla direct expunerile pe care le înregistrează;
• diminuarea valorii si frecvenţei creditelor involuntare, rezultate din încasari si
plăţi;
• constituirea unor sisteme de divizare a riscurilor la care să participe toţi cei
afectati;
• reducerea incertitudinilor induse prin reglemetările referitoare la compensări;
• delimitarea zonelor de concentrare a riscurilor şi conceperea modalităţilor de
diminuare a aparitiei altora.
Principiul general ce trebuie avut în vedere în estimarea oportunităţii fiecărei
operaţiuni de credit, este acela că banca nu trebuie să acorde credit până ce nu estimează
posibilitatea recuperării la scadenţă sau în momentul în care ea decide să-şi retragă
creditul.
În cazul în care, şi după avizarea de către bancă, debitorul nu-şi onorează
datoriile, banca recurge la măsuri extreme:

 executarea garanţiilor reale (prin scoaterea lor la licitatie şi încasarea


contravalorii creditului);
 recuperarea sumelor de la giranţi (bănci, persoane fizice/juridice);
 reclamarea clientului în instanţa judecătorească.
Riscul de credit este în corelare cu riscul de reinvestire. Banca înregistrează
pierderi nu numai datorită faptului că împrumutul şi dobânzile aferente nu au fost
rambursate în volumul şi la termenul stabilit, ci şi datorită faptului că nu a reinvestit la

26
Hoanţă N. “Bani. Bănci”, Editura Economica, Bucuresti, 2001, pag,162
27
Diaconescu M., „Bancile, Sisteme de Plati, Riscuri”, Editura Economica, Bucuresti, 2000 pag. 92

47
timp sumele pe care trebuie să le primească. Strategia privind riscul de credit, trebuie să
cuprindă:28
• exprimarea disponibilităţii băneşti de a acorda credite în funcţie de tipul expunerii,
sectorul economic, moneda, scadenţa şi profitabilitatea exprimată;
• identificarea pieţelor pe care doreşte să acţioneze şi determinarea caracteristicilor
portofoliului de credite;
Acordarea de credite este activitatea de bază în cele mai multe bănci. Activitatea
de creditare implică evaluarea bonităţii clienţilor. Această evaluare nu se dovedeşte
întotdeauna a fi corectă sau bonitatea clienţilor se poate deteriora cu timpul datorită
influenţei diferiţilor factori. Ca urmare, unul dintre principalele riscuri pe care banca le
întâmpină este riscul de credit sau riscul ca cealaltă parte beneficiară de credit să nu-şi
îndeplinească obligaţiile contractuale.29
Acest risc nu este caracteristic numai creditelor ci şi altor elemente din bilanţ şi
extrabilanţiere (investiţii in titluri de valoare, garanţii ş.a.). Problemele serioase apar
atunci când băncile nu identifică activele proaste (deteriorate) sau nu creează rezerve
pentru activele neperformante.
Expunerea fată de un singur debitor reprezintă o cauză des întâlnită a problemelor
apărute în activitatea bancară datorită aparitiei fenomenului de concentrare a riscului de
credit. Concentrările pot avea ca obiect şi un sector economic, o zonă geografică sau
caracteristici, comune care pot determina vulnerabilitatea la anumiţi factori economici
(tranzacţii de valori mari comparativ cu dimensiunea capitalului).
Creditarea persoanelor aflate în relaţii speciale cu banca (ca urmare a relaţiilor de
proprietate existente sau a posibilităţii acestora de a exercita controlul direct sau indirect
asupra băncii) poate cauza probleme majore în cazul în care nu este controlată în mod
adecvat, ca urmare a faptului că stabilirea bonităţii împrumutatului nu se mai face cu
obiectivitate. În categoria, persoanelor aflate în relaţii speciale cu banca sunt incluşi:
administratorii, cenzorii, directorii băncii, personalul de execuţie şi alte categorii
precizate la art.1, lit.n din Norma nr.8/1999, privind limitarea riscului de credit al
băncilor.

28
Diaconescu, M. „Bancile, Sisteme de Plati, Riscuri”, Editura Economica, Bucuresti, 2000 pag. 79
29
Berea, A., O., Stoica,E.,C., „Creditul Bancar”, Editura Expert, Bucuresti,2003, pag.42

48
Activitatea de creditare trebuie să fie avantajoasă atât pentru bancă, deoarece
pentru extinderea şi diversificarea portofoliului de credite poate obţine profit suplimentar,
cât şi pentru client, care pe seama creditelor pot să-şi dezvolte afacerile, să obţină profit,
să ramburseze creditele şi să-şi achite dobânzile şi comisioanele30.
Orice activitate economică împlică un risc dar în cazul băncilor dictonul "riscul
este meseria mea " se potriveşte ca o mănuşă, fiindcă ce poate fi mai riscant decât să
colectezi bani disponibili de pe piaţă şi să-i împrumuţi diverşilor clienţi - persoane fizice
şi juridice - pe perioade mai lungi de timp bazându-se în principal pe promisiuni şi
prognoze privind planul afacerii, care sunt insuficiente, fie foarte greu sau imposibil de
valorificat31.
Unele societăţi pot deveni persoane aflate în relaţii speciale când banca
împrumutătoare şi aceste firme sunt controlate de aceleaşi persoane sau grupuri de
persoane. În aceste cazuri sau în cazuri similare "relaţia specială" poate conduce la un
tratament preferenţial în procesul de acordare a creditului şi ca urmare la efectuarea unui
plasament prost.
Cel mai important aspect pentru bănci îl va reprezenta calitatea şi personalitatea
membrilor echipei manageriale a companiei care doreşte creditul, riscul ca o întreprindere
să reuşească sau nu depinde în mod direct de cât de bine sau de prost este condusă tehnic
şi financiar.

În al doilea rând sunt evaluate rezultatele financiare precum şi potenţialul

proiectului şi al firmei. Cercetarea va fi făcută nu numai în contextul perioadei limitate


pentru care este solicitată finanţarea ei ci pe termen lung pentru a încerca să evalueze şi
perspectivele viitoare.
Indiferent de garanţiile propuse, nici o bancă nu acordă creditul dacă afacerea
propusă nu este viabilă dacă fluxul de capital nu demonstrează capacitatea companiei de
a-şi onora obligaţiile de plată.
Pentru perfecţionarea procesului de creditare, băncile au întreprins un ansamblu
de măsuri ce vizează o mai bună organizare a departamentelor de creditare atât pentru

30 Niţu I., “Managementul riscului bancar” Editura Expert, Bucuresti, 2000, pag. 57
31
Mihai I., “Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare”Editura Expert 2003, pag 369

49
creditele în lei, cât şi pentru cele în valută, perfecţionarea normelor de creditare ce apar,
extinderea produselor şi serviciilor pentru o mai bună satisfacere a clienţilor.
O contribuţie aparte la creşterea activităţii bancare dar şi a celei de creditare o are
marketingul bancar ce presupune evaluarea necesităţilor prezente şi viitoare ale clientelei
venirea în întâmpinarea acestor necesităţi cu produse şi/sau servicii noi32.

2.2. REGLEMENTAREA RISCULUI DE CREDIT


În România, reglementarea riscului de credit este realizată în baza normelor
metodologice privind aplicarea regulamentului BNR nr. 5/2002. Structura creditelor este
prezentată în tabelul nr. 2133:

Tabelul nr.21

Standard In observaţie Substandard Indoielnic Pierdere

Această clasificare se realizează aplicând simultan criteriile:


a. Serviciul datoriei → capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la scadenţă
exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenţei.
b. Performanţa financiară → reflectarea potenţialului economic şi a solidităţii
financiare a unei entităţi economice, obţinută în urma analizării unui ansamblu de
factori cantitativi (lichiditate, solvabilitate, risc şi profitabilitate) şi calitativi
(calitatea managementului, a acţionariatului, a garanţiilor). Categoriile de
performanţă financiară sunt notate de la A la E în ordinea descrescătoare a calităţii
acesteia.
c. Iniţierea de proceduri judiciare→ hotărârea de către instanţă a începerii
procedurii de faliment sau declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoane
fizice sau juridice.
Tabelul nr.22

Criterii de încadrare pe categorii a creditelor acordate sectorului nebancar

32
Coman F., “Activitatea bancară. Profit si Performanţă”, Editura LuminaLex, 2000, pag.198
33
Manolescu Gh.,Diaconescu A.,”Management Bancar”,Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti,
2001, pag 78

50
Performanţa A B C D E
financiară

Serviciul datoriei
0- 15 zile Standard In Substandard îndoielnic PierdereNu s-au
observaţie iniţiat
Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere proceduri
Pierdere judiciare
16- 30 zile In observaţie Substandard îndoielnic Pierdere Pierdere

Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere


31 - 60 zile Substandard îndoielnic Pierdere Pierdere Pierdere

Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere


61 -90 zile Îndoielnic Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
S-au
Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere iniţiat
minimum 91 de zile Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere proceduri
judiciare
Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere

Sursa:Manolescu Gheorghe,Diaconescu Adriana „Management Bancar” Editura Fundatiei


Romania de Maine, Bucuresti 2001,pag 70

Pe baza acestei clasificări, banca procedează la constituirea provizioanelor


specifice pentru riscul de credit, aplicând următorii coeficienţi de provizionare care
sunt prezentaţi în tabelul nr. 23.

Tabelul nr.23
Standard În observaţie Substandard Îndoielnic Pierdere
0 0,05 0,2 0,5 1

Aceşti coeficienţi se aplică la o bază de calcul determinată prin deducerea din


expunerea băncii faţă de debitor a garanţiilor accceptate de către BNR, însă această
deducere se calculează doar dacă nu s-au iniţiat proceduri judiciare, iar serviciul
datoriei este sub 90 de zile, aşa cum reiese din tabelul nr .24.

Tabelul nr.24

51
Tipurile de garanţie acceptate a fi luate în considerare în vederea reducerii Coeficientul pentru
expunerii băncii faţă de debitor, conform Normelor metodologice ale BNR nr. deducere din expunerea
12/2002 băncii faţă de entitatea de
risc

Garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate ale administraţiei publice centrale 1


de specialitate a statului roman sau ale BNR
Titluri emise de administraţia publică centrală de specialitate a statului român 1
sau ale BNR
Garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate ale administraţiei centrale, 1
băncilor centrale din ţările de categoria A sau ale CE
Titluri emise de administraţiile centrale, băncile centrale din ţările din categoria 1
A sau ale CE
Depozite colaterale plasate la banca insăşi 1

Certificate de depozit sau instrumente similare emise de banca insăşi şi 1


incredinţate acesteia
Garanţii cxprese, irevocabile şi neconditionatc ale băncilor dc dezvoltare 0,8
multilaterală sau ale BEI
Titluri emise de ale băncilor de dezvoltare multilaterală sau ale BEI 0,8

Garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate ale administraţiilor locale din 0,8


România
Garantii exprese, irevocabile şi necondiţionate ale băncilor din România 0,8

Garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate ale administraţiilor regionale din 0,8


ţările de categ. A
Garanţii exprese, irevocabile şi necondiţionate ale băncilor din tările din 0,8
categoria A
Ipoteci în favoarea băncii, de ranguri superioare ipotecilor instituite în favoarea 0,5
altor creditori,asupra locuinţelor care sunt sau vor fi ocupate de debitor sau care
sunt date cu chirie dc către acesta

Pe lângă obligativitatea constituirii de provizioane specifice pentru riscul de credit,


BNR impune următoarele limite în procesul de acordare a creditelor conform Normelor
nr. 12 din 15 decembrie 2003 privind supravegherea solvabilităţii şi expunerilor mari ale
instituţiilor de credit modificate de Normele nr. 9 din 20 august 2004 pentru completarea
şi modificarea Normelor Băncii Naţionale a României nr. 12/2003 privind supravegherea
solvabilităţii şi expunerilor mari ale instituţiilor de credit:
 O instituţie de credit nu va înregistra faţă de "un singur debitor" o expunere a
cărei valoare depăşeşte 25% din fondurile proprii. Această prevedere nu se va
aplica în cazul grupurilor reprezentând "un singur debitor", care intră în
componenţa grupului de persoane aflate în relaţii speciale cu instituţia de credit
sau în componenţa personalului instituţiei de credit.

52
 O instituţie de credit nu va înregistra faţă de grupul de persoane aflate în
relaţii speciale o expunere a cărei valoare depăşeşte 25% din fondurile proprii.
 O instituţie de credit nu va înregistra faţă de ceilalţi membri ai propriului
grup o expunere a cărei valoare depăşeşte 20% din fondurile proprii.
 O instituţie de credit nu va înregistra faţă de personalul propriu o expunere
a cărei valoare depăşeşte 25% din fondurile proprii.
 Valoarea cumulată a expunerilor mari ale unei instituţii de credit nu va
depăşi 80% din fondurile ei proprii. La determinarea valorii cumulate, în cazul
suprapunerii criteriilor de monitorizare a concentrării riscului de credit,
expunerea faţă de un anumit grup reprezentând "un singur debitor" va fi luată în
calcul o singură dată.

2.3.PRINCIPALELE CATEGORII DE RISCURI BANCARE

• Riscul de credit reprezintă riscul ca un activ sau un împrumut să devină


irecuperabil în cazul unui faliment declarat sau riscul unei amânari a rambursarii
împrumutului, valoarea activelor coboară, ameninţând solvabilitatea băncii. Dacă
aranjamentul constă într-un contract între două părti, riscul de contraparte reprezintă
riscul ca partenerul sa denunţe condiţiile contractului.34
• Riscul de lichiditate constă în insuficienta lichiditaţii precum si efectuarea
operatiilor curente, semnificând incapacitatea băncii de a-şi reconstitui pasivele atunci
când acestea se diminuează. Riscul de lichiditate reprezintă riscul ca banca să nu fie
capabilă să-şi finanţeze operatiile zilnice. Dacă banca nu mai are capacitatea să plătească
cererea de retrageri din depozite, banca poate înregistra pierderi rapide, iar dacă banca
nu-si poate reduce costurile de regie într-o perioadă scurtă, ea poate deveni insolvabilă.
Dacă depozitele ar fi investite în active cu maturitaţi corespunzatoare scadenţelor
depozitelor, garantarea lichiditatii ar putea fi asigurată, însă transformarea activelor, care
reprezintă cheia activitătii bancare, determină decalaje între scadenţele depozitelor si cele
ale împrumuturilor, astfel că retrageri masive de depozite pot afecta solvabilitatea băncii.
34
Manolescu Gh. „Moneda si Politicile Monetare”Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2006,
pag. 228

53
Banca trebuie să aibă proceduri de evaluare şi monitorizare a poziţiei lichidităţii
stabilite pe baza analizei fluxurilor de numerar viitoare, determinate în funcţie de
evoluţiile viitoare ale elementelor de activ, de pasiv şi din afara bilanţului. Fluxurile de
numerar viitoare vor fi distribuite pe benzi de scadenţe.
Banca va calcula indicatori de lichiditate pentru care va stabili limite şi va stabili
orizontul de timp în legătură cu care se determină poziţia lichidităţii, precum şi frecvenţa
de determinare a acesteia în funcţie de natura activităţii.35
• Riscul de neplată apare în cazul în care o parte a unei afaceri plăteşte moneda
sau furnizează active înainte de primirea lichidităţii sau activelor proprii, expunându-se
astfel la pierderi potentiale. Acest risc se mai numeşte riscul Herstatt, după numele unei
bănci germane care a falimentat în 1974, datorită unei expuneri masive la pierderi de
valută.
• Riscul de rată a dobânzii apare datorită nearmonizarii ratelor dobânzii din
punct de vedere atât al volumului, cât şi al maturitaţilor activelor, datoriilor şi al
elementelor extrabilanţiere sensibile la rată, o modificare neanticipată a ratelor dobânzii
putând afecta serios profitabilitatea băncii şi, astfel, veniturile acţionarilor.
Dobânda este suma de bani platibilă pentru dreptul de folosinţă temporară a
mijloacelor băneşti împrumutate. Marimea dobânzii se exprimă prin: masa dobânzii, care
reprezintă marimea absolută a dobânzii anuale platită la suma totală împrumutată şi
mărimea relativă care se exprimă prin rata dobânzii anuale care reprezintă preţul anual
a 100 unitati monetare împrumutate.36

Băncile vor avea totdeauna diferentieri, discordante între ratele dobânzii, precum si
cele între ratele variabile si cele fixe ale activelor si ale pasivelor, sau pot avea volume
diferite de active si pasive sensibile la rata dobânzii. Astfel dacă va deţine un volum mai
mare de active sensibile la rata dobânzii decât volumul pasivelor sensibile, o scădere a
nivelului ratei dobânzii va induce pierderi băncii, şi invers.
Tabelul nr.25
Comportamentul profitului băncii în functie de rata dobânzii
35
Ilie M., Operatiuni, Incasari, Plati, Modalitati Tehnici, Editura Fundatiei România de Mâine, Buicuresti,
2004, pag. 97
36
Mecu C., C.Enache, “Economie Politica”, Editura Economica, Bucuresti 2004, pag. 73

54
Situatia activelor Sensibilitate fata de rata Raportul fata de rata fixa
si pasivelor A(s)>P(s) A(s)>P(f) A(f) > P(f) A(f) <P(f)
Evolutia ratei
(A+P)
Creşte câştiguri pierderi pierderi câştiguri
Scade pierderi câştiguri câştiguri pierderi
Sursa:Manolescu Gh.”Banci si Credit” Editura Fundatiei România de Mâine,Bucuresti 2006,pag.144

• Riscul de piată sau de preţ este asumat de catre bancă în funcţie de


instrumentele negociate pe pieţe bine definite, valoarea oricarui instrument fiind în
functie de pret, cupon, frecventa cuponului, scadentă, rata dobânzii si de alţi factori. O
bancă se expune riscului de piaţă în legatură cu instrumentele de debit, derivatele pe
instrumente de debit, derivatele pe acţiuni şi tranzacţii cu lichidităţi.37
• Riscul pietei valutare si riscul valutar apare din fluctuaţiile adverse ale cursului
valutar, care afecteaza pozitia pe piata valutară a băncii pentru conturile proprii sau
pentru conturile clienţilor săi. Băncile se angajează în afaceri spot (la vedere), la termen
sau la schimb, preluând poziţii extinse care se pot schimba dramatic în câteva minute.
• Riscul de îndatorare băncile sunt mult mai îndatorate decât alte firme,
indivizii plasându-si depozitele la bănci cu reputaţie, oamenii având tendinta să-şi
pastreze economiile la banci, sistemul bancar prezentând stabilitate si încredere. Limita

de îndatorare pentru bănci este mult mai problematică decât la un prag al riscului tolerabil
mai mic în raport cu bilantul ei.
• Riscul operational este asociat pierderilor care, determinate de fraudă, pot

apărea de exemplu, prin operaţii de speculatie sau de acoperire, sau de cheltuieli


neaşteptate , precum cele pentru litigii.

37
Manolescu Gh, ”Banci si Credit”, Editura Fundatiei România de Mâine,Bucuresti,2006,pag.145

55
• Riscul global al băncii permite băncii să-şi îmbunătăţească managementul
riscului, să-şi crească profitabilitatea şi valoarea adaugată, averea acţionarilor. Expunerea
globală face ca managementul riscului sa fie mai complex, din mai multe motive:38
- băncile cu sucursale şi filiale în alte ţări sunt expuse la riscul controlului cursului şi al
ratei dobânzii;
- evaluarea riscului de credit în alte ţări presupune inteligenţă si cercetare suplimentară;
- frauda sau managementul defectuos sunt greu de detectat în operaţiunile
internaţionale, ceea ce cauzează creşterea riscului operaţional.

• Riscul reputaţional – riscul înregistrării de pierderi sau al nerealizării profi-


turilor estimate, ca urmare a lipsei de încredere a publicului în integritatea băncilor.
La evaluarea riscului legal şi a celui reputaţional, banca trebuie să ia în considerare cadrul
legal şi de reglementare, inclusiv în domeniul social. Banca trebuie să ia în considerare
faptul că, riscul reputaţional o poate afecta şi ca urmare a publicităţii negative, conforme
sau nu cu realitatea, făcută practicilor de afaceri şi/sau persoanelor legate de acestea .
Riscurile cu care se confruntă Banca centrală, în decontarea unei tranzactii sunt
similare cu cele pe care le suportă părţile în ceea ce priveşte o tranzacţie. Această situatie
se datorează faptului că fiecare intermediar de plăţi, primind şi disponibilizând fonduri în
relaţia cu doi parteneri diferiţi, are de făcut fată riscului de lichiditate ori de câte ori nu
primeşte fondurile la momentul corespunzator.39

38
Nitu I., “Managementul riscului bancar,Editura Expert, Bucuresti, 2000, pag.119
39
Manolescu Gh. “Moneda si Politicile Monetare” Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti 2006,
pag. 226

56
CAPITOLUL III
ANALIZA PRINCIPALELOR CATEGORII DE RISC ÎNREGISTRATE LA
ROMEXTERRA BANK 2003 - 2005

3.1. ANALIZA RISCULUI DE LICHIDITATE

Lichiditatea este o proprietate generală a activelor, care exprimă capacitatea


acestora de a fi transformată rapid şi la costuri minime în monedă lichidă.
Lichiditatea bancară arată capacitatea unei bănci de a-şi finanţa operaţiunile.

• Riscul lichidităţi rezultă din compararea activelor cu posibilităţi de lichidare


imediată, cu depozitele ce pot reprezenta o dimensiune posibilă a solicitărilor creditorilor.

Rata lichidităţii= Depozite de la bănci/Depozite la vedere


Tabelul nr.26
Evolutia ratei lichidităţii
-mii lei-
Indicatori 2003 2004 2005
Depozite la alte bănci 149.833 349.794 445.138
Depozite la vedere 300.751 499.010 846.145
Rata lichiditaţii 49,81 70,09 52,60
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

Lichiditatea reprezintă abilitatea băncilor de a-şi onora obligaţiile financiare


asumate, exprimă capacitatea activelor de a fi transformate rapid şi cu cheltuieli minime
în monedă lichidă. Principalii indicatori de măsurare a lichidităţii sunt:40
• Poziţia lichidităţii;
• Pasivele nete;
• Rata lichidităţii.
Poziţia lichidităţii este un indicator de fundamentare a nevoilor de lichiditate pe termen
scurt (se calculează pe zile, săptămâni, luni).

Poziţia lichidităţii = Active lichide – Pasive imediate

40
Nitu I. “Managementul Riscului Bancar”,Editura Expert,Bucuresti, 2000, pag.127

57
Optimizarea poziţiei lichidităţii presupune echilibrarea celor două elemente
principale şi este de natură să genereze atât acoperirea riscului de credit cât şi
maximizarea rentabilităţii bancare.
Pentru aprecierea riscului de lichiditate pot fi utilizaţi următorii indicatori:
Active lichide / Depozite la vedere

Tabelul nr.27
Evolutia lichidităţii în funcţie de depozite
-mii
lei-
Indicatori 2003 2004 2005

Active lichide 447.915 687.965 1.044.100


Depozite la vedere 300.751 499.010 846.145
Lichiditatea în funcţie de depozite 67,14 72,53 81,04
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

Valoarea optimă a acestui indicator este de 15%, dar în România datorită


condiţiilor financiare este recomandată să fie mai mare. Apreciem că Romexterra Bank
dispune de o lichiditate foarte bună fiind capabilă a face faţă eventualelor cereri de
restituire a depozitelor. Politica prudentă a băncii vizavi de lichidităţi poate afecta pe
termen lung rentabilitatea băncii.
Credite / Depozite la vedere

Arată măsura în care banca se poate baza pe resurse proprii de creditare. În


condiţiile în care acest raport este subunitar, se spune că banca are o lichiditate stocată,
deci se bazează pe surse proprii în acordarea creditelor, iar când raportul devine
supraunitar se spune că banca se bazează pe un regim de management al pasivelor, adică
îşi asigură o bună parte din resursele pentru acordarea creditelor prin operaţiuni de
împrumut.

58
Tabelul nr.28
Evoluţia creditelor si depozitelor
-mii lei-
Indicatori 2002 2003 2004 2005

Credite 164.347 188.642 215.076 412.025


Depozite 254.749 300.751 499.010 846.145
Raportul C/D % 64,51 62,72 43,10 48,69
Sursa: Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank
Valorile subunitare ale indicatorului arată că Romexterra Bank acordă credite din
surse proprii, deci adoptă o politică prudentă vizavi de gestiunea lichidităţii.

Credite / Active total


Rata de lichiditate se calculează periodic în funcţie de scadenţa operaţiunilor de
împrumut. Nivelurile subunitare indică o tendinţă de scădere a gradului de îndatorare a
băncii faţă de piaţa monetară, şi deci o creştere a lichidităţii.
Tabelul nr. 29
Evoluţia lichidităţii în funcţie de credite
-mii lei-
Indicatori 2002 2003 2004 2005
Credite 164.347 188.642 215.076 412.025
Active total 361.461 447.915 687.965 1.044.100
Lichiditatea în functie de 45,47 42,11 31,26 39,46
credite
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

Riscul de lichiditate este generat de politica de gestionare a resurselor atrase şi a


poziţiilor de active.41 Aceasta include atât riscul ca banca să întâmpine dificultăţi în
procurarea fondurilor necesare pentru refinantarea activelor la scadenţele aferente cât şi
riscul rezultând din incapacitatea de a colecta un activ la o valoare aproapiată de valoarea
sa justă într-o perioadă de timp rezonabilă. Romexterra Bank are acces la surse de

41
Norme Metodologice privind activitatea de creditare a Romexterra Bank

59
finanţare diversificate. Fondurile sunt atrase printr-o gamă vastă de instrumente incluzând
depozite, împrumuturi şi capital social. Aceasta îmbunătăţeşte flexibilitatea atragerii de
fonduri, limitează dependenţa fată de un singur tip de finanţare şi conduce la o scădere
generală a costurilor implicate de atragerea de fonduri. Banca Romexterra încearcă să
menţină un echilibru între continuitatea şi flexibilitatea atragerii de fonduri, prin
contractarea de datorii cu scadenţe diferite. Romexterra Bank controlează în permanentă
riscul de lichiditate identificând şi monitorizând modificările de finanţări şi diversificând
baza de finanţare.Analiza maturităţii activelor şi datoriilor este prezentată astfel:

Graficul nr.13

Structura activelor băncii

3% 3% 2% 3% Im obilizari Corp. si Necorp.


Alte active
19%
Casa
37%
Disponibilitati la Banci
Efecte publice si valori
Creante asupra inst.
9% Creante asupra clientelei
Participatii
24%
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Raportul anual al Romexterra Bank

Plasamentele în active cu grad redus de risc au crescut ca volum în anul 2005,


deşi ponderea lor în total activ s-a diminuat. Aceasta se datoreaza creşterii mai accentuate
a plasamentelor în credite.
Activele purtătoare de dobânda reprezinta 88,5% din total active comparativ cu
79,2% cât reprezintă pasivele generatoare de costuri. Ponderea activelor purtătoare de
dobânda a fost în crestere cu 1,7% comparativ cu 31.12.2004 când acestea reprezentau
86,8%.

60
Disponibilităţile şi depozitele la băncile centrale şi comerciale au crescut cu 22%
ajungând la 399.079 mii lei. Soldul net al creanţelor asupra clientelei la 31.12.2004 a fost
de 425.361 mii lei, în creştere cu 95,3% fată de 31.12.2004.

3.2. ANALIZA RISCULUI DE INSOLVABILITATE

Riscul de insolvabilitate se reflectă la nivelul unei bănci, prin calcularea ratei


solvabilităţii. Aceasta exprimă ponderea procentuală a capitalului în total active
ponderate. Rata se calculează la nivelul bilanţului consolidat prin raportarea capitalului la
suma activelor ponderate.
Cu cât banca se caracterizează cu un indicator mai mare capital / active cu atât va
rezista mai bine la scăderea valorii activelor când deponenţii şi creditorii băncii consimt
la retragerea fondurilor alocate băncii.

Rata solvabilităţii = Capitalul acţionarilor / Total active ponderate * 100


Tabelul nr. 30
Evolutia ratei solvabilităţii
- mii lei -
Indicatori 2003 2004 2005
Total active ponderate 447.915 687.965 1.044.100
Capital 107.431 167.316 176.504
Rata solvabilităţii 23,98 24,32 16,90
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

Conform Normei 12/2005 a BNR privind solvabilitatea societăţilor bancare o


instituţie bancară bine capitalizată trebuie să aibă gradul de adecvare a capitalului de cel
puţin 10%. La 31 decembrie 2005, Romexterra Bank prezintă conform normelor Băncii
Reglementelor Internaţionale un raport de adecvare a capitalului de 16,90% .
Având în vedere aceste probleme legate de menţinerea nivelului minim al ratei
solvabilităţii, în România, pentru determinarea riscului de capital (de insolvabilitate) se
determină şi rata riscului capitalului.
Rata capitalului = Capital / Credite totale * 100

61
Rata capitalului acţionează invers decât efectul de pârghie. Astfel, dacă banca
înregistrează un risc al capitalului mai mic şi efectul de pârghie va fi mai mic, dar cu cât
riscurile sunt mai mici, cu atât profitul este mai mic. Altfel spus, riscul capitalului este
invers proporţional cu rentabilitatea capitalului, respectiv cu indicatorul de echilibru
(efectul de pârghie).
Tabelul nr.31
Evolutia ratei capitalului
- mii lei -
Indicatori 2003 2004 2005
Capital 107.431 167.316 176.504
Credite totale 188.642 215.076 412.025
Riscul capitalului 56,94 77,79 42,83
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor Raportul anual al Romexterra Bank

Din punct de vedere al riscului bancar, riscul capitalului este cu atât mai redus cu
cât banca este mai mare, deci cu cât activele riscante (creditele) pot fi acoperite într-o
pondere mai mare din capital, în cazul Rometerra Bank 56,94% în 2003, 77,79% în 2004
şi 42,83% în 2005. Pornind însă de la ideea că principala activitate producătoare de
venituri pentru bancă o constituie activitatea de creditare, iar cele mai mari venituri se
obţin în condiţii de risc, considerăm acceptarea de către Romexterra Bank unei politici
prudente în detrimentul profitabilităţii.42
În cadrul Romexterra Bank, creşterea substanţială a capitalului propriu s-a produs
în anul 2004, când capitalul social s-a majorat cu dividende din profitul net al anului 2003
cuvenite acţionarilor, precum şi cu rezerve şi fonduri.

• Riscul capitalului arată măsura în care activele riscante sunt acoperite de capital.
Gestiunea acestui risc depinde de mărimea fondurilor proprii ale băncii, pentru că
indiferent de eficacitatea acţiunilor iniţiate pentru a le gestiona, apariţia pierderilor este
posibilă continuu, iar de aici necesitatea majorării fondurilor proprii.

42
Nitu I. “Managementul Riscului Bancar”,Editura Expert,Bucuresti, 2000, pag.128

62
Riscul capitalului= Capitalul bancii/Capitaluri totale
Tabelul nr.32

Structura riscului capitalului


-mii lei-
Indicatori 2003 2004 2005
Capitalul bancii 60.000 120.000 120.000
Capitaluri totale 107.431 167.316 176.504
Riscul capitalului 55,84 71,72 67,98
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

3.3. ANALIZA RISCULUI DE VARIATIE A RATEI DOBANZII

Principalele categorii de riscuri financiare la care baca este expusă se referă


la riscul de credit, riscul de lichiditate si riscul de piaţă. Riscul de piaţă include riscul
valutar si riscul de dobândă.43
• Riscul ratei dobânzii rezultă din raporturile de credit cu dobânzi flotante,
caracterizate în activitatea bancară drept creanţe şi dobânzile sensibile.

Riscul ratei dobânzii= Pasive sensibile/Active sensibile


Tabelul nr.33
Evolutia ratei dobânzii
-mii lei-
Indicatori 2003 2004 2005
Active sensibile 447.915 685.965 1.044.100
Pasive sensibile 438.297 689.303 1.054.153
Riscul ratei dobânzii 97,85 10,04 10,09
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

Riscul de variaţie adversă a ratei dobânzii este acel risc de deteriorare a situaţiei
patrimoniale a băncii sub influenţa unei modificări adverse a nivelului dobânzilor pe
piaţă. El este generat, pe de o parte, de existenţa activelor/pasivelor cu dobânzi fixe şi
care în plus diferă ca scadenţe şi condiţii de remunerare şi, pe de altă parte, de deţinerea
de active/pasive cu dobânzi variabile atunci când ele au fie perioade de reevaluare mari
fie au baze de indexare diferite.

43
Nitu I. “Managementul Riscului Bancar”,Editura Expert,Bucuresti, 2000, pag.128

63
Principalii indicatori ai riscului de variaţie ai ratei dobânzii sunt:
• Ecartul (gap-ul);
• Indicele de sensibilitate.
Ecartul = Active sensibile – Pasive sensibile
Indicele de sensibilitate = Active sensibile / Pasive sensibile
Din punct de vedere teoretic, se consideră ca fiind optimă acea variantă în care
ecartul este nul iar indicele de sensibilitate este egal cu 1. O strategie a băncii care
urmăreşte asigurarea acestor nivele considerate optime este privită, însă, simplistă
deoarece nu asigură o imunizare completă şi aceasta datorită faptului că deşi ratele
dobânzii la activele/pasivele sensibile se modifică în acelaşi sens, mişcările lor au, de cele
mai multe ori, amplitudini diferite.
De aceea stabilirea unei strategii pentru cei doi indicatori trebuie să se facă în
corelaţie cu evoluţia aşteptată a ratelor dobânzii pe piaţă, ştiindu-se că efectele acestei
evoluţii sunt: 44
Tabelul nr. 34
Rate ale dobânzii în Rate ale dobânzii în
creştere scădere
Ecart < 0 Negative Pozitive
Ecart > 0 Pozitive Negative
Ind. de sensibilitate < 1 Negative Pozitive
Ind. de sensibilitate > 1 Pozitive Negative
Sursa: Nitu Ion “Managementul Riscului Bancar”,Editura Expert,Bucuresti, 2000, pag.128

Riscul de dobânda – banca se confruntă cu acest risc în principal datorită


expunerii la fluctuaţiile nefavorabile ale ratei dobânzii pe piată în masura în care activele
şi datoriile purtătoare de dobânzi devin scadente sau li se modifică rata dobânzii în
perioade diferite sau în sume diferite.45
Romexterra Bank este sensibilă la fluctuaşia datoriilor deoarece activele sale
purtătoare de dobânzi au o scadenţă reziduală mai mare şi suferă modificări ale ratei
dobânzii mai rar decât datoriile purtătoare de dobânzi. Aceasta înseamnă că în condiţiile
unei pieţe în care rata dobânzii este în creştere, marjele de dobândă se reduc pe masură ce
datoriile îşi modifică rata dobânzii.
44
Nitu I. “Managementul Riscului Bancar”,Editura Expert,Bucuresti, 2000, pag.128
45
Norme Metodologice privind activitatea de creditare a Romexterra Bank

64
Cu toate acestea, efectul fluctuaţiilor ratei dobânzii depinde de o serie de factori, inclusiv
de masura în care instrumentele financiare sunt rambursate la date diferite de datele
contractuale sau de variaţiile ratelor de dobândă sau ale valutelor.
Tabelul nr. 34
Rate ale dobânzii în Rate ale dobânzii în
creştere scădere
Ecart < 0 Negative Pozitive
Ecart > 0 Pozitive Negative
Ind. de sensibilitate < 1 Negative Pozitive
Ind. de sensibilitate > 1 Pozitive Negative
Sursa: Nitu Ion “Managementul Riscului Bancar”,Editura Expert,Bucuresti, 2000, pag.128

Riscul de dobândă – banca se confruntă cu acest risc în principal datorită


expunerii la fluctuaţiile nefavorabile ale ratei dobânzii pe piaţă în masura în care activele
şi datoriile purtătoare de dobânzi devin scadente sau li se modifică rata dobânzii în
perioade diferite sau în sume diferite.46
Romexterra Bank este sensibilă la fluctuaţia datoriilor deoarece activele sale
purtătoare de dobânzi au o scadenţă reziduală mai mare şi suferă modificări ale ratei
dobânzii mai rar decât datoriile purtătoare de dobânzi. Aceasta înseamnă că în condiţiile
unei pieţe în care rata dobânzii este în creştere, marjele de dobândă se reduc pe masură ce
datoriile îsi modifică rata dobânzii.
Cu toate acestea, efectul fluctuaţiilor ratei dobânzii depinde de o serie de factori,
inclusiv de masura în care instrumentele financiare sunt rambursate la date diferite de
datele contractuale sau de variaţiile ratelor de dobândă sau ale valutelor.

46
Norme Metodologice privind activitatea de creditare a Romexterra Bank

65
Banca Romexterra încearcă să menţină o poziţie netă pozitivă pentru
instrumentele financiare purtătoare de dobânzi. Pentru aceasta Romexterra Bank
utilizează un mix de instrumente cu rate de dobândă fixe şi variabile pentru care încearcă
să coreleze datele actualizarii preţurilor sau datelor scadenţelor din contracte, atât pentru
creanţele din dobânzi aferente activelor cât şi pentru datoriile din dobânzi aferente
datoriilor. Ratele dobânzii obţinute sau oferite de către bancă pentru activele si datoriile
purtătoare de dobândă sunt prezentate astfel:
Graficul nr.14
Structura capitalurilor băncii

4% 17%
Capitaluri proprii si
1% asim ilate
Datorii privind institutiile
de credit
Datorii privind clientela

Alte pasive
78%

Sursa: Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual Romexterra Bank
Ponderea resurselor purtătoare de dobândă a crescut de la 74,3% la 31.12.2004 la
79,2% la 31.12.2005. Rsursele atrase de la clientela nebancară au crescut cu 64,44%,
ajungând la 823.678 mii lei.
Riscul valutar – banca este expusă riscului valutar prin tranzacţiile de schimb
valutar. Există de asemenea un risc bilantier legat de posibilitatea creşterii datoriilor
monetare nete în valută ca urmare a fluctuaţiilor cursului de schimb.
Principalele valute deţinute de bancă sunt euro si dolari. Poziţiile de schimb
valutar deschise reprezintă o sursă a riscului valutar. Pentru a evita pierderile care pot fi
generate de fluctuatiile nefavorabile ale cursului de schimb, Romexterra Bank urmăreşte
menţinerea unei poziţii valutare globale lungi, însă în anumite limite. Pentru a reduce
riscul valutar, Romexterra Bank a introdus ordinele tip „stop-pierdere” în cadrul
operaţiunilor de piaţă.

66
3.4. ANALIZA RISCULUI DE CREDITARE

Creditele, componentă majoră a activelor purtătoare de dobândă dintr-o bancă


sunt principala sursă de venituri a acesteia. Băncile care trec prin dificultăţi au de cele
mai multe ori probleme cu portofoliul de credite. De aceea, analiza şi gestionarea riscului
de creditare este imperios necesară şi la realizarea ei se utilizează o multitudine de
indicatori:
• Indicatori de pondere;
• Indicatori de dinamică;
• Indicatori relativi.
Indicatorii de pondere (de structură) exprimă procentual, la un moment dat
structura activelor bancare sau a portofoliului de credite. În cadrul acestora, cei mai
importanţi sunt:
I1 = Credite totale / Total active
I2 = Credite de calitate medie / Credite totale

Riscul de credit = Credite totale/ total active


Tabelul nr.35
Evoluţia riscului de credit
- mii lei -
Indicatori 2003 2004 2005

Credite totale 188.642 215.076 412.025


Totale active 447.915 687.965 1.044.100
Indicator 1 42,11 31,16 39,46
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

Indicatorul respectă normele de prudenţă bancară în toţi cei trei ani analizaţi,
înregistrând o crestere a ponderii plasamentelor în credite de la an la an, conducerea

67
Romexterra Bank a preferat o politică prudentă vizavi de credite în condiţiile unei situaţii
economice incerte, respectiv a unei capacităţi reduse a agenţilor economici de a face faţă
obligaţiilor financiare asumate.

Riscul de credit=Credite de calitate medie / Total credite


Tabelul nr.36
Evoluţia riscului de credit
- mii lei -
Indicatori 2003 2004 2005

Credite de calitate medie 191.427 218.517 425.361


Credite totale 188.642 215.076 412.025
Indicator 2 101,47 101,59 103,36
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anualal Romexterra Bank

Creşterea acestui indicator de la un an la altul relevă scăderea calităţii portofoliului de


credite şi deci o activitate tot mai riscantă pentru bancă.

Riscul de credit asociat cu activităţile de plasament şi investiţii este gestionat prin


intermediul procesului de administrare a riscului de piaţă al băncii. Acest risc este controlat
atât prin selectarea unor parteneri cu ratinguri de risc bune, prin monitorizarea activităţilor şi
ratingurilor acestora cât si prin utilizarea limitelor de expunere si, unde este cazul, prin
obţinerea de garanţii. Romexterra Bank minimizează acest risc prin stabilirea unor proceduri
pentru evaluarea atentă a solicitanţilor de credite şi pentru monitorizarea capacităţii clienţilor
de a rambursa creditul şi dobânda aferentă pe durata creditării, precum şi stabilirea de limite
de expunere.47
Concentrarea riscului de credit aferent instrumentelor financiare există pentru grupe
de clienti sau alţi terţi care prezintă caracteristicile similare economice şi a căror capacitate de
rambursare a creditelor este afectată de schimbările în mediul economic. Principala
concentrare a riscului de credit derivă din expunerea individuală şi pe categorii de clienţi în
ceea ce priveşte creditele şi avansurile acordate de bancă astfel:

47
Norme metodologice privind activitatea de creditare a Romexterra Bank

68
Graficul nr.15
Structura creditelor acordate

Persoane fizice

Industrie

23% 22%
Servicii

Comert
4%
4%
21%
16% Agricultura
10%
Leasing

Alte sectoare
economice
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din Raportul anual al Romexterra Bank

Expunerea maximă la riscul de credit reprezentând pierderea maximă contabilă care ar


trebui recunoscută la data bilanţului în cazul în care clienţii nu îşi îndeplinesc obligaţiile
contractate şi fără a ţine cont de valoarea justă a oricăror garanţii, este estimată la 528.234
mii lei. Prin urmare, expunerea maximă la riscul de credit depăşeste în mod semnificativ
provizionul pentru deprecierea valorii creditelor.
Banca a constituit din activitatea de creditare un punct forte , fiind principalul mod de
creştere a cotei de piaţă şi de obţinere a veniturilor, acesta aducând un portofoliu de credite
acordate cu 95,73% peste nivelul înregistrat în anul precedent, orientat preponderent spre
finanţarea afacerilor viabile derulate de aceste firme mici si mijlocii din sectorul privat al
economiei . S-a urmarit realizarea unei structuri optime a plasamentelor în credite, în raport
cu gradul de risc aferent principalelor ramuri economice şi cu respectarea reglemetărilor de
politică prudenţială ale Bancii Nationale a României cu privire la expunerea maximă faţă de
un singur debitor.
Riscul de credit se minimizează printr-o evaluare atentă a solicitanţilor de credite şi
monitorizarea acestora pe durata creditării, precum şi prin stabilirea unor limite de expunere.
Acoperirea riscului de credit se realizează prin luarea în garanţie de la clientelă a unor bunuri
evaluate la 950.831 mii lei, prin sumele constituite la rezerva generală de risc în valoare de
3.819 mii lei şi provizioane specifice de risc de credit de 1.040 mii lei. De asemenea, a fost
constituită rezerva pentru riscuri bancare generale, în sumă de 6.307 mii lei.

69
3.5. INDICATORI AI RENTABILITATII BANCARE

• Rata rentabilităţii financiare sau profitul financiar, care evidenţiază rezultatele finale
pe care banca le-a obţinut, în raport cu mărimea capitalului de care dispune:

Rrf=Profit brut/Capital propriu

Tabelul nr.37
Evoluţia ratei rentabilitatii financiare
-mii lei-
Indicatori 2003 2004 2005
Capital propriu 107.431 167.316 176.504
Profit brut 9.808 14.134 16.710
Rata rentabilitatii financiare 9,12 8,44 9,46
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

Rezultatele băncii sunt considerate profitabile când rata rentabilităţii financiare este
superioară ratei dobânzii ajustată cu rata inflaţiei.
• Rata rentabilităţii economice sau profitul la active, reflectă capacitatea băncii de a
folosi eficient ansamblul resurselor sale.

RRe=Profit net/Active totale

Tabelul nr.38
Evoluţia ratei rentabilităţii economice

-mii lei-
Indicatori 2003 2004 2005
Active totale 447.915 687.965 1.044.100
Profit net 3.870 13.865 14.903
Rata rentabilitatii economice 0,86 2,01 1,42
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

Indicatorul evidenţiază rezultatul obţinut în funcţie de volumul de resurse de care a dispus


banca la un moment dat.
• Efectul de pârghie reprezintă gradul în care s-au utilizat resursele de care dispune
banca pentru obţinerea unor rentabilităţi financiare ridicate ale capitalului propriu.

70
Ep=Capital/Active totale

Tabelul nr.39
Evoluţia efectului de pârghie
-mii lei-
Indicatori 2003 2004 2005
Active totale 447.915 687.965 1.044.100
Capital 60.000 120.000 120.000
Efectul de pârghie 13,40 17,44 11,49
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

• Rata profitului exprimă eficienţa cu care banca a cheltuit fondurile sale pentru a
obţine profit. Valoarea ratei profitului poate fi pozitivă sau negativă în funcţie de realizarea
profitului net.

RP=Profit net/Venituri totale

Tabelul nr.40
Evoluţia ratei profitului
-mii lei-
Indicatori 2003 2004 2005
Venituri totale 113.662 128.462 135.295
Profit net 3.870 13.865 14.903
Rata profitului 3,40 10,79 11,01
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

• Gradul de utilizare a activelor evidenţiază modul în care activele băncii au fost


utilizate pentru eficientizarea activităţii.

GUA=Venituri totale/Active totale

Tabelul nr.41
Evoluţia gradului de utilizare
-mii lei-
Indicatori 2003 2004 2005
Venituri totale 113.662 128.462 135.295
Active totale 447.915 687.965 1.044.100
Gradul de utilizare a activelor 25,37 18,67 12,95
Sursa:Datele sunt preluate de catre autor din Raportul anual al Romexterra Bank

71
3.6. PROVIZIONAREA – FORMA DE ASIGURARE IMPOTRIVA RISCULUI

Sistemul de provizionare din cadrul Romexterra Bank., reglementat de norme în


vigoare este destinat protejării capitalului băncii, protejării depozitelor persoanelor fizice şi
juridice, acoperirii eventualelor credite cu incertitudini în recuperare.48
Provizioanele specifice de risc sunt aferente fiecărui credit aprobat, în curs de derulare
la unităţile băncii, şi sunt destinate acoperirii eventualelor credite care în urma analizei
performanţelor financiare ale împrumutaţilor şi serviciul datoriei prezintă incertitudine în
recuperarea lor.
În vederea determinării provizioanelor specifice de risc expunerea brută a debitorului,
respectiv soldul creditelor pe termen scurt, mediu, lung în lei şi valută (în echivalent lei)
curente şi restante şi dobânzile aferente acestora înregistrate la 30 iunie sau 31 decembrie pot
fi micşorate doar cu valoarea unor angajamente cum ar fi: garanţii de la Guvernul României
sau de la B.N.R., garanţii de la bănci înregistrate de la unele ţări din categoria A nominalizate
de Romexterra Bank: în cadrul limitelor de risc acceptate, depozite gajate plasate la
Romexterra Bank, garanţii de la alte bănci din România în cadrul limitelor de risc acceptate,
colaterale non-cash acceptate de bancă.
Expunerea netă se va determina diminuând volumul creditelor angajate şi dobânzilor
aferente cu valoarea reală a garanţiilor stabilită în funcţie de posibilitatea de valorificare a
acestora pe piaţă, chiar dacă în unele cazuri aceasta este diferită de valoarea din evidenţa
contabilă.
Potrivit prevederilor H.G. nr. 830/2002, pentru constituirea provizioanelor de risc
„soldul creditelor acordate fiecărui debitor al societăţii bancare se diminuează cu valoarea
garanţiilor, ipotecilor şi depozitelor băneşti gajate”, aşa cum sunt ele prezentate în Normele
B.N.R. nr. 5 şi 7/2002 privind clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice
de risc.
Principalele măsuri legale de acoperire a eventualelor pierderi, provenite din
nerecuperarea la scadenţă a unor credite, dobânzi şi alte creanţe ale băncii sunt: 49

48
Ilie M.” Management Financiar Bancar”, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti 2005, pag. 128
49
Norme Metodologice privind activitatea de creditare a Romexterra Bank

72
• Constituirea unor fonduri de rezervă cu caracter general

În conformitate cu prevederile Legii bancare şi reglementărilor prudenţiale în


vigoare, băncile au posibilitatea să-şi constituie din profitul brut rezerva generală pentru
riscul de credit, în limita a 2% din soldul creditelor, rezervă care se utili-zează pentru
acoperirea eventualelor pierderi din credite, rămase după epuizarea celorlalte căi de
recuperare, inclusiv prin valorificarea garanţiilor.
Potrivit proiectului de modificare a Legii bancare, rezerva generală pentru riscul de
credit se va înlocui cu fondul pentru riscuri bancare generale.
Astfel, băncile trebuie să repartizeze din profitul contabil rămas după deducerea
impozitului pe profit sumele destinate constituirii unui fond pentru riscuri bancare
generale, în limita a 1% din soldul activelor purtătoare de riscuri specifice activi-tăţii
bancare, aşa cum sunt stabilite prin reglementările Băncii Naţionale a României.
Fondul pentru riscuri bancare generale se utilizează exclusiv pentru acoperirea de
pierderi din credite şi alte active purtătoare de riscuri specifice activităţii bancare şi numai
în situaţia în care au fost folosite integral provizioanele specifice de risc de credit
constituite şi au fost epuizate toate celelalte măsuri legale de recuperare a creditelor şi de
acoperire a eventualelor pierderi aferente acestora.
Băncile au, de asemenea, posibilitatea să repartizeze 20% din profitul brut, pentru
constituirea unui fond de rezervă, până când fondul astfel constituit devine egal cu
capitalul social şi apoi, o cotă de maxim 10%, până în momentul în care fondul devine de
două ori mai mare decât capitalul social.

• Provizioanele specifice de risc

Băncile sunt obligate că, în scopul protejării capitalului propriu, precum şi a


depozitelor persoanelor fizice şi juridice şi a acoperirii eventualelor credite pe termen
scurt, mediu şi lung, care prezintă incertitudini în recuperare, să constituie anumite
denumite provizioane specifice de risc de credit şi de dobândă.

73
În acest sens, creditele şi plasamentele băncilor trebuie clasificate lunar, prin
aplicarea simultană a criteriilor privind serviciul datoriei, performanţa financiară şi
iniţierea de proceduri judiciare, în următoarele categorii în funcţie de care se ponderează
cu diverşi indici de provizionare (0%, 20%, 50% sau 100%): 50
– standard;
– în observaţie (numai pentru creditele acordate clientelei din afara sectorului
instituţiilor de credit);
– substandard (numai pentru creditele acordate clientelei din afara sectorului
instituţiilor de credit);
– îndoielnic (numai pentru creditele acordate clientelei din afara sectorului
instituţiilor de credit);
– pierdere.
Serviciul datoriei reprezintă capacitatea debitorului de a-şi onora datoria la
scadenţă (rate de credit şi/sau dobânzi), exprimată ca număr de zile de întârziere la plată
de la data scadenţei.
Termenele de plată ale ratelor de credit şi dobânzilor se stabilesc prin docu-mente
contractuale încheiate de bancă cu împrumutaţii.
Performanţa financiară este un indicator care reflectă potenţialul economic şi
soliditatea financiară a unei entităţi economice, obţinut în urma analizării unui ansamblu
de factori cantitativi (indicatori economico – financiari calculaţi pe baza datelor din
situaţiile financiare anuale şi periodice) şi calitativi.
Iniţierea de proceduri judiciare este reprezentată de cel puţin una dintre
următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanţelor:
– darea de către instanţă a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului;
- declanşarea procedurii de executare silită faţă de persoanele fizice sau juridice.

50
Mihai I.”Management Financiar Bancar”, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti 2005, pag. 129

74
Tabelul nr.42

Corespondenţa dintre categoriile de clasificare şi cele 3 criterii se stabileşte astfel:


Performanţa Nu
Financiară s-au
Serviciul iniţiat
Datoriei proceduri
judiciare
S-au
A B C D E iniţiat
proceduri
judiciare

0–15 zile Standard In observaţie Standard Indoielnic Pierdere


Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
16–30 zile In observaţie Substandard Indoielnic Pierdere Pierdere
Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
31–60 zile Substandard Indoielnic Pierdere Pierdere Pierdere
Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
61–90 zile Indoielnic Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
Minim Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
91 zile Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere Pierdere
Sursa: Ilie Mihai”Management Financiar Bancar”, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti 2005,
pag. 130

Conform prevederilor H.G. nr. 830/2002, B.C.R., pe lângă rezerva generală pentru
riscul de credite, „poate constitui provizioane specifice de risc, potrivit Normelor B.N.R. nr. 5
şi 7/2002 privind clasificarea creditelor şi constituirea provizioanelor specifice de risc, pentru
următoarele categorii de credite, inclusiv dobânzile aferente acestora”:
a) credite „pierdere” în limita a 100% din soldul acestora;
b) credite „îndoielnice” în limita a 50% din soldul acestora;
c) credite „substandard” în limita a 20% din soldul acestora;
d) credite „în observaţie” în limita a 5% din soldul acestora.
Provizioanele specifice de risc se constituie şi se înregistrează pe cheltuieli şi se
efectuează în mod centralizat de către Direcţia Contabilităţii Generale în maximum 30 de zile
de la data stabilită pentru depunerea la organele în drept, de către societăţile bancare, a
raportărilor financiar-contabile întocmite pentru 30 iunie şi respectiv a bilanţului contabil
încheiat pentru 31 decembrie.

75
Banca va utiliza provizioanele specifice de risc constituite, în sensul diminuării sau
anulării acestora, în următoarele situaţii:
• pentru creanţele din creditele acordate şi dobânzile aferente acestora, în cazul
debitorilor intraţi în lichidare judiciară potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995
privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare;
• când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii pentru creanţele
neîncasate aferente creditelor şi dobânzilor clasificate de către bancă conform
prevederilor Normelor B.N.R. nr. 12/2004:
- debitorul a înregistrat pierderi, potrivit bilanţului contabil, în ultimii
3 ani consecutivi;
- banca a clasificat în categoria „pierdere” sau „îndoielnic” soldul
creditelor şi al dobânzilor aferente acestui debitor în ultimii 2 ani
consecutivi;
- în cazul debitorilor persoane fizice, când au fost epuizate toate
măsurile legale de recuperare a creanţelor neîncasate reprezentând
credite acordate şi dobânzile aferente acestora;
Unităţile bancare efectuează analiza calităţii portofoliului de credite şi clasificarea
creditelor existente în sold la 30 iunie şi respectiv 31 decembrie stabilind în acest mod
provizioanele specifice de risc.
Concluziile rezultate vor fi avute în vedere la acordarea de noi credite în perioadele
următoare, astfel:
• pentru clienţii care în urma analizei au fost încadraţi în categoria A, aprobarea
creditelor solicitate de aceştia incumbă un risc acceptabil pentru bancă, situaţia
economico-financiară cât şi perspectivele viitoare asigurând în cel mai înalt
grad condiţiile pentru restituirea creditelor şi plata dobânzii la termen;
• în cazul clienţilor din categoriile B şi C, decizia de aprobare a creditelor are
suficiente argumente favorabile dar şi unele motive de îngrijorare, mai ales în
ce priveşte perspectiva viitoare a activităţii economico-financiare a acestora;

76
CAPITOLUL IV
ASPECTE PRACTICE PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT LA ROMEXTERRA BANK
4.1 PREZENTAREA S.C . SORPROD S.R.L.

Denumirea societăţii: S.C. SORPROD S.R.L.


Forma de organizare: societate cu răspundere limitată
Nr. şi data certificatului de înmatriculare la ORC:J38/314/06.10.1997
Cod unic de înregistrare: R 95645554
Sediul societăţii:Rm Vâlcea, str. Râureni Nr. 23, Judeţul Vâlcea
Obiectul principal de activitate: producţia de lacuri şi vopseluri
Capital social :subscris 1.000.000 lei; vărsat 1.000.000 lei
Structura capitalului social: privat autohton;
Reprezentanţii legali ai agentului economic: Ionescu Mihai şi Stătescu Victor.
Ca societate comercială cu răspundere limitată, S.C SORPROD. SRL s-a constituit la
data de 06.11.2001, cu un capital social subscris şi vărsat de 100.500 lei şi următoarea
structură a asociaţilor:
• Ionescu Mihai aport la capital 50.250 lei, reprezentând 50% din capital;
• Stătescu Victor 50% din capital, respectiv 50.250 lei aport la capital;
La data de 06.11.2003, capitalul social a fost majorat de la 100.500 lei la 1.000.000 lei
prin aportul în numerer şi în natură al asociaţilor, păstrându-se structura iniţială a acestora.
Organul suprem de conducere îl constituie Adunarea Generală a Asociaţilor.
Administratorii societăţii sunt Ionescu Mihai şi Stătescu Victor.
Conducerea executivă este asigurată de:
• Ionescu Mihai în funcţie de director general
• Stătescu Victor director administrativ
• Popescu Ionel director comercial
• Iordache Mioara contabil şef
Societatea SORPROD SRL are 50 de salariaţi cu contract de muncă pe perioadă
nedeterminată. Forţa de munca este formată în proporţie de 70% din operatori chimişti, iar
restul de 30% din ingineri chimişti, economişti, cadre cu studii medii.
Obiectul de activitatea al societăţii cuprinde producerea şi comercializarea
substanţelor peliculogene pentru protecţia suprafeţelor din metal, lemn, beton, sticlă şi

77
anume: grunduri, vopsele, emailuri, lacuri şi diluanţi, transport rutier de mărfuri intern şi
internaţional, prestări servicii.
De la înfiinţare şi până în prezent, societatea a desfăşurat activitatea de producere şi
comercializare de grunduri, vopsele, emailuri, lacuri şi diluanţi, iar începând cu luna
octombrie 2003, s-a înfiinţat un sector de transport rutier de marfă.
Activitatea societăţii se desfăşoară la sediul social, producerea şi comercializarea
acestor produse se face într-un spaţiu proprietatea firmei în suprafaţă de 6.417 mp, situat în
Rm. Vâlcea, str. Râureni, nr. 23, amenajat conform necesităţilor firmei cu hală de producţie,
depozit şi birouri. Transportul produselor către beneficiari se realizează cu mijloacele auto ale
societăţii, costul transportului fiind inclus în factură.
Pentru activitatea de transport, societatea dispune de 4 autovehicule rutiere de mare
capacitate, cu următoarele mărci: Man, Mercedes şi Volvo, societatea având licenţă de
transport intern şi internaţional.
Toate utilajele de producţie şi transport sunt în bună stare de funcţionare, având o
durată utilizată de 2-4 ani. Gradul de utilizare a capacităţilor de producţie este în prezent de
100%.
Piaţa căreia se adresează produsele firmei este în continuă dezvoltare, S.C.
SORPROD S.R..L având totuşi o cotă foarte bună de piaţă, pe segmentul industrial,cu
intenţia de extindere şi pe segmentul casnic.
Produsele societăţii se comercializează cu ridicata într-un procent de 70%, şi cu
amănuntul, în procent de 30%, prin magazinul propriu şi în sistem de consignaţie în
magazinele din Bucureşti.
Societatea oferă garanţii la produsele fabricate pe o perioadă de 12 luni, cât şi servicii
post vânzare (asistenţă tehnica). Politica de preţuri este flexibilă, adaptabilă cerinţelor pieţei.
Principalii furnizori interni de materii prime sunt ARPECHIM Piteşti, ASTRA
Ploieşti, PETROBRAZI, PIGMENŢI Oradea, CHIMESTER Bucureşti; principalii furnizori
externi sunt DEGUSIA (Germania), CLARIANT (Germani), PERSTORP (Suedia).
Piaţa actuală:
a. Clienţii societăţii sunt, în primul rând, utilizatori industriali, distribuitori, existând
însa şi un procent mic de utilizatori casnici, prin intermediul magazinelor cu care s-au
încheiat contracte de consignaţie. Clienţii principali sunt:
• S.C. TRACTORUL UTB S.A. Braşov
• S.C. BATM ARCOM S.A. Bucureşti

78
• S.C. VULCAN S.A. Bucureşti
• S.C. UMUC S.A. Bucuresti
• S.C. UMEB S.A. Bucureşti
• S.C. ELECTROAPARATAJ S.A. Bucureşti
• S.C. ARO S.A. Câmpulung Muscel
• S.C.REMAR Pascani
• S.C. TMUCB S.A. Craiova
• S.C. COMPONENTE AUTO S.A. Topoloveni
• S.C. COMAT S.A. Buzău
• SC. TEHNOMAT S.R.L.Constanţa
În prezent societatea nu are clienţi rău platnici aplicând o politica de selectare a
potenţialilor clienţi. Societatea analizează în prealabil situaţia economico-financiară a
clienţilor cu care urmează să încheie contracte de vânzare sau de distribuţie, şi de asemenea
se urmăreşte situaţia acestora pe parcursul derulării contractelor.
b. Concurenţa a crescut în ultimii ani prin înfiinţarea şi dezvoltarea societăţilor cu
capital privat producătoare de grunduri, vopsele şi produse, cât şi prin creşterea numărului de
firme importatoare de asemenea produse. Pentru moment concurentul principal este S.C.
POLICOLOR S.A., şi în mai mică măsură producătorii interni cum ar fi S.C. CHIMTITAN
S.A. şi S.C. ROLAC S.A., dar şi societăţi importatoare, reprezentante ale producătorilor
externi (MARSHAL, DUFA, DYO).
Concurenţa actuală pe piaţa vopselelor determină producătorii să aplice politici şi
strategii de marketing moderne care să aducă o lărgire a cotei lor de piaţă, prin diversificarea
gamei de produse şi îmbunătăţirea calităţii produselor deja existente.

4.2.ANALIZA SOLICITANTULUI

În cadrul acestei analize am plecat de la solicitarea societăţii SORPROD S.R.L..


adresată băncii sale, ROMEXTERRA BANK,prin care firma solicită :
 preluarea liniei de credit în valoare de 200.000 lei la Banca Comercială Sucursala
Rm Vâlcea;

79
 suplimentarea liniei de credit cu 200.000 lei până la nivelul de 400.000 lei pe o
perioadă de 12 luni pentru finanţarea activităţii curente şi anume pentru capital de
lucru.
Firma depune la bancă o cerere de credit împreună cu o listă de documente solicitate
de bancă, pe baza cărora aceasta va întocmi fişa clientului, iar în urma unor analize financiare
şi non-financiare va decide sau nu aprobarea creditului.
Societatea este un client al băncii începand cu 02.02.2006, a efectuat până în prezent
375 operaţiuni prin contrurile în lei şi valută deschise (plăţi către furnizori, încasari de la
clienţi, plăţi către bugetul de stat şi bugetele locale, participări la licitaţii pentru cumpărarea
de valuă, plaţii la exten, etc.) şi un rulaj de 897.431 lei, dând dovadă de maximă seriozitate în
relaţiile cu banca şi cu partenerii de afaceri.
La consultarea CIP(Centrala Incidentelor de plată) din data de 10.11.2006, s-a
constatat că societatea nu se află notificată la CIP şi nu figurează în baza de date ca fiind în
interdicţie bancară de a emite cecuri.
La consultarea CRB(Centrala Riscurilor Bancare) din data de 17.11.2006, s-a
constatat că societatea nu înregistrează restanţe la achitarea ratelor de credit.
Până în prezent clientul a beneficiat de credite la banca noastră astfel:
 credit scont în valoare de 140.000 lei pe termen de 3 luni rambursat integral la
scadenţă;
 credit pentru activitatea curentă 100.000 lei pe termen de 6 luni, credit care a fost
suplimentat cu încă 50.000 lei prin act adiţional.
 are în derulare un credit pentru activitatea curentă în suma de 150.000 lei pe o
perioadă de 6 luni acordat în data de 10.10.2006 cu scadentă finală la data de
05.04.2007. În prezent clientul are în derulare următoarele credite la BCR şi
Banca Transilvania,aşa cum sunt prezentate în tabelul nr. 25
Tabelul nr.43
TIP CREDIT DATA SUMA RĂMASĂ DURATA SCADENŢA
ACORDARE
Linie de credit 28.07.2006 250.000 lei 6 luni 27.01.2007
Credit investiţii 27.05.2006 35.555 eur 3 ani 25.05.2009

Credit doc-cec 28.09.2006 175.000 lei 2 luni 25.11.2006

Total 569.499lei
angajamente
Sursa: Realizat de autor pe baza datelor din bilanţul S.C SORPROD S.R.L.

80
Societatea mai are conturi deschise la următoarele bănci:
 BCR Rm-Vâlcea;
 Banc Post Rm. Vâlcea;
 Banca Comerciala Carpatica Rm. Vâlcea;
 Trezoreria Rm. Vâlcea.
Prin cererea de credit, societatea se angajează ca pe durata derulării creditului să deruleze
90% din încasările şi plăţile cu şi fără numerar.
Pentru iniţierea unei discuţii în ceea ce priveşte solicitarea de credit a societăţii,
ofiţerul de credit, pe lângă datele primare deţinute în banca (actele societăţii , contract de
societate, statut, certificat de menţiuni privind menţiunile intervenite în structura
acţionariatului, sediu social, cod fiscal, înregistrarea in Registrul Comerţului, etc) cere
documentaţia prezentată de SC SORPROD S.R.L. care să cuprinde toate elementele
prevăzute de Normele metodologice de creditare:
 Cererea de credit semnată de persoanele autorizate sa reprezinte
societatea solicitantă în relaţiile cu terţii;
 Balanţa de verificare la 30.09.2005;
 Bilanţul contabil şi balanţa de verificare la 30.06.2006;
 Balanţa de verificare la 30.09.2006;
 Situaţia evolutivă a patrimoniului;
 Previzionarea încasărilor şi plăţilor;
 Lista garanţiilor propuse băncii pentru garantarea creditului solicitat însoţită de
acte ce dovedesc calitatea de propietar al societăţii asupra acestora.

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ACTIVITĂŢII

În această etapă, banca prin intermediul inspectorului de credite calculează o serie de


indicatori, folosind documentele depuse de solicitant. Aceste documente financiare întocmite
de firmă, arată atât poziţia societăţii la un moment dat, cât şi activitatea ei pe parcursul unei
perioade de timp trecute. Însă adevărata valoare a documentelor financiare constă în faptul că
pot fi utilizate pentru aprovizionarea activităţii viitoare a firmei. Pe baza datelor solicitate,
inspectorul de credite, analizează indicatorii firmei şi dacă societatea are condiţii de

81
rambursare pe baza încasărilor ce urmează a fi efectuate şi i se întocmeşte fişa de analiză,
care se supune aprobării Comitetului de Credit al ROMEXTERRA Sucursala Rm. Vâlcea.
În cele ce urmează vor fi prezentate şi calculate situaţiile economice financiare ale SC
SORPROD SRL, pe baza documentelor contabile din perioada 30.09.2005-30.09.2006.

Tabelul nr.44
Situaţia economico-financiară a S.C. SORPROD S.R.L. –lei-
INDICATORI 30.09.2005 30.06.2006 30.09.2006
I Active imobilizate-total : 556.210 556.210 515350
2. Imobilizări Corporale - total 555.815 555.815 514.954
2.1 Terenuri 84412
2.2 Clădiri 20.290 20.290 20.0009
2.3 Alte mijloace fixe 528.610 528.610 381.240
2.4 Investiţii în curs 6.915 6.915 29301
3. Imobilizări Financiare 394 394 398330
II Active circulante - total: 2.224.690 2.028.169 2.259782
3. Stocuri total: 1.032.195 1.059.515 1.418975
3.1 Mat prime, materiale, obiecte de inventar 3.251 3.251 548.967
3.4 Produse finite 147.055
3.6 Mărfuri 1.028.944 1.56.264 722.952
4. Decontări-total: 1.192.147 968.194 822.649
4.1 Clienţi 11.122.939 894.494 777.513
4.2 Debitori 71
4.3 Alte creanţe 69.136 73.700 45.136
5. Disponibilităţi băneşti 348 460 18.158
III Conturi de regularizare
7. Decontări operaţiuni în curs de clarificare
IV Prime de rambursare obligaţiuni
TOTAL ACTIV(I+II+III+IV) 2.780.900 2.584.380 2.775.132
PASIV
I. Capitaluri proprii-total 975.3070 1.907681 2.118.320
1 . capital social 100.500 1.000 1.000
2. rezerve 851.009 851.009 861707
4. profit 25.361 33.110 256.612
6. rezultat reportat 10.698
II Provizioane
III Datorii-total 1.805.830 676.699 656.812
8. împrumuturi -total: 333.078 93.339 569.499
8.1 Credite termen scurt 305.139 65.400 381.478
8.2 Credite termen mediu şi lung 27.939 27.939 188.021
9. Furnizori 625615 539.242 58.260
10. Datorii bugete 59.329 32.368 15.121
11 Creditori
12. Alte datorii 787.807 11.749 13.932
TOTAL PASIV(I+II+III) 2.780.900 2.584.380 2.775.132
A. Venituri totale 2.752.531 66.500 4.570.560

82
B. Cheltuieli totale 2.728.970 33.390 4.275.513
C. Profit brut (A-B) 23561 33.110 295.047
D. Dobânzi bancare 42.674 2.150 119.187
E. cifra de afaceri 2.740.025 66.500 4.279.644
Sursa:realizat de autor pe baza datelor din bilanţul S.C SORPROD S.R.L.

Analiză financiară:
Cele trei perioade analizate sunt septembrie 2005, iunie 2006 şi septembrie 2006.
Situaţia patrimonială se prezintă astfel:
Activele imobilizate care se află în patrimoniul societăţii sunt:
 terenuri în suprafaţă de cea 9030 mp, evaluate la 84.412 lei;
 clădire hală producţie cu o valoare de inventar de 24.824 lei;
 motostivuitor şi 4 autovehicole de transport marca MAN, Mercedes şi
Volvo.
La data de 30.09.2006, activele circulante aveau valoarea de 2.259.782 lei, respectiv
81,42% din total activ, cu următoarea structură:
Stocurile societăţii în sumă de 1.419.000 lei, se compun din:
 materii prime şi materiale în valoare de 549.000 lei;
 produse finite şi mărfuri în valoare de 870.100 lei, reprezentând produse pe care
unitatea le vinde prin magazinele proprii.
Nu s-au identificat stocuri greu vandabile sau nevalorificabile.
Creanţele comerciale cu scadenţa mai mică de un an, în valoare de 822.600 lei, reprezintă
36,4% din totalul activelor circulante şi sunt compuse din:
 clienţi şi conturi asimilate în valoare de 777.500 lei, din care:
 până la 30 zile 175.013 lei;
 între 31-90zile 360.000 lei;
 între 91-180 zile 120.000 lei;
 între 181 -270 zile 122.500 lei;
Dintre aceştia exemplificăm:
 S.C EVETCOM SRL Sibiu l59.400 lei;
 S.C MECANICA Ceahlău 23.300 lei;
 S.C PETROTUB S.A 72.600 lei;
 S.C ACUMULATORUL S.A. 77.200 lei;
 alte creanţe în valoare de 45.100 lei, care reprezintă TVA de recuperat.

83
Datoriile totale, la data de 30.09.2006, în sumă de 656.800 lei,se compun din:
 credite totale 569.500 ei din care CTS = 381.500 lei şi CTM = 1.880.000 lei
 furnizori şi conturi asimilate 58.300 lei, din care:
 alte datorii 13.900 lei, reprezentând: salarii, aport patron;
 datorii la buget 15.100 lei;
Datoriile la buget în valoare de 15.100 lei sunt aferente lunii septembrie, societatea
neavând obligaţii restante neachitate la buget.
Tabelul nr.45

Evoluţia cifrei de afaceri şi a profitului pe perioada analizată


- lei-
Indicator 30.09.2005 30.06.2006 30.09.2006
Cifra de afaceri 2.740.000 66.500 4.279.600
Profit 23.500 33.100 295.000

Sursa:realizat de autor pe baza datelor din bilanţul S.C SORPROD S.R.L.

Pentru analiza echilibrului financiar se calculează următorii indicatori la 30.09.2006


Fondul de rulment va fi determinat după urmatoarea formulă:
FR=Capital permanent-lmobilizări
unde:
Capital permanent=Capitaluri proprii+Imprumuturi pe termen lung şi mediu
Capitalul permanent=2.118.319+188.021=2.306.340 lei
Imobilizări=Active imobilizate total=515.350 lei
Necesarul de fond de rulment ==(Active circulante-Disponibilităţi)-(Pasive
circulante- Credite pe TS)
Trezoreria netă=Disponibilităţi-Credite TS
Cei trei indicatori se calculează pentru ultima lunaă analizataă pentru care se vor
determina şi indicatorii de bonitate.
FR= 2.306.340 – 515.350 =1.790.990 lei;
NFR = 2.241.624 – 87.313 =2.154.311 lei;
TN = 18.158 – 381.478 =  363.320 mii lei;
În perioada analizată, capitalul permanant acoperă nivelul activelor imobilizate, dar nu
asigură surse pentru necesarul de fond de rulment.
Trezoreria netă, reflectă nevoia de fînanţare a societăţii pe termen scurt.

84
Trezoreria netă are valoare negativă, deficitul de lichidităţi fiind acoperit din creditele
angajate şi din pasivele stabile.
Pe baza datelor din tabelul anterior,vom calcula principalii indicatori financiari:
 Lichiditatea
 Solvabilitatea patrimonială
 Rentabilitatea
 Grad de îndatorare
 Acoperirea dobânzii
 LICHIDITATEA
Lichiditatea – exprimă capacitatea agentului economic de a-şi acoperi obligaţiile de
plată pe termen scurt prin transformare rapidă a mijloacelor sale circulante în disponibilităţi.
Cu cât lichiditatea este mai mare cu atât mai mare este şi gradul de acoperire al obligaţiilor de
plată ale agentului economic. Nivelul optim al lichidităţii este atunci când tinde spre 100 %.
Se determină cu ajutorul relaţiei:
Active circulante total
Lichiditatea = -------------------------------------- X 100

Datorii total

30.09.2005- Lichiditatea = 2.224.690 x 100 = 123,19 %– 10 puncte


1.805.830

30.06.2006- Lichiditatea= 2.028.169 x 100 = 299,7 % – 10 puncte


676.699

30.09.2006- Lichiditatea= 2.259.782 x 100= 344,05 % – 10 puncte


656.812
Graficul nr.16

Evoluţia lichidităţii
400
300
200
Lichiditate
100
0
30.09.2005 30.06.2006 30.09.2006

Sursa:realizat de autor pe baza datelor obţinute din calculul lichidităţii

85
Din calculele efectuate rezultă că lichiditatea a înregistrat o creştere continuă de-a
lungul celor trei perioade, o creştere spectaculoasă înregistrând la 30.09.2006 în toate cele
trei perioade se situează peste pragul de 100% ceea ce arată o situaţie bună a firmei, gradul de
acoperire al obligaţiilor de plată ale agentului economic fiind mare şi primeşte astfel pentru
acest indicator din partea băncii ROMEXTERRA punctajul maxim.

 SOLVABILITATE
- arată gradul în care capitalul social vărsat al clientului asigură acoperirea datoriilor.
O solvabilitate bună este atunci când indicatorul are valoarea de peste 40%, limita
minimă fiind de 20%. O valoare apropiată de 100, arată că activele agentului
economic au o acoperire aproape integrală în sursele sale proprii.
Capitaluri proprii
Solvabilitatea = ---------------------------------- x 100
Total pasiv

30.09.2005- Solvabilitatea = 975.070 x 100 = 35,06 % – 5 puncte


2.780.900

30.06.2006- Solvabilitatea = 1.907.681 x 100 = 73,8 %– 10 puncte


2.584.380
30.09.2006- Solvabilitatea = 2.118.319 x 100 = 76,33 % – 10 puncte
2.775.132

Graficul nr.17

Evoluţia solvabilităţii patrimoniale


100
80
60
Solvabilitate
40
20
0
30.09.2005 30.06.2006 30.09.2006

Sursa:realizat de autor pe baza datelor obţinute din calculul solvabilităţii

86
Pe baza datelor obţinute, capacitatea firmei de a face faţă datoriilor la perioadele
30.09.2005 nu este foarte bună,pentru că indicatorul este sub 40% dar totuşi nu atinge
pragul minim de 20% fapt pentru care primeste din partea băncii ROMEXTERRA numai 5
puncte,dar nu acelaşi lucru putem spune despre perioadele 30.06.2006 şi 30.09.2006,
indicatorul depăşind 70% şi primind punctajul maxim din partea băncii.

 RENTABILITATEA
-indică capacitatea agentului economic de a-şi acoperii cheltuielile efectuate din
veniturile realizate şi de a obţine un anumit profit.
Un nivel bun al rentabilităţii este atunci când valoarea trece de 5%
Profit net
Rentabilitatea = ---------------------------------- x 100
Cheltuieli totale

30.09.2005- Rentabilitatea = 23.561 x 100 = 0,86 % – 0 puncte


2.728.970

30.06.2006- Rentabilitatea = 33.110 x 100 = 99,16 %– 10 puncte


33.390

30.09.2006- Rentabilitatea = 256.612 x 100 = 6 % – 8 puncte


4.275.513
Graficul nr. 18

Evoluţia rentabilităţii

120
100
80
60 Rentabilitate
40
20
0
30.09.2005 30.06.2006 30.09.2006

Sursa:realizat de autor pe baza datelor obţinute din calculul rentabilităţii

87
După cum se observă, capacitatea firmei de a-şi acoperi cheltuielile din profit la
perioada 30.09.2005 este aproape imposibilă, ceea ce nu se poate spune despre perioada
30.06.2006 când indicatorul înregistrează valoarea optimă primind din partea băncii punctajul
maxim. La perioada 30.09.2006 indicatorul scade din nou sub 10 % primind numai 8 puncte.

 GRADUL DE ÎNDATORARE
-arată cât din volumul total al activelor clientului este acoperit din credite bancare şi
datorii către terţi. Se determină cu ajutorul relaţiei:
Datorii totale
Gradul de îndatorare = ------------------ x 100
Total Activ

30.09.2005- Gradul de îndatorare = 1.805.830 x 100 = 64,9 % – 5 puncte


2.780.900

30.06.2006- Gradul de îndatorare = 676.699 x 100 = 26,18 % – 10 puncte


2.584.380
30.09.2006- Gradul de îndatorare = 656.812 x 100 = 23,66 % – 10 puncte
2.775.132

Graficul nr.19

Evoluţia gradului de îndatorare

70
60
50
40
Gradul de îndatorare
30
20
10
0
30.09.2005 30.06.2006 30.09.2006

Sursa:realizat de autor pe baza datelor obţinute din calculul gradului de îndatorare

88
Din calculele efectuate se constată ca agentul economic la perioada 30.09.2005 are
datorii,iar activele patrimoniale ale sale nu au o acoperire integrală din sursele sale proprii de
finanţare motiv pentru care indicatorul primeşte din partea băncii 5 puncte,dar la celelalte
doua perioade înregistrează valori bune primind câte 10 puncte pentru fiecare perioadă.

 ACOPERIREA DOBÂNZII
– arată ponderea cheltuielilor cu dobânda în cifra de afaceri realizată de client.
Indicatorul este mai bun cu cât este mai redus.

Cheltuieli cu dobânzile
Acoperirea dobânzii = ----------------------------- x 100
Cifra de afaceri

30.09.2005- Acoperirea dobânzii = 42.674 x 100 = 1,55 %– 10 puncte


2.740.025

30.06.2006- Acoperirea dobânzii = 2.150 x 100 = 3,23 %– 10 puncte


66.500

30.09.2006- Acoperirea dobânzii = 119.187 x 100 = 2,78 %– 10 puncte


4.279644

Graficul nr.20

Acoperirea dobânzii

4
3

2 Acoperirea dobânzii
1
0
30.09.2005 30.06.2006 30.09.2006

89
Sursa:realizat de autor pe baza datelor obţinute din calculul acoperirii dobânzii

Pe baza datelor obţinute în urma calculelor efectuate,indicatorul înregistrează valori


foarte bune primind din parte băncii pentru toate cele trei perioade punctajul maxim de 10
puncte.

INDICATORI NEFINANCIARI

Conducerea activităţii (managementul)= 15 puncte


 pregătirea profesională:
studii superioare economice :3 puncte
 experienţa în funcţii de conducere:
peste 5 ani :4 puncte
 experienţa în domeniu de activitate:
peste 5 ani: 4 puncte
 conducerea este asigurată
de o echipă :3 puncte
 participarea conducerii la capitalul societăţii :1 punct.

Activitatea clientului = 12 puncte


La evaluarea acestui factor se vor avea în vedere următoarele aspecte:
 caracterul activităţii:
permanent :3 puncte
 sfera de activitate
producţie : 3 puncte
 produsele şi serviciile sunt:
alte produse :1 punct
 cifra de afaceri
în creştere:2 puncte
 modalitatea de vânzare a produselor:
pe credit comercial : 1 punct
 modalitatea de plată a furnizorilor
la un anumit termen de la vedere :2 puncte

90
 Calitatea acţionariatului : 5 puncte
cu capital majoritar privat : 5 puncte
Tabelul nr.46

Punctajul primit de SC SORPROD S.R.L în urma analizei

30.09.2005 30.06.2006 30.09.2006


Total punctaj indicatori financiari 30 50 48
Total indicatori nefinanciari 32 32 32
Total punctaj 62 82 80

Sursa:realizat de autor pe baza datelor obţinute din calculul indicatorilor financiari şi non-financiari

Punctajul obţinut pentru încadrarea în clasa de bonitate:


30/09/2005 62 puncte B
30/06/2006 82 puncte A
30/09/2006 80 puncte A

S.C. SORPROD S.R.L. se încadrează în clasa de bonitate A pe ultima perioada


analizata, conform clasificării menţionate în normele ROMEXTERRA BANK, ceea ce
reflectă că performanţele financiare sunt foarte bune şi permit achitarea la scadenţă a ratei şi
a dobânzii.
Determinarea volumului utilizărilor din linia de credit

Angajamentele totale se încadrează în limita a cel mult 12 ori capitalurile proprii ale
societăţii (2.118.319 x 12 = 25.419834 lei) la data de 30.09.2006.
Volumul utilizarilor din linia de credit se va determina tinând cont de durata medie de
încasare a clienţilor in condiţiile în care societatea vinde cu încasare la un anumit termen de
livrare:
1.122.939+777.513
Soldul mediu clienti = ——————————— = 950.226 lei
2
Soldul mediu lunar al clienţilor neîncasaţi
pe o perioadă precedentă egală cu X Perioada de creditare (în zile)
perioada de creditare
Nz = ------------------------------------------------------------------------------------------
Cifra de afaceri realizată în perioada precedentă, egală cu
perioada de creditare

950.226 x 360
Nz = ———————— = 124,84 zile

91
2.740.025

Utlizări din Cifra de afaceri Durata medie de încasare


deschideri de pe perioada creditării X a clienţilor (în zile)
credite permanente = --------------------------------------------------------------------
(Lc) Perioada de creditare (în zile)

Utilizări din 4.279.644 x 124,84


linie de credit =-------------------------- =1.484.086 lei
360

Se observă ca volumul utilizărilor din linia de credit rezultat din calculul justifică linia
de credit solicitată de client.

GARANŢII PROPUSE

În vederea evitării unor riscuri în încasarea creditului acordat,banca se va asigura că


solicitantul dispune de bunuri, pentru a le folosi drept garanţie,în vederea restituirii creditului
în condiţiile unei activităţi normale, precum şi pentru recuperarea acestuia în situaţiile în care
împrumutantul nu îşi execută obligaţiile din diverse cauze.
Valoarea minimă a garanţiei acceptate de bancă va fi cel puţin egală cu valoarea liniei
de credit plus dobânda până la rambursarea liniei de credit.
Pentru linia de credit propusa a fi de 400.000 lei, garanţia propusă este reprezentată
de ipoteca asupra imobilului situat în Rm Vâlcea str Râureni nr. 23 cu număr cadastral 2127,
înscris în Cartea Funciară nr 4424, compus din teren în suprafaţă totală de 6.417 mp, din care
teren în suprafaţă exclusivă de 6.259,93 mp şi teren în cotă indivizată de 157,07 mp ce
constituie drum de acces şi trei construcţii situate pe acesta şi anume: hală producţie, birouri
şi depozit care va fi asigurată pe toată perioada creditării iar poliţa de asigurare va fi cesionată
în favoarea băncii. Valoarea evaluată prin raportul de evaluare din 12.11.2006 a fost stabilită
la 800.000 lei. Garanţia acceptată de bancă va fi egală cu 70% din valoarea garanţiei adusă de
client, adică:
Valoare acceptată în garanţie=800.000 x 70% =560.000
Banca ROMEXTERRA sucursala Rm vâlcea prin consilierul său juridic având
calitatea de mandatar, acceptă această garanţie care acoperă valoarea creditului şi a
dobânzilor aferente întregii perioade de creditare.

92
4.3 ACORDAREA CREDITULUI

În urma analizei efectuate la SC SORPROD SRL comitetul de credite si risc al


sucursalei ROMEXTERRA BANK a hotărât că agentul economic îndeplineşte următoarele
condiţii de acordare a liniei de credit pentru în sumă de 400.000 lei necesari pentru preluare
liniei de credit de la Banca Comercială Română în valoare de 200.000 lei si suplimentare
acesteia cu 200.000 lei necesari pentru activitate curentă:
 Firma are o situaţie financiară corespunzătoare şi o evoluţie favorabilă a
indicatorilor pentru care a primit un punctaj de 80 puncte şi care a condus
încadrarea în categoria de performanţă financiară A ‫ ״‬performanţele financiare
sunt foarte bune‫ ״‬conform balanţei de verificare încheiată în data de 30.09.2006;
 Volumul utilizărilor din linia de credit rezultat din calcul justifică linia de credit
solicitată de client ;
 Înregistrează performanţe financiare bune şi are un serviciu bun al datoriei;
 Se angajează să efectueze operaţiuni de încasări şi plăţi prin banca
ROMEXTERRA în proporţie de 35%;
 Dispune de un capital social vărsat de 1.000.000 lei şi prin natura activitaţii
desfăşurate ,încasările şi plăţile au caracter de permanenţă;
 La consultarea CIP(Centrala Incidentelor de Plăţi) s-a constatat că societatea nu
se află notificată la CIP si nu figurează în baza de date ca fiind în interdicţie
bancară de a emite cecuri.
 La consultarea CRB(Centrala Riscurilor Bancare), s-a constatat că societatea nu
înregistrează restanţe la achitarea ratelor de credit.
 Garanţia propusă este reprezentată de ipotecă de gradul I asupra imobilului situat
în Rm Vâlcea str Râureni nr 23 compus din teren în suprafaţă totală de 6.417mp
şi trei construcţii situate pe acesta şi anume: hală producţie,birouri şi depozit care
va fi asigurată pe toată perioada creditării iar poliţa de asigurare va fi cesionată în
favoarea băncii. Valoarea evaluată prin raportul de evaluare din 12.11.2006 a fost
stabilită la 800.000 lei, iar valoarea acceptată de bancă este de 560.000 lei.
 Creditul va fi acordat pe o perioadă de 12 luni cu o dobândă de 26% pe an
calculată la soldul creditului rămas de restituit.
Rambursarea creditului.

93
Utilizările din deschideri de credite permanente(linii de credite) acordate
clienţilor prin contul separat de împrumut, funcţionează după sistemul revolving,
efectuându-se trageri şi rambursări pe toată perioada de valabilitate a liniei.
O particularitate a liniei de credit constă în faptul că zilnic,la sfârşitul zilei
lucrătoare,în limita disponibilităţilor din contul curent ,respectând ordinea legată de
plăţi şi după rezervarea sumelor care urmează să se plătească din fondurile proprii ale
clientului prin blocarea acestora în cont(ex:investiţii,comisioane,dobânzi,rambursări
rate credit,etc.) se va rambursa creditul utilizat pe baza convenţiei încheiate între
bancă şi client prin care clientul împuterniceşte banca să diminueze automat
creditul.În acest caz după înregistrarea tuturor documentelor zilei se va genera
automat notă contabilă care se va semna de persoanele autorizate ,concomitent
majorându-se si angajamentul din evidenţa extrabilanţieră.
Utilizările din deschideri de credite permanente( linii de credite) în lei se
scadenţează la rambursare în rată unică, în ultima zi lucrătoare a perioadei pentru care
au fost acordate. Dobânda pentru sumele utilizate din linia de credit se calculează la
soldul zilnic şi se percepe numai asupra sumei datorate. În cazul în care linia de credit
nu este folosită se percepe un comision de neutilizare(3% pe an).
Scadenţarea liniilor de credite se efectuează prin intermediul uneia sau mai
multor rate de rambursare,iar dacă din analiza efectuată rezultă ca nu mai sunt
îndeplinite condiţiile avute în vedere la acordarea liniei sau rulajul
creditor(rambursările) din linie realizat pe ultimile 90 zile nu este cel puţin la nivelul a
½ din plafonul aprobat,banca va sista tragerile din linia de credite respectivă şi va
proceda la recuperarea soldului rămas,fără a depăşi scadenţa iniţială stabilită prin
contractul de împrumut.
Cu 15 zile înaintea scadenţei, inspectorii de credite vor analiza modul de
utilizare a liniei de credit, urmărindu-se îndeplinirea condiţiilor avute în vedere la
aprobarea acestora în ce priveşte performanţa financiară, serviciul datoriei, indicatorii
de bonitate, situaţia exporturilor, precum şi rulajul încasărilor şi plăţilor derulate pe
seama liniei respective. Pe baza concluziilor analizei efectuate se va decide
recuperarea soldului rămas de restituit din disponibilităţile şi încasările realizate de
agentul economic în contul curent sau prelungirea pe bază de act adiţional a liniei de
credite pe noi perioade de creditare. În cazul în care linia de credit expirată are o

94
vechime de 12 luni de la prima acordare, o eventuală prelungire a liniei de credit se va
face printr-un contract nou.

4.4 CONTROLUL CREDITULUI

Monitorizarea creditului se efectuează în baza Legii nr. 33/1991 privind activitatea


bancară şi a statutului băncii ROMEXTERRA în vederea asigurării rambursării la scadenţă a
creditului şi a plăţii dobânzii datorate.
Procedura de urmărire şi control a creditului este obligatorie şi se desfăşoară pe toată
perioada de creditare respectiv pe parcursul a 12 luni începând de la data acordării 17
noiembrie 2006 până la rambursarea integrală respectiv pânâ la data de 17 noiembrie 2007.
Există o serie de motive care relevă importanţa procesului de control al creditului
Astfel, aflarea situaţiei la zi a afacerii clientului, precum şi a posibilităţii acestuia de a plăti în
continuare, datoria către bancă, urmărirea tendinţelor contrare astfel încât să se poată lua
măsuri preventive, confirmarea folosirii creditului în scopul acordării, infirmarea sau
confirmarea informaţiilor date de client, descoperirea practicilor neobişnuite folosite de client
şi informarea despre activitatea clientului si a credibilităţii lui, asigurarea că acest client este
încă solvabil sunt motive care arată că, pe lângă procesul complex de acordare a creditului,
controlul creditului este o etapă deosebit de importantă şi absolut necesară în derularea unui
credit51.
De la aprobarea şi acordarea creditului bancar şi până la rambursarea integrală a lui şi
a tuturor datoriilor aferente acestuia, scopul activităţii de urmărire a derulării lui este de a
menţine pe tot parcursul creditării condiţiile iniţiale de la acordare. Aceasta, pentru a se
preveni ca un credit iniţial performant să devină neperformant, datorită deteriorării situaţiei
economico-financiare a împrumutatului.
Controlul creditului exercitat de către ROMEXTERRA cu privire la urmărirea
creditului se va realiza de către inspectorul de credite în mod practic pe baza unei planificări,
la nivel de sucursală, stabilită în comitetul de credite al acestuia. Urmărirea se efectuează
lunar sau ori de câte ori este nevoie, adică ori de câte ori există informaţii, că situaţia
economico-financiară a agentului economic are tendinţe de declin.
Programul de control al creditului pe care îl desfăşoară banca include52:

51
Ionescu L. ‫ ״‬Creditarea Agenţilor Economici – Principii ,Metode,Tehnici‫ ״‬Institutul Bancar Român, Februarie,
2003, pag.76
52
Norme metodologice privind activitatea de creditare la Romexterra Bank

95
• o analiză periodică a creditului acordat, pentru a se asigura că el se derulează în
conformitate cu politica de creditare a băncii, cu cerinţele documentaţiei şi în condiţii de
profitabilitate;
• o clasificare a creditului din punct de vedere al performanţelor, prin calcularea indicatorilor
cheie;
• expertize contabile prin care se determină calitatea portofoliului de credite pe care îl
deţine banca.

În cazul creditului acordat S.C. SORPROD S.R.L .controlul se efectuează trimestrial


pentu că societatea se încadrează în categoria de performanţă financiară "B" şi nu are credite
nerambursate mai vechi.
Din momentul acordării creditului, banca întreţine un contact permanent cu SC
SORPROD SRL adică dezvoltă relaţia ce s-a stabilit în timpul discuţiilor preliminare, în
perioadele de analiză şi de aprobare a cererii de împrumut,ofiţerul de credit interesându-se de
modul în care ei îşi desfăşoară activitatea. Contactele telefonice şi vizitele periodice la sediul
beneficiarului constituie o practică prudentă de monitorizare a unui credit şi, în acelaşi timp,
şi o relaţie bună între bancă şi client.
Discuţiile telefonice pot constitui un factor încurajator pentru o comunicare reciprocă
între bancă şi client.
Ofiţerul de credit trebuie să creeze o atmosferă de încredere şi cooperare.
Dacă legătura dintre bancă şi client este bună, un ofiţer de credit cu experienţă poate deseori
reconstitui situaţia reală a unui cont de credit, chiar dacă clientul este sincer sau nu.
De asemenea ofiţerul de credit trebuie să monitorizeze contul curent al clientului SC
SORPROD S.R.L şi a modalităţilor de plată practicate. De exemplu, atunci când contul
curent prezintă o creştere a soldului debitor sau când se întârzie plata dobânzii şi a ratei la un
credit pentru investiţii, trebuie să se acorde o atenţie specială clientului.
Aceste evoluţii pot semnala probleme de lichiditate care pot fi cauzate de încasarea cu
întârziere sau neîncasarea creanţelor scadente, imobilizări prea mari în stocuri nevandabile
sau pierderea unui client important.
Atunci când apare o schimbare majoră în modalităţile de plată practicate de client,
ofiţerul de credit trebuie să facă o analiză suplimentară. O practică foarte bună în
administrarea creditelor o constituie contractarea de către bancă a câtorva dintre colaboratorii
clientului, cum ar fi contabilul, expertul contabil sau consultantul pe probleme financiare,
care ar putea furniza informaţii relevante.

96
Ofiţerul de credit trebuie să facă din când în când efortul de a vizita firma clientului.
O inspecţie la locul de desfăşurare a activităţii acestuia poate releva anumite probleme
organizatorice sau operaţionale. Cea mai bună modalitate de evaluare cu acurateţe a condiţiei
şi valorii activelor pe care le deţine clientul este, în cazul unui ofiţer de credit responsabil,
evaluarea făcută personal şi nu cea bazată pe rapoartele colegilor. O vizită la faţa locului,
creează, de asemenea, posibilitatea de a verifica orice alte garanţii rămase în posesia
clientului, dacă acestea sunt întreţinute sau stocate corespunzător.
De asemenea se realizează şi un control faptic care are ca obiect următoarele
elemente:
1. Urmărirea şi analiza gradului de realizare a principalilor indicatori, cei mai
importanţi fiind:
• realizarea fluxului de disponibilităţi monetare în concordanţă cu cel prezentat băncii,
odată cu documentele de creditare;
• realizarea programelor şi utilizarea capacităţilor de producţie;
• existenţa resurselor şi a factorilor de producţie;
• stadiul de fabricaţie, depozitarea produselor şi conservarea garanţiilor;
• existenţa pieţelor de desfacere şi respectarea contractelor cu beneficiarii;
• existenţa faptică a datelor din contabilitatea agentului economic;
• respectarea destinaţiei creditelor.
Verificarea destinaţiei creditului trebuie să aibă în vedere următoarele elemente53:
 destinaţia dată creditului după angajarea lui trebuie să corespundă cu datele
declarate de agentul economic în cererea de credit şi detaliat pe furnizori în planul
de afaceri şi cu datele consemnate în contractul de credit;
 dacă este vorba de linie de credit, destinaţia iniţială trebuie să fie păstrată în
fiecare ciclu de rotaţie a creditului;
 verificarea se efectuează prin confruntarea datelor din contabilitatea sintetică cu
cele din contabilitatea analitică şi acestea cu datele din actele de plată a
furnizorilor;

2. Evaluarea garanţiilor.
3. Prezentarea măsurilor luate.
4. Întocmirea actelor de control şi înregistrarea lor la bancă.
În urma controlului şi analizei efectuate de câtre inspectorul de credite în
53
Norme metodologice privind activitatea de creditare Romexterra Bank

97
privinţa destinaţiei creditului solicitat de către S.C. SORPROD S.R.L., acesta constată că s-a
respectat întocmai, acesta fiind utilizat numai pentru acoperirea liniei de credit la Banca
Comercială şi pentru activitatea curentă adică plata furnizorilor .
De asemenea el constată evoluţia favorabilă a indicatorilor economico-financiară
precum şi existenta garanţiilor. Aceste date rezultate din aceste verificări se consemnează
într-o notă bilaterală încheiată între banca ROMEXTERRA şi S.C. SORPROD S.R.L..

BIBLIOGRAFIE

1. Aurel, Octavian, Berea, Emilia, Cornelia, Stoica, Creditul Bancar, Editura


Expert, Bucuresti, 2003.
2. Aurel, Octavian, Berea, Orientari în Activitatea Bancara Contemporana,
Editura Expert, Bucuresti, 1999.
3. Cezar, Basno, Instrumente si Tehnici de Plata, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1996.
4. Cezar, Basno, Nicolae, Dardac, Operatiuni Bancare, Instrumente si Tehnici
de Plata, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti, 1999.
5. Constantin, Mecu, Constantin, Enache, Economie Politica, Editura
Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2004.
6. Coman, Florin, Activitatea Bancara-Profit si Performante, Editura Lumina
Lex, 2000.
7. Danila, Nicolae, Managementul Bancar, Editura Economica, Bucuresti,
2002.
8. Dardac, Nicolae, Operatiuni Bancare, Editura Didactică si Pedagogică,
Bucuresti, 1999.
9. Diaconescu, Mariana, Bancile, Sisteme de Plati, Riscuri, Editura
Economică, Bucuresti, 2000.
10. Gheorghe, Manolescu, Diaconescu, Adriana, Management Bancar, Editura
Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2001.

98
11. Gheorghe, Manolescu, Banci si Credit, Editura Fundatiei România de
Mâine, Bucuresti, 2006.
12. Gheorghe, Manolescu, Moneda si Politicile Monetare, Editura Fundatiei
România de Mâine, Bucuresti, 2006.
13. Gheorghe, Manolescu, Moneda si Managementul Bancar, Editura
Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2002.
14. Hoanta, Nicolae, Bani, Banci, Editura Economică, Bucuresti, 2001.
15. Ilie, Mihai, Tehnica si Managementul Operatiunilor Bancare, Editura
Expert, Bucuresti, 2003.
16. Ilie, Mihai, Operatiuni de Incasari si Plati- Instrumente, Modalitati,Tehnici,
Editura Fundatiei România de Mâine, Bucuresti, 2004.
17. Ilie Mihai, Management Financiar Bancar, Editura Fundatiei România de
Mâine, Bucuresti, 2005.
18. Ion, Stroescu, Contabilitate Bancara, Editura Fundatiei România de Mâine,
Bucuresti, 2005.
19. Ionescu, Lucian, Bancile si Operatiunile Bancare, Editura Economică,
Bucuresti, 2005.
20. Ionescu, Lucian, Creditarea Agentilor Economici-Principii, Metode,
Tehnici, Institutul bancar Român, Bucuresti, 2003.
21. Mihai, Stoica, Management Bancar, Editura Economicá, Bucuresti, 2000.
22. Mircea, Boulescu, Management Financiar Contabil, Editura Fundatiei
România de Mâine, Bucuresti, 2002.
23. Nitu, Ion, Managementul Riscului Bancar , Editura Expert, Bucuresti,
2000.
24. Nicolae, Danila, Aurel, Octavian, Berea, Managementul Bancar-
Fundamente si Orientari,Editura Economică, Bucuresti, 2000.
25. Nicolae, Danila, Lucian, Claudiu, Anghel, Marius, Ioan, Danila,
Managementul Lichiditatii Bancare, Editura Economică, Bucuresti, 2002
26. Stoica, Victor, Deaconu, Petre, Bani si Credit, Editura Economică,
Bucuresti 2003..
27. ***Legea nr. 58, Legea bancară (Monitorul Oficial nr. 121/1998).
28. ***Legea nr.443/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.58/1998
privind activitatea bancară.

99
29. ***Legea nr. 312/ 28 iunie 2004 privind statutul Băncii Naţionale a
României (M.O.30 iunie 2004).
30. ***Legea nr. 485/2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr.58/1998.

31. ***Legea nr. 83/1994 pentru aprobarea unor ordonanţe ale Guvernului,
emise în baza Legii nr.58/1993 privind abilitatea Guvernului de a emite
ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantării unor credite externe,
precum şi a contractării unor împrumuturi de stat.
32. ***BNR, Norma nr.10/2002 privind instrumentele financiare derivate.

33. ***BNR, Norma nr.9/2002 privind reflectarea în contabilitatea băncilor a


operaţiunilor cu instrumente financiare derivate şi întocmirea situaţiilor
financiar-contabile aferente.
34. ***Norma BNR nr. 10/27.07.2005 privind limitarea riscului de credit al
băncilor (Monitorul Oficial nr.683/28.07.2005)
35. ***Norme Metodologice de creditare a activităţii de investiţii a agenţilor
economici-Directia de credite SC BancPost S.A.
36. ***Normele nr. 8/1999 ale BNR- privind limitarea riscurilor de credit ale
băncilor (M.O. nr. 245/1.06.1999).
37. ***Tribuna Economică, Colecţia Bănci, Burse, 2000-2005.
38. ***BNR, Regulamentul nr. 1/23.02.2001 privind organizarea si
functionarea la B.N.R. a Centralei Incidentelor de Plati (M.O. nr.
120/09.03.2001).
39. ***BNR, Regulamentul nr. 4/2004 privind organizarea si functionarea
Centralei Riscurilor Bancare (M.O. 739/16.08.2004).
40. ***BNR, Regulamentul nr.5/2002 privind clasificarea creditelor şi
constituirea provizioanelor specifice de risc.
41. ***BNR, Regulamentul nr.7/2002 privind modificarea şi completarea
Regulamentului nr.5/2002 privind clasificarea creditelor şi constituirea
provizioanelor specifice de risc şi Normelor metodologice nr. 12/2002
pentru aplicarea acestora.
42. ***Regulamentul B.N.R. nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime
obligatorii.

100
101