Data:

Profesor: Someşan Mariana

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Ibăneşti - Pădure
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Clasa: a V-a
Unitatea de învăţare: Pe strada mea
Subiectul lecţiei: Articolul
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe gramaticale

VALORI ŞI ATITUDINI:

• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului

limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră
pozitivă, responsabilă din punct de vedere social
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural

COMPETENTE GENERALE:

1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi

producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

COMPETENTE SPECIFICE:

1.4. Realizarea unei interacţiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple de
ascultareactivă și manifestând un comportament comunicativ politicos faţă de interlocutor(i);
2.3 Formularea unui răspuns personal şi/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte de
diferite tipuri, pe teme familiar;
4.1. Utilizarea achiziţiilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii române standard pentru
înţelegerea şi exprimarea corectă a intenţiilor communicative;
4.3. Monitorizarea propriei pronunţii şi scrieri şi a pronunţiei şi scrierii celorlalţi, valorificând
achiziţiile fonetice de bază;
4.4. Respectarea normelor ortografice şi ortoepice în utilizarea structurilor fonetice, lexicale şi
sintactico-morfologice în interacţiunea verbal;
4.5. Utilizarea competenţei lingvistice în corelaţie cu gândirea logică/analogică, în procesul de
învăţare pe tot parcursul vieţii.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

a). Cognitive:
- să recunoască substantivele articulate cu articol hotărât sau nehotărât;
- să indice poziţia ocupată de articolul hotărât, respectiv nehotărât, în raport cu substantivul;
- să indentifice formele corect articulate dintr-o serie de substantive;
- să identifice articolele hotărâte şi nehotărâte;
- să transforme la plural anumite substantive articulate cu articol hotărât şi nehotărât;
- să articuleze cu articol hotărât şi nehotărât substantivele;
- să completeze un text cu articole potrivite.
b) Afective:
- să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;
- să participe cu interes la activitate;

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat metode, precum: conversaţia
euristică,observaţia, învăţarea prin decoperire, problematizarea, explicaţia, jocul didactic,
organizatorul grafic, rebus.
b) Mijloace de învăţământ: auxiliar, caietele elevilor, tabla, fişe de lucru, flipchart
c) Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală, pe echipe
d)Forme de evaluare: observarea sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă;

Resurse:
A. Bibliografice:
A.1. oficiale:
 Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, Clasele a
V-a – a VIII-a, București, 2017 ;
 Manual pentru clasa a V-a, autori: Florentina Sâmihâian, Sofia Dobra, Monica
Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Editura Art Educaţional, Bucureşti, 2017
A.2. metodico – didactice:
 Corneliu Crăciun, Metodica predării limbii si literaturii în gimnaziu şi liceu,
Editura Emia,2004;
 Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid
teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura POLIROM, 1999;
 Ghidul profesorului pentru clas a V-a, autori: Florentina Sâmihâian, Sofia Dobra,
Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Editura Art Educaţional, Bucureşti, 2017
A.3. ştiinţifice:
 *** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura
Academiei, 1998
 Gabriela Pană Dindelegean, Gramatica limbii române pentru gimnaziu, Editura
Univers Enciclopedic Gold, 2019
B. Temporale: 50 minute
C. Umane: colectivul clasei a V-a (23 de elevi), clasă de nivel mediu
D. Psihologice: capacitatatile receptive ale elevilor; cunoştinţele lor anterioare.
 Metode /
Etapele Unitatăţi de conţinut Activitatea elevilor Forme de Evaluare
Lecţiei Activitatea profesorului organizare
Moment - organizarea condiţiilor necesare Observare
organizatori desfăşurării eficiente Elevii îşi pregătesc rechizitele sistemati-
c a demersului didactic; că
(3 min.) Se face prezenţa elevilor.
Elevii sunt arajaţi pe grupe. Fiecare
grupă primeşte câte un plic cu fişele
de lucru.
Evocarea Se verifică tema de casă prin Elevii au avut de rezolvat conversaţia analiza
(10 min.) sondare, făcându-se aprecieri asupra exerciţiile 4, 5, 6 de la pagina explicaţia răspunsu-
modului în care a fost realizată. 101. activitate rilor
Elevii au avut ca temă exerciţiile Câte un elev indică modul de frontală
Profesorul actualizează cunoştinţele rezolvare a exerciţiilor.
elevilor despre substantiv punând Substantivul este partea de
întrebări: vorbire care denumește ființe, Observare
Ce este substantivul? lucruri, fenomene ale naturii, sistemati-
însușiri, acțiuni, stări sufletești, că
considerate în sens larg obiecte.
De câte feluri sunt substantivele?
Substantivele sunt: comune, când
denumesc o clasă de obiecte de
același fel (ex.:casă, masă etc);
Care sunt categoriile gramaticale ale şi proprii, când denumesc
substantivului? individualități cum ar fi: nume de
Se scrie pe tablă următoarea persoane, de țări, de localități, de
propoziţie:Copii colindă frumos. ape, de sărbători etc.(ex.: Ion,
Sunt solicitaţi elevii să identifice Ana, România,Crăciun) activitate analiza
greşeala din enunţ. Genul şi numărul frontală răspunsu-
Elevii indică lipsa vocale „i”şi îţi rilor
Li se explică elevilor că „-i”este un notează momentul ortografic pe activitate
element care însoţeşte substantivul caiete. individuală
când obiectul este mai cunoscut.
Se propune elevilor să compleze un Elevii ascultă cu atenţie, apoi
rebus pentru a descoperi denumirea completează rebusul .
Moment unui element care însoţeşte, în mod conversaţia
ortografic obişnuit, un substantiv. activitate Observare
Se enunţă şi se scrie pe tablă titlul frontală sistemati-
lecţiei: că
ARTICOLUL
Se enunţă obiectivele lecţiei.
Se explică elevilor algoritmul de Elevii îşi notează titlul şi ascultă conversaţia
lucru, pentru o mai bună eficienţă şi cu atenţie. activitate
desfăşurare a lecţiei. frontală
Realizarea Echipa I se gândeşte la o propoziţie
sensului în care să folosească cuvântul carte; conversaţia analiza
(20 de min.) echipa II să folosească o carte, Ex. 1. Penarul e pe carte. răspunsu-
echipa III cuvântul cartea ,echipa IV 2. Am citi o carte de poveşti rilor
nişte cărţi şi echipa V unei cărţi. nemuritoare. Problemati-
Se trec propoziţiile cele mai reuşite 3. Am lăsat cartea pe bancă. zarea
pe tablă şi în caiete; 4. Voi împrumuta nişte cărţi activitate analiza
de la bibliotecă. pe echipe răspunsu-
- Sarcină de lucru: Comentaţi 5. Coperta unei cărţi s-a rupt. rilor
schimbările de sens şi forma produse Elevii o observă că în cazul celui
prin articulare. de-al doilea exemplu obiectul conversaţia
După ce se stabilesc caracteristicile pare cunoscut vorbitorilor, iar în observaţia aprecieri
articolului, se prezină informaţiile: exemplele 3, 4, şi 5 e mai puţin expunerea verbale
Articolul este un element care cunoscut. activitate
însoţeşte întotdeauna un substantiv. frontală
Articolul arată în ce măsură obiectul Elevii ascultă explicaţiile şi îşi
denumit le este cunoscut notează informaţiile în caiet.
vorbitorilor. Acesta se analizează activitate
întotdeauna împreună cu frontală
substantivul.
Substantivele pot fi:
 articulate, atunci când
obiectul le este cunoscut
vorbitorilor (semaforul, un Observare
semafor); activitate sistemati-
 nearticulate, atunci când nu frontală că
se oferă nicio informaţie cu
privire la cunoaşterea
obiectului (semafor).
În dicţionare, substantivele care sunt Elevii rezolvă sarcinile prin exerciţiu
cuvinte-titlu apar nearticulate. munca în grup.
Se solicită elevii să rezolve Câte un elev din fiecare grupă descoperi-
exerciţiile din Fişa de lucru nr. 1, citeşte un enunţ şi specifică rea
Anexa2 substantivele articulate, indicând
Informaţiile sunt sintetizate şi se poziţia articolului: activitate în
notează pe tablă: Când substantivele sunt bine echipe şi
Articolul hotărât arată că obiectul cunoscute de vorbitor, articolul frontală
denumit de substantiv este cunoscut este legat în spatele
atât de vorbitor, cât şi de ascultător. substantivului, iar când este mai
La masculin şi la neutru, numărul puţin cunoscut se află înaintea expunerea
singular, se leagă de substantiv prin acestuia
sunetul de legătură -u-, care nu conversaţia Observare
trebuie luat nici cu substantivul, nici Elevii iau notiţe sistemati-
cu articolul (de exemplu, băiatul). că
Formele articolului hotărât sunt: activitate
masculin feminin neutru frontală
sg -l, -le, -a, -lui -a, -i -l, -le,-lui observaţia
pl -i, -lor -le, -lor -le, lor explicaţia
 Articolul nehotărât arată că observaţia
obiectul denumit de substantiv este explicaţia
mai puţin cunoscut vorbitorului şi exerciţiu Observare
ascultătorului. Acest articol se aşază activitate sistemati-
înaintea substantivului, fiind un frontală că
cuvânt scris separat.
Formele articolului nehotărât sunt:
masculin feminin neutru
sg un, unui o, unei un, unui
pl nişte, unor nişte, unor nişte, unor
Li se cere elevilor să rezolve
exerciţiile de pe fişa de lucru nr. 2, Elevii rezolvă cerinţele, apoi
Anexa 2. prezintă colegilor rezultatele
Profesorul explică ortografia obţinute.
cuvintelor copil şi poezie, aflate la
Moment forma de plural, articulate hotărât.
ortografic Se solicită elevilor să rezolve
exerciţiul de pe fişa de lucru nr. 3,
Anexa 2
Reflecţia Se anunţă un concurs:
(12 min.) Elevii trebuie să lucreze în echipă jocul aprecieri
pentru a rezolva într-un timp dat Elevii rezolvă exerciţiile didactic verbale
exercţiile primite. primite.Pentru primul indică Activitate aprecieri
forma accentuată a substantivelor, pe echipe verbale
Profesorul verifică rezolvarea ţinând cont de de genul şi conversaţia
corectă a exerciţiilor. numărul lor; pentru a rezolva cel
Voi aprecia elevii privind activitatea de-al doilea exerciţiu, elevii conversaţia
didactică; clasifică substantivele date în Observare
articulate şi nearticulate. activitate sistemati-
frontală că
Grupa câţtigătoare va primi
stikere. descoperire
a
Se identifică substantivele,
Feed-back-ul are loc pe tot parcursul precizându-se în ce măsură ele aprecieri
demersului didactic prin aprecieri sunt cunoscute emiţătorului, verbale
verbale, cât şi prin identificarea respectiv receptorului:
substantivelor articulate şi Totu-i alb în jur cât vezi
nearticulate dintr-un text. Noi podoabe pomii-ncarcă
Li se cere să sublinieze cu pixul Şi vibrează sub zăpezi Observare
substantivele nearticulate şi cu o Satele-adormite parcă. sistemati-
culoare pe cele articulate. Doamna Iarna-n goană trece că
În caleşti de vijelii -
Se turtesc de geamul rece
Nasuri cârne şi hazlii.(...)
(Nicolae Labiș, Iarna
Elevii care s-au remarcat primesc notare
plusuri sau note.
Extensia Elevii sunt îndrumaţi să realizeze Articolul indică măsura în care Conversaţi
(5 min.) sinteza lecţiei într-un enunţ. obiectul denumit de un substantiv a aprecieri
Se verifică măsura în care este cunoscut de vorbitor. activitate verbale
obiectivele propuse au fost atinse. fronatală
Elevii vor primi ca temă pentru Elevii răspund la întrebările Conversaţi Observare
acasă exerciţiile 3, 4 şi 7 de la profesorului din lecţia predată, a sistemati-
pagina 103. apoi îşi notează tema pentru casă. că
Temă de portofoliu: Realizează o activitate
poezie cu titlul „Iarna” în care să fronatală
foloseşti cât mai multe substantive
articulate. Realizează un desen în
care să îţi imaginezi cum ar arăta
articolul hotărât şi articolul
nehotărât.
ANEXA 1

REBUS
Rezolvând corect rebusul, pe verticala AB veţi descoperi denumirea unui element care
însoţeşte întotdeauna un substantiv.
A
1                          
      2                    
          3                
          4                
          5                
        6                  
  7                        
            B      

1. Parte de vorbire care denumeşte fiinţe,

lucruri, fenomene ale naturii.

2. Descrisă de Ana Blandiana în poezia

învăţată.
3. Instrument în care sufla Ionel.

4. Anotimpul alb şi vesel

5. Sunet care nu poate forma singur o silabă

şi care se pronunţă cu ajutorul vocale „î”

6. Sunet care formează singur o silabă

7. Personajul principal al operei “Vizită” de

I. L. Caragiale
 FIŞA DE LUCRU nr.1

1. Subliniază articolele substantivelor de mai jos şi menţionează într-un enunţ unde sunt
așezate articolele faţă de substantiv, pentru a arăta că obiectele sunt cunoscute
vorbitorilor.

a) Copilul şi pisica se joacă.

..............................................................................................................................................
....
2. . Subliniază articolele substantivelor de mai jos şi menţionează într-un enunţ unde sunt așezate
articolele faţă de substantiv, pentru a arăta că obiectele sunt mai puţin cunoscute vorbitorilor.

a. Văd un copil şi o pisică în curte.

..............................................................................................................................................
....

FIŞA DE LUCRU nr.2

1. Găseşte intrusul din fiecare serie dată, apoi motivează oral de ce ai considerat acele cuvinte
intruse.
a. cămin, etaj, felinarul, lumină, trotuar; .......................................
b. autobuzul, bordura, garajul, maşina, metrou; .......................................
c. o masă, un motan, o noutate, raftul, un scaun; .......................................
d. nişte prieteni, unui coleg, unei păsări, pietrele, un copil; .......................................

FIŞA DE LUCRU nr.3

Lucraţi individual şi corectaţi enunţurile tăind forma greşită. Folosiţi un creion!

a) El nu şi-a mai văzut demult fiii / fii.

b) Nu ştiu un unde ai pus copile/ copiile.
 c) Am devenit membrii /membri ai acestui grup de state europene.
d) În acest weekend, peste 100 de şoferii /şoferi au rămas fără permis.
e) La Brăila, muncitorii/ muncitoriii s-au chinuit două ore să fixeze bradul de

Crăciun.

FIŞA DE LUCRU nr.4

1. Completează textul dat cu articolele nehotărâte potrivite, apoi citaşte-le colegilor, indicând
articole adăugate.

Am observat ........... băieți care luaseră ........... lopeți și făceau .......... pârtie lată pe
trotuar. I-am ajutat și ......... vecini m-au lăudat.

FIŞA DE LUCRU nr.5

5. Subliniază cu o linie substantivele articulate cu articolele hotărâte şi cu două linii pe cele

articulate cu articole nehotărâte, apoi spune-le colegilor ce substantive articulate hotărât şi
nehotărât ai găsit
.
a. O ramură tânără a unui copac acoperea geamul camerei mele.
b. Farfuriile din serviciul bunicii au un desen cu nişte trandafiri roz.
c. Vecinul meu şi-a cumpărat o maşină albastră.
d. Spectatorii le-au oferit flori unor cântăreţe şi unor actori.

FIŞA DE LUCRU nr.6

1. Clasifică substantivele de mai jos conform tabelului:

strada, un semafor, stâlp, lui Ion, nişte stâlpi, stradă, pârtiile, semafor, unui stâlp:

Substantive nearticulate Substantive articulate hotărât Substantive articulate nehotărât

................................................... ................................................. ... .................................................. ...
.................................................. ................................................ .... ............................................... ......
................................................. .............................................. ............................................

Articulaţi cu articol nehotărât substantivele următoare, fiind atenţi la gen şi număr

Soare ..................... Dealuri .....................

Brad .....................
Apă ..................... Drumeţ .....................
Globuri .....................
Excursii ..................... Daruri .....................
Zăpadă .....................

2. Grupează substantivele articulate şi nearticulate de mai jos conform desenului.

 alunecuş,  bocancul  bulgărele  căciulă  fular  frigul
 ger  iarnă  mănuşa  sanie  viforniţă  zăpadă

Articolul
- este un element care însoţeşte întotdeauna un substantiv şi arată în ce măsură obiectul denumit
le este cunoscut vorbitorilor.
- reprezintă categoria gramaticală a determinării.
- se analizează întotdeauna împreună cu substantivul.
Substantivele pot fi:
 articulate, atunci când obiectul le este cunoscut vorbitorilor (semaforul, un semafor);
 nearticulate, atunci când nu se oferă nicio informaţie cu privire la cunoaşterea obiectului
(semafor).

Articolul hotărât
- arată că obiectul denumit de substantiv este cunoscut atât de vorbitor, cât şi de ascultător;
- se adaugă direct la sfârşitul substantivului, formând cu acesta o singură unitate sonoră şi grafică
(un singur cuvânt);
 - la masculin şi la neutru, numărul singular, se leagă de substantiv prin sunetul de legătură -u-,
care este o vocală de legătură;
- are forme diferite, în funcţie de gen şi de număr.

Formele articolului hotărât

masculin feminin neutru
singular -l, -le, -a, -lui -a, -i -i, -lui
plural -i, -lor -le, -lor -le, -lor
Articolul nehotărât
- arată că obiectul denumit de substantiv este mai puţin cunoscut vorbitorului şi ascultătorului.
- se aşază înaintea substantivului, fiind un cuvânt scris separat
• Excepţie
- articolul hotărât lui apărea ca un cuvânt separat de substantiv înaintea substantivelor proprii de
genul masculin.
Exemplu: Îi ofer lui Adrian cadoul.
- numele feminine terminate în altă vocală decât a sau în consoană primesc articolul lui în faţa
substantivului.
Exemplu: I-am dat lui Carmen florile.

Formele articolului hotărât

masculin feminin neutru
singular un, unui o, unei un, unui
plural nişte, unor nişte, unor nişte, unor
Moment ortografic:
Atenţie!!! Substantivele masculine în „-iu” au pluralul accentuat hotîrât terminat în „-iii”
Ex.: vizitiu- sg., neart., vizitii - pl. neart., vizitiii– pl., art. hot.
Substantivele feminine terminate în „-ie” au pluralul accentuat hotîrât terminat în „-
iile”
Ex.: câmpie- sg., neart., câmpii - pl. neart., câmpiile– pl., art. hot.