Poezia in perioada postbelica:

Neomodernismul:

Nichita Stanescu
Leoaica tanata, iubirea

Poezia "Leoaica tanara, iubirea" face parte din volumui "O viziune a sentimentelor" din 1964,
in care Nichita Stanescu (1933 19!3, prin cuvantul poetic esential, vizualizeaza iu#irea ca
sentiment, ca stare e$tatica a eului poetic, reflectand lirismul su#iectiv%
&ste considerata o capodopera a liricii erotice romanesti, individualizanduse prin transparenta
ima'inilor si proiectia cosmica, prin ori'inalitatea metaforelor si simetria compozitiei%
"eoaica tanara, iu#irea
mia sarit in fata%
)a pandisen incordare
mai demult%
*oltii al#i mi ia infipt in fata,
ma muscat, leoaica, azi de fata%

Si deodatan +urul meu, natura

se facu un cere, deadura,
cand mai lar', cand mai aproape,
ca o stran'ere de ape%
Si privirean sus tasni,
curcu#eu taiat in doua,
si auzul ontalni
tocmai lan'a ciocarlii%

)iam dus mana la spranceana,

la tampla si la #ar#ie,
dar mana nu le mai stie%
si alunecan nestire
 peun desert in stralucire
 peste care trecealene
o leoaica aramie
cu miscarile viclene,
incao vreme,
sincao vreme%%%"

  efini te- Conceptul de arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun
efinite-
viziunea despre lume si viata a unui autor, despre menirea lui in univers si despre misiunea
artei sale, intr-un limbaj literar care-l particularizeaza%
Tema o constituie consecintele pe care iu#irea, navalind ca un animal de prada in spatiul
sensi#ilitatii poetice, le are asupra raportului eului poetic cu lumea e$terioara si cu sinele totodata%
Poezia "eoaica tanara, iu#irea" este o confesiune lirica a lui Nichita Stanescu, o arta poetica
 erotica, in care eul liric este puternic marcat de intensitatea si forta celui mai uman sentiment,
iu#irea%
Titlul este e$primat printro metafora in care transparenta ima'inii su'ereaza e$tazul poetic la
aparitia neasteptata a iu#irii, vazute su# forma unui animal de prada a'resiv, "leoaica tanara",
e$plicitata chiar de poet prin apozitia "iu#irea"%
Structura, compozitie, limbaj poetic
Poezia este structurata chiar de catre Nichita in trei secvente lirice, corespunzatoare celor trei
strofe%
Prima stroa  e$prima vizualizarea sentimentului de iu#ire, su# forma unei tinere leoaice
a'resive, care ii sare "in fata" eului liric, avand efecte devoratoare asupra identitatii sinelui,
infi'andusi "coltii al#i .%%%/ in fata" si muscandul "de fata"% Pronumele la persoana 0, "mi", "ma",
"mi", "m", potenteaza confesiunea eului poetic in sensul ca el era constient de eventualitatea ivirii
sentimentului de dra'oste, carel "pandisen incordare mai demult", dar nu se astepta ca acesta sa
fie atat de puternic, sa ai#a atata forta devastatoare "mia sarit in fata", "mi ia infipt in fata", "ma
muscat .%%%/defata"%
Stroa a doua accentueaza
accentueaza efectul psiholo'ic
psiholo'ic al acestei neasteptate
neasteptate intalniri cu un sentiment
nou, necunoscut  iu#irea, care de'a+a asupra sensi#ilitatii eului poetic o ener'ie omnipotenta,
e$tinsa asupra intre'ului univers- "Si deodatan +urul meu, natura"% 2orta a'resiva si fascinanta a
iu#irii reordoneaza lumea dupa le'ile ei proprii, intrun +oc al cercurilor concentrice, ca sim#ol al
 perfectiunii- "se facu un cerc dea dura, cand mai lar' cand mai aproape, ca o stran'ere de ape"%
&ul liric se simte in acest nou univers un adevarat "centrum mundi", un nucleu e$istential, care
 poate reor'aniza totul in +urul sau, dupa alte perceptii, cu o forta impresionanta%
impresionanta%
Privirea, ca si auzul, pot fi sim#oluri
sim#oluri al perspectivei sinelui, se inalta "tocmai lan'a
lan'a ciocarlii",
su'erand faptul ca aparitia iu#irii este o manifestare superioara a #ucuriei supreme, a fericirii, care
este perceputa cu toate simturile, mai ales ca se spune ca ciocarlia este pasarea care z#oara cel mai
sus si are un viers cu totul aparte% &ul liric este e$taziat de noul sentiment neasteptat, carel
copleseste, "Si privirean sus tasni, curcu#eu taiat in doua", curcu#eul, ca sim#ol al unei fericiri
nesperate, poate semnifica un fenomen rar si fascinant, ca si iu#irea, sau poate fi un adevarat arc
de triumf, de iz#anda cereasca, reflectat in sufletul prea plin al eului poetic%
Stroa a treia revine la momentul initial, "leoaica aramie cu miscarile viclene" fiind metafora
iu#irii a'resive, insinuante, devoratoare pentru eul liric% Sinele poetic isi pierde concretetea si
contururile su# puterea devastatoare a iu#irii, simturile se estompeaza- ")iam dus mana la
spranceana, la tampla si la #ar#ie, dar mana nu le mai stie", poetul nu se mai recunoaste,
simtinduse confuz si #ulversat de "atacul" surprinzator al unui sentiment e$trem de puternic% &ul
liric identifica sentimentul, nu mai este o "leoaica tanara" oarecare, ci "aramie", stie ca iu#irea este
 perfida, are "miscarile viclene", dar fericirea traita acum vine dupa o perioada terna a vietii, "un
desert", care capata #rusc "stralucire"% 0u#irea, ca forma a spiritului, invin'e timpul, dand ener'ie
si profunzime vietii "inco vreme,sincao vreme%%%"% Sau poate, temator, eul liric este nesi'ur, nu
 poate sti cat timp iu#irea il va ferici%
Poezia este o romanta
romanta canta#ila a iu#irii, sentiment materializat,
materializat, vizualizat de Nichita
Nichita Stanescu,
stare sufleteasca ce capata puteri demiur'ice asupra sensi#ilitatii eului poetic, inaltandul in
centrul lumii care, la randul ei, se reordoneaza su# forta miraculoasa a celui mai umanu man sentiment%
0ma'inile poetice se individualizeaza prin transparenta, dinamism si su'estie semnificativa pentru
"o#iectul" iu#ire, intrea'a poezie concentranduse intro unica metafora%
 erotica, in care eul liric este puternic marcat de intensitatea si forta celui mai uman sentiment,
iu#irea%
Titlul este e$primat printro metafora in care transparenta ima'inii su'ereaza e$tazul poetic la
aparitia neasteptata a iu#irii, vazute su# forma unui animal de prada a'resiv, "leoaica tanara",
e$plicitata chiar de poet prin apozitia "iu#irea"%
Structura, compozitie, limbaj poetic
Poezia este structurata chiar de catre Nichita in trei secvente lirice, corespunzatoare celor trei
strofe%
Prima stroa  e$prima vizualizarea sentimentului de iu#ire, su# forma unei tinere leoaice
a'resive, care ii sare "in fata" eului liric, avand efecte devoratoare asupra identitatii sinelui,
infi'andusi "coltii al#i .%%%/ in fata" si muscandul "de fata"% Pronumele la persoana 0, "mi", "ma",
"mi", "m", potenteaza confesiunea eului poetic in sensul ca el era constient de eventualitatea ivirii
sentimentului de dra'oste, carel "pandisen incordare mai demult", dar nu se astepta ca acesta sa
fie atat de puternic, sa ai#a atata forta devastatoare "mia sarit in fata", "mi ia infipt in fata", "ma
muscat .%%%/defata"%
Stroa a doua accentueaza
accentueaza efectul psiholo'ic
psiholo'ic al acestei neasteptate
neasteptate intalniri cu un sentiment
nou, necunoscut  iu#irea, care de'a+a asupra sensi#ilitatii eului poetic o ener'ie omnipotenta,
e$tinsa asupra intre'ului univers- "Si deodatan +urul meu, natura"% 2orta a'resiva si fascinanta a
iu#irii reordoneaza lumea dupa le'ile ei proprii, intrun +oc al cercurilor concentrice, ca sim#ol al
 perfectiunii- "se facu un cerc dea dura, cand mai lar' cand mai aproape, ca o stran'ere de ape"%
&ul liric se simte in acest nou univers un adevarat "centrum mundi", un nucleu e$istential, care
 poate reor'aniza totul in +urul sau, dupa alte perceptii, cu o forta impresionanta%
impresionanta%
Privirea, ca si auzul, pot fi sim#oluri
sim#oluri al perspectivei sinelui, se inalta "tocmai lan'a
lan'a ciocarlii",
su'erand faptul ca aparitia iu#irii este o manifestare superioara a #ucuriei supreme, a fericirii, care
este perceputa cu toate simturile, mai ales ca se spune ca ciocarlia este pasarea care z#oara cel mai
sus si are un viers cu totul aparte% &ul liric este e$taziat de noul sentiment neasteptat, carel
copleseste, "Si privirean sus tasni, curcu#eu taiat in doua", curcu#eul, ca sim#ol al unei fericiri
nesperate, poate semnifica un fenomen rar si fascinant, ca si iu#irea, sau poate fi un adevarat arc
de triumf, de iz#anda cereasca, reflectat in sufletul prea plin al eului poetic%
Stroa a treia revine la momentul initial, "leoaica aramie cu miscarile viclene" fiind metafora
iu#irii a'resive, insinuante, devoratoare pentru eul liric% Sinele poetic isi pierde concretetea si
contururile su# puterea devastatoare a iu#irii, simturile se estompeaza- ")iam dus mana la
spranceana, la tampla si la #ar#ie, dar mana nu le mai stie", poetul nu se mai recunoaste,
simtinduse confuz si #ulversat de "atacul" surprinzator al unui sentiment e$trem de puternic% &ul
liric identifica sentimentul, nu mai este o "leoaica tanara" oarecare, ci "aramie", stie ca iu#irea este
 perfida, are "miscarile viclene", dar fericirea traita acum vine dupa o perioada terna a vietii, "un
desert", care capata #rusc "stralucire"% 0u#irea, ca forma a spiritului, invin'e timpul, dand ener'ie
si profunzime vietii "inco vreme,sincao vreme%%%"% Sau poate, temator, eul liric este nesi'ur, nu
 poate sti cat timp iu#irea il va ferici%
Poezia este o romanta
romanta canta#ila a iu#irii, sentiment materializat,
materializat, vizualizat de Nichita
Nichita Stanescu,
stare sufleteasca ce capata puteri demiur'ice asupra sensi#ilitatii eului poetic, inaltandul in
centrul lumii care, la randul ei, se reordoneaza su# forta miraculoasa a celui mai umanu man sentiment%
0ma'inile poetice se individualizeaza prin transparenta, dinamism si su'estie semnificativa pentru
"o#iectul" iu#ire, intrea'a poezie concentranduse intro unica metafora%
!arin Sorescu
cherul

0nclus
0nclus in volumu
volumull usiti
usiti (195
(195,, &cheru
&cherull este
este un poemp
poempara
ara#ol
#olaa despre
despre conven
conventio
tionali
nalizar
zarea
ea
universului trait sau despre ri'ida autenticitate" a realului%

0ntrun lim#a+ voit demonstrativ, discursul poetic porneste de la un loc comun al 'andirii (echerul
este instrument folosit in matematica, pe care il rastoarna prin formularea unui parado$ menit sa
deconventionalizeze perceptia noastra asupra lucrurilor din ordinea cotidiana si sa introduca
sim#olul-

&cherul, folosit si in matematica,

evine tot mai mult
7n instrument literar"%
8ceasta ideesurpriza este premisa demonstratiei poetice-
intuitia" metaforica, nevalorificata inca metaforic (v% &u'en Ne'rie0% oti cunoastem utilizarea
echerului in matematica, dar asidua recur'ere la el ca sim#olic instrument literar, punand pe un
 plan secund intaia intre#uintare, este un fapt cel putin contrariant pentru lo'ica o#isnuita, pe care
 poetul sil propune ca demonstratie-

*u el poti citi cu succes

O multime de opere%
il asezi frumos
Pe prima pa'ina,
Si nu citesti decat ce scapa
in afara liniilor lui
e lemn"%
0ntuim in sensul termenilor apreciativi din sinta'mele ver#ale (poti citi cu succes" si il asezi
frumos" ironia eului poetic care dramatizeaza relatia cu cititorul, antrenandul pe un traseu al
demonstratiei, in care asteptarii contrariate ii succede surpriza si, o data cu ea, satisfactia lucida a
descoperirii%
Poemul continua in acelasi lim#a+ demonstrativ si ton colocvial% *u aerul ca aduce in discutie idei
 #anale, mimand seriozitatea la limita fra'ila cu ironia, poetul se pre'ateste sa dezvaluie sensuri
'rave despre e$istenta%
2olosirea formelor pronominale si ver#ale de persoana a 0la sin'ular si inlocuirea lor, in ultimele
doua strofe, prin formele
formele de persoana
persoana a 0la plural, cu valoare 'enerica, dau discursului
discursului aspectul
unui monolo' adresat- presupusa prezenta a interlocutorului a#stract face din poezie o modalitate
de comunicare directa,
directa, de intrare
intrare in rezonanta cu cititorul%
cititorul% in aceasta meditatie
meditatie poetica, ideile nu
sunt pur si simplu e$primate ca intro confesiune, ci prezentate ca intro punere in scena,
demon
demonst stra
rati
tiva%
va% Putem
Putem 'hic
'hici,
i, in su#t
su#te$
e$t,
t, 'est
'estic
ica,
a, mimi
mimica,
ca, into
intonat
natia
ia auto
autorurulu
luii  uimi
uimito
torr
 prestidi'itator de idei% Structura dialo'ala a discursului tradeaza complicitatea cu cititorul, prin
care se creeaza un spatiu lar' de miscare pentru idee, pe platforma comuna a ironiei" (&u'en
 Ne'rie0%
recerea, in strofa a patra, de la re'istrul voit prozaic, colocvial, la re'istrul metaforicsim#olic
semnaleaza saltul de la sensul #anal la sensul e$istential 'rav% Procesul alunecarii in conotatiasoc
(ascunsa incepe sa devina percepti#il-

imputinate,
*uvintele se umfla
ca niste #roaste,
Su'and si sensul celor ascunse"%
0ntele'em ca echerul este sim#olul lecturii superficiale, simplificatoare, ce imputineaza su#stanta
vie a operei, pentru ca ii perverteste structura semantica de profunzime%
ia#olicul instrument uniformizeaza, deformeaza, dilata  inspre 'rotesc perceptia vizuala prin
contactul nemi+locit cu pa'ina scrisa% 0deea este comunicata fara solemnitate, cu de'a+are, dar din
 perspectiva unei tra'ice premonitii% &$primand viziunea halucinanta a autorului, comparatia
devine 'rotesca-

imputinate
*uvintele se umfla
*a niste #roaste" metafora (Su'and si sensul celor ascunse" si hiper#ola (O +umatate de ver#
e face sa urli
e actiunea tuturor romanelor
in viitorul deceniu" ascund o similara conotatie ironica%
0n strofele cinci si sase transpare semnificatia profunda a poemului% *u a+utorul para#olei se
revine aparent la lim#a+ul voit prozaic in fapt, intele'em acum, discursul are o structura du#la- un
inteles direct, propriu, si un inteles ascuns, fi'urat-

8poi echerul se poate e$tinde

Si in viata de toate zilele%
Sunetele, ima'inile, sufletele
Sunt e$a'erat de mari,
8scultati vor#ele cu echerul,
Priviti spectacolele cu echerul"%
Sim#olica aplicare a folosirii echerului in viata de toate zilele" semnifica o 'rava alterare,
falsificare a actelor e$istentiale primare (senzatii, reprezentari, sentiment& prin %dimensionarea"
lor ri'ida%

0ntroduse in masura procustiana a &cherului, actele primordiale ale vietii (comunicarea ver#ala,
iu#irea, somnul, visul, contemplarea lumii si a spectacolului artisti* vor fi traite fals%

0ntrea'a su#stanta vie va fi pierduta dincolo de imua#ila 'eometrie a formelor% 8ctele infaptuite de
om se vor inscrie in masuri perfecte, intotdeauna e'ale, dar vor fi 'oale de sens% :aduvita de
 perspectiva aventurii si a transcendentei, viata omului va fi plata 'eometrie%

Prezent in titlu, repetat in te$t ca atare sau reluat prin formele pronumelui personal ;el" cuvantul
echer" este laitmotiv si sim#olul central care structureaza discursul-
Nu va aventurati
intro dra'oste adevarata
2ara un echer la #utoniera%
Si de asemenea, seara inainte de culcare
Puneti la capul patului un echer
Pentru visele voastre de aur"%
Poemul tre#uie inteles ca o meditatie asupra pericolului
pericolului de schematizare
schematizare a actelor
actelor fundamenta
fundamentalele
ale vietii, atunci cand acestea sunt traite in tipare presta#ilite% 8cest avertisment implicit este
e$primat
e$primat insa ca un fals indemn, ironic%
ironic% *u atat mai intens va fi efectul
efectul smul'erii cititorului
cititorului din
relatiile standardizate cu lucrurile, cu cat poetul an'a+eaza un dialo' li#er, destins, cu acesta%
Parado$ul formulat in primele versuri poate fi e$plicat la sfarsitul poemului% &$ista o nefasta,
ne#anuita le'atura intre matematica si arta, intre matematica si viata% 0ncapa#il de o perceptie vie a
artei, incapa#il de asi trai viu viata, #locat in conformism, omul este pandit de prime+dia
transformarii e$istentei in conventie  artificiala lume de forme 'eometrice%

*omunicandune mesa+ul, poetul pastreaza, in contrast cu 'ravitatea temei, masca destinderii

umoristice  de'a+are si seninatate cu care mimeaza stereotipii ale lim#a+ului si inertii ale 'andirii%

Postmodernismul:
Poezia in perioada postbelica:

!ircea Cartarescu
#eor$ica a %&-a
%&-a

"taranul de cand cu electrificarea

intele'e cum stau lucrurile pe planeta
se indi'neaza in mi+locul po'oanelor sale
de situatia din cipru si li#an
 pandeste satelitii si le smul'e
aparatura electronics #a
 plozilor nu uitati #ateriile solare
sa nencalzim la chindie conserva de fasole
cu carnaciori produsi la fetesti
 #a dati in caini lumea e mica
 #a cu 'erovital se due ridurile can palma
hai datii zor cu porum#ul ca eu ma duc
 putin pe lumea cealalta adica a treia
si ultima fetii mei
dra'ii mei copchiii mei ce sai faci
asa e +ocul
arzalar focul"
!ircea Cartarescu 'n()*+ creeaza o poezie postmoderna, care se inscrie in conceptia
 e$primata de 7m#erto &co si anume ca trecutul "ne conditioneaza, ne apasa umerii, ne santa+eaza"
si de aceea acesta
ace sta tre#uie revizuit "cu ironie, cu candoare"% <eferinduse la propria poezie,
*artarescu marturisea- "*e simt, ce vad, ce 'andesc in impre+urarile o#isnuite ale vietii mele de de
om o#isnuit formeaza continutul poeziei, care devine preponderent ca importanta fata de forma"%
"#eor$ica a %&-a"
%&-a" face parte din volumul de de#ut "2aruri, vitrine foto'rafii" (19!5, titlu
 preluat de la :er'iliu,
:er'iliu, in care )ircea *artarescu ilustreaza maniera lirica postmodernista, adica
interesul artistului pentru cotidian%
Poezia nu este
este structurata pe strofe, nu are rima, tot te$tul este scris
scris cu litera mica, atat numele
 proprii, cat si inceputul propozitiilor a=i nu e$ista deloc semne de punctuatie%
Tema poeziei o constituie ima'inea societatii socialiste, ilustrata prin lim#a+ul standardizat,
sa#lonizat si prin mentalitatea epocii% &venimentele carel preocupau atunci pe taran erau diverse
si parado$ale, deoarece acesta nu era interesat de lucrul pe o'or, ci mai ales de noutitile culturale
sau ceie le'ate de civilizatie% 8stfel, inceputul poeziei se refera la electrificarea tarii, actiune cu
care comunistii sau laudat multa vreme si la care eul liric se refera cu ironie% aranul a putut astfel
sa ia cunostinta despre evenimente petrecute in alte tari, cum ar fi raz#oiul civil c ivil din *ipru si i#an
si chiar sa ia atitudine fata de aceasta situatie, sa comenteze si sa "se indi'neze" in mi+locul
o'orului sau% 0nteresat de satelitii artificiali care se lansau in +urul Pamantului si care
constituiau in anii >!5 o noutate, de noua aparatura electronica, taranul este implicat in mecanismul
civilizatiei industriale, stie ce sunt "#ateriile solare" si 'erovitalul, care face ridurile sa dispara- "#a
cu 'erovital se duc ridurile can palma"% raiul zilnic al taranului nu se ridica insa la nivelul
acestei civilizatii, ci ramane la stadiul de teorie, omul hraninduse "la chindie" cu fasole din
conserva si "cu carnaciori produsi la fetesti"%
7niversul taranesc
taranesc este ilustrat numai prin doua elemente e$primate prin e$presii populare
tipice- "dati in caini" si "datii zor cu porum#ul", care constituie un fel de ramas#un, o plecare "pe
lumea cealalta adica a treia Si ultima fetii mei"%
2inalul poeziei ilustreaza intertextualitatea, deoarece *artarescu preia un citat din poezia lui
udor 8r'hezi intitulata "ea vati ascuns%%%", care e$prima viziunea taraneasca despre moarte%
onul
onul lui *artarescu este ironic, el parodiind, prin tenta ostentativ populara a cuvintelor, sensul
conceptiei lui udor 8r'hezi- "dra'ii mei copchiii mei ce sai faci asa e +ocul arzalar focul"%
Limbajul poetic se caracterizeaza prin lipsa indicilor
indicilo r de persoana in primele sase versuri,
construind ima'inea unui taran fara nici o le'atura cu traditia si spiritualitatea acestuia% )arcarea
 persoanei 0 plural contureaza conditia taranului in societatea ce numai aparent are nivel inalt de
civilizatie, iar persoana a 00a plural impreuna cu imperativul ver#ului "dati" creeaza impresia ca
se munceste, su'eranduse chiar o responsa#ilitate pentru munca- "datii zor cu porum#ul"%
7ltimele versuri introduc persoana 0 sin'ular, eul liric fiind cuprins de o amara ironie fata de
sfarsitul vietii, parodiat ca un +oc preluat din alta parte%
Lexicul poeziei este alcatuit din cuvinte si e$presii curente, voca#ularul fiind prozaic, preluat
din cotidian%
)ircea *artarescu, afirmat si ca prozator si recunoscut
re cunoscut de 'eneratia lui ca sef al a l optzecistilor, este
considerat un "poet vizionar, facand din vizionarism un e$ercitiu si o profesiune" (*ornel
7n'ureanu%

Teatrul in perioada postbelica:

.rama:
!arin Sorescu
%ona

Tra$edia este o specie a 'enului dramatic care prezint? persona+e puternice, an'a+ate @n

lupt? cu un destin potrivnic sau cu propriile sentimente, conflictul soluAionBnduse cu @nfrBn'erea
sau moartea eroului%

Para#ola este o povestire ale'oric?

ale'oric? avBnd un cuprins reli'ios
reli'ios sau moral%

o Tr/s/turile teatrului modern -

renunAarea la re'ulile teatrului clasic 
o renu
renunAnAararea
ea la
la disti
distinc
ncAi
Aiile
ile @nt
@ntre
re spe
specii
cii 
o prefer
preferinAinAaa pentru
pentru teatr
teatrul
ulpar
para#o
a#ol?
l? Ci teatru
teatrull a#surdu
a#surdului
lui 
o @m#i
@m#inanarereaa comi
comicu
culu
luii Ci
Ci a tra'i
tra'icul
cului
ui 
o inserarea
inserarea liricul
liricului
ui @n te$t- metaforele
metaforelesim#o
sim#ol,l, numeroa
numeroase se ima'ini
ima'ini cu @nc?rc?tu
@nc?rc?tur?
r?
liric? 
o valo
valoririfi
fica
care
reaa mit
mitur
uril
ilor
or 
o pari
pariAi
Aiaa pers
person
ona+
a+ul
ului
uii
ide
deee 
o lips
lipsaa conf
onflict
lictul
ului
ui 
o @nc?lca
@nc?lcarea rea succesi
succesiuni
uniii tempo
temporal
ralee a even
evenime
imentel
ntelor
or %

0ona (196! este piesa de de#ut @n dramatur'ie al autorului, care va deveni ulterior prima parte a
trilo'iei Setea muntelui de sare, fiind urmat? de Paracliserul (191 Ci )atca (1969193% eatrul
eatrul
de avan'ard? pe care @l reprezint? )arin Sorescu prin e$presionismul pieselor sale Ci prin
elementele de teatru a#surd sincronizeaz? dramatur'ia romBneasc? celei europene% Piesa 0ona se
remarc? prin mai multe elemente de ori'inalitate, unii critici considerBnd chiar c? nu aparAine de
'enul dramatic ci de cel liric% Se re'?sesc @n aceast? pies? mai multe tr?s?turi ale
e$presionismului- centrarea pe pro#lema eului, eroul care caut? s? evadeze dintrun mediu ostil,
care se caut? pe sine deCi este plin de contradicAii Ci care doreCte s? instaureze un sistem propriu de
valori% e asemenea, se remarc? prezenAa ironiei, a 'rotescului Ci a tra'icului%

Piesa lui )arin Sorescu are la ori'ine, aCa cum se o#serv? Ci din titlu, mitul #i#lic despre
 profetul 0ona care este @ns?rcinat s? propov?duiasc? cuvBntul omnului @n cetatea Ninive, c?ci
f?r?dele'ile oamenilor a+unseser? pBn? la cer%ce r% :rea
:rea @ns? s? se ascund? Ci, cu a+utorul unei cor?#ii
fu'e, dar este pedepsit pentru neascultare% umnezeu trimite un vBnt ceresc care r?scoleCte
r?scoleCte marea,
Ci pescarii, pentru a potoli ur'ia, @l arunc? pe 0ona @n valuri% 7n monstru marin @l @n'hite, din
 porunc? divin?% <u'?ciunea @l salveaz? Ci umnezeu @i ofer? a doua Cans? de aCi @ndeplini rolul
de profet% 0ona se revolt? @mpotriva lui umnezeu, dar nu poate ieCi din voinAa acestuia% Piesa lui
)arin Sorescu reinterpreteaz? mitul, @l 'oleCte de conAinutul reli'ios- spre deose#ire de persona+ul
 #i#lic, pescarul din pies? se afl? de la @nceput @n 'ura peCtelui, f?r? posi#ilitatea eli#er?rii Ci f?r? a
fi s?vBrCit vreaun p?cat% Sin'urul lucru pe care @l au @n comun cele dou? persona+e este
imposi#ilitatea acestora de a se @mpotrivi destinului%

Tema piesei este sin'ur?tatea, stare @n care omul @ncearc? s? se re'?seasc? pe sine, deCi nu
Ctie care este drumul spre aceast? cunoaCtere% 8l?turi de aceast? tem?, se adau'? pro#lema omului
care se revolt? @n faAa destinului, care sufer? din cauza lipsei de li#ertate Ci de comunicare%

eCi autorul Cia intitulat piesa 0tra$edie 1n patru tablouri2, aceasta este de fapt
oparabol/ dramatic/, alc?tuit? su# forma unui monolo' Ci care conAine elemente lirice, cum ar fi
metafora Ci ale'oria%

in punctul de vedere al compoziAiei, piesa este alc?tuit? din patru tablouri% *ele patru
ta#louri sunt @n relaAie de simetrie, @n primul Ci @n ultimul ta#lou 0ona este afar?, @n al doilea Ci al
treilea se afl? @n?untru% 2iecare dintre acestea prezint? un alt conte$t @n care se afl? persona+ul%
<olul didascaliilor (a indicaAiilor scenice este de a a+uta la clarificarea semnificaAiilor sim#olice
Ci de a oferi cititorului posi#ilitatea de a @nAele'e te$tul% 2iind o pies? a teatrului modern, se
renunA? la re'ulile clasice, chiar Ci la folosirea dialo'ului% 0ona are @n centru un sin'ur persona+,
folosinduse astfel monolo$ul% eCi aparent pare un dialo' @ntre dou? persoane, @n realitate 0ona se
dedu#leaz?, vor#eCte cu sine ca Ci cum @n pies? ar fi vor#a despre dou? persoane- *a orice om
foarte sin'ur, 0ona vor#eCte tare cu sine @nsuCi, @Ci pune @ntre#?ri Ci @Ci r?spunde, se comport? tot
timpul, ca Ci cBnd @n scen? ar fi dou? persona+e% Se dedu#leaz? Ci se DstrBn'eE dup? cerinAele vieAii
sale interioare Ci tre#uinAele sceniceF% 8cest fapt are drept consecinA? anularea conflictului, a
intri'ii Ci plasarea acAiunii @n planul para#olei% Prin urmare, tot ce se @ntBmpl? @n pies? tre#uie
interpretat @n plan sim#olic, nu real%

Gn tabloul %, scena e @mp?rAit? @n dou?% Hum?tate din ea reprezint? o 'ur? imens? de peCte%
.%%%/ 0ona st? @n 'ura peCtelui, nep?s?tor, cu n?vodul aruncat .%%%/% & @ntors cu spatele spre
@ntunecimea din fundul 'urii peCtelui uriaC% Bn'? el, un mic acvariu, @n care dau veseli din coad?
cBAiva peCtiCori%F% %ncipitul este a#rupt, deoarece persona+ul este prezentat direct @n 'ura peCtelui,
f?r? a se oferi o e$plicaAie @n le'?tur? cu motivul pentru care se afl? acolo% otuCi, prin prezenAa
acvariului Ci a lipsei ecoului (Pustietatea m?car ar tre#ui s?mi r?spund?- ecoul% .%%%/ Iata Ci cu
ecoul meu%F se anticipeaz? situaAialimit? @n care se va afla persona+ul @n curBnd, Ci, prin urmare,
tema piesei% a @nceput, 0ona i'nor? pericolul Ci nu realizeaz? situaAia @n care se afl?% 8cvariul este
un avertisment pentru inconCtienAa cu care se poart? omul @n faAa piedicilor pe care i le ofer? viaAa%
umea peCtilor nu este acvariul, @n fond o @nchisoare, dar ei dau veseli din coad?F, p?rBnd a se fi
adaptat pe deplin la situaAia anormal? @n care se afl?% 8ceeaCi atitudine o va avea Ci 0ona @n
momentul @n care este @n'hiAit de 'ura imens? de peCteF pe care o i'norase atBta vreme% Iestul
s?u disperat din finalul acestui ta#lou, cBnd @ncearc? s? opreasc? f?lcile este tardiv- (Se apleac?
 peste acvariu Ci @n clipa aceasta 'ura peCtelui uriaC @ncepe s? se @nchid?% 0ona @ncearc? s? lupte cu
f?lcile, care se @ncleCteaz? scBrABind 'roaznc% J 8+utorK 8+utoooorK J &h, dear fi m?car ecoulKF

Gn tabloul %%, odat? a+uns @n #urta peCtelui, 0ona nu realizeaz? situaAia @n care se afl? Ci
@ncearc? s? se adapteze noului mediu, la fel ca Ci peCtii din acvariu% impul Ci spaAiul nu mai au
coordonate reale Ci @ncep s?Ci piard? din concreteAe, intervenind un timp interior- Gncepe s? fie
tBrziu @n mine% 7ite, sa f?cut @ntuneric @n mBna dreapt? Ci @n salcBmul din faAa casei%F Prin
 @ntre#?rile e$istenAiale pe care 0ona @ncepe s? Ci le pun? anticipeaz? sfBrCitul piesei- e ce tre#uie
s? se culce toAi oamenii la sfBrCitul vieAiiLF% Gn @ncercarea de a se adapta noului mediu, se convin'e
c? este li#er Ci c? face ceea ce doreCte, f?r? s? e$iste ceva  cineva care s?l opreasc?- Pot s? mer',
uite, pot s? mer' @ncolo% ()er'e @ntro direcAie, pBn? se iz#eCte de limit?% J (GntorcBnduse, calm
Mi pot s? mer' Ci @ncoace% ()er'e acelaCi +oc% J Pot s? mer' unde vreau% J 2ac ce vreau% :or#esc%
 J S? vedem dac? pot Ci s? tac% S?mi Ain 'ura%F% Gncearc? s?Ci continue Ci activitatea de pescar Ci s?
 prind? peCtii care se afl? @n #urta peCtelui, dar @Ci d? seama c? deCi acesta este rostul unui pescar
nu m? simt eu aCa de #ine% J S?l pot 'usta dup? pofta inimii%F% GCi propune s? fac? o fereastr? @n
 #urta peCtelui, dar nu cu scopul de a evada ci pentru a lua aer% e asemenea, se 'BndeCte c? ar
 putea face un refu'iu spiritual, o #anc? de lemn @n mi+locul m?rii, 'est pentru care s?%l aprecieze Ci
s?l Ain? minte @ntrea'a omenire- ac? aC avea mi+loace, naC face nimic altceva decBt o #anc? de
lemn @n mi+locul m?rii% *onstrucAie 'randioas? de ste+ar 'eluit, s? respire pe ea, @n timpul furtunii,
 pesc?ruCii mai laCi% & destul de istovitor s? tot @mpin'i din spate valul, dBndui oarecare ne#unie,
vBntul, el mai de'ra#? sar putea aCeza acolo, din cBnd @n cBnd% Mi s? zic? aCa, 'Bndinduse la
mine- DNa f?cut nimic #un @n viaAa lui decBt aceast? #anc? de lemn, punBndui de +ur @mpre+ur
mareaE% )am 'Bndit #ine, lucrul ?sta laC face cu dra'? inim?% 8r fi ca un l?caC de stat cu capul @n
mBini @n mi+locul sufleteului%F

Gn tabloul %%%, mica moar? de vBntF aflat? @n #urta celui de al doilea peCte Ci de care 0ona
se simte atras ca de un vBrte+F, constituie Ci ea un avertisment sim#olic% &roul se va feri tot
timpul s? nu nimereasc? @ntre dinAii ei de lemnF, dar nu se va 'Bndi c? sin'urul 'est normal @n
aceast? situaAie ar fi s? o @nl?ture din calea sa% 8titudinea lui este specific? omului care refuz? s?
@Ci conCtientizeze situaAia, @ncercBnd doar s? se adapteze% Gncepe s?Ci pun? @ntre#?ri le'ate de viaA?
Ci de moarte Ci se 'BndeCte dac? nu cumva este mort Ci tre#uie s? se nasc? @nc? o dat?- Prima viaA?
nu prea mia ieCit ea% *ui nu i se @ntBmpl? s? nu poat? tr?i dup? pofta inimiiL ar poate a doua
oar?%%%F% 8pariAia celor doi pescari nu schim#? starea de izolare Ci solitudine @n care se afl?
 persona+ul deoarece ei nu @i r?spund la @ntre#?ri, nu comunic?% e asemenea, scrisoarea trimis? de
0ona nu va a+un'e la nimeni deoarece sin'ur?tatea este total?- 8fl? de la mine- no s? miCte
nimeni nici m?car un de'et% Nimeni din sat% Nimeni de pe p?mBnt% Nimeni din cer% .%%%/ Pe omenire
o doaren fund de sorta ta%F

Tabloul %& prezint? o 'ur? de 'rot?, sp?rtura ultimului peCte spintecat de 0onaF, @n care
@Ci face apariAia #ar#a lui 0ona, lun'? Ci ascuAit?F, semn c? a trecut o viaA? de cBnd @ncearc?
zadarnic s? '?seasc? o soluAie pentru a dep?Ci limitele% Gn final, descoper? c? soluAia era @n el @nsuCi
Ci c? tot ce tre#uia s? fac? era s?Ci redescopere trecutul Ci identitatea% *um se numeau #?trBnii
aceia #uni, care tot veneau pe la noi cBnd eram micL ar ceilaAi doi, #?r#atul cel @ncruntat Ci
femeia cea harnic?, pe carei vedeam des prin casa noastr? Ci care la @nceput parc? nu erau aCa
 #?trBniL *um se numea cl?direa aceea @n care am @nv?Aat euL *um se numeau lucrurile pe care le
am @nv?Aat euL *e nume purta povestea aia cu patru picioare, pe care mBncam Ci #eam Ci pe care
am Ci +ucat de vreo cBteva oriL Gn fiecare zi vedeam pe cer ceva rotund, sem?na cu o roat? roCie, Ci
se tot rosto'olea numai @ntro sin'ur? parte J cum se numeaL *um se numea dr?cia aceea
frumoas? Ci minunat? Ci nenorocit? Ci cara'hioas?, format? de ani, pe care am tr?ito euL *um m?
numeam euLF 0ona @Ci d? seama c? a 'reCit drumul spre cunoaCtere, care a luato @n alt? direcAie Ci
c? adev?rata soluAie se afla @n sine- 8m pornito #ine% ar drumul, el a 'reCito% re#uia s? o ia @n
 partea cealalt?%F Iestul sinuciderii tre#uie @nAeles tot din puct de vedere sim#olic- 0ona a '?sit
calea, iar aceasta se afla @n sine% 8stfel se e$plic? Ci metafora luminii din ultima propoziAie a
 piesei- <?z#im noi cumva la lumin?%F

Personajul %3N4
0ona este un personaj-simbol care reprezint? omul prins f?r? voia sa @ntro capcan? din
care @ncearc? s? scape% )otivul central al pisei este labirintul care sim#olizeaz? drumul
cunoaCterii de sine% 0ona intr? @n la#irint accidental Ci aceast? intrarea echivaleaz? cuspar'erea
'hinionului, forAarea noroculuiF (0ona sfideaz? norocul pescuind @n acvariu, dar Ci cu instituirea
unui 'hinion permanent, consumat zilnic% ar conCtientizarea propriei condiAii Ci, drept urmare,
'Bndul c? tre#uie s? '?seasc? o soluAie de salvare nu vin de la sine% 0niAial, faptul c? se afl? izolat
nu @i stBrneCte panic?, @ntBmplarea fiind considerat? fireasc?, urmat? de o @ncercare de adaptare%
ar, treptat, 0ona devine conCtient de rostul s?u Ci trece de la starea de inconCtienA? la un demers
lucid- 7n sfert de viaA? @l pierdem f?cBnd le'?turi% ot felul de le'?turi @ntre idei, fluturi, @ntre
lucruri Ci praf% otul cur'e aCa de repede Ci noi tot mai facem le'?turi @ntre su#iect Ci predicat%F

0ona vor#eCte cu sine, se stri'?, se ipostaziaz? @n 0ona cel f?r? noroc la pescuit Ci 0ona cu
noroc la nori Ci se @ntrea#?- ac? sunt 'eam?nLF, Sunt ochii mei aceia care m? privescLF% &l @Ci
creeaz? un @nsoAitorF de drum pentru c?, suferind de sin'ur?tate Ci @ncercBnd s? o dep?Ceasc?,
tr?ieCte iluzia comunic?rii% :or#eCte f?r? s? i se r?spund? cu cei doi pescari, scrie o scrisoare pe
care nu o citeCte nimeni% 8ceasta este condiAia omului @ntro lume a muAeniei universale Ci a
surzeniei- Pe omenire o doaren fund de soarta ta%FeCi este sin'ur, multe din 'Bndurile lui se
@ndreapt? spre ceilalAi% 7nul dintre visurile pescarului 0ona era s? instaleze o scBndur? @n mi+locul
m?rii, sim#ol al statorniciei @n +ocul neo#osit al apelor, popas pe care s? se odihneasc? pesc?ruCii
sau vBntul- ac? aC avea mi+loace, naC face nimic altceva decBt o #anc? de lemn @n mi+locul
m?rii% *onstrucAie 'randioas? de ste+ar 'eluit, s? respire pe ea, @n timpul furtunii, pesc?ruCii mai
laCi% & destul de istovitor s? tot @mpin'i din spate valul, dBndui oarecare ne#unie, vBntul, el mai
de'ra#? sar putea aCeza acolo, din cBnd @n cBnd% Mi s? zic? aCa, 'Bndinduse la mine- DNa f?cut
nimic #un @n viaAa lui decBt aceast? #anc? de lemn, punBndui de +ur @mpre+ur mareaE% )am
'Bndit #ine, lucrul ?sta laC face cu dra'? inim?% 8r fi ca un l?caC de stat cu capul @n mBini @n
mi+locul sufleteului%F

otuCi, ideea c?ut?rii unei soluAii se insinueaz? treptat @n mintea lui% Primele sale acAiuni
sunt mai de'ra#? rodul unor impulsuri de moment decBt niCte acte raAionale- prins @n capcan?, el
doar @ncearc? s? scape% 0ona spintec? #urta peCtelui care la @n'hiAit Ci se trezeCte @n #urta altuia,
mai mare decBt a primului% urAile sunt o metafor? pentru limitele e$istenAei umane- acAiunea de
@ncercare de eli#erare r?mBne zadarnic? pentru c? ieCirea dintrun peCte @nseamn? intrarea @n alt
 peCte, eli#erarea dintrun cerc al e$istenAei este @nchiderea @n altul, @ntro succesiune nesfBrCit? de
 pBntece concentrice de peCti% otdeauna, ieCirea din limite vechi @nseamn? intrarea @n limite noi,
dup? cum o#serv? cu luciditate Ci 0ona-oate lucrurile sunt peCti% r?im Ci noi cum putem
@n?untru%F :a repeta 'estul de mai multe ori, dar de fiecare dat? cu acelaCi rezultat, c?ci voinAa de a
se salva nu este suficicient?-oamne, cBCi peCti unul @ntraltulK J *Bnd au avut timp s? se aCeze
atBtea straturiLF
 GnAele'erea Ci '?sirea soluAiei se va produce a#ia @n final% &roul alesese un drum 'reCit,
care ducea @n afar?% *alea cea adev?rat?, sin'ura posi#il?, se afl? @nl?untrul nostru-re#uia so ia
@n partea cealalt?% .%%%/ & invers% otul e invers%F 8ceast? evoluAie de la starea de inconCtienA? a lui
0ona (st? @n 'ura chitului Ci nu se 'BndeCte nicio clip? c? va fi @n'hiAit la cea de luciditate din final
reprezint? un drum al cunoaCterii% 0eCit @n sfBrCit la lumin?, deCi @m#?trBnit, din spintec?tura
ultimului peCte, pe o pla+? pustie, orizontul care i se arat? @l @nsp?imBnt? din nou pentru c? Ci acesta
este alc?tuit dintrun alt Cir nesfBrCit de #urAi de peCte% 0ona nu e un caracter, ci un persona+
'eneric, un persona+ideeF% Scopul s?u este acela de a ieCi din la#irint, de a se naCte din nou spre a
deveni alt 0ona, spre aCi asuma destinul, spre a afla mereu o alt? Cans?% *uvBntul care marcheaz?
clipa descoperirii propriei identit?Ai este euF- &u sunt 0onaKF% ot mai lucid, 0ona realizeaz? c? nu
e li#er Ci c? drumul adev?rat este cel inversF, spre centru, adic? spre spirit%:rBnd s?Ci prezic?
trecutul, el rememoreaz? propria e$istenA?, eli#erBnduse astfel de acAiunea timpului% 0ona afl? o
definiAie a vieAii- dr?cia aceea frumoas? Ci minunat? Ci nenorocit? Ci cara'hioas?, format? din ani
 pe care am tr?ito euF, caut? un nume pentru sine- *um m? numeam euLF, @Ci descoper?
identitatea- )iam adus aminte- 0ona% &u sunt 0onaKF Ci @nAele'e c? a 'reCit drumul% GCi stri'?
numele din dep?rtarea @n care r?t?cise Ci, @n loc de a mai t?ia #urAi de peCte, @n speranAa unei
li#ert?Ai iluzorii, @Ci spintec? propriul a#domen, cu sentimentul de a fi '?sit nu @n afar?, ci @n sine
deplina li#ertate- otul e invers% ar nu m? las% Plec din nou% e data aceasta, te iau cu mine% *e
conteaz? dac? ai sau nu norocL & 'reu s? fii sin'ur% J (Scoate cuAitul% Iata, 0onaL (GCi spintec?
 #urta% <?z#im noi cumva la lumin?%F Iestul de aCi spinteca #urta nu tre#uie @nAeles ca o
sinucidere, ci tot sim#olic- omul a '?sit calea, iar aceasta se afl? @n sine% O nou? naCtere este
 posi#il? numai prin eli#erare total?, prin moarte% Sin'ura soluAie, sinuciderea, este unica
 posi#ilitate de a ieCi din la#irint% Prin iluminarea final? 0ona @nAele'e c? tre#uie s?Ci '?seasc?
 propriul drum% )itul la#irintului Ci metafora luminii din final (<?z#im noi cumva la lumin?%F
susAin semnificaAia sim#olic? a piesei%

!ijloacele de caracterizare sunt specifice persona+ului dramatic- este caracterizat direct

de c?tre autor prin intermediul didascaliilor, Ci indirect prin lim#a+, 'esturi, acAiuni sim#olice,
redate prin intermediul monolo'ului%

Simbolismul:

#eor$e 5acovia
Plumb

ormeau adBnc sicriele de plum#,

Mi flori de plum# Ci funerar vestmBnt J 

Stam sin'ur @n cavou%%% Ci era vBnt%%%

Mi scBrAiau coroanele de plum#%

 ormea @ntors amorul meu de plum#

Pe flori de plum#, Ciam @nceput s?l stri' J 

Stam sin'ur lBn'? mort%%% Ci era fri'%%%

Mii atBrnau aripile de plum#%

4pari6ie

Poezia sim#olist? Plum# deschide volumul cu acelaCi nume, ap?rut @n 1916% e$tul
conAine urm?toarele elemente specifice liricii sim#oliste- folosirea sim#olurilor (plum#ul, tehnica
repetiAiilor (se repet? de 6 ori cuvBntul plum#, cromatica, st?rile eului liric Ci su'estia%

Tema poeziei

ema poeziei o constituie condiAia poetului @ntro societate lipsit? de aspiraAii Ci

artificial?, condiAie care se lea'? de dou? coordonate esenAiale, iubirea Ci moartea%

Titlul poeziei

itlul poeziei este sim#olul plumb, care su'ereaz? ap?sarea, an'oasa, 'reutatea
sufocant?, @nchiderea definitiv? a spaAiului e$istenAial, f?r? soluAii de ieCire%

Compozitia poeziei

Poezia este structurat? @n dou? catrene construite @n +urul cuvBntuluisim#ol plum# care
este reluat @n 7ase din cele opt versuri ale poeziei% *ele dou? strofe corespund celor dou? planuri
ale realit?Aii- realitatea exterioar/, o#iectiv?, sim#olizat? de cimitir Ci de cavou Ci realitatea
interioar?, su#iectiv?, sim#olizat? de sentimentul iu#irii (a morul meu de plum#F%

Stroa % descrie un cadru spaAial @nchis, ap?s?tor, sufocant, @n care eul liric se simte
claustrat- Stam sin'ur @n cavou%%%F% *avoul este un sim#ol pentru universul interior care provoac?
o stare de an'oas? datorit? su'er?rii 'reut?Aii plum#ului% 8cest cadru este descris cu a+utorul
epitetelor metaforice- sicriele de plum#F, funerar vestmBntF (Ci inversiune, flori de plum#F,
coroanele de plum#F Ci este un spaAiu claustrofo#ic, un spaAiu limitat prin e$celenA?% <epetarea
epitetului de plum#F su#liniaz? e$istenAa mohorBt?, lipsit? de transcendenA? sau de posi#ilitatea
@n?lA?rii, deoarece la acovia moartea @nseamn? totdeauna anihilare total? atBt a trupului, cBt Ci a
sufletului, iar plum#ul este un sim#ol al ap?s?rii Ci al strivirii fiinAei% )oartea este su'erat? @nc? de
la @nceput, deoarece poezia @ncepe nu @ntBmpl?tor cu ver#ul dormeauF, asociat cu adver#ul de
 mod adBncF, somnul fiind considerat o stare incert? @ntre e$istenA? Ci moarte, o rupere de lumea
real?% *hiar Ci elementele care ar tre#ui s? inspire #ucurie Ci viaA?, florile, aici sunt @mpietrite, sunt
contaminate de materia 'eneral?, plum#ul- flori de plum#F% :Bntul este sin'urul element care
su'ereaz? miCcarea, dar Ci acesta produce efecte reci, ale morAii- Ci era vBnt%%%  Mi scBrAiau
coroanele de plum#%F :er#ele la imperfect desemneaz? trecutul nedeterminat Ci su'ereaz?
 permanenAa unei st?ri de an'oas? Ci a unei permanente aspiraAii spre un final dorit, aCteptat Ci
simAit ca o eli#eratoare @ncheierea a unui ciclu e$istenAial- dormeauF, stamF, eraF,scBrAiauF%

Stroa a %%-a mut? accentul pe interioritate, dar aceasta nu este o posi#ilitate de salvare

deoarece se afl? su# semnul tra'icului% Optimismul este anulat total, iu#irea, afectivitatea sunt
surprinse @n momentul dispariAiei- ormea @ntors amorul meu de plum#%F(cuvBntul @ntorsF se
refer? la @ntoarcerea mortului cu faAa spre apus% Gncercarea de salvare este iluzorie, stri'?tul eului
liric fiind unul zadarnic- Ciam @nceput s?l stri'F% &ul solitar aude, vede, @nre'istreaz? tot ce @l
@ncon+oar? ca pe un eveniment important, dar comunicarea propriuzis? este e$clus?% orinAa de
evadare Ci de @n?lAare produs? de sentimentul de iu#ire este Ci ea contaminat? de atmosfera
'eneral?, aripile de plum#F su'erBnd de fapt o c?dere surd? Ci 'rea, adic? moartea% 8propierea
morAii este anticipat? de sentimentul de sin'ur?tate- Stam sin'ur lBn'? mort%%%F, vers care are
corespondent @n prima strof?- Stam sin'ur @n cavou%%%F% a acovia iu#irea Ci moartea (&ros Ci
hanatos sunt strBns le'ate Ci nu se anuleaz? una pe cealalt?% e asemenea, cuvintele din @ntrea'a
 poezie fac parte din cBmpul semantic al morAii- sicriu, cavou, funerar, coroan?, mort, punBnd Ci
mai #ine @n evidenA? ideea central?%

lementele onetice 7i de prozodie

Poezia sim#olist? se caracterizeaz? prin muzicalitate% Pe parcursul @ntre'ii poezii

sonorit?Aile care su'ereaz? moartea sunt o#Ainute prin a'lomerarea consoanelor dure- #, p, m, n, s,
C, t, A% 7n alt element care confer? muzicalitate te$tului este repetarea cuvBntului plum# de Case ori
 pe parcursul @ntre'ii poezii%
:ersurile au rim? @m#r?AiCat?, m?sura este de 15 sila#e, iar ritmul alterneaz? de la iam#ic
la amfi#rah%

#eor$e 5acovia
Lacustra

eatBtea nopAi aud plouBnd,

8ud materia plBn'Bnd%%%
Sunt sin'ur, Ci m? duceun 'Bnd
Spre locuinAele lacustre%

Mi parc? dorm pe scBnduri ude,

Gn spate m? iz#eCteun val J
resar prin somn, Ci mi se pare
*? nam tras podul de la mal%

7n 'ol istoric se @ntinde,

PeaceleaCi vremuri m? '?sesc%%%
Mi simt cum de atBta ploaie
PiloAii 'rei se pr?#uCesc%

eatBtea nopAi aud plouBnd,

ot tres?rind, tot aCteptBnd%%%
Sunt sin'ur, Ci m? duceun 'Bnd
Spre locuinAele lacustre%

4pari6ie

Poezia acustr? a fost pu#licat? @n revista :iaAa nou? @n 1953 Ci apoi inclus? @n volumul de
de#ut Plum# din 1916% &lementele specifice esteticii sim#oliste care se re'?sesc @n poezie sunt-
su'estia, folosirea sim#olurilor (lacustr?, ploaia, muzicalitatea, accentul pus pe st?rile eului liric
Ci tehnica repetiAiilor%

Tema poeziei

ema poeziei o constituie deza're'area, descompunerea fiinAei umane Ci a universului

@ncon+ur?tor% Gn cazul eului liric se pune pro#lema unei alien?ri spirituale datorate ploii Ci
descompunerii materiei%

Titlul poeziei

itlul poeziei se refer? la sim#olul lacustr? care reprezint? o locuinA? nesi'ur?, construit?
 pe ap? Ci susAinut? de piloni% Gn plan sim#olic, su'ereaz? de fapt starea de nesi'uranA? @n care se
afl? eul liric, fiind prins @n propria lume Ci pierzBnd contactul cu e$teriorul ap?s?tor% 8stfel lacustr?
devine un sim#ol nu numai pentru izolare Ci sin'ur?tate, dar Ci pentru alienare Ci chiar moarte%

Compozi6ia poeziei

Poezia este alc?tuit? din patru strofe, dispuse @n mod simetric% Prima Ci ultima strof?
conAin aceeaCi idee, su#liniat? prin repetarea versurilor eatBtea nopAi aud plouBnd,  .%%%/
Sunt sin'ur, Ci m? duceun 'Bnd  Spre locuinAele lacustre%F *ele trei versuri care se
transform? @n refrenul poeziei conAin dou? dintre motivele esenAiale ale liricii #acoviene,
ploaia Cisin$ur/tatea% Sin'ur?tatea devine o condiAie pentru ieCirea din planul realit?Aii,
 pentru ca eul liric s? poat? percepe realitatea su#iectiv?, care este @n mare m?sur? un produs al
ima'inaAiei (m? duceun 'BndF, mi se pareF% Gntrea'a poezie se or'anizeaz? @n +urul a dou?
sim#oluri, ploaia care reprezint? monotonia, deza're'area Ci locuin6a lacustr/, punte de
 trecere @ntre terestru Ci acvatic, fiind un sim#ol pentru iluzia salv?rii Ci izolarea eului liric%

Prima stro/ descrie fenomenul de descompunere a materiei, su# acAiunea unei ploi

 permanente redat? prin intermediul ver#elor la 'erunziu plouBndF, plBn'BndF% e'radarea se
face simAit? treptat, trecBnduse de la o reacAie personal?- eatBtea nopAi aud plBn'BndF, la o
reacAie cosmic? vala#il? pentru @ntre' universul- 8ud materia plBn'BndF% 'omotul produs de
c?derea ploii provoac? o stare de an'oas?, de nevroz?, dar Ci de monotonie% Ploaia nu este un
simplu element de decor, cum era natura la romantici de e$emplu, ci este @nsuCi a'entul
descompunerii materiei Ci a eului% Sin'ur?tatea eului liric este o stare care favorizeaz?
manifestarea su#conCtientului, a visului- Sunt sin'ur, Ci m? duceun 'Bnd  Spre locuinAele
lacustre%F

Gn stroa a doua sunt prezentate alte ima'ini vizuale care Ain de lumea acvaticului-
scBnduri udeF (epitet, valF, podul de la malF% ac? @n prima strof? era descris? o stare de
an'oas? Ci de nevroz? provocat? de ideea deza're'?rii materiale, @n a doua strof? an'oasa se
transform? @n fric?, spaim? de apropierea iminent? a acestui proces- Gn spate m? iz#eCteun val  
resar prin somn, Ci mi se pare  *? nam tras podul de la mal%F 2rica este produs? atBt de terestrul
care este incert, cBt Ci de acvaticul care pare s? acapareze totul% *a Ci @n alte poezii #acoviene,
somnul se afl? @n strBns? le'?tur? cu ideea de moarte, reprezentBnd o etap? pentru atin'erea
acesteia% Gn acustr? somnul este descris @n ipostaza sa de coCmar, e$perienAa eului liric
 petrecBnduse @n acest univers compensatoriu% 8tracAia e$ercitat? de acvatic se produce @n timpul
nopAii, @n re'im oniric, unde c?derea o#sesiv? a ploii acAioneaz? aproape hipnotic asupra
somnuluiF fiinAei Ci a lumii%

Gn stroa a treia starea de an'oas? Ci de sin'ur?tate se amplific? prin re'resiunea @ntrun

spaAiu atemporal, la @nceputurile mitice ale lumii- 7n 'ol istoric se @ntinde,  PeaceleaCi vremuri
m? '?sesc%%%F eama de neant produce e$asperare, dar Ci resemnare @n faAa dispariAiei lumii%
eza're'area se e$tinde la nivelul @ntre'ului univers, piloAii 'reiF, care ar tre#ui s? fie sim#oluri
 pentru sta#ilitate, se pr?#uCesc su# acAiunea distru'?toare a apei% Gncordarea, nevroza anticip?
apropierea sfBrCitului lumii, pus @n evidenA? Ci prin introducerea motivului potopului #i#lic%

8ltima stro/ o reia simetric pe prima, sin'ura diferenA? fiind al doilea vers- ot
tres?rind, tot aCteptBndF% a fel ca Ci @n prima strof?, acest al doilea vers face le'?tura @ntre
descompunerea e$terioar? Ci interioritate deoarece su#liniaz? starea de an'oas? Ci monotonie a
eului lirc% :er#ele la prezent din @ntrea'a poezie sunt folosite pentru a su'era permanenAa st?rilor
sufleteCti ale eului liric care asist? la o acAiune @n proces de desf?Curare-FaudF, suntF, dormF,
tresarF etc% e asemenea, se @m#in? armonios ima'inile vizuale cu cele auditive- aud plouBndF,
m? duceun 'Bnd  Spre locuinAele lacustreF, scBnduri udeF etc%

Perioada interbelica:
9omanul interbelic:

Liviu 9ebreanu
%on

9oman realist obiectiv:

9omanul este opera epic/, 1n proz/, de mare 1ntindere, cu o ac6iune des/7urat/ pe mai
multe planuri 7i la care particip/ un num/r mare de personaje(
o r?s?turile romanului o#iectiv-
o @Ci propune s? reflecte e$istenAa o#iCnuit? 
o universul fictiv al operei literare este construit dup? principiul verosimilit?Aii 
o construcAia su#iectului respect? ordinea cronolo'ic? 
o incipitul se afl? @ntro strBns? le'?tur? cu finalul 
o incipitul prezint? cadrul acAiunii, fi$eaz? timpul, reuneCte cele mai importante
 persona+e din roman 
o acAiunea se desf?Coar? coerent, f?r? apariAia unor situaAii neprev?zute, evoluAia ei
 putBnd fi anticipat? 
o finalul este @nchis, rezolvBnd conflictele Ci nepermiABndui cititorului alte
interpret?ri 
o persona+ul este reprezentativ pentru o cate'orie social? sau uman?, fiind deseori
vor#a de tipuri 
o persona+ul este surprins @ntrun proces de transformare 
o naratorul este omiscient, relatBnd la persoana a 000a, neutru Ci impersoanl, f?r? s?
emit? +udec?Ai de valoare, s? comenteze faptele sau s? e$plice situaAiile %

%3N ')*;
Pu#licat @n 195, romanul 0on reprezint? primul roman al lui iviu <e#reanu, un roman
realist Ci o#iectiv care @nf?AiCeaz? univerul rural f?r? al idealiza% Ieneza romanului 0on este le'at?
de cBteva elemente auto#io'rafice- o scen? pe care a v?zuto autorul cu un A?ran care s?ruta
 p?mBntul, un eveniment din satul s?u, cBnd un A?ran v?duv Ci #o'at Cia #?tut fata pentru c?
r?m?sese @ns?rcinat? cu un tBn?r s?rac Ci o discuAie cu un fl?c?u foarte s?rac, 0on Pop al
IlanetaCului, din cuvintele c?ruia se simAea o dra'oste pentru p?mBnt aproape #oln?vicioas?%F
Scena s?rut?rii p?mBntului se re'?seCte @n roman Ci are un rol important deoarece reprezint? un
sim#ol al iu#irii o#sesive pentru p?mBnt% &ste un 'est semnificativ nu numai pentru destinul
 persona+ului principal ci Ci pentru conturarea @ntre'ii naraAiuni, deoarece destinul tuturor
 persona+elor se @nvBrte @n +urul pro#lemei p?mBntului%
Gn proza lui iviu <e#reanu se @ntBlnesc dou? mari teme- pro#lema conCtiinAei naAionale @n
romanul P?durea spBnzuraAilor Ci pro#lema p?mBntului @n 0on Ci <?scoala% ema romanului o
constituie lupta A?ranului romBn pentru p?mBnt @ntro societate @mp?rAit? @n s?raci Ci #o'aAi% Pe
 parcursul romanului se desprinde ideea c? dorinAa de p?mBnt duce la dezinte'rare moral? atunci
cBnd aceasta dep?CeCte limitele normalului, transformBnduse @n o#sesie% Gn acelaCi timp, romanul
este o mono'rafie a satului transilv?nean de la @nceputul secolului al QQlea% Pe parcursul
romanului sunt descrise ritualuri care privesc marile evenimente din e$istenAa unui om- naCterea
(naCterea copilului 8nei, c?s?toria (o#iceiurile descrise la nunta dintre 0on Ci 8na Ci moartea
(ritualurile pentru umitru )oarc?C Ci moartea 8nei% 7n alt eveniment important din viaAa unei
comunit?Ai s?teCti asupra c?ruia autorul se opreCte este hora% Gn afara o#iceiurilor referitoare la
 desf?Curarea e$istenAei umane, sunt descrise Ci @ndeletniciri specifice mediului rural le'ate de
munca la cBmp, care su#liniaz? Ci mai mult caracterul mono'rafic al romanului%
in punct de vedere compoziAional, romanul este @mp?rAit @n dou? p?rAi, Ilasul p?mBntului
Ci Ilasul iu#irii, titlurile acestora sintetizBnd esenAa conAinutului% 8cAiunea romanului este dispus?
 pe dou? planuri care alc?tuiesc de fapt ima'inea 'lo#al? a satului transilv?nean% Primul plan este
al A?ranilor Ci @l are @n centru pe 0on, al doilea plan este al intelectualit?Aii rurale care descrie viaAa
Ci pro#lemele cu care se confrunt? familia Rerdelea% 0nteresant? @n cazul romanului 0on este
construcAia ciclic?, acesta @ncepe Ci se sfBrCeCte cu descrierea drumului spre dinspre satul Pripas%
Prin aceast? metafor? a drumului, autorul conduce cititorul @n spaAiul 'eo'rafic, social Ci uman @n
care se va petrece acAiunea romanului% e la ima'inea podului peste HidoviAa, la P?durea
omneasc? Ci *iCmeaua )ortului, de aici pe su# <Bpele racului, se a+une la ima'inea Pripasului
pitit @ntro scrBntitur? de colineF, unde se desf?Coar? tradiAionala hor? de duminic?% rumul
descris @n final @ncheie @ntrun fel evenimentele tra'ice petrecute @n sat- Satul a r?mas @napoi
acelaCi, parc? nimic nu sar fi schim#at% *BAiva oameni sau stins, alAi leau luat locul% Peste
zvBrcolirile vieAii, vremea vine nep?s?toare, Cter'Bnd toate urmele% SuferinAele, patimile,
n?zuinAele, mari sau mici, se pierd @ntro tain? dureros de necuprins?, ca niCte tremur?ri pl?pBnde
@ntrun ura'an uriaC%F% 8utorul susAine c? a urm?rit deli#erat o construcAie circular? spre a @nt?ri
iluzia realului, cititorul fiind readus la sfBrCit, e$act acolo de unde intrase @n lumea ficAiunii%
*iclicitatea se va e$tinde Ci @n construcAia persona+ului principal- 0on revine @n final la iu#irea
 pentru 2lorica, i'norBnd 'lasul p?mBntului% e asemenea, se precizeaz? @n te$t c? acesta reia
destinul lui :asile aciu% a fel ca Ci 0on, tat?l 8nei o#Ainuse p?mBnturile c?s?torinduse cu o fat?
 #o'at?, dar pe care nu o iu#ea% ar reluarea presupune la <e#reanu o de'radare- revenirea la
2lorica nu echivaleaz? cu revenirea la iu#irea pur? de la @nceputul romanului ci se transform? @ntr
o o#sesie mistuitoare ca Ci cea pentru p?mBnt Ci @i va aduce persona+ului sfBrCitul tra'ic% e
asemenea, spre deose#ire de 0on, :asile aciu are 'ri+? de familia lui, chiar dac? nu @Ci iu#eCte
fiica%

Gn centrul acAiunii se afl? fi'ura lui 0on, care st?pBnit de o o#sesiv? dorinA? de a avea
 p?mBnt, @Ci vede realizarea visurilor prin c?s?toria cu 8na, fiica lui :asile aciu, unul dintre A?ranii
 #o'aAi ai satului% eCi o iu#eCte pe 2lorica, o fat? frumoas? dar s?rac?, @Ci urmeaz? cu tenacitate Ci
r?#dare planul de a o#Aine p?mBnturile, l?sBndo @ns?rcinat? pe 8na Ci o#li'Bndul astfel pe :asile
aciu s?l accepte ca 'inere Ci s?i dea ca zestre p?mBnturile% <elaAiile cu :asile aciu r?mBn
tensionate, iar atitudinea de indiferenA? faA? de 8na o determin? pe aceasta s? se sinucid?%

 Nici viaAa intelectualit?Aii nu este ferit? de tul#ur?ri Ci privaAiuni, determinBnd uneori umiliri
sau compromisuri% aura, fiica cea mare a soAiilor Rerdelea, se c?s?toreCte cu Ieor'e Pintea, deCi
iu#ise pe altcineva% Gnv?A?torul face cu 'reu faA? dificult?Ailor materiale Ci, intrBnd @n conflict cu
autorit?Aile, voteaz?, @mpotriva convin'erilor sale, cu deputatul ma'hiar% 7n rol important @n viaAa
satului @l are preotul elciu', preocupat de construirea unei noi #iserici Ci de destinul A?ranilor
@ntre care provoac? diferite animozit?Ai%

1
 

P9S3N4<8L P9%NC%P4L: %3N P3P 4L #L4NT4=8L8%

8utorul nu @Ci analizeaz? persona+ele, nu le critic? sau le admir? ci pur Ci simplu le
 prezint? cititorului% 0on este persona+ul principal al romanului% Numele s?u @ntre' este 0on Pop al
IlanetaCului Ci face parte din cate'oria A?ranilor s?raci care @Ci doresc p?mBnt% Portretul s?u fizic
nu este conturat, 'esturile, mimica Ci @m#r?c?mintea fiind descrise pentru a pune @n evidenA?
anumite tr?s?turi sau st?ri ale persona+ului% 7n e$emplu elocvent este descrierea lui 0on, care se
duce @m#r?cat @n haine de s?r#?toare s?Ci viziteze p?mBnturile%
r?s?tura sa esenAial? este dra'ostea pentru p?mBnt- 7nde punea el mBna, punea Ai
umnezeu mila% 0ar p?mBntul @i era dra' ca ochii din cap% .%%%/ 0u#irea p?mBntului la st?pBnit de
mic copil% :eCnic a pizmuit pe cei #o'aAi Ci veCnic sa @narmat @ntro hot?rBre p?timaC?- tre#uie s?
ai#? p?mBnt mult, tre#uieK e pe atunci p?mBntul ia fost mai dra' ca o mam?%%%F orinAa de a
avea p?mBnt este +ustificat? de realitatea social? @n care tr?ieCte, pentru 0on p?mBntul @nseamn?
sta#ilitate, statut social, cea mai #un? dovad? a h?rniciei sale% Prin caracterizare direct?, @i sunt
su#liniate de c?tre narator o parte din tr?s?turi- 0on este un A?ran s?rac, dar harnic, un #un
'ospodar care doreCte s? ai#? ce munci% e asemenea, i se pun @n evidenA? inteli'enAa, am#iAia,
voinAa, tr?s?turi remarcate Ci de celelalte persona+e- aharia Rerdelea, itu Rerdelea, chiar Ci
:asile aciu% 8preciat @n sat pentru h?rnicia Ci isteAimea sa, el @nAele'e c? doar munca cinstit? nul
 poate a+uta s? a+un'? printre cei cu delniAe multe Ci cu un cuvBnt 'reu @n sat% &voluAia sa este
urm?rit? @n contradicAie cu cBteva persona+e- Ieor'e ul#uc, :asile aciu, tat?l s?u, dar Ci @n
contradicAie cu sine- persona+ul are numeroase momente de nehot?rBre, de ezitare @ntre dorinAa de
a avea p?mBnt Ci iu#irea pentru 2lorica% 0niAial, visul lui era s? recBCti'e p?mBnturile pierdute de
tat?l s?u, prin urmare dorinAa de p?mBnt era +ustificat?% *u timpul @ns?, o#Ainerea p?mBnturilor se
transform? @ntro o#sesie care duce la dec?derea moral? a persona+ului, aducBnd @n prim plan
tr?s?turile ne'ative ale acestuia- 0on va da dovad? de e'oism Ci cruzime faA? de 8na, de r?utate Ci
chiar de violenA?% eCi la @nceput ezit? @ntre 0$lasul p/m>ntului2 Ci 0$lasul iubirii2,
interpreteaz? vor#ele lui itu Rerdelea @n favoarea sa Ci ia decizia de al o#li'a pe :asile aciu s?
i dea p?mBnturile- Se simAea @nfrBnt Ci neputincios, iar simA?mBntul acesta @i aprindea sBn'ele Cii
umplea creierii de planuri Ci hot?rBri care de care mai n?zdr?vane% otuCi nu mai @ndr?znea s? se
apropie de casa lui :asile aciu Ci nici s? schim#e vreo vor#? cu 8na% Gn schim# se ducea mai @n
fiecare sear? pe la 2lorica% Ochii ei al#aCtri @i mulcomeau z#uciumarea% <Bdea @ns? cBnd @Ci
amintea de f?'?duinAa lui c? o va lua de nevast?% *um so ia dac? toat? zestrea ei e un purcel
 +i'?rit Ci cBteva #ulendre vechiL ra'ostea nu a+un'e @n viaA?%%% ra'ostea e numai adaosul%
8ltceva tre#uie s? fie temelia% Mi @ndat? ce zicea aCa, se pomenea cu 'Bndurile dup? 8na%%%F  J
ac? nu vrea el s? Aio dea de #un?voie, tre#uie s?l sileCtiK .%%%/ J PoAi s?l sileCtiL 8i cum s?l
sileCtiL .%%%/ JPot, domniCoruleK iz#ucni 0on aspru, cu ameninAare @n 'las%FeCi itu Rerdelea va
avea impresia c? este vinovat pentru decizia lui 0on, aceast? idee este prezent? @n mintea
 persona+ului chiar de la @nceput, fiul @nv?A?torului nu face altceva decBt s? io aminteasc?- Nui
fusese dra'? 8na Ci nici acuma nuCi d?dea seama #ine dac? ie dra'?% 0u#ise pe 2lorica%%% dar
2lorica e mai s?rac? decBt dBnsul, iar 8na avea locuri Ci case Ci vite multe%F *Bnd intr? @n posesia
 p?mBntului, 0on se vede mare Ci puternic ca un uriaC din #asme care a #iruit @n lupte 'rele o ceat?
 de #alauri @n'rozitoriF% *hiar Ci p?mBntul, faA? de care se simAise mic Ci sla# cBt un vierme pe
carel calci @n picioareF, pare acum a se cl?tina Ci a se @nchina @n faAa luiF% )etamorfoza
 persona+ului este evident? Ci este su#liniat? indirect prin prezentarea 'esturilor care arat? si'uranAa
Ci mBndria de sine- Pe uliA? um#la cu paCi mai mari Ci cu 'enunchii @ndoiAi% :or#ea mai ap?sat cu
oamenii Ci veCnic numai de p?mBnt Ci avere%F 2amilia pe care Cio @ntemeiaz? va fi @ns? ne'li+at?,
@Ci va determina soAia s? se sinucid? Ci @Ci va l?sa copilul s? moar?% Nu durerea pierderii soAiei @l
copleCeCte pe 0on, ci teama c? le'?tura sa cu p?mBntul sar putea rupe prin moartea copilului
 #olnav% Scena @n care :asile aciu Ci 0on, r?spunz?tori de moartea 8nei, se privesc stBnd de o parte
Ci de alta a coCciu'ului este su'estiv? Ci are caracter anticipativ- Privirea socrului s?u era ca a
unui Carpe uriaC ceCi ameAeCte prada @nainte de a o @n'hiAi% Gn ochii lui @ns?, 0on citi mai ales o
@ntre#are, @ntBi @ntuneacoas?, apoi limpede ca lumina zilei- D7ndes p?mBnturileL%%% Gn p?mBnt se
duc toate p?mBnturile%%%EF ac? @n acAiunea de do#Bndire a p?mBntului, 0on se dovedise lucid,
calm, controlBnduCi acAiunile, 'esturile, acum, ameninAat de pierderea lor, acAioneaz? @ncrBncenat,
dezor'anizat% )oartea copilului redeschide lupta pentru p?mBnt dintre 0on Ci :asile aciu, dar Ci
 paisunea pentru 2lorica- *e folos de p?mBnturi, dac? cine Aie dra' nui al t?uLF% eCi la @nceputul
romanului iu#irea lor este una @n'?duit?, @n final situaAia se schim#? deoarece 2lorica este
c?s?torit? acum cu Ieor'e% O#sesia pentru 2lorica ia locul o#sesiei pentru p?mBnt, a+un'e la
concluzia c? nimic nu are valoare f?r? cineva al?turi% Prin dorinAa de a o cuceri pe 2lorica, 0on
@ncalc? din nou le'ile morale ale colectivit?Aii, dar mai ales @nfrunt? din nou destinul% &l @Ci
doreCte totul- p?mBnturile Ci pe 2lorica, uitBnd de echili#ru Ci m?sur?, @ns? sancAiunea pe care o va
 primi este definitiv?% 2lorica @i accept? dra'ostea, dar totul se va sfBrCi tra'ic prin uciderea lui 0on
de c?tre Ieor'e ul#uc% estinul s?u este circular, se @ntoarce de unde a plecat, la s?r?cie, la
iu#irea pentru 2lorica% :inovat de propriai dezinte'rare moral?, r?spunz?tor de moartea 8nei, de
distru'erea c?minului 2loric?i, este pedepsit% 7rm?rind evoluAia lui 0on, scriitorul su'ereaz? c?
iu#irea lui pentru p?mBnt este @nn?scut?, @n consecinA?, destinul lui se afl? implaca#il su# semnele
tra'icului deoarece acAiunile, faptele Ci 'esturile sale @i pre'?tesc sfBrCitul tra'ic% SfBrCitul s?u
violent nu e deloc surprinz?tor, a'onia lui este descris? detaliat- Se 'Bndea @ns? numai la #?ltoaca
@n care se #?l?cea, carel scBr#ea Ci din care vroia s? scape cu orice preA%F, ultimul s?u 'Bnd este-
)or ca un cBineKF

#eor$e Calinescu
ni$ma 3tiliei

9oman realist obiectiv:

9omanul este opera epic/, 1n proz/, de mare 1ntindere, cu o ac6iune des/7urat/ pe mai
multe planuri 7i la care particip/ un num/r mare de personaje(

Tr/s/turile romanului obiectiv:

o @Ci propune s? reflecte e$istenAa o#iCnuit?

 o universul fictiv al operei literare este construit dup? principiul verosimilit?Aii
o construcAia su#iectului respect? ordinea cronolo'ic?
o incipitul se afl? @ntro strBns? le'?tur? cu finalul
o incipitul prezint? cadrul acAiunii, fi$eaz? timpul, reuneCte cele mai importante
 persona+e din roman
o acAiunea se desf?Coar? coerent, f?r? apariAia unor situaAii neprev?zute, evoluAia ei
 putBnd fi anticipat?
o finalul este @nchis, rezolvBnd conflictele Ci nepermiABndui cititorului alte
interpret?ri
o persona+ul este reprezentativ pentru o cate'orie social? sau uman?, fiind deseori
vor#a de tipuri
o persona+ul este surprins @ntrun proces de transformare
o naratorul este omiscient, relatBnd la persoana a 000a, neutru Ci impersoanl, f?r? s?
emit? +udec?Ai de valoare, s? comenteze faptele sau s? e$plice situaAiile%

lemente de realism balzacian:

o tema romanului- alc?tuirea unei ima'ini complete a #ur'heziei de la @nceputul

secolului al QQlea
o motivul moCtenirii
o motivul paternit?Aii
o e$poziAiunea sta#ileCte fi$area e$act? @n timp Ci spaAiu, descrierea mediului
o caracterizarea persona+elor se realizeaz? prin le'?tura cu mediul am#iant,
vestimentaAie acestea sunt @ncadrate @ntro tipolo'ie
o notarea am?nuntelor semnificative
o descrieri minuAioase, tehnica detaliului%

 &N0I)8 O00&0
<omanul &ni'ma Otiliei, numit iniAial P?rinAii Otiliei, a fost pu#licat @n anul 193!%
<omanul a pus @nc? de la apariAia lui pro#lema @ncadr?rii @ntrun curent literar% Structura,
compoziAia, persona+ele, procedeele folosite, o serie de pasa+e lirice, demonstreaz? c? romanul este
@n acelaCi timp clasic, romantic Ci realist% Se pot o#serva Ci anumite accente romantice, mai ales @n
descrierea ?r?'anului @n momentul @n care persona+ele fac o vizit? la moCia lui Pascalopol%
otuCi, elementele care primeaz? sunt realiste, romanul aparAin@nd realismului critic
saurealismului balzacian% Gn perioada inter#elic?, tenhicile #alzacian?, proustian?, stendhalian?
do#Bndiser? un mare presti'iu datorit? operelor Rortensiei Papadaten'escu, lui *amil Pe trescu
sau Ieor'e *?linescu% Nu este vor#a @ns? de o copiere a unor modele str?ine, ci de adaptarea lor @n
maniere insolite%

<omanul &ni'ma Otiliei se @nscrie @n sfera realismului critic balzacian, fiind un roman
social Ci citadin, care ofer? cititorului o ima'ine ampl? a societ?Aii #ucureCtene de la @nceputul
secolului al QQlea%
 Proza realisto#iectiv? se realizeaz? prin nara6iunea la persoana a %%%-a, care presupune
un narator omniscient, deoarece Ctie mai mult decBt persona+ele sale, Ciomniprezent, controlBnd
evoluAia acestora% deCi adopt? un ton o#iectiv, naratorul nu este a#sent, ci comunic?, prin postura
de spectator Ci comentator al comediei umane reprezentate, cu instanAele narative%

  Prin tem/, romanul este #alzacian Ci citadin% &ni'ma Otiliei descrie istoria unei familii al
c?rei destin este strBns le'at de o moCtenire% Gn acelaCi timp, se prezint? o ima'ine complet? a
 #ur'heziei #ucureCtene de la @nceputul secolului al QQlea, care se afl? su# determinarea social
economic?, #anul fiind valoarea suprem? dup? care se 'hideaz?% Pe acest fundal social, este
urm?rit procesul de formare Ci maturizare al lui 2eli$ Sima care, @nainte de aCi face o carier?,
tr?ieCte e$perienAa iu#irii Ci a relaAiilor de familie% <omanul este realist#alzacian prin apariAia unor
motive specifice operei scriitorului francez Ronor de alzac- motivul moCtenirii Ci motivul
 paternit?Aii%

<omanul, alc?tuit din dou?zeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative,
care urm?resc destinul unor persona+e, prin acumularea detaliilor- destinul Otiliei, al lui 2eli$, al
mem#rilor familiei ulea, al lui Stpnic? <aAiu etc% *ele dou? planuri principale ale naraAiunii
 prezint? istoria moCtenirii Ci maturizarea lui 2eli$% Primul plan urm?reCte lupta dus? de clanul
ulea pentru o#Ainerea moCtenirii lui *ostache Iiur'iuveanu care presupune @nl?turarea Otiliei
)?rculescu% 8l doilea plan prezint? destinul tBn?rului 2eli$ Sima, care vine la ucureCti pentru a
studia medicina, locuieCte la tutorele lui Ci se @ndr?'osteCte de Otilia% 8utorul acord? importanA? Ci
 planurilor secundare deoarece ele realizeaz? o ima'ine ampl? a societ?Aii citadine%

Succesiunea secvenAelor narative este redat? prin @nl?nAuire, respectBnduse ronolo'ia

faptelor% 8l?turi de naraAiune, autorul foloseCte Ci celelalte moduri de e$punere% *u a+utorul
dialo'ului, se caracterizeaz? persona+ele, oferind @n acelaCi timp caracterul scenic unor secvenAe
narative% escrierea este folosit? pentru a susAine impresia unui univers autentic, dar Ci pentru
caracterizarea persona+elor- descrierea spaAiilor e$terioare (strada, arhitectura, decorul interior,
camerele, descrirea vestimentaAiei% 0ma'inea ?r?'anului este redat? cu a+utorul unei descrieri de
tip romantic, deoarece realitatea este proiectat? @n plan fantastic%

Titlul iniAial, P/rin6ii 3tiliei, reflecta ideea #alzacian? a paternit?Aii, pentru c? fiecare

dintre persona+e determin? @ntrun anumit fel destinul orfanei Otilia, ca niCte p?rinAiF% 8utorul
schim#? titlul Ci deplaseaz? accentul de la un aspect realist, la tehnica modern? a reflect?rii
 poliedirce, prin care este realizat persona+ul principal% Otilia devine o eni'm? pentru c? fiecare
 persona+ din roman o percepe @n mod diferit, nereuCind s? o defineasc? @n totalitate%

4c6iunea romanului @ncepe, dup? cum precizeaz? Ci autorul, @n iulie 1959 Ci are @n

 principal, ca spaAiu de desf?Curare, casa lui )oC *ostache% 8lte locuri unde se desf?Coar? o parte
din evenimentele prezentate @n carte sunt- casa familiei ulea, casa lui eonida Pascalopol, moCia
acestuia din ?r?'an, casa Ieor'etei sau cea a lui St?nic? <aAiu%

%ncipitul 'expozi6iunea, specific romanului realist, fi$eaz? veridic cadrul temporal Ci

spaAial al acAiunii- Gntro sear? de la @nceputul lui iulie 1959, cu puAin @nainte de orele zece, un
tBn?r de vreo optsprezece ani, @m#r?cat @n uniforma de licean, intra @n strada 8ntim, venind
dinspre strada SfinAii 8postoli .%%%/ Gn aceast? o#scuritate, strada avea un aspect #izar% Nicio cas?
nu era prea @nalt? Ci aproape niciuna nu avea cat superior% Gns? varietatea cea mai nepr?v?zut? a
arhitecturii (opera @ndeo#Cta a zidarilor italieni, m?rimea neo#iCnuit? a ferestrelor, @n raport cu
forma scund? a cl?dirilor, ciu#uc?ria, ridicul? prin 'randoare, amestecul de frontoane 'receCti Ci
chiar o'ive, f?cute @ns? din lemn vopsit, umezeala, care de'hioca varul, Ci usc?ciunea, care umfla
lemn?ria, f?ceau din strada #ucureCtean? o caricatur? @n moloz a unei str?zi italice%F*aracteristicile
arhitectonice ale unei case reflect? caracterul oamenilor care o locuiesc% Pentru alzac, o cas? este
un document sociolo'ic Ci moral% Strada Ci casa lui moC costache su'ereaz?, prin detaliile
surprinse, contrastul dintre pretenAia de confort Ci #un 'ust a unor locatari #o'aAi Ci realitate-
inculAi (aspectul de Titsch, amestecul de stiluri arhitectonice incompati#ile, z'BrciAi (case mici, cu
ornamente din materiale ieftine, del?s?tori (e$ist? urme vizi#ile ale umezelii Ci usc?ciunii,
impresia de para'in?% 8rhitectura su'ereaz? ima'inea ueni lumi @n declin, care a avut cBndva
ener'ia necesar? pentru a do#Bndi avere, dar nu Ci fondul cultural%

Persona+ul martor, din perspectiva c?ruia este descris? strada Ci casa lui *ostache
Iir'iuveanu, este 2eli$ Sima% 8cesta este fiul doctorului militar 0osif Sima de la 0aCi% <?mas
orfan, este nevoit s? se afle su# tutela lui moC *ostache, un fel de unchi prin alianA?% Bn?rul, @nc?
minor, vine la ucureCti pentru aCi continua studiile% Prima @ntBlnire cu tutorele s?u este una care
defineCte caracterul acestuia din urm?- cBnd a+un'e @n strada 8ntim, #?trBnul avar @l @ntBmpin? cu
urm?toarea afirmaAie care @l deruteaz? pe 2eli$-  Nununu Ctiu%%% nunu st? nimeni aici, nu
cunosc%%%F %ncipitul se afl? @n strBns? le'?tur? cu finalul, care @l prezint? pe 2eli$ cu apro$imativ
zece ani mai tBrziu, plim#Bnduse din nou pe Strada 8ntim pentru a revedea casa @n care a locuit-
inadins, @ntro duminic?, o lu? pe strada 8ntim% Prefacerile nu schim#ar? cu totul caracterul
str?zii% *asa lui moC *ostache era leproas?, @nne'rit?% Poarta era Ainut? cu un lanA, Ci curtea toat?
n?p?dit? de scaieAi% Nu mai p?rea s? fie locuit?% *ele patru ferestre din faA?, de o @n?lAime a#surd?,
@n?lAau rozetele lor 'otice pr?fuite, iar marea uC? 'otic? avea 'eamurile plesnite% 2eli$ @Ci aduse
aminte de seara cBnd venise cu valiza @n mBn? Ci tr?sese de schel?l?itorul clopoAel% 0 se p?ru c?
Aeasta lucioas? a lui moC *ostache apare la uC? Ci vechile vor#e @i r?sunar? limpede @n ureche-
D8ici nu st? nimeniKEF

Gnc? din prima sear? petrecut? @n casa tutorelui s?u, 2eli$ ia contact cu toate persoanele
apropiate familiei Iir'iuveanu% Gl cunoaCte pe rafinatul eonida Pascalopol, protectorul Otiliei,
apoi pe mem#rii familiei ulea alc?tuit? din 8'lae, sora lui *ostache, Simion, soAul senil al
acesteia Ci cei trei copii- Olimpia, c?s?torit? cu St?nic?, 8urica, o fat? #?trBn?, o#sedat? s? se
c?s?toreasc?, Ci iti, @ntrun fel retardat mintal% 2eli$ asist? la +ocul de c?rAi care adun? @n +urul
mesei toate persona+ele, fiecare aducBnd o not? aparte prin tr?s?turile sale de caracter- moC
*ostache Ci 8'lae sunt avizi dup? cBCti', Pascalopol este #lazat Ci dezinteresat, 8urica este anost?
Ci uneori a#sent? la ce se petrece @n +urul ei% Spectatorii +ocului sunt 2eli$, Otilia, care st? tot
timpul @n pre+ma lui Pascalopol, Ci Simion ulea% Portretele fizice ale persona+elor sunt alc?tuite cu
a+utorul detaliilor vestimentare Ci fiziolo'ice, care su'ereaz?, @n manier? clasic?, tr?s?turi de
caracter- 8'lae este v?zut? ca o doamn? cu faAa '?l#icioas?, 'ura cu #uzele su#Airi, acre, nasul
@ncovoiat Ci acut, o#ra+ii #r?zdaAi de cBteva cute mari, acuzBnd o sl?#ire #rusc?% .%%%/ ridic? o faA?
scrut?toare Ci e$amin? din cap pBn? @n picioare pe 2eli$, ridicBnduCi @n acelaCi timp cu mult?
 demnitate mBna spre ai fi s?rutat?%F, 8urica este o fat? cam de treizeci de ani, cu ochii
 proeminenAi ca Ci ai 8'laei, cu faAa prelun'?, sfBrCind @ntro #?r#ie ca un ac, cu tBmple mari
@ncercuite de dou? Ciruri de cozi @mpletiteF, @n timp ce Simion ulea este un #?r#at @n vBrst?, cu
 papuci verzi @n picioare Ci cu o #ro#oad? pe umeri .%%%/% 8vea must?Ai pleoCtite Ci un mic smoc de
 #ar#?% .%%%/ ridic? asupra lui 2eli$ niCte ochi 'rozavi de sp?l?ciAi Cii l?s? apoi asupra m?suAei, f?r?
s? scoat? o vor#?%F oate aceste aspecte alc?tuiesc atmosfera ostil?, neprimitoare, ima'inea
mediului @n care p?trunde tBn?rul Ci prefi'ureaz? cele dou? planuri narative Ci conflictul%

%ntri$a se dezvolt? pe dou? planuri care se @ntrep?trund- istoria moCtenirii lui *ostache
Iiur'iuveanu Ci destinul tBn?rului 2eli$ Sima% *ompetiAia pentru moCtenirea #?trBnului avar este
un prile+ pentru o#servarea efectelor morale pe care le are o#sesia #anului asupra oamenilor%
0storia acestei moCteniri include dou? conflicte succesorale- primul este iscat @n +urul averii lui moC
*ostavhe Ci se refer? la adversitatea manifestat? de 8'lae @mpotriva Otiliei, iar al doilea este
reprezentat de interesul lui St?nic? <aAiu pentru #anii #?trBnului care duce la destr?marea familia
ulea% )oC *ostache tr?ieCte cu iluzia unei vieAi veCnice doar pentru a nu fi nevoit s? realizeze un
testament care s? asi'ure viitorul fiicei vitre'e, Otilia )?rculescu% eCi @Ci iu#eCte fiica nu face
niciun demers pentru a o prote+a, de dra'ul #anilor, dar Ci din teama de sora lui, 8'lae% 8ceasta,
@mpreun? cu @ntrea'a familie ulea, doreCte o#Ainerea averii totale a lui *ostache, plan care poate
fi periclitat de @nfierea Otiliei% 7n alt persona+ care doreCte s? pun? mBna pe averea #?trBnului este
St?nic? <aAiu% <eprezentativ pentru cate'oria parveniAilor din literatura romBn?, acesta se
c?s?torise cu Olimpia ulea doar pentru averea ei, dar sfBrCeCte prin a pune mBna pe averea lui
*ostache% *asa Iiur'iuveanu este spionat? sistematic de St?nic?% 8cesta apare Ci dispare f?r?
motiv, transminABnd diferite veCti @ntre cele dou? case% *Bnd *ostache are a doua criz?, acesta
 profit? de scurta a#senA? a Otiliei Ci a lui 2eli$ Ci @i fur? #anii de su# saltea% in cauza durerii c? a
 pierdut #anii, #?trBnul moare% 2amilia @l @n'roap? cu oarecare fal? spre a nu fi de rBsul lumii%
8stfel se rezolv? Ci conflictul e$terior al c?rAii Ci pro#lema moCtenirii%

8spectele sociale descrise @n roman sunt completate de aspectele familiale- relaAiile

dintre p?rinAi Ci copii, relaAiile dintre soAi, situaAia orfanilor% *?s?toria este Ci ea analizat? dintro
 perspectiv? critic?- 8urica, fata #?trBn?, are o#sesia c?s?toriei, iti tr?ieCte o scurt? e$perienA?
matrimonial?, St?nic? <aAiu se @nsoar? cu Olimpia doar pentru zestrea ei, Pascalopol se c?s?toreCte
cu Otilia pentru c? @Ci doreCte o familie chiar dac? Ctie c? aceasta nu @i @mp?rt?CeCte sentimentele,
iar @n final 2eli$, ratBnd prima iu#ire, se va c?s?tori dup? ce @Ci va face o carier?% Gn 'eneral,
motivul pentru care relaAiile dintre soAi se stric? este o#sesia pentru #ani% *azul cel mai relevant
este parvenitul St?nic? <aAiu care, c?s?torinduse doar din consideraAii materiale, nu @Ci
@ndeplineCte datoria de soA Ci de tat?% Gn momentul @n care, prin @nsuCirea #anilor lui *ostache, nu
va mai depinde financiar de clanul ulea, @Ci va p?r?si soAia Ci familia% )otivul paternit?Aii este
@nf?AiCat su# dou? ipostaze- *ostache Iiur'iuveanu @Ci iu#eCte sincer fiica, deCi nu o adopt? le'al
Ci nu @i asi'ur? viitorul, @n timp ce 8'lae, adev?ratul avar al romanului, striveCte personalitatea
copiilor s?i, anulBndule orice Cans? de a avea o viaA? normal?%

4l doilea plan al romanului se refer? la procesul de formare al lui 2eli$ Sima Ci include
Ci conflictul erotic al romanului care prezint? rivalitatea dintre adolescentul 2eli$ Ci maturul
eonida Pascalopol pentru mBna Otiliei% Se urm?resc e$perienAele pe care le tr?ieCte @n casa
 unchiului s?u, mai ales idila plin? de inedit dintre acesta Ci Otilia% *asa lui Iiur'iuveanu reflect?
z'Brcenia acestuia- interiorul este sla# luminat, mo#ilele adunate de ocazie, pereAii scoro+iAi,
sc?rile scBrABie% otul necesit? reparaAii, dar acestea nu se fac din avariAie% *asa este @ntro
 puternic? antitez? cu camera Otiliei, plin? de lucruri scumpe Ci de #un 'ust, toate furnizate de
'enerosul Pascalopol% 8vBnd ocazia s?i o#serve pe cei din +ur, 2eli$ se izoleaz?, devenind @n timp
interiorizat% Spre a se salva de aceast? lume, scrie un +urnal @n care are cura+ul s? noteze st?rile
afective pe care i le produce frumoasa Otilia, dar Ci dispreAul faA? de ceilalAi mem#rii ai familiei%
2aA? de Pascalopol are senimente contradictorii- @l respect?, se revolt? @mpotriva lui sau @l ur?Cte,
@n funcAie de atenAia pe care io acord? acestuia Otilia%

Otilia este, la fel ca Ci 2eli$, un amestec ciudat @ntre copil?rie Ci maturitate% 2eli$ va fi
mirat de faptul c?, f?r? ai spune ceva, Otilia pleac? pentru cBteva luni la Paris @nsoAit? de
Pascalopol, dup? vizita pe care o f?cuser? @mpreun? la moCia acestuia din ?r?'an% 8ceast?
 perioad? este pentru 2eli$ un lun' moment de fr?mBntare pe care @ncearc? s?l dep?Ceasc?
vizitBndo pe Ieor'eta, curtezana unui 'eneral #?trBn% <evenirea acas? a Otiliei se face firesc,
totul reintr? @n normal iar declaraAiile de dra'oste sunt mai pronunAate, deCi tot atBt de pure Ci de
frmoase ca mai @nainte%

0dila celor doi se opune vieAii meschine a clanului ulea, care manifest? un mare interes
 pentru #anii lui *ostache Iir'iuveanu, fiind manipulaAi Ci de St?nic? <aAiu% oAi sunt interesaAi
dac? #?trBnul a f?cut vreun testament @n care s?i lase casa Ci #anii Otiliei% Gntrun fel, ei @Ci
 potolesc interesul @n momentul @n care #?trBnul @ncepe s? construiasc? o cas?, @n 'r?dina celei @n
care locuieCte pe strada 8ntim% *onstrucAia pare s? fie nefast? pentru #?trBn deoarece, @n timp ce
inspecta materialele, sufer? un prim accident vascular% 2amilia pune st?pBnire pa cas? Ci @l p?zeCte
 pe #?trBn aCteptBnd s? moar?% ar )oC *ostache @Ci revine Ci @ncepe s? se intereseze din ce @n ce
mai mult de s?n?tate Ci de suflet% Gncearc? chiar s?Ci aduc? @n cas? o femeie, pe Paulina, @ns?
refuz? s? o treac? @n testament Ci atunci aceasta pleac?%

*asa Iiur'iuveanu este spionat? sistematic de St?nic?% 8cesta apare Ci dispare f?r?
motiv, transminABnd diferite veCti @ntre cle dou? case% *Bnd *ostache are a doua criz?, acesta
 profit? de scurta a#senA? a Otiliei Ci a lui 2eli$ Ci @i fur? #anii de su# saltea% in cauza durerii c? a
 pierdut #anii, #?trBnul moare% 2amilia @l @n'roap? cu oarecare fal? spre a nu fi de rBsul lumii%

Gntro situaAie dilematic? r?mBne Otilia, pentru care )oC *ostache nu apucase s? depun?
la #anc? decBt o sut? de mii de lei% Otilia refuz? s? se c?s?toreasc? cu 2eli$, pe motiv c? ar
constitui o piedic? @n calea realiz?rii sale profesionale, Ci p?r?seCte casa f?r? ca 2eli$ s? o mai vad?
vreodat?% up? mai mulAi ani, acesta se re@ntBlneCte cu Pascalopol care @i spune c? Otilia este @n
Spania, c?s?torit? cu un conte% 2eli$ a+un'e, aCa cum visase, un doctor de renume, profesor
universitar Ci realizeaz? Ci el o c?s?torie fericit?% <ev?zBndo @ntro foto'rafie oferit? de
Pascalopol, lui 2eli$ @i este cu neputinA? s? o recunoasc? @n femeia aceea cu tr?s?turi fine pe Otilia
cea plin? de ciud?Aenii Ci copil?roas? din anii tinereAii% O ascensiune spectaculoas? are St?nic?
<aAiu care, devenit #o'at, 'raAie #anilor furaAi de la )oC *ostache, o p?r?seCte pe Olimpia, se
c?s?toreCte cu Ieor'eta Ci a+un'e om politic%
 <omanul are o construcAie simetric? deoarece, @n final, 2eli$ se @ntoarce pe strada 8ntim
Ci revede casa lui )oC *ostache, l?sat? @n para'in?, amintinduCi de replica #?trBnului, acum
adev?rat?- 8ici nu st? nimeni%F

Gn concluzie, &ni'ma Otiliei este un roman realist de factur? #alzacian? prin prezentarea
critic? a unor aspecte ale societ?Aii de la @nceputul secolului al QQlea, prin motivul paternit?Aii Ci
cel al moCtenirii, structur?, specificul secvenAelor descriptive (o#servaBia Ci detaliul semnificativ,
rolul vestimentaAiei, realizarea unor tipolo'ii, veridicitatea Ci uitlizarea naraAiunii la persoana a
000a% ar, dep?CeCte modelul realist clasic, prin elemente ale modernit?Aii- am#i'uitatea
 persona+elor, interesul pentru procese psihice deviante (Simion Ci iti ulea, tehnicile moderne de
caracterizare (comportamentism, reflectarea poliedric?%

P9S3N4<L
alentul Ci modernitatea lui Ieor'e *?linescu se o#serv? din felul @n care @Ci construieCte
 persona+ele% 8cestea sunt definite @n spiritul realismului #alzacian, deducBnduse caracterul Ci
 preocup?rile lor din modul cum se @m#rac?, dup? mediul am#iant, dup? preferinAele pentru +ocuri
sau @ntruniri de familie% Prin tehnica focaliz?rii, caracterul persona+elor se dezv?lui treptat, pornind
de la datele e$terioare Ci a+un'Bnd la relevarea tr?s?turilor de caracter% Gn mod direct, naratorul d?
l?muriri despre 'radele de rudenie, starea civil?, #io'rafia persona+elor, preocup?rile lor%
*aracterele dezv?luite iniAial nu evolueaz? pe parcursul romanului, dar tr?s?turile se @n'roaC? prin
acumularea detaliilor @n caracterizarea indirect? (prin fapte, 'esturi, replici, vestimentaAie, relaAii
@ntre persona+e% Portretul #alzacian porneCte de la caracterele clasice (avarul, ipohondrul, 'elosul,
cocheta, fata #?trBn?, c?rora realismul le confer? dimensiune social? Ci psiholo'ic?, ad?u'Bnd un
alt tip uman, arivistul% endinAa de 'eneralizare conduce la realizarea unei tipolo'ii- moC *ostache
 J avarul iu#itor de copii, 8'lae J #a#a a#solut? f?r? cusur @n r?uF, 8urica J fata #?trBn?, Simion
 J dementul senil, iti J de#il mintal, infantil Ci apatic, St?nic? <aAiu J arivistul, Otilia J cocheta,
2eli$ J am#iAiosul, Pascalopol J aristrocratul rafinat% Ieor'e *?linescu dep?CeCte @ns? estetica
realist? Ci pe cea clasic?%

O tr?s?tur? a formulei estetice moderne este am#i'uitatea persona+elor% )oC *ostache nu

este un avar dezumanizat- el nu Cia pierdut instinctul de supravieAuire, pune s?n?tatea mai presus
de #ani, Ci @Ci iu#eCte sincer fiica vitre'?% 8stfel, reprezint? o com#inaAie @ntre dou? caractere
 #alzaciene- avarul (moC Irandet Ci tat?l (moC Ioriot% *?linescu realizeaz? simultan tipuri Ci
individualit?Ai% 8proape toate persona+ele ilustreaz? tipolo'i, cu trei e$cepAii- 2eli$, Otilia Ci
Pascalopol% Pe eonida Pascalopol @l unicizeaz? strania dra'oste pentru Otilia, despre care spune-
%%% nam prea stat ca s? distin' ce e patern Ci ce e viril @n dra'ostea mea%F % 2eli$ nu este
am#iAiosul lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capa#il de a o iu#i dezinteresat pe Otilia, dar
@n acelaCi timp hot?rBt a?Ci fac? o carier?% 8naliza lui asupra mediului @n care tr?ieCte Ci asupra
oamenilor cu care intr? @n contact @n casa unchiului se #azeaz? pe luciditate, spirit critic Ci
 profunzime intelectual?%

8lt aspect modern, influenAat de estetica naturalismului, este interesul pentru procesele
 psihice deviante, motivate prin ereditate Ci mediu- alienarea Ci senilitatea% Simion ulea reprezint?
cate'oria estetic? a urBtului, 'rotescul chiar% iti, fiul retardat care se @ndreapt? spre demenA?, este
o copie a tat?lui% 8urica, fata #?trBn?, invidioas? Ci rea, este o copie de'radat? a mamei% umea
familiei ulea se afl? su# semnul #olii, al de'rad?rii morale reflectate @n plan fizic% 8utorul
dispune persona+ele @n planuri antitetice- inteli'enAa lui 2eli$ se opune im#ecilit?Aii lui itit, @n
timp ce feminitatea misterioas? a Otiliei contrasteaz? cu urBAenia 8uric?i%

Pe de alt? parte, ima'inea unui persona+ este completat? de prezentarea p?rerilor

celorlalte persona+e despre acesta, formul? care poart? denumirea de relectarea poliedric/% 7n
e$emplu elocvent, este 8'lae ulea% Gn timp ce Otilia o accept? aCa cum este, f?r? s? ai#?
resentimente pentru r?utatea ei, 2eli$ tr?ieCte un sentiment de dispreA atBt pentru ea, cBt Ci pentru
familia ei% St?nic? o prezint? astfel- 8sta nare nimic sfBnt% ?r#at, frate, toAis fleac pentru ea%
8m#iAioas? Ci veninoas?%F, iar Ueissmannn o defineCte foarte #ine @ntro sin'ur? propoziAie- &sta
 #a#a a#solut?, f?r? cusur @n r?u%F O alt? tehnic? folosit? estecomportamentismul% e e$emplu, o
mare parte din roman Otilia este prezentat? e$clusiv prin comportamentism (descrierea faptelor,
'esturilor, replicilor, f?r? ca naratorul s?i prezinte 'Bndurile din perspectiva sa ominscient?, cu
e$cepAia celor m?rturisite chiar de persona+% Spre final se foloseCte Ci tehnica poliedric?, fapt care
sporeCte am#i'uitatea persona+ului Ci care su'ereaz? eni'ma, misterul feminit?Aii ei% <elativizarea
ima'inii prin reflectarea @n mai multe o'linzi alc?tuieCte un portret comple$ Ci contradictoriu- fe
fetiAaF cuminte Ci iu#itoare pentru moC *ostache, fata e$u#erant?, admira#il?, superioar?F pentru
2eli$, femeia capricioas? cu un temperament de artist?F pentru Pascalopol, o dezm?Aat?, o
stricat?F pentru 8'lae, o fat? deCteapt?F, cu spirit practic pentru St?nic?, o rival? @n c?s?torie
 pentru 8urica%

 9L4?%4 .%NT9 .38@ P9S3N4<: AL%B =% 3T%L%4

2eli$ Ci Otilia alc?tuiesc un cuplu de personaje care ilustreaz? tema iu#irii @n acest
roman realist% *ocheta Ci am#iAiosul, din tipolo'ia clasic?, fata e$u#erant? Ci tBn?rul raAional,
 persona+e ce pun @n evidenA? antiteza romantic?, dar Ci atracAia contrariilor, au @n comun condiAia
social?, amBndoi sunt orfani, dar Ci statutul intelectual superior faA? de copiii cu p?rinAi din clanul
ulea% Gn 'eneral, caracterizarea persona+elor se realizeaz? ca @n romanul realist#alzacian%
Printehnica ocaliz/rii, caracterul persona+elor se dezv?luie pro'resiv, pornind de la datele
e$terioare ale e$istenAei lor- prezentarea mediului, descrierea locuinAei, a camerei, a fizionomiei Ci
a 'esturilor% n mod direct, naratorul d? l?muriri despre 'radele de rudenie, starea civil? etc%
*aracterizarea iniAial? se completeaz? prin ad?u'area detaliilor @n caracterizarea indirect/- fapte,
'esturi, replici, vestimentaAie, relaAii dintre persona+e%

Gnc? din incipitul romanului persona+ele sunt prezentate 1n mod direct  de c?tre narator%
0ntrusul 2eli$ Sima este un tBn?r de vreo optsprezece ani, @m#r?cat @n uniforma de licean, .%%%/
7niforma nea'r? @i era strBns? #ine pe talie, ca un veCmBnt militar, iar 'ulerul tare Ci foarte @nalt Ci
Capca umflat? @i d?deau un aer #?r#?tesc Ci ele'ant% 2aAa @i era @ns? +uvenil? Ci prelun'?, aproape
feminin? din pricina CuviAelor mari de p?r cei c?deau de su# Capc?, dar culoarea m?slinie a
o#razului Ci t?ietura elinic? a nasului corectau printro not? voluntar? @ntBia impresie%F2eli$ vine @n
casa #?trBnului avar deoarece vrea s? studieze medicina Ci are nevoie de un loc unde s? locuiasc?,
acesta fiind numit tutorele lui% &ste primit cu r?ceala de familia ulea, 8'lae vor#ind cu uCurinA?
despre situaAia Ci familia lui, fapt care @l contrariaz?- J e unde s? m? cunoasc?L Gntre#? 8'lae%
*Bnd a murit m?sa, era numai atBt% e atunci nu lam mai v?zut% u Ail aminteCti, 8uricoL
 <uCinat de #ruscheAea e$presiunii Dm?saE Ci de familiaritatea cu care oameni str?ini vor#eau de
familia lui, 2eli$ privi sfios la aceea pe care o chema 8urica%F e asemenea, 8'lae vor#eCte cu
r?ceal? Ci despre statutul lui de copil orfan- Nam Ctiut- faci azil de orfani% J 2eli$ are venitul lui J
 protest? Otilia J nui aCa, papaL .%%%/ J 8tuncea faceAi pensiune, continu? implaca#il 8'lae%F
Sin'ura persoan? care @l primeCte cu c?ldur? este Otilia, fiica vitre'? a lui *ostache, student? la
*onservator, al c?rei prim portret izic este realizat din perspectiva tBn?rului @n momentul @n care
intr? @n cas?- 2eli$ privi spre cap?tul sc?rii ca spre un cer deschis Ci v?zu @n apropierea lui
Rermes cel vopsit cafeniu un cap prelun' Ci tBn?r de fat?, @nc?rcat cu #ucle, c?zBnd pe umeri%F
:eriCoaraF Otilia pe care o Ctia doar din scrisori @l surprinde @n mod pl?cut, mai ales c? portretul
ei apare conturat @n opoziAie cu acela al fetei #?trBne 8urica- P?r?sit de toAi, o#osit, 2eli$ e$amina
mediul @n care picase% Otilia @l surprinsese de la @nceput Ci nar fi putut spune ce sentiment nutrea
faA? de dBnsa, simAea doar c? are @ncredere @n ea% 2ata p?rea s? ai#? optsprezecenou?sprezece ani%
2aAa m?slinie, cu nasul mic Ci ochii foarte al#aCtri, ar?ta Ci mai copil?roas? @ntre multele #ucle Ci
'ulerul de dantel?% Gns? @n trupul su#Airatic, cu oase delicate de o'ar, de un stil perfect, f?r? acea
sl?#iciune supt? Ci p?tat? a 8ureliei, era o mare li#ertate de miCc?ri, o st?pBnire des?vBrCit? de
femeie%F

V Otilia @i va purta de 'ri+? lui 2eli$ @nc? din prima sear? @n care soseCte @n casa lui moC
*ostache% NeavBnd o camer? pre'?tit?, fata @i va oferi cu 'enerozitate camera ei, prile+ pentru
2eli$ de a desoperi @n amestecul de dantele, partituri, romane franAuzeCti, cutii de pudr? Ci
 parfumuri, o parte din personalitatea acesteia- Sertarele de la toalet? Ci de la dulapul de haine erau
trase afar? @n pan'lici, c?m?Ci de m?tase mototolite, #atiste de #roderie Ci tot soiul de nimicuri de
fat?% *utii de pudr? numeroase, unele desfundate, flacoane de ap? de *olonia destupate erau
aruncate @n dezordine pe masa de toalet?, ca @ntro ca#in? de actriA?, dovedind 'ra#a cu care Otilia
le mBnuia% <ochii, p?l?rii z?ceau pe fotolii, pantofi pe su# mas?, +urnale de mod? franAuzeCti mai
 peste tot, amestecate cu note muzicale pentru pianoforte%F Gntre cei doi se naCte @nc? de la @nceput
o afecAiune delicat?, determinat? de condiAia lor de orfani% 0mpulsiv Ci @nc? imatur, 2eli$ percepe
dra'ostea la modul romantic, transformBndo pe Otilia @ntrun ideal feminin- Otilia i se @nf?AiCase
@nc? de la @nceput ca o finalitate, ca un premiu mereu dorit Ci mereu amBnat, al meritului lui% :oia
s? fac? ceva mare din cauza Otiliei Ci pentru Otilia%F &l are nevoie de certitudini, iar
comportamentul derutatant al fetei @l descump?neCte, pentru c? nuCi poate e$plica schim#?rile de
atitudine, trecerea ei #rusc? de la o stare la alta% GnsuCi scriitorul +ustific? misterul persona+ului
feminin prin prisma imaturit?Aii lui 2eli$-Nu Otilia are vreo eni'm?, ci 2eli$ crede aceasta%
Pentru orice tBn?r de dou?zeci de ani, eni'matic? va fi @n veci fata care @l va respin'e, dBndui
totuCi dovezi de afecAiune% 0raAionalitatea Otiliei sup?r? mintea clar?, finalist? a lui 2eli$% .%%%/
eni'm? este tot acel amestec de luciditate Ci Ctren'?rie, de onestitate Ci de uCurinA?%F

Otiliei @i lipseCte structura profunzimilor, recunoaCte cu sinceritate c? este o fiinA? dificil?

Ci se autocaracterizeaz/ astfel- *e tBn?r de vBrsta mea @Ai @nchipui c? mar iu#i aCa cum suntL
Sunt foarte capricioas?, vreau s? fiu li#er?KF% &a este eni'matic? pentru 2eli$, prin maturitatea Ai
imaturitatea pe care acesta le descoper? @n comport?rile ei, @n intuirea naturii fiec?ruia dintre
mem#rii clanului ulea, @n cunoaCterea celorlalAi Ci @n felul cum se foloseCte de ei% Pentru
Pascalopol, ea este o fat? delicioas?, fra'il?, candid?, nea+utorat?, dornic? de lu$% a moCia lui
Pascalopol, Otilia alear'?, urc? pe sto'uri, iar la heleCteu, spre spaima moCierului, se pre'?teCte s?
 intre @n ap?% &$u#eranAa, 'esturile Ci tr?irile Otiliei r?spund parc? am?nuntelor semnificative
a'lomerate @n descrierea camerei ei% otul este firesc @n mimica Otiliei, @n 'esturi, @n ceea ce
spune, iar aceste lucruri creeaz? o atmosfer? care o reprezint?% Gn ciuda efuziunilor care parc? nu
mai puteau fi st?vilite Ci care se @ndreptau pe rBnd cBnd spre Pascalopol, cBnd spre 2eli$, f?cBndui
 pe amBndoi s? sufere, Otilia devine deodat? rezervat?, reflectBnd la viitorul lui 2eli$, sau, cochet?,
m?rturisind- &u am un temperament nefericit- m? plictisesc repede, suf?r cBnd sunt contrariat?%F

*aracterizarea Otiliei se realizeaz? Ci cu a+utorul tehnicilor

moderne-comportamentismul Ci  relectarea poliedric/% PBn? @n capitolul al Q:0lea, Otilia este
 prezentat? e$clusiv prin comportamentism (fapte, 'esturi, replici, f?r? ai cunoaCte 'Bndurile din
 perspectiva unic? a naratorului, cu e$cepAia celor m?rturisite chiar de persona+% 8m#i'uitatea
 persona+ului este conferit? de utilizarea celei dea doua tehnici% Otilia este v?zut? diferit de
 persona+ele romanului, fapt care su'ereaz? @n plan sim#olic Ci eni'ma, misterul femninit?Aii%
<elativizarea ima'inii prin reflectarea @n mai multe o'linzi alc?tuieCte un portret comple$ Ci
contradictoriu- fetiAa cuminte Ci iu#itoare pentru moC *ostache, femeia capricioas? cu un
temperament de artist? pentru Pascalopol, o dezm?Aat? Ci o sricat?F pentru 8'lae, o fat? deCteapt?
cu spirit practic pentru St?nic? <aAiu, o rival? @n c?s?torie pentru 8urica, cea mai ele'ant?
conservatorist? Ci mai mBndr?F pentru cole'ii lui 2eli$ care @l invidiaz?, un amestec de copil?rie Ci
maturiatate, dar Ci un mister feminin pentru 2eli$% *el care intuieCte adev?rata dimensiune a
 personalit?Aii Otiliei este Ueissmann, prietenul lui 2eli$, care @i spune acestuia, la un moment dat-
Orice femeie care iu#eCte un #?r#at fu'e de el, ca s? r?mBn? @n amintirea lui ca o apariAie
luminoas?% omniCoara Otilia tre#uie s? fie o fat? inteli'ent?% up? cBte miai spus, @nAele' c? te
iu#eCte%F *ontradicAiile Otiliei @l contrariaz? pe 2eli$% 0niAial, tBn?rul ezit? @ntre a crede #Brfele
clanului ulea Ci ai p?stra o dra'oste pur? Otiliei, iar mai apoi, cBnd aceasta pleac? pe neaCteptate
la Paris cu Pascalopol, are o scurt? aventur? cu Ieor'eta, pe care io prezint? St?nic? <aAiu%

Otilia are o spiritualitate modern?, sentimente Ci atitudini contradictorii, care fac din ea o
fiinA? eni'matic?% &ste o adolescent? care, prin indeciziile ei, @l tul#ur? atBt pe Pascalopol,
moCierul #o'at Ci dezam?'it, cBt Ci pe 2eli$, @nc? un copil% 2eli$ este un intelectual superior, el
vrea s? se realizeze profesional% Otilia simte c? lui 2eli$, @n ciuda st?pBnirii de sine, @i lipseCte
ceva- ac? un tBn?r ar avea r?#darea Ci #un?tatea lui Pascalopol, laC iu#i%F &$ist? @ns? o aspiraAie
secret? a Otiliei spre 2eli$ deoarece este conCtient? c? el este o valoare la care nu poate a+un'e%
7ltima @ntBlnire dintre 2eli$ Ci Otilia, @naintea plec?rii ei din Aar?, este esenAial? pentru @nAele'erea
 personalit?Aii tinerilor Ci a atitudinii lor faA? de iu#ire% ac? 2eli$ este intelectualul am#iAios, care
nu suport? ideea de a nu realiza nimic @n viaA? Ci pentru care femeia reprezint? un spri+in @n carier?,
Otilia este cocheta care crede c? rostul femeii este s? plac?- <ostul femeii este s? plac?, @n afar?
de asta nu poate e$ista fericireK .%%%/ Sin'ura noastr? form? de inteli'enA?, mai mult de instinct, e s?
nu pierdem cei cBAiva ani de e$istenA?, vreo zece ani cel mult% .%%%/ Succesul nostru @n viaA? e o
chestiune de vitez?, iu#ite 2eli$%F Otilia concepe iu#irea @n felul aventuros al artistului, cu d?ruire
Ci li#ertate a#solut?, @n timp ce 2eli$ este dispus s? aCtepte oricBt @n virtutea promisiunii c?, la un
moment dat, se va c?s?tori cu ea% BnduCi seama de aceast? diferenA?, dar Ci de faptul c? ea ar
 putea reprezenta o piedic? @n calea realiz?rii lui profesionale, Otilia @l p?r?seCte pe 2eli$ Ci ale'e
si'uranAa c?s?toriei cu Pascalopol%
 Gn epilo', cBAiva ani mai tBrziu, 2eli$ se @ntBlneCte cu Pascalopol care @i dezv?luie faptul
c? ia redat li#ertatea Otiliei, care sa c?s?torit cu un conte% )oCierul @i ofer? o foto'rafie cu Otilia,
@n care 2eli$ nu o mai recunoaCte pe fata vesel? Ci e$u#erant? de care era @ndr?'ostit- Speriat,
2eli$ se mai uit? o dat?% 2emeia era frumoas?, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata
ne#unatic?% 7n aer de platitudine feminin? stin'ea totul%F Pascalopol afirm? despre ea- 8 fost o
fat? delicioas?, dar ciudat?% Pentru mine e o eni'm?%F, @n timp ce 2eli$ constat? c? nu numai
Otilia era o eni'm?, ci destinul @nsuCi%F ot @n epilo', naratorul precizeaz? c? 2eli$ @Ci realizeaz?
am#iAiile profesionale, devenind un medic renumit Ci profesor universitar, c?s?torit @ntrun chip
care se cheam? str?lucit Ci intr?, prin soAie, @ntrun cerc de persoane influente%F 0u#irea dintre 2eli$
Ci Otilia eCueaz? pentru c? nu se @mplineCte matrimonial, c?s?toria fiind unul dintre laitmotivele
romanului% 2eli$ este 'elos pe Pascalopol, #?trBnul rafinat Ci #o'at, dar nu ia nicio decizie @n ceea
ce o priveCte pe Otilia deoarece primeaz? dorinAa de aCi face o carier?% Otilia @l iu#eCte pe 2eli$,
dar dup? moarte lui moC costache @i las? tBn?rului li#ertatea de aCi @mplini visul Ci se c?s?toreCte
cu Pascalopol, care @i poate oferi si'uranA? material?, @nAele'ere Ci protecAie% Gn am#ele cupluri,
2eli$Otilia, PascalopolOtilia, femeia este cea care decide% 2eli$ nu este f?cut pentru o viaA?
aventuroas?, dar nici Otilia pentru o viaA? modest? al?turi de studentul 2eli$, prin urmare ea este
cea care decide ca fiecare s? mear'? pe drumul pe care Ci la ales% Otilia reprezint? pentru 2eli$ o
ima'ine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o eni'm?%

Camil Petrescu

8ltima noapte de dra$oste, intaia noapte de razboi

9oman subiectiv, al experientei:

9omanul este opera epic/, 1n proz/, de mare 1ntindere, cu o ac6iune des/7urat/ pe mai
multe planuri 7i la care particip/ un num/r mare de personaje(
r?s?turile romanului su#iectiv-

o @Ci propune s? prezinte lumea prin intermediul conCtiinAei, realizBnd o ima'ine

 parAial? a acesteia 
o universul fictiv se concentreaz? asupra evenimentelor din planul conCtiinAei 
o conflictul principal este interior, tr?irile, interpret?rile evenimentelor sunt mai
 importante decBt @ntBmpl?rle concrete 
o construcAia su#iectului nu mai respect? ordinea cronolo'ic?, producBnduse
dilat?ri sau comprim?ri ale timpului, trecBnduse dintrun plan @n altul 
o pentru su#linierea autenticit?Aii se insereaz? @n te$t scrisori, articole de ziar,
 pa'ini de +urnal, relat?ri 
o acAiunea nu se mai desf?Coar? dup? o cauzalitate presta#ilit?, evoluAia
evenimentelor neputBnd fi anticipat? 
o persona+ul este o individualitate comple$? a c?rei evoluAie nu poate fi prev?zut?
 pentru c? el are @ndoilei, ezit?, analizeaz? 
o naraAiunea se face la persoana 0, discursul fiind structurat @n funcAie de
su#iectivitateanaratorului persona+ 
o timpul este prezent Ci su#iectiv %

48TNT%C%T4T4 N 93!4N8L 8LT%!4 N34PT . .94#3ST, NTD%4

N34PT . 9@E53%

Prin cele dou? romane ale sale, 7ltima noapte de dra'oste, @ntBia noapte de r?z#oi(1935
Ci Patul lui Procust (1933, *amil Petrescu a @nnoit romanul romBnesc inter#elic prin sincronizare
cu literatura universal?% Primul lucru care a f?cut din *amil Petrescu un precursor al noului
romanF a fost ideea de autenticitate, dezvoltat? @n cele#rul eseu Noua structur? Ci opera lui
)arcel Proust, @n care teoretizeaz? romanul modern, de tip proustian, Ci respin'e romanul de tip
tradiAional, @n care naratorul este omniprezent Ci omiscient% 8cest concept literar este caracteristic
 prozei moderne su#iective Ci defineCte @ncercarea de redare cBt mai fidel? a tr?irilor interioare ale
 persona+ului% *amil Petrescu consider? c? este imposi#il s? cunoCti altceva decBt ce se petrece @n
 propria conCtiinA? Ci prin urmare un adev?rat scriitor ar tre#ui s? scrie doar despre ceea ce cunoaCte
foarte #ine, Ci doar la persoana 0- S? nu descriu decBt ceea ce v?d, ceea ce aud, ceea ce
@nre'istreaz? simAurile mele, ceea ce 'Bndesc eu%%% 8ceastai sin'ura realitate pe care o pot
 povesti%%% ar aceastai realitatea conCtiinAei mele, conAinutul meu psiholo'ic%%% in mine @nsumi,
eu nu pot ieCi%%% Orice aC face nu pot descrie decBt propriile mele senzaAii, propriile mele im'ini%
&u nu pot vor#i onest decBt la persoana @ntBi%F

PunBnduse accentul pe autenticitate, se schim#? Ci scopul literaturii- aceasta nu este scris?

 pentru a delecta ci pentru a aduce revelaAia unei realit?Ai% in aceast? perspectiv?, autentic tre#uie
@nAeles, @nainte de orice, ca opus la falsF% iteratura este recunoscut? ca o produc?toare de
reprezent?ri artificiale, ima'inare% Pe parcursul te$tului, *amil Petrescu su#liniaz? diferenAa dintre
scrierea sa Ci literatura @n 'eneral, @ntre faptul tr?it cu adev?rat Ci ficAiune% Persona+ulnarator
calific? drept fals?F o @ntrea'? literatur? de r?z#oi care modifica intenAionat evenimentele pentru
a su#linia eroismul soldaAilor romBni Ci dorinAa lor de a muri pentru patrie% Gn 7ltima noapte de
dra'oste, @ntBia noapte de r?z#oi accentul se mut? pe faptul tr?it, nu pe evenimentul propriuzis% Pe
 parcursul @ntre'ului roman urm?rim tr?rile lui Mtefan Iheor'hidiu, persona+ care @mprumut? foarte
multe tr?s?turi ale autorului @nsuCi% Sa considerat chiar c? a doua parte a romanului ar reprezenta
de fapt un te$t auto#io'rafic% Gntradev?r *amil Petrescu a participat la primul r?z#oi mondial Ci a
avut un +urnal de front, dar acesta a fost adaptat la psiholo'ia persona+ului% Spre deose#ire de
autor, Iheor'hidiu nu particip? la r?z#oi datorit? patriotismului Ci nu este miCcat de aspiraAiile
naAionale% &l consider? c? a#senAa de pe front nu iar fi permis s? traverseze o e$perienA?
definitiv?F, condamnBndul s? se simt? totdeauna inferior celor care au fost acolo%

O alt? modalitate prin care este su#liniat? senzaAia de autenticitate este inserarea @n te$t a
faptelor #anale, 'roteCti Ci a#surde, care intervin pe parcursul naraAiunii Ci care fac s? transpar?
rolul hazardului Ci imprim? succesiunii evenimentelor acea miCcare imprevizi#il? proprie tr?irii lor
reale% e asemenea, sunt inserate @n te$t fra'mente de +urnal, scrisori sau note de su#sol
e$plicative% 7nele @ntBmpl?ri pot fi verificate @n documentele vremii- #?t?liile descrise au avut loc,
)aria )?nciulea, presupusa spioan? este un persona+ real Ci, @n plus, nu este e$clus ca toate cele
relatate s? i se fi @ntBmplat realmente lui *amil Petrescu Ci s? aparAin? +urnalului s?u de front%
8cest lucru nu are @ns? o importanA? ma+or?%*ititorul nu este interesat dac? evenimentele sau
 petrecut @n realitate, ci este surprins de faptul c?, aCa cum sunt relatate, dau senzaAia de
autenticitate%

8l?turi @ns? de elementele evident moderne e$ist? Ci cBteva de natur?clasic/,acestea nu

influenAeaz? @ns? @ncadrarea romanului @n modernitate% Prin intermediul persona+ului se realizeaz?
Ci o prezentare a societ?Aii contemporane scriitorului, dar Ci o tipolo'ie% Gntro societate @n care
important este s? fii mondenF se distin' persona+e ca ache Iheor'hidiu, prototipul arivistului Ci
 parvenitului Ci Nae Iheor'hidiu, politicianul arivist f?r? scrupule% Prin intermediul lui Nae
Iheor'hidiu suntem introduCi @n viaAa politic? a timpului, @n care indivizi f?r? personalitate, dar
cu spiritF iau hot?rBri importante cum ar fi intrarea <omBniei @n r?z#oi%

8LT%!4 N34PT . .94#3ST, NTD%4 N34PT . 9@E53%

<omanul 7ltima noapte de dra'oste, @ntBia noapte de r?z#oi este scris la persoana %, su#
forma unei confesiuni a persona+ului principal, Mtefan Iheor'hidiu% Preocuparea pentru epicul
 propriuzis e$ist?, deCi @n roman predomin? analiza% Numai c? evenimentele sunt de fiecare dat?
filtrate estetic prin conCtiinA?% Naratorul este prota'onistul romanului, perspectiva narativ/ fiind
subiectiv/ 7i unic/% NaraAiunea la persoana 0 presupune e$istenAa unui narator implicat, planul
naratorului identificBnduse cu cel al persona+ului% Punctul de vedere unic Ci su#iectiv, al
 persona+ului care mediaz? @nte cititor Ci celelalte persona+e, face ca cititorul s? cunoasc? despre ele
tot atBta cBt Ctie Ci persona+ul principal% Gns? situarea eului narativ @n centrul povestirii c onfer?
autenticitate, iar faptele Ci persona+ele sunt prezentate ca evenimente interioare, interpretate,
analizate% Prin monolo$ interior, Mtefan Iheor'hidiu analizeaz?, alternBnd sau interferBnd,
aspecte ale planului interior (tr?iri, sentimente, reflecAii Ci ale planului e$terior (fapte, tipuri
umane, relaAii cu alAii%

Tema romanului o constituie drama intelectualului lucid care trece prin dou? e$perienAe
fundamentale, iubirea 7i r/zboiul, pe care le analizeaz? @n @ncercarea de a '?si semnificaAia
 profund? a e$istenAei sale% <omanul este structurat @n dou/ p/r6i, precizate @nc? din titlu- prima
 parte este reprezentat? de ultima noapte de dra'osteF, iar a doua de @ntBia noapte de r?z#oiF%
Prima parte prezint? drama iu#irii, iar a doua drama r?z#oiului% ac? prima parte este o scriere pur
ficAional?, a doua parte se #azeaz? pe e$perienAele reale ale scriitorului care a participat la luptele
din primul r?z#oi mondial% 7nii critici au considerat c? de fapt ar tre#ui s? fie dou? romane
distincte, dar unitatea lor nu poate fi contestat?% *ele dou? p?rAi nu pot fi separate, omo'enitatea
lor este dat? de psiholo'ia persona+uluinarator, Mtefan Iheor'hidiu%

4c6iunea romanului @ncepe su# semnul r?z#oiului% Gn incipitul romanului, autorul se

foloseCte de un artiiciu compozi6ional deoarece acAiunea primului capitol, intitulat a Piatra
*raiului @n munte,este posterioar? @ntBmpl?rilor relatate @n ce lelalte capitole din prima parte%
*apitolul pune @n evidenA? cele dou? planuri temporale ale discursului narativ- timpul nar/rii F
cronolo$ic (prezentul frontului, r?z#oiul Ci timpul narat F psiholo$ic (trecutul poveCtii de
iu#ire% Gn prim?vara anului 1916, Mtefan Iheor'hidiu se afl? concentrat undeva la 'raniA?,
deasupra Bm#ovicioarei% Gntro zi la popota ofiAerilor se porneCte o discuAie despre c?s?torie Ci
dra'oste, despre un ofiAer care @Ci ucide soAia adulterin? Ci este achitat la proces% &ste prima scen?
memora#il? a romanului @n care Iheor'hidiu @Ci e$prim? concepAia despre iu#ire% 8ceast? discuAie
declanCeaz? memoria aectiv/ a persona+ului, trezindui amintirile le'ate de cei doi ani Ci
 +um?tate de c?snice cu &la% Persona+ul vrea neap?rat s? mear'? la *Bmpulun' s?Ci vad? soAia Ci de
aici prima serie de fapte se @ntrerupe%

*el deal doilea capitol, intitulat ia'onalele unei moCteniri, de#uteaz? a#rupt cu
urm?toare fraz? care constituie Ci intri$a romanului- &ram @nsurat de doi ani Ci +um?tate cu o
cole'? de la 7niversitate Ci #?nuiam c? m? @nCeal?%F 7rmeaz? o lun'? poveste de dra'oste Ci
'elozie% Iheor'hidiu, pe atunci student la 2ilozofie, se c?s?toreCte din dra'oste cu &la, student? la
itere, orfan? crescut? de o m?tuC?% 0u#irea lui se naCte la @nceput din duioCie-0u#eCti mai @ntBi
din mil?, din @ndatorire, din duioCie, iu#eCti pentru c? Ctii c? asta o face fericit?F,dar apoi
m?rturiseCte c? poAi iu#i Ci din or'oliu- Gncepusem s? fiu totuCi m?'ulit c? admiraAia pe care o
avea mai toat? lumea pentru mine, fiindc? eram atBt de p?timaC iu#it de una dintre cele mai
frumoase studente, Ci cred c? acest or'oliu a constituit #aza viitoarei mele iu#iri%F Persona+ul este
@n c?utarea iu#irii a#solute pe care crede c? a '?sito prin soAia lui, &la% up? c?s?torie, cei doi soAi
tr?iesc modest, dar sunt fericiAi% O moCtenire nesperat? le permite s? frecventeze cercurile
mondene, dar @n acelaCi timp le stric? relaAia% &la se implic? @n discuAiile despre #ani, lucru care lui
Iheor'hidiu @i displace profund- 8C fi vruto mereu feminin?, deasupra acestor discuAii vul'are%F
)ai mult, spre deose#ire de soAul ei, &la este atras? de viaAa monden?, la care noul statut social al
familiei @i ofer? acces% *uplul evolueaz? spre o inevita#il? criz? matrimonial?, al c?rei moment
culminant are loc cu ocazia e$cursiei la Odo#eCti% Gn timpul acestei e$cursii, se pare c? &la @i
acord? o atenAie e$a'erat? unui anume domn I%, care, dup? opinia persona+uluinarator, @i va
deveni mai tBrziu amant% Iheor'hidiu @ncepe s? fie torturat de 'elozie, iar cuplul se destram?%
up? o scurt? desp?rAire, &la Ci Mtefan se @mpac?% :rBnd s? afle dac? este sau nu @nCelat, eroul @Ci
 pune @ntre#?ri Ci mai ales interpreteaz?% a un moment dat, fiecare nou? pro#? arunc? o alt?
lumin? asupra vieAii Ci dramei sale, @ncBt aceeaCi @ntBmplare cap?t? mereu alte semnificaAii, opuse
chiar, @n funcAie de ultima certitudine% e cBteva ori @n romanul 'eloziei, se revine la pro#lema
r?z#oiului prin prezentarea unei CedinAe de parlament sau atunci cBnd, @ntrun compartiment de
tren, avocatul Predescu din PiteCti vor#eCte despre vite+ia le'endar? a soldatului romBn% Gn finalul
 primei p?rAi se revine la acAiunea de pe front- @nrolat pe frontul romBnesc, Iheor'hidiu cere o
 permise, ca s? verifice dac? soAia lui @l @nCeal?, fapt nerealizat din cauza iz#ucnirii r?z#oiului%

Partea a doua demitizeaz? ima'inea r?z#oiului v?zut ca un catalizator de ener'ii, de care

 presa vremii a#uzase atBt de mult% 2rontul @nseamn? de fapt haos, m?suri a#surde, @nv?lm?Ceal? Ci
dezordine% Ordinele ofiAerilor superiori sunt contradictorii, le'?turile dintre unit?Ai sunt aleatorii,
nimeni nu Ctie cu claritate ce tre#uie s? fac?% 2iecare soldat acAiona mai mult de unul sin'ur,
ap?rBnduCi mecanic viaAa Ci neavBnd nicio dorinA? de a muri pentru patrie% in cauza informaAiilor
eronate, artileria romBn? @Ci fi$eaz? tunurile asupra propriilor #atalioane% 0ar la confruntarea cu
inamicul se adau'? fri'ul Ci ploaia% OperaAiunile @ncep cu atacarea postului vamal ma'hiar% Mtefan
Iheor'hidiu Ci unitatea lui p?trund @n localitatea ran, cuceresc m?'ura cu acelaCi nume, apoi
ohanul :echi, comuna :ulcan, trec Oltul, se opresc pe dealurile de dincolo de rBu, @n *ohalm, Ci
se @ndreapt? spre Si#iu%

&$perienAele dramatice de pe front modific? atitudinea persona+uluinarator faA? de

celelalte aspecte ale e$istenAei sale, ale trecutului s?u- 8tBt de mare e dep?rtarea de cele
@ntBmplate ieri, c? acestea sunt mai aproape de copil?ria mea, decBt de mine cel de azi%%% e soAia
mea, de amantul ei, de tot z#uciumul deatunci, miaduc aminte cu adev?rat, ca de o @ntBmplare
din copil?rie%F *apitolul Nea acoperit p?mBntul lui umnezeu ilustreaz? a#surdul r?z#oiului Ci
tra'ismul confrunt?rii cu moartea% :iaAa com#atanAilor Aine de hazard, iar eroismul este @nlocuit de
spaima de moarte, care p?streaz? doar instinctul de supravieAuire Ci automatismul- Nu mai e
nimic omenesc @n noi%F rama colectiv? a r?z#oiului pune @n um#r? drama individual? a iu#irii%

<omanul se @ncheie odat? cu epuizarea e$perienAei r?z#oiului% Ainalul romanului este

elocvent pentru transformarea psiholo'ic? a persona+ului- Mtefan Iheor'hidiu vine acas? @ntro
 permisie Cii d?ruieCte nevestei casele de la *onstanAa, cu tot ce este @n ele- 0am scris c? @i las
a#solut tot ce e @n cas?, de la o#iecte de preA, la c?rAi%%% de la lucruri personale, la amintiri% 8dic? tot
trecutul%F

=TA4N #G39#G%.%8 H .94!4 %NTLCT84L8L8%

Mtefan Iheor'hidiu, persona+ul principal al romanului, Ci @n acelaCi timp persona+ul

narator, reprezint? tipul intelectualului lucid( rama persona+ului este de natur? intelectual?
deoarece el este, @n primul rBnd, un pasionat al adev?rului, al certitudinii, al a#solutului% &l tr?ieCte
dou/ experien6e undamentale, care sunt prezentate prin intermediul conCtiinAei- iubirea 7i
r/zboiul% Mtefan Iheor'hidiu este un tBn?r intelectual, a#olvent al 2acult?Aii de 2ilozofie, @nsurat
cu o cole'? de la 7niversitate, student? la itere, pe nume &la% rama iu#irii este prezentat? @nc?
de la @nceput cBnd perona+ul asist? la o discuAie la popot? despre un ofiAer care Cia ucis soAia
adulterin? Ci totuCi a fost achitat% 8ceast? scen? ofer? o prim? ima'ine a persona+uluinarator% Prin
intermediul reacAiei sale ne sunt prezentate cBteva dintre fr?mBnt?rile interioare ale lui
Iheor'hidiu Ci cBteva dintre ideile sale- vede iu#irea ca pe un tot, o unitate pe viaA? @n care cei doi
au drept de viaA? Ci de moarte unul asupra celuilaltF% Gn momentul @n care persona+ul tr?ieCte
aceast? dram?, se ofer? cititorului o retrospectiv? a @ntre'ii poveCti%
 Iheor'hidiu este filozof, un spirit lucid care analizeaz? totul, interpreteaz? totul, fiecare
'est al soAiei este un chin pentru el, este interpretat ca un 'est de tr?dare% Persona+ul sufer? mai
ales pentru c? nu poate avea iu#irea a#solut? pe care Cia dorito Ci care ar tre#ui s? fie o
modalitate de cunoaCtere% e asemenea, sufer? pentru c? nu are certitudinea% Persona+ulnarator
crezuse c? tr?ieCte marea iu#ire- SimAeam c? femeia aceasta era a mea @n e$emplar unic- aCa ca
eul meu, ca mama mea, c? ne @ntBlnisem de la @nceputul lumii, peste toate devenirile, amBndoi, Ci
aveam s? pierim la fel amBndoi%F ar aspiraAia pentru iu#irea a#solut? coe$ist? cu faptul c? acest
sentiment reprezint? pentru el un proces de autosu'estie% 0u#irea lui se naCte la @nceput din duioCie-
0u#eCti mai @ntBi din mil?, din @ndatorire, din duioCie, iu#eCti pentru c? Ctii c? asta o face fericit?F,
dar apoi m?rturiseCte c? poAi iu#i Ci din or$oliu- Gncepusem s? fiu totuCi m?'ulit c? admiraAia pe
care o avea mai toat? lumea pentru mine, fiindc? eram atBt de p?timaC iu#it de una dintre cele mai
frumoase studente, Ci cred c? acest or'oliu a constituit #aza viitoarei mele iu#iri%F ot din or$oliu
Iheor'hidiu @ncearc? s? o modeleze pe &la dup? propriul tipar de idealitate, ceea ce favorizeaz?
eCecul% atorit? perspectivei unice cititorul nu Ctie clar dac? &la @Ci @nCeal? sau nu soAul% Se
su'ereaz? c? &la se schim#? datorit? moCtenirii, dar poate c? aCa a fost dintotdeauna, dar
tr?s?turile ei ies la iveal? odat? cu o#Ainerea unei situaAii materiale% Pentru c? e$ist? doar
 perspectiva lui, se pune pro#lema dac? nu cumva femeia se schim#? doar @n ochii soAului 'elos%

Gn capitolul ia'onalele unui testament, persona+ul d? dovad? de alte calit?Ai, cum ar fi

t/ria de caracter, indieren6a a6/ de partea material/ a existen6ei, dar Ci
onestitateaCiinteli$en6a, calit?Ai care @l determin? pe unchiul ache s? @i lase o mare parte din
avere%Gn ziua @n care se duce @mpreun? cu mama Ci surorile lui la mas? la unchiul ache, Nae
Iheor'hidiu @i reproCeaz? lui Mtefan c?s?toria din dra'oste cu o fat? s?rac?, ca Ci a tat?lui s?u
mort, pe care @n plus @l acuz? de a nu fi l?sat fiului nicio moCtenire% Gn @ncercarea de aCi ap?ra
 p?rintele, Mtefan e$pune motivele pentru care nu sa @nsurat pentru avere, aCa cum a f?cut unchiul
lui- e cele mai multe ori, p?rintele, care las? avere copiilor, le transmite Ci calit?Aile prin care a
f?cut averea- un o#raz mai 'ros, un stomac @n stare s? di'ereze Ci ou? clocite, ceva din sluAenia
nevestei luate pentru averea ei, neap?rat o Cir? a spin?rii fle$i#i? ca nuiaua (dac? nu cumva
rahitismul nevestei milionare na @nzestrato cu o cocoaC? ri'id? ca o #uturu'?% Orice moCtenire e,
sar putea zice, un #loc%F 0mpresionat de iz#ucnirea lui Mtefan, unchiul ache @i las? cea mai mare
 parte a moCtenirii, spre surprinderea celorlalAi mem#rii ai familiei care @l vedeau ca un inadaptat%
 Nae Iheor'hidiu @l caracterizeaz? direct- Nai spirit practic%%% 8i s?Ai pierzi averea .%%%/% *u
filozofia dumitale nu faci doi #ani% *u Want ?la al dumitale Ci cu Schopenhauer nu faci @n afaceri
nicio #rBnz?% &u sunt mai deCtept decBt ei cBnd vine vor#a de parale%F ez'ustat de reacAia familiei
care @i intenteaz? proces, inclusiv mama Ci surorile lui, Mtefan cedeaz? o parte din avere, dar se
simte tot mai izolat de lumea meschin? Ci e'oist? @n mi+locul c?reia tr?ieCte, mai ales c? @Ci d?
seama c? nici femeia iu#it? nul @nAele'e- )? cuprindea o nesfBrCit? tristeAe v?zBnd c? nici femeia
asta, pe care o credeam aproape suflet din sufletul meu, nu @nAele'ea c? poAi s? lupAi cu @ndBr+ire Ci
f?r? cruAare pentru triumful unei idei, dar @n acelaCi timp s?Ai fie sil? s? te fr?mBnAi pentru o sum?,
fie ea oricBt de mare, s? loveCti apri' cu coatele% 8m Ctiut mai tBrziu c? aveam o reputaAie de
imens? r?utate, dedus? din @ndBr+irea Ci sarcasmul cu care @mi ap?ram p?rerile, din intoleranAa mea
intelectual?, @n sfBrCit%F

Primirea moCtenirii are efecte Ci@ntrun plan mult mai profund, deoarece 'enereaz? criza
 matrimonial?% intrun or$oliu e$a'erat refuz? s? intre @n competiAie cu ceilalAi, fiindc? i se pare
su# demnitatea lui de intelectual s?Ci schim#e 'ardero#a Ci s? adopte comportamentul superficial
al dansatorilor mondeni apreciaAi de &la% e aceea nici nu @ntreprinde nimic pentru a recBCti'a
 preAuirea pierdut? a soAiei% Iheor'hidiu descoper? realativitatea sentimentului de iu#ire Ci @Ci d?
seama de eCecul pe acest plan% Gn acelaCi timp, recunoaCte c? suferinAa sa se datoreaz?
evenimentelor #anale, micilor 'esturi ale &lei% Sin'urele care conteaz? sunt evenimentele din
conCtiinAa sa, person+ul fiind conCtient c? @Ci a'raveaz? suferinAa prin e$a'erarea anumitor fapte% &l
tr?ieCte iu#irea @n mod raAional, intelectual Ci se raporteaz? mereu la a#solut%

*u ocazia e$cursiei la Odo#eCti 'elozia sa este amplificat?, este momentul @n care @Ci d?
seama c? nu poate o#Aine cunoaCterea prin intermediul iu#irii pentru soAia sa% )ici incidente,
'esturi f?r? importanA? poate, privirile pe care &la le schim#? cu domnul I%, se amplfic? @n
conCtiinAa persona+ului% Nevoia de a#solut @l determin? s?Ci analizeze cu luciditate st?rile, de unde
suferinAa- *Bt? luciditate atBta conCtiinA?, cBt? conCtiinA? atBta pasiune Ci deci atBta dram?%F 2iind
un persona+ lucid, nu face doar o analiz? a lumii e$terioare, ci Ci a propriilor sentimente, dar Ci a
 psihlo'iei feminine% 2emeile @i apar ca niCte fiinAe schim#?toare, capricioase, care uit? de orice
moral? cBnd este vor#a de aCi satisface dorinAele% 8ceast? constatare o face cBnd o#serv? reacAiile
de tristeAe sau #ucurie ale &lei @n le'?tur? cu prezenAa sau a#senAa domnului I, pe care nu se
sfieCte s? le ascund?% Sentimentele lui sunt analizate cu intensitate, elocvent fiind episodul cBnd
doreCte s? dezerteze pentru ai ucide pe cei doi amanAi% Gn drama iu#irii, 'reCeala este Ci a lui- o
aCeaz? pe &la pe un piedestal Ci apoi este dezam?'it c? ea nu reprezint? femeia ideal? la care
visase% Ielozia, @ndoiala persona+ului @nre'istreaz? Ci alte etape ale destr?m?rii cuplului- ruptura,
@mp?carea temporar?, pBn? la iz#ucnirea r?z#oiului% esp?rAirea de &la, pierderea acestei iu#iri pe
care el o credea a#solut?, echivaleaz? cu pierderea unei p?rAi din personalitate, care va fi
recuperat? parAial prin e$perienAa r?z#oiului%

Gn ceea ce priveCte relaAia lui Iheor'hidiu cu familia Ci cu societatea, se o#serv? c? este un

inadaptat% 0ncompati#ilitatea dintre el Ci familie  societate reiese cel mai #ine din capitolul @n
care primeCte moCtenirea% %ntelectual veritabil, opusul omului deCtept Ci cu spiritF reprezentat de
unchiul s?u, Iheor'hidiu nu este interesat de partea material? a e$istenAei% up? cum constat? Ci
el, lupt? cu mai mult? @ndBr+ire pentru o idee @n conferinAele de filozofie, decBt pentru moCtenire%
Societatea @l respin'e la rBndul ei- cole'ii @i apreciaz? inteli'enAa, dar @l ocolesc, rudele sale @i
ironizeaz? pasiunea pentru filozofie, prietenii mondeni nu @i @nAele' 'elozia Ci fr?mBnt?rile% 7na
dintre doamnele din societatea #un? a ucureCtiului @l acuz? de prea mult? luciditate, iar mai tBrziu
chiar Ci soldaAii de pe front @l vor ocoli, chiar dac? @i apreciaz? cura+ul%

Nici persona+ul nu apreciaz? lumea care @l @ncon+oar? Ci nu face mari eforturi s? se

inte'reze% umea lui ache Ci Nae Iheor'hidiu este una #rutal? @n ochii intelectualului% &l opune
inteli'enAei instinctuale care se afl? @n scopul supravieAuirii, inteli'enAa verita#il? care urm?reCte
cunoaCterea a#solut?% &ste considerat un inadaptat atBt @n plan sentimental, cBt Ci @n plan social%
Societatea avid? @l dezam?'eCte, aCa cum @l dezam?'ise Ci femeia iu#it?, motiv pentru care putem
vor#i de o dram/ a omului superior%

O ultim? @ncercare de a +un'e la acea cunoaCtere a#solut? este participarea la r?z#oi% eCi
 ar fi putut s? evite participarea la r?z#oi, profitBnd de averea sa, aCa cum face Nae Iheor'hidiu,
Mtefan se @nroleaz? voluntar? din din dorinAa de a tr?i aceast? e$perienA? e$istenAial? Ci ca act
moralmente necesar- NaC vrea s? e$iste pe lume o e$pereienA? definitiv?, ca aceea pe care o voi
face, de la care s? lipsesc, mai e$act s? lipseasc? ea din @ntre'ul meu sufletesc% 8r avea faA? de
mine, cei care au fost acolo, o superioritate, care mi se pare inaccepta#il?% 8r constitui pentru mine
o limitare%F Nu se @nroleaz? din patriotism, ci din or$oliu, din dorinAa de a nu se simAi inferior% a
fel ca Ci @n cazul iu#irii, Iheor'hidiu analizeaz? cu luciditate r?z#oiul nu pentru a su#linia
eroismul ci a#surditatea acestuia% &l polemizeaz? cu ima'inea r?z#oiului din c?rAile de literatur?
sau din articolele din ziarele vremii, deoarece aceasta nu corespunde cu realitatea% uptele nu sunt
@mp?rAite @n mari Ci mici decBt @n funcAie de num?rul celor care au murit% Pentru ofiAerul 'erman
aflat pe patul de moarte lupta din acea zi a fost cea mai mare pentru c? este cea care @i va aduce
sfBrCitul% <?z#oiul este unul haotic, prost or'anizat @n care soldaAii mor f?r? acel sentiment
 patriotic descris @n c?rAi ci cu re'ret, disperare Ci resemnare%

ac? @n prima parte eroul realizeaz? o demitizare a r?z#oiului, @n a doua parte este vor#a
despre o demitizare a r?z#oiului- se prezint? soldaAi @n'roziAi c? vor muri, care nu @nAele'
semnificaAia deciziilor luate de putere, ei Ctiu doar c? vor muri Ci @ncearc? s?Ci apere viaAa% e pe
scena istoriei r?z#oiul se mut? pe aceea a conCtinAei individului pentru care viaAa sa este mai
important? decBt r?z#oiul% Pentru Iheor'hidiu, r?z#oiul este o modalitate de aCi verifica
 personalitatea, @Ci analizeaz? reacAiile pe cBmpul de lupt?% *onfruntat cu situaAiilimit?, se
autoanalizeaz/ lucid- Mtiu c? voi muri, dar m? @ntre# dac? voi putea @ndura fizic rana care @mi va
sfBCia trupul%F 8dev?rata dram?F a r?z#oiului este tot de natur? interioar?, psiholo'ic?% <?z#oiul
reprezint? e$perienAa final? care @i va ar?ta lipsa de importanA? a pro#lemei din dra'oste% <?nit Ci
spitalizat, Iheor'hidiu se @ntoarce acas? la ucureCti, dar se simte detaCat de tot ce @l le'ase de
&la% 2inalul romanului prezint? sfBrCitul dramei personale, a iu#irii% O#osit, Mte fan @Ci priveCte
acum soAia cu indiferenAa cu care priveCti un ta#louF,iar ruptura este de data aceasta definitiv?%
Persona+ul ia decizia de ai l?sa toat? averea &lei, adic? tot trecutul care acum nu mai are
importanA?- 0am scris c? @i las a#solut tot ce e @n cas?, de la o#iecte de preA, la c?rAi%%% de la lucruri
 personale, la amintiri% 8dic? tot trecutul%F 8stfel, drama r?z#oiului anuleaz? drama iu#irii% Gn
 privinAa dramei colective, se poate vor#i despre un final deschis, deoarece Iheor'hidiu se @ntoarce
 pe front, f?r? a mai afla @n ce fel @Ci manifest? respin'erea faA? de a#surditatea r?z#oiului%

intre modalit?Aile de caracterizare a persona+ului, portretul lui Iheor'hidiu este realizat

mai ales prin caracterizare indirect/, care se desprinde din fapte, 'Bnduri, lim#a+, 'esturi,
atitudini Ci relaAiile cu celelalte persona+e% a aceasta se adau'? autocaracterizarea, dar Ci
 procedee specifice prozei moderne- autoanaliza lucid/, introspec6ia, monolo$ul interior, luxul
con7tiin6ei%

Poezia interbelica:
Tudor 4r$hezi
Testament
Poezie moderna:
 NuAi voi l?sa drept #unuri, dup? moarte,
ecBt un nume adunat peo carte%
Gn seara r?zvr?tit? care vine
e la str?#unii mei pBn? la tine,
Prin rBpi Ci 'ropi adBnci
Suite de #?trBnii mei pe #rBnci,
Mi care, tBn?r, s? le urci teaCteapt?
*artea meai, fiule, o treapt?%

8Ceazo cu credinA? c?p?tBi,

&a e hrisovul vostru cel dintBi,
8l ro#ilor cu saricile pline
e osemintele v?rsaten mine%

*a s? schim#?m, acum, intBia oar?,

Sapan condei Ci #razdan c?limar?,
?trBniiau adunat, printre pl?vani,
Sudoarea muncii sutelor de ani%
in 'raiul lor cundemnuri pentru vite
&u am ivit cuvinte potrivite
Mi lea'?ne urmaCilor st?pBni%
Mi, fr?mBntate mii de s?pt?mBni,
eam prefecut @n versuri Cin icoane,
2?cui din zdrenAe mu'uri Ci coroane%
:eninul strBns lam preschim#at @n miere,
?sBnd @ntrea'a dulcea lui putere%

8m luat ocara, Ci torcBnd uCure

8m puso cBnd s?m#ie, cBnd s?n+ure%
8m luat cenuCa morAilor din vatr?
Mi am f?cuto umnezeu de piatr?,
Rotar @nalt, cu dou? lumi pe poale,
P?zBnd @n piscul datoriei tale%

urerea noastr? surd? Ci amar?

O 'r?m?dii peo sin'ur? vioar?,
Pe care ascultBndo a +ucat
St?pBnul, ca un Aap @n+un'hiat%
in #u#e, muce'aiuri Ci noroi
0scatam frumuseAi Ci preAuri noi%
iciul r?#dat sentoarce @n cuvinte
Si iz#?vestencet pedepsitor 
Odrasla viea crimei tuturor%
&ndrept?Airea ramurei o#scure
0eCit? la lumin? din p?dure
Mi dBnd @n vBrf, ca un ciorchin de ne'i,
<odul durerii de vecii @ntre'i%

Gntins? leneC? pe canapea,

omniAa sufer? @n cartea mea%
Slov? de foc Ci slov? f?urit?
Gmp?rechiaten carte se m?rit?,
*a fierul cald @m#r?AiCat @n cleCte%
<o#ul a scriso, omnul o citeCte,
2?ra cunoaCte can ad@ncul ei
ace mBnia #unilor mei%

udor 8r'hezi este unul dintre cei mai importanAi poeAi romBni, opera sa fiind de o comple$itate
unic? @n literatura romBn?% Opera sa este foarte variat?, putBnd fi clasificat? @n mai multre
cate'orii-

Poezia ilozoic/-

8rtele poetice @n care autorul este preocupat de poezie Ci de rostul poetului poetul este descris @n
ipostaza de artizan, fiind interesat de lim#a+ Ci de posi#ilit?Aile sale creative- estament, 2lori de
muci'ai, &pi'raf, Portret, <u'? de sear?

Poeziile care trateaz? tema c?ut?rii transcendenAei, a divinit?Aii, @n care eul liric oscileaz? @ntre mai
multe st?ri raportBnduse la divinitate (ascultare, smerenie, c?utare, ardere, @nchipuire, revolt?,
ne'are- Psalmii

Poeziile care prezint? atitudinea faA? de moarte- uhovniceasc?, ea vaAi ascuns

irica socio'onic?- volumul *Bntare omului

Poezia social/-

&stetica urBtului (includerea #analului, a urBtului, a maca#rului @n poezie, folosirea cuvintelor din
orice re'istru stilistic- volumul 2lori de muci'ai (Pui de '?i, *ina, Ialere, 2?t?l?ul, Streche,
<ada

Poeziile care prezint? universul A?r?nesc, revolta social?- volulmul 195Peiza+e

Poezia de dra$oste-
 poeziile care descriu o amBnare a momentului @n care iu#irea se @mplineCte (atitudine
asem?n?toare cu cea din idilele eminesciene- volumul *uvinte potrivite ()or'enstimmun',
Psalm de tain?, )elancolie

*reaAiile care prezint? o @mplinire a iu#irii de tip casnic- volumul *?rticic? de sear?

Poezia 0boabei 7i a /r>mei2

*reaAiile
*reaAiile care trateaz?
trateaz? tema +ocului,
+ocului, a copil?riei,
copil?riei, dar Ci teme anterioare
anterioare tratate
tratate dintro
dintro perspectiv?
perspectiv?
ludic? (&$%- ciclul a#louri
a#louri #i#lice care trateaz?
trateaz? pro#lema
pro#lema creaAiei divine din aceast? perspectiv?
perspectiv?
infantil?, crearea primilor oameni fiind descris? ca un +oc al lui umnezeu

TST4!NT

Poezia estament
estament face parte din volumul *uvinte potrivite Ci este o art? poetic? modern?%
2iind prima poezie din volumul de de#ut al autorului, ea a fost considerat? un maniest maniest literar
care sintetizeaz? ideile din @ntre'ul volum% *a Ci Octavian Io'a @n poezia <u'?ciune, 8r'hezi @Ci
e$prim? opinia despre menirea literaturii Ci despre rolul poetului @n societate% Poetul este v?zut @n
ipostaza de artizan al lim#a+ului
lim#a+ului deoarece
deoarece el deAine puterea
puterea de a crea Ci de a schim#a lumea prin
interm
intermedi
ediul
ul cuvBnt
cuvBntulu
ului%
i% Spre
Spre deose#
deose#ire
ire de creaAia
creaAia lui Io'
Io'a,a, estamen este o art/ poetic/
estamentt este poetic/
modern/ deoarece nu se limiteaz? s? vor#easc? doar despre rolul poetului Ci al poeziei, ci trateaz?
Ci pro#lema
pro#lema lim#a+ului,
lim#a+ului, a transfi'ur?r
transfi'ur?rii
ii socialului
socialului @n estetic
estetic (estetica
(estetica urBtului,
urBtului, a raportului
raportului dintre
inspiraAie Ci tehnica poetic?% e$tul este unul comple$ @n care se distin' trei idei fundamentale-
aceea a le'?turii spirituale @ntre 'eneraAii Ci a responsa#ilit?Ailor urmaCilor @n faAa mesa+ului primit
de la str?#uni, aceea a luptei cu materia lim#ii Ci cea a menirii poeziei%

Tema poeziei este creaAia literar? v?zut? su# dou? ipostaze- ca me7te7u$, punBnduse
accentul pe efortul creator al poetului, Ci ca  mo7tenire, creaAie transmis? urmaCilor ca dovad? Ci ca
mi+loc de cunoaCtere%

Poezia
Poezia este scris? forma unui monolo
scris? su# forma monolo$$ sau dialo$ ima$inar
ima$inar adresat de tat?F unui fiu
spiritual c?ruia @i este l?sat? drept moCtenire carteaF, care sim#olizeaz? de fapt creaAia, opera
literar?% eCi este structurat? su# aceast? formul?, nu apare a doua instanA?, lirismul fiind unul de
tip subiectiv% &ul liric @Ci transmite @n mod direct atitudinile, fapt su#liniat Ci de m?rcile lin'vistice
ale su#iectivit?Aii, cum ar fi pronumele personale- euF, mineF, ad+ectivele pronominale posesive-
meiF,
meiF, meaF,
meaF, noast
noastr?F
r?F Ci ver#el
ver#elee la persoa
persoana
na 0- am ivitF,
ivitF, am pref?c
pref?cutF,
utF, f?cuiF,
f?cuiF, am
 preschim#atF, am luatF, am pusF%

  Titlul face trimitere la i#lie, la :echiul

:echiul Ci Noul estament deoarece moCtenirea pe care
o las? eul liric urmaCilor este una spiritual?% estamentul este unul sim#olic @n care #eneficiariiF
sunt atBt cititorii, cBt Ci ceilalAi poeAi care se vor inspira din ideile transmise%

strucuturat?? @n 7ase stroe care au un num?r ine'al de versuri Ci sunt

Poezia este strucuturat
construite @n +urul elementului central, metafora 0carte2 (care reprezitn? astfel Ci un element de
recuren6/( ermenul are @n fiecare strof? o alt? semnificaAie- acumulare spiritual? ca oper?- un
nume adunat peo carteF, treapt?F, le'?tur? spiritual? @ntre str?moCi Ci urmaCi- *artea meai
fiule, o treapt?F, carte de c?p?tBi pentru istoria unui popor- &a e hrisovul vostru cel dintBiF,
dovad? a efortului creator al autorului- &u am ivit cuvinte potriviteF, Slova de foc Ci slova
f?urit?F, martor al suferinAei poporului, martor al istoriei naAionale- urerea noastr? surd? Ci
amar?  O 'r?m?dii peo sin'ur? vioar?%F 2iind o art? poetic?, accentul nu se pune doar pe
semnificaAiile poeziei Ci rolul acesteia, ci Ci pe rolul poetului% 8cesta este surprins @n ipostaza de
me7te7u$ar, artizan, care @Ci caut? sursele de inspiraAie Ci mi+loacele artistice, transformBnd
socialul
socialul @n estetic-
estetic- am ivit cuvinte potriviteF,
potriviteF, fr?mBntate
fr?mBntate mii de s?pt?mBni,
s?pt?mBni,  eam pref?cut
pref?cut @n
versuri Cin icoane%  2?cui din zdrenAe mu'uri Ci coroane%  :eninul strBns lam preschim#at @n
miere%F etc%

%ncipitul este formulat ca o adresare direct? a eului liric c?tre un fiu spiritual prin
intermediul c?reia @i las? moCtenire un nume adunat peo carteF, sim#ol pentru creaAia poetic? Ci
implicit pentru poet% 8dresarea direct? se realizeaz? prin intermediul vocativului fiuleF, care
reprezint? orice cititor potenAial, poetul devenind @n mod sim#olic un tat?% unul spiritual pe care
@l las? poetul moCtenire este o creaAie despre suferinAele str?moCilor redate prin metafora  seara
r/zv/tit/  care vine  e la str?#unii mei pBn? la tineF% 8ceasta este o treapt?F, o le'?tur?
spiritual? @ntre trecut Ci viitor, o treapt? @n des?vBrCirea cunoaCterii% Procesul de creaAie este descris
ca un drum dificil, asem?n?tor cu drumul parcurs de @naintaCi @n trecut- Prin rBpi Ci 'ropi adBnci, 
Suite de #?trBnii mei pe #rBnci%F

Gn stroa a doua este prezentat? o alt? ipostaz? a c?rAii, ea c?p?tBnd o semnificaAie sacr?
divin?% *artea devine un document important, o carte de c?p?tBi asem?n?toare i#liei- &a e
hrisov
hrisovul
ul vostru
vostru cel dintBi
dintBiF%
F% *reaAia
*reaAia literar? are acum o valo
literar? valoar
aree social
social// deoarece
deoarece prezint?
prezint?
suferinAele str?moCilor, fiind o m?rturie pentru @ntrea'a lor e$istenA?- 8l ro#ilor cu saricile pline 
e osemintele v?rsaten mine%F Poetul este din nou elementul de le'?tur? dintre trecut Ci viitor, el
 preia suferinAa str?moCilor- osemintele v?rsten mineF Ci o transmite mai departe prin intermediul
 poeziei%

Gn a treia stro/ poezia se materializeaz?, se transform? @ntro lume o#iectual?% 0deea

esenAial? secvenAe este transormarea elementelor concrete, care reprezint/ socialul,
esenAial? a acestei secvenAe
 1n elemente estetice(  <ealitatea material? cap?t? prin intermediul poetului valoare spiritual?%
0postaza poetului ca me7te7u$ar este su#liniat? prin intermediul ver#elor la persoana 0 (am ivitF,
am pref?cutF, am preschim#atF Ci al elementelor
elementelor de opozi6ie
opozi6ie% &fortul creativ este redat prin
intermediul elementelor aflate @n opoziAie, sapaF, #razdaF, care reprezint? munca fizic? a
A?ranilor, Ci condeiF, c?limar?F care descriu munca intelectual? a poetului% 7neltele folosite
 pentru a lucra p?mBntul se transform? @n unelte de scris, munca de creaAie este asem?nat? cu
munca plu'arilor care modelau p?mBntul- *a s? schim#?m, acum, @ntBia oar?,  Sapan condei Ci
 #razdan c?limar?%F
c ?limar?%F Gn continuare se contureaz?
c ontureaz? ima'inea poetului ca n?scocitor, care transform?
lim#a+
lim#a+ul
ul A?rani
A?ranilor
lor-- 'raiu
'raiull lor cunde
cundemnu
mnuri
ri pentru
pentru viteF
viteF @n lim#a+
lim#a+ poetic-
poetic- am ivit
ivit cuvint
cuvintee
 potriviteF% a 8r'hezi, poezia nu este inspiraAie ci me7te7u$, efort creativ care are @n centru
 pro#lema lim#a+ului poetic (idee specific? modernismului% )eCteCu'ul poetic presupune @ns? un
efort, redat prin intermediul paralelismului cu munca fizic? a str?moCilor- Sudoarea muncii
 sutelor de ani  .%%%/ Mi, fr?mBntate mii de s?pt?mBni,  eam pref?cut @n versuri Ci icoane%  .%%%/
preschim#at @n miere%F Socialul
:eninul strBns lam preschim#at Socialul este transormat
transormat 1n estetic  prin trecerea
element
elementelor
elor care Ain de durere
durereaa Ci suferi
suferinAel
nAelee str?mo
str?moCil
Cilor
or @n element
elementee ale creaAie
creaAieii poetic
poetice-
e-
@ndemnurile pentru vite sunt transformate @n cuvinte potriviteF, veninul strBnsF @n sufletul
A?rani
A?ranilor
lor se metamo
metamorf rfozea
ozeaz?
z? @n miere,
miere, p?strB
p?strBnd
nd @ns?
@ns? forAa
forAa lui social
social?(:
?(:eni
eninul
nul strBns
strBns lam
lam
 preschim#at @n miere  ?sBnd @ntrea'? dulcea lui putere%F% in zdrenAeF, veninF, ocar?F, Ci
mai tBrziu, #u#e, muce'aiuri Ci noroiF se hr?neCte Ci cap?t? o form? lumea poeziei- lea'?neF
devin sim#ol pentru liniCte
liniCte Ci detaCare,
detaCare, icoaneF se refer?
refer? la partea
partea spiritual?
spiritual? a creaAiei,
creaAiei, mu'uriF
sunt semnele vitalit?Aii cuvinteleor uitate, miereF reprezint? valoarea artistic? a lim#a+ului poetic
Ci frumuseAi Ci preAuri noiF care descriu ori'inalitatea poeziei ca efect al transfi'ur?rii socialului%

Stroa a patra prezint? @n continuare ima'inea poeziei ca meCteCu', dar Ci ima'inea

ca posi#ilitate de a e$prima revolta social?- 8m luat ocara, Ci torcBnd uCure  8m puso cBnd s?
m#ie, cBnd s?n+ure%F Poetul are puterea de e$prima atBt ima'ini sensi#ile (s?m#ieF, cBt Ci
ima'ini care descriu r?ul (s?n+ureF, poezia putBnd avea Ci un rol estetic, dar Ci unul moralizator%
Prin intermediul
intermediul poetului, trecutul
trecutul cap?t? valoare de sim#ol,
sim#ol, dar Ci de @ndreptar
@ndreptar moral, iar opera
literar? cap?t? valoare +ustiAiar?- 8m luat cenuCa morAilor din vatr?  Mi am f?cuto umnezeu de
 piatr?,  Rotar @nalt, cu dou? lumi pe poale,  P?zind @n piscul datoriei tale%F <olul poetului de
vor#i despre trecut @i revine fiuluiF, ca sim#ol pentru urmaCi, fapt su#liniat de ad+ectivul posesiv
taleF%

Gn stroa a cincea se reia ideea transfi'ur?rii socialului @n estetic prin faptul c? durerea,
revolta social? sunt transformate @n poezie, sim#olizat? prin su#stantivul vioar?F- urerea
noastr? surd? Ci amar?  O 'r?m?dii peo sin'ur? vioar?%F &ste reluat? Ci ideea c? poezia este un
instrument
instrument de lupt? social?- Pe care ascultBndo
ascultBndo a +ucat  St?pBnul,
St?pBnul, ca un Aap @n+un'hiat%F,
@n+un'hiat%F, dar Ci
un mi+loc de r?z#unare a suferinAei @naintaCilor- iciul r?#dat sentoarce @n cuvinte  Mi iz#?veCte
ncet pedepsitor  Odrasla viea crimei tuturor%F Pro#lema lim#a+ului este reluat? @n aceast? strof?
 prin su#linierea ideii de estetic/ a ur>tului, pe care 8r'hezi a preluato de la poetul francez
*harles audelaire, autorul volumului 2lorile r?ului% *onform acestei teorii esteticul @n poezie
 poate cuprinde Ci alte cate'orii, cum ar fi r?ul, urBtul, 'rotescul% 0deea se re'?seCte @n versurile-
0scat am frumuseAi Ci preAuri noi%F, un alt element de opozi6ie din
in #u#e, muce'aiuri Ci noroi  0scatam
 poezie% 8rtistul @Ci poate '?si sursele de inspiraAie @n orice mediu social Ci poate folosi cuvinte din
toate re'istrele stilistice%

8ltima stro/ su#liniaz? ideea c? poezia este 1n primul r>nd me7te7u$, sintetizBnd
astfel crezul poetic al artistului% )uza, sim#olizat? @n poezie de domniA?F este dep?Cit? de
meCteCu', poezia modern? fiind o e$presie a efortului creativ, nu o surs? a inspiraAiei- Gntins?
leneC? pe canapea,  omniAa sufer? @n cartea mea%F 8ceast? condiAie a poziei moderne este dual?
su#liniat de opozi6ia dintre slova de focF (cuvBntul inspirat, de surs? divin? Ci slova
@ns?, fapt su#liniat
f?urit?F (cuvBntul ela#orat, meCteCu'it de poet- Slova de foc Ci slova f?urit?  Gm?rechiaten carte
se m?rit?,  ca fierul cald @m#r?AiCat @n cleCte%F *ondiAia poetului este redat? @n versul <o#ul a
scriso, omnul o citeCteF, artistul fiind un truditor al condeiului Ci se afl? @n slu+#a cititorului,
omnulF% 8cest cititor, care reprezint? de fapt urmaCii, este o#li'at s? descifreze sensul ascuns al
c?rAiiF @n carezace mBnia #unilor mei%F Prin urmare, poezia @Ci atin'e scopul de a l?sa moCtenire
o dovad? a suferinAei Ci a destinului str?moCilor%

C3NCL8E%

estament este o art? poetic? modern? care conAine numeroase elemente specifice
curentului literar modern- poezia se afl? @ntro continu? c?utare a lim#a+ului care s? e$prime cel
mai #ine fr?mBnt?rile eului liric, introduce elemente care Ain de estetica urBtului, @ncalc?
convenAiile prozodice (strofele au un num?r varia#il de versuri, lim#a+ul este caracterizat prin
am#i'uitate Ci e$presivitate, cuvintele cap?t? noi semnificaAii Ci sunt alese din toate re'istrele
stilistice (termeni ar'otici, neolo'isme, arhaisme, re'ionalisme, cuvinte #anale- #u#e, muce'aiuri
Ci noroiF, slova de focF etc, rolul poetului este de a potrivi aceste cuvinte pentru aCi transmite
mesa+ul poetic%

5asmul cult:
%on Crean$a
Povestea lui Garap-4lb

28N8S0*7
Aantasticul este o cate$orie estetic/, deinit/ 1n raport cu realul 7i ima$inarul,
plas>ndu-se 1ntre acestea 7i produc>nd o ezitare de 1ncadrare a evenimentului 1n natural sau
supranatural(
Tzvetan Todorov, @n lucrarea sa 0ntroducere @n literatura fantastic? spunea c? fantasticul
este ezitarea cuiva care nu cunoaCte decBt le'ile naturale pus faA? @n faA? cu un eveniment @n
aparenA? supranatural%F
Aantasticul propriu-zis presupune faptul c? persona+ul Ci cititorul, aflaAi @n faAa unui
fenomen necunoscut, ezit? ai da o e$plicaAie natural? sau supranatural?, ceea ce determin? un
sentiment de spaim? sau neliniCte% Orice opAiune pentru o soluAie sau alta, pentru natural sau
supranatural, @nseamn? p?trunderea @ntrun 'en @nvecinat- abulosul sau straniul%
Aabulosul sau miraculosul presupune acceptarea supranaturalului% *ititorul Ctie c? se afl?
@ntro lume ima'inar? @n care totul este posi#il% &$%- #asmele, literatura S%2%
Straniul apare @n operele ale c?ror @ntBmpl?ri aparent neverosimile, ieCite din comun Ci
@nsp?imBnt?toare au e$plicaAii raAionale% &$%- romanele poliAiste%

 8S)7

5asmul este o specie 1n proz/ a $enului epic 1n cuprinsul c/reia se povestesc

 1nt>mpl/ri miraculoase, puse pe sema unor personaje sau or6e supranaturale( Ainalul
basmului aduce totdeauna victoria binelui asupra r/ului(

up? ori'inea lor, #asmele pot fi populare sau culte%

asmul cult a copiat modelul popular, imitBnd relaAia de comunicare dintre povestitor Ci
ascult?tori, dar te$tul este scris Ci definitiv sta#ilit, avBnd un autor ce poate fi identificat%

asmul popular Ci cel cult au o serie de elemente comune, dar Ci unele care le
diferenAiaz?% &ste comun? evolu6ia narativ/, care se poate reduce la o schem?, conform c?reia @n
situa6ia ini6ial/  se manifest? o lips?% Gn Povestea lui Rarap8l# lipsa iniAial? se manifest? @n
lumea spre care se @ndreapt? eroul, pentru c? @mp?ratul :erde, fratele tat?lui s?u, este #?trBn Ci are
numai fiice, neavBnd pe cine s? lase la domnie% ipsa iniAial? este @nl?turat? prin acAiunea lui
Rarap8l# care pleac? la drum pentru a reface echili#rul%

asmul popular com#in? acAiuni caracteristice al c?ror num?r este limitat Ci printre care
se num?r?- plecarea de acas?, punerea la cale a pro#elor, dezv?luirea vicleCu'ului, nunta etc%
8semena acAiuni apar Ci @n #asmele culte% Gn Povestea lui Rarap8l#, eroul este supus mai multor
 pro#e pentru aCi duce la cap?t misiunea% 8cAiunea #asmului urmeaz? o linie ascendent?, astfel
@ncBt de cele mai multe ori, @nceputul se afl? @n opoziAie cu sfBrCitul, eroul f?cBnd un salt de la o
 poziAie social? umil? la una @nalt?% *hiar dac? #asmul are intri'? Ci o anume tensiune narativ?, nu
se poate considera c? urmeaz? momentele clasice ale su#iectului literar, aCa cum se @ntBmpl? @n
operele culte, de fapt fiind marcate foarte clar doar situaAia iniAial? Ci cea final?% Gn c?l?toria sa,
 prota'onistul @ntBlneCte adversari, dar Ci ajutoare  (fiinAe, animale, o#iecte, ca @n orice #asm
 popular% Gn afar? de aceste dou? cate'orii, pot ap?rea Ci donatorii  sau urnizorii, persona+e
@ntBlnite @ntBmpl?tor Ci care @i d?ruiesc eroului un o#iect miraculos cel va a+uta la nevoie (de
e$emplu, cr?iasa al#inelor% &roul poate avea tr?s?turi omeneCti, cum este cazul lui Rarap8l#, dar
Ci puteri supranaturale%

Gntre povestitor Ci ascult?tori, e$ist? o convenAie artistic?, @mprumutat? Ci de #asul cult-

totul este posi#il, naraAiunea are un caracter abulos% Persona+ele Ci acAiunile sunt ieCite din
comun, timpul Ci spaAiul sunt ima'inare% GntBmpl?rile se petrec cBndva, odat?, atunci Ci undeva,
@ntro @mp?r?Aie% <eperele temporale Ci spaAiale sunt va'i, ima'inare, redate la modul 'eneral%

Gn lumea #asmului se intr? Ci se iese prin ormule speciice, a c?ror funcAie este de a
avertiza asupra caracterului fa#ulos al povestirii% &$ist? trei tipuri de formule @n #asm- ini6iale,
mediane Ci inale% 2ormulele iniAiale pre'?tesc auditoriul pentru ideea c? ceea ce se va nara este
rodul ima'inaAiei% 2ormulele mediane au rolul de a menAine le'?tura cu auditoriul, de ai atra'e
atenAia% 2ormulele finale su'ereaz? c? totul a fost o n?scocire, producBnd ieCirea din timpul Ci
spaAiul fa#ulos% *ele dou? planuri, real Ci fa#ulos, se @ntrep?trund @n #asmul cult deoarece
fantasticul este tratat @n mod realist%

Gn #asmul popular, fantasticul este antropomorizat, persona+ele fa#uloase,

supranaturale, se comport? @n 'eneral ca oamenii comuni, @ns? umanizarea lor este convenAional?,
f?r? particularit?Ai psihice, sociale, naAionale etc% Gn literatura cult?, fantasticul este adaptat estetic%
8ceast? particularitate se numeCte localizarea antasticului% Prin detalii realiste, lumea fa#uloas?
co#oar? @ntrun plan de e$istenA? care poate fi localizat 'eo'rafic Ci istoric% Persona+ele, de la
Rarap8l#, la @mp?ratul <oC Ci la cei cinci nezdr?vani, se comport? ca niCte A?rani Ci vor#esc @n
'raiul moldovenesc%
  PO:&S&8 70 R8<8P8
Povestea lui Rarap8l# a fost pu#licat? @n revista *onvor#iri literare @n 1 au'ust 1!%
*onform clasific?rii f?cute de Hean outiere, aparAine 'rupului #asmelor fantastice, al?turi
deSoacra cu trei nurori, 2ata #a#ei Ci fata moCnea'ului, 2?t2rumos, fiul iepei Ci Povestea
 porcului% )eritul lui 0on *rean'? este c? a scos #asmul din circuitul folcloric Ci la introdus @n
literatura cult?% oate poveCtile autorului sunt de fapt creaAii culte, pot fi considerate chiar nuvele%
umea descris? de el @n Povestea lui Rarap8l# este una A?r?neasc?, persona+ul principal nu are
tr?s?turi supranaturale% otuCi se respect? schema narativ? a #asmului popular%

asmul poate fi interpretat Ci ca un un bildun$sroman, roman iniAiatic% Structura compoziAional?

are ca element constitutiv c?l?toria pe care o @ntreprinde Rarap8l#, care devine un act iniAiatic @n
vederea form?rii eroului pentru viaA?%

Tema #asmului, @mprumutat? din #asmul popular, este triumul binelui asuprar/ului%

e asemenea, se reiau anumite motive narative specifice speciei- superioritatea mezinului,
c?l?toria, supunerea prin vicleCu', pro#ele, demascarea r?uf?c?torului, pedeapsa acestuia Ci
c?s?toria%

4c6iunea se desf?Coar? linear, succesiunea secvenAelor narative Ci a episoadelor se

relizeaz? prin @nl?nAuire% %ncipitul sta#ileCte timpul Ci spaAiul @n care se desf?Coar? acAiunea, dar
acestea nu au coordonate reale ci va'i, ima'inare- 8mu cic? era odat? @ntro Aar? un crai care
avea trei feciori% Mi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era @mp?rat @ntro alt? Aar? mai
dep?rtat?% .%%%/ Aara @n care @mp?r?Aea fratele cel mai mare era tocmai la o mar'ine a p?mBntului, Ci
cr?iia istuilalt, la alt? mar'ine% .%%%/ Mi cine apuca a se duce pe atunci @ntro parte a lumii, adeseori
dus r?mBnea pBn? la moarte%F <eperele spaAiale su'ereaz? dificultatea aventurii eroului, care
tre#uie s? c?l?toreasc? de la un cap?t al lumii la cel?lalt, sim#olizBnd trecerea de la imaturitate la
maturitate% %ncipitul, reprezentat de fapt de o formul? compoziAional? specific? #asmului, se afl?
@n strBns? le'?tur? cu formula final?- Mi a Ainut veselia ani @ntre'i, Ci acum mai Aine @nc?% *ine se
duce acolo #ea Ci m?nBnc?% 0ar pe la noi, cine are #ani #ea Ci m?nBnc?, iar? cine nu, se uit? Ci
ra#d?%F *ele dou? formule marcheaz? intrarea Ci ieCirea din fa#ulos% eCi sunt specifice lumii
fantastice a #asmului, cele dou? convenAii suport? transform?rile autorului- formula iniAial? este
atri#uit? altcuiva prin adver#ul cic?F, iar cea final? conAine o reflecAie asupra realit?Aii sociale,
care nu apare @n #asmul popular% 2ormulele mediane realizeaz? trecerea de la o secvenA? narativ?
la alta, menAinBnd interesul cititorului- Mi mer' ei o zi, Ci mer' dou?, Ci mer' patruzeci Ci nou?F,
umnezeu s? ne Aie, ca cuvBntul din poveste, @nainte mult mai este%F

  )omentele subiectului corespund acAiunilor realizate de erou% SituaAia iniAial? @n care

este prezentat eroul Ci curtea craiului reprezint? expozi6iunea, primirea scrisorii de la @mp?ratul
:erde, hot?rBrea fiului mai mic de aCi @ncerca Ci el norocul Ci @ntBlnirea cu SpBnul constituie
intri$a, pro#elele pe care le trece Rarap8l# @mpreun? cu prietenii s?i alc?tuiesc des/7urarea
ac6iunii, punctul culminant const? @n demascarea SpBnului Ci recunoaCterea meritelor
adev?ratului moCtenitor, iar prin deznod/m>nt  se reface echili#rul iniAial Ci are loc r?splata
eroului prin moCtenirea tronului Ci c?s?toria cu fata @mp?ratului <oC%

eCi 0on *rean'? porneCte de la modelul popular Ci p?streaz? teme Ci motive specifice
 #asmului tradiAional, el complic? situaAia, eroul tre#uie s? parcur'? mai multe pro#e decBt 2?t
2rumos Ci nu are puteri supranaturale% e asemenea, duCmanii @n le'?tur? cu care este avertizat de
tat? nu sunt din alt? lume (spre deose#ire de #asmele populare @n care eroii se lupt? cu zmeii ci
sunt oameni @nsemnaAi, renumiAi pentru viclenia Ci r?utatea lor- s? te fereCti de omul roC, iar mai
ales de omul spBn, cBt @i putea, s? nai dea face cu dBnCii c? sunt foarte Cu'u#eAi%F

8vBnd un caracter de bildun$sroman, Povestea lui Rarap8l# urm?reCte @n primul rBnd

evoluAia eroului% Gn funcAie de ipostazele @n care se afl? eroul, este structurat? schema narativ? a
operei% Gn prima ipostaz? eroul este doar mezinulF, iul craiuluiF care se pre'?teCte de drumul
care va echivala cu maturizarea Ci iniAierea lui% Gn a doua ipostaz?, el @Ci schim#? statutul, decade,
devenind slu$a  SpBnului Ci c?p?tBnd numele de Rarap8l#, nedemn pentru condiAia lui real?%
8ceast? ipostaz? reprezint? de fapt procesul de maturizare @n care fiul de crai tre#uie s?Ci
dovedeasc? tr?s?turile chiar Ci su# forma unei condiAii umile% Gn a treia etap? maturizarea se
 produce, fiul de crai @Ci dovedeCte calit?Aile de conduc?tor pe care lea do#Bndit @n procesul de
iniAiere Ci devine 1mp/rat%

Scrisoarea primit? de la @mp?ratul :erde, care are nevoie de moCtenitori deoarece are
numai fete (motivul 1mp/ratului /r/ urma7i este elementul care declanCeaz? situaAia iniAial? Ci
determin? plecarea celui mai demn dintre fiii craiului ( motivul superiorit/6iimezinului @n
c?l?torie% 8ceast? c?l?torie tre#uie pre'?tit?, nu se poate realiza la @ntBmplare% Pentru c? sa ar?tat
milostiv cu #?trBna cerCetoare care era de fapt SfBnta uminic?, eroul primeCte de la ea sfaturi
care @l vor a+uta s?Ci @ndeplineasc? misiunea% Pentru a iz#Bndi el tre#uie s? ia calul, hainele Ci
armele tat?lui s?u, realizBnduse astfel un transfer de calit?Ai de la tat? la fiu% a fel ca Ci p?rintele
lui, fiul de crai tre#uie s? treac? prin diferite prime+dii pentru a dovedi c? este capa#il s? conduc? o
@mp?r?Aie% !otivul animalului n/zdr/van din #asmele populare se re'?seCte Ci aici- calul nu este
un animal oarecare, el are puteri supranaturale, vor#eCte Ci poate z#ura, iar ademenirea lui nu se
 poate realiza decBt cu o tav? de +?ratic-Pe urm? umple o tav? cu +?ratic, se duce cu dBnsa la
her'helie Ci o pune +os @ntre cai% Mi atunci numai iaca ce iese din mi+locul her'heliei o r?pciu'? de
cal 're#?nos, dupuros Ci sla# dei num?rai coastele Ci venind dea dreptul la tav?, apuc? o 'ur? de
 +?ratic% .%%%/ Ci atunci calul odat? z#oar? cu dBnsul pBn? la nouri Ci apoi se las? @n +os ca o s?'eat?%
up? aceea z#oar? @nc? o dat? pBn? la lun? Ci iar se las? @n +os mai iute decBt ful'erul%F

Prima prob/ la care este supus eroul este @nfrBn'erea ursului (a tat?lui de'hizat @n urs
care se afl? su# podul  ce desparte @mp?r?Aia de lumea necunoscut?% &ste o pro#? menit? s?i
testeze vite+ia, #?r#?Aia Ci cura+ul% Podul sim#olizeaz? @ntotdeauna o trecere de la o lume la alta, de
la cunoscut la necunoscut, sau de la imaturitate la maturitate% )ezinul trece aceast? pro#? cu
a+utorul calului n?zdr?van care d? n?val? asupra ursuluiF%

recerea podului este urmat? de r/t/cirea 1n p/durealabirint, un alt element sim#olic

care este esenAial @n procesul de maturizare% Pentru c? este @nc? imatur, @ncalc? sfaturile date de
tat?l s?u Ci la a treia apariAie a SpBnului se las? p?c?lit de acesta Ci @l an'a+eaz? ca slu'? pentru al
 c?l?uzi @n acest t?rBm neprimitor% )omentul @ntBlnirii cu SpBnul declanCeaz? conlictul principal
7i exterior al #asmului, care @Ai va '?si rezolvarea doar @n final% Bnd dovad? de naivitate, se las?
 p?c?lit Ci accept? s? co#oare @n fBntBn? pentru a se r?cori% 8ceast? co#orBre echivaleaz? cu o
cobor>re simbolic/  1n inern care reprezint? @nceputul iniAierii spirituale, unde va fi condus de
SpBn% *o#orBrea @i ofer? eroului nu numai un alt nume, dar Ci o alt? identitate% Schim#area
identit?Aii reale cu cea aparente se o#serv? din semnificaAia numelui pe care @l primeCte de la SpBn-
Rarap8l# (harapF @nseamn? ro# Ai'an% Persona+ul ne'ativ cap?t? Ci el o nou? identitate, aceea
de fiu de crai% Hur?mBntul pe care @l face eroul @n fBntBn? are du#lu rol- su#liniaz? faptul c? Rarap
8l# este un om de onoare care @Ci va Aine cuvBntul dat, deci a+ut? la caracterizarea persona+ului,
dar anticip? Ci finalul #asmului deoarece el include Ci condiAia eli#er?rii de +ur?mBnt- ac? mai
vrei s? mai vezi soarele cu ochii Ci mai calci pe iar#? verde, atunci +ur?mite pe ascuAiCul
 paloCului t?u c? mii da ascultare Ci supunere @ntru toate, .%%%/ Ci atBta vreme s? ai a m? slu+i, pBn? @i
muri Ci iar @i @nvia%F

Pentru a se putea continua procesul de iniAiere, Rarap8l# este supus de c?tre SpBn la
trei probe- aducerea s?l?Ailor din Ir?dina 7rsului, aducerea pielii cu pietre preAioase a cer#ului Ci
aducerea fetei @mp?ratului <oC pentru c?s?toria SpBnului% )i+loacele prin care trece pro#ele Ain de
miraculos, iar adjuvan6ii au puteri supranaturale%

Primele dou/ pro#e le trece cu a+utorul Sfintei uminici, care @l sf?tuieCte cum s?

 procedeze Ci @i d? o#iecte ma'ice care s?l a+ute @n misiunea sa% Pentru @nfrBn'erea ursului @i d? o
licoare cu somnoroas?F pe care o toarn? @n fBntBna ursului provocBndui un somn adBnc% Gn plus,
 pentru al p?c?li se serveCte Ci de pielea de urs d?ruit? la plecare de tat?l s?u% Pentru aCi duce la
cap?t a doua sarcin?, SfBnta uminic? @i d?ruieCte alte o#iecte ma'ice, Ci anume o#r?zarul Ci sa#ia
lui StatuPalm?ar#?*ot% Prima pro#? @i solicit? cura+ul, dar a doua Ci capacitatea de a mBnui
sa#ia , st?pBnirea de sine Ci respectarea +ur?mBntului @n faAa ispitei pe care o reprezint? pietrele
 preAioase%

4 treia prob/, cea mai comple$? dintre toate, presupune un alt set de pro#e Ci necesit?
mai multe a+utoare% rumul spre @mp?ratul <oC @i va aduce lui Rarap8l# o serie de prieteni cu
 puteri supranaturale f?r? a+utorul c?rora nu ar fi posi#il? @ndeplinirea misiunii% Gn aceast? etap? se
contureaz? adev?ratele calit?Ai ale eroului care @l vor conduce spre tronul @mp?ratului :erde% Primii
adjuvan6i ai s?i vor cr/iasa urnicilor Ci c/iasa albinelor% recBnd peste un pod el vede o nunt?
de furnici pe care decide s? o lase s? treac? pentru a nu pune @n pericol viaAa acestora% Bnd
dovad? de #un?tate, este r?spl?tit de cr?iasa acestora care @i ofer? o arip? cu puteri ma'ice- cBnd
@i avea vrodat? nevoie de mine, s? dai foc aripii, Ci atunci eu @mpreun? cu tot neamul meu avem s?
Ci venim @n a+utor%F 8ceeaCi r?splat? o primeCte Ci de la cr?iasa al#inelor pentru c? fiindui mil? de
al#inele pe care le @ntBlneCte le construieCte un stup- pentru c? eCti aCa de #un Ci teai ostenit s? ne
faci ad?post, vreu s?Ai fac Ci eu un #ine @n viaAa mea- naAi aripa asta, Ci cBnd @i avea vrodat?
nevoie de mine, aprindeo, Ci eu @ndat? am s?Ai viu @ntru a+utor%F

ot prin #un?tate Ci toleranA? faA? de alte fiinAe @i cBCti'? drept prieteni devotaAi pe cei
cinci n?zdr?vani- #eril/, Al/m>nzil/, Setil/, 3chil/ Ci P/s/ri-L/6i-Lun$il/% 8ceste cinci
 persona+e se inte'reaz? perfect @n lumea #asmului% Mi ei au tr?s?turi umane- Ieril? este odihanie
de omF, 2l?mBnzil? o namil? de omF, Setil? o nanie de omF, Ochil? o schimonositur? de omF,
iar P?s?ri?Aiun'il? e o pocitanie de omF, dar fantasticul @n cazul lor se produce prin
e$a'erarea unei tr?s?turi pBn? la limita a#surdului% escrierile lor sunt pitoreCti Ci su#liniaz? mai
ales talentul autorului de a realiza descrieri inedite care se @m#in? cu umorul% escrierea lui Ieril?
este mai mult decBt elocvent? @n acest sens- omul acela era ceva de sp?riet- avea niCte urechi
cl?p?u'e Ci niCte #uzoaie 'roase Ci de#?l?zate% Mi cBnd sufla cu dBnsele, cea de deasupra se
resfrBn'ea @n sus peste sc?fBrlia capului, iar cea de desupt atBrna @n +os, dei acoperea pBntecele% Mi
ori pe ce se oprea suflarea lui, se punea promoroaca mai 'roas? de o palm?% Nu era chip s? te
aproprii de dBnsul, c? aCa tremura de tare, de parc?l z'hihuia dracul%F

a curtea @mp?ratului <oC Rarap8l# este supus unor noi pro#e pe care le trece datorit?
 puterii supranaturale a a+utoarelor sale% Gmp?ratul <oC, vestit pentru #un?tatea lui nepomenit? Ci
milostivirea lui cea neauzit?F, le ofer? '?zduire @ntro cas? de aram?, pro#? de care 'rupul de
 prieteni trece datorit? lui Ieril?% Pro#a focului const? @n @nnoptarea @n aceast? cas? menit? s? le
aduc? pieirea, su# care se afl? un foc din 4 de stBn+eni de lemne% Ieril? r?ceCte casa Ci astfel
scap? cu viaA?% Pro#a mBnc?rii Ci a #?uturii nu este mai pre+os decBt prima- peAitorii tre#uie s?
consume 1 hara#ale cu pBine, 1 ialoviAe fripte Ci 1 #uAi pline cu vin din cel hr?nitF% Pro#a va fi
dus? la @ndeplinire de c?tre 2l?mBnzil? Ci Setil?% 7rmeaz? ale'erea macului de nisip care se
realizeaz? cu a+utorul furnicilor% P?zirea fetei @mp?ratului transformat? @n pas?re este a patra pro#?,
care pune la @ncercare atBt @ndemBnarea lui Ochil? care o vede cnd se ascund dup? lun?, cBt Ci
@ndemBnarea lui P?s?ri?Aiun'il? care se @ntinde Ci o prinde% 7rm?toarea pro#? este specific?
 #asmului popular Ci const? @n 'hicitul fetei dintre trei femei identice, Ci va fi rezolvat? cu a+utorul
al#inelor% 2ata de @mp?rat impune o ultim? pro#?- calul lui Rarap8l# Ci turturica ei tre#uie s?
aduc? trei smicele de m?r dulce Ci ap? vie Ci ap? moart?, de unde se #at munAii @n capete%F *alul
o#Aine o#iectele ma'ice prin vicleCu', furBndule de la turturic? Ci astfel fata @mp?ratului <oC este
o#li'at? s?l @nsoAeasc? pe Rarap8l# la curtea @mp?ratului :erde% 8ceast? c?l?torie reprezint? o
nou? pro#? pentru erou, deoarece tre#uie s?Ci respecte +ur?mBntul faA? de SpBn deCi se
@ndr?'osteCte de fat?% &l nu @i m?rturiseCte reala sa identitate, dar fiind o farmazoan? cumplit?F Ci
avBnd puteri ma'ice, ea Ctie care este adev?rul%

Punctul culminant al #asmului const? @n demascarea de c?tre fata @mp?ratului <oC a

SpBnului Ci resta#ilirea adev?rului% ar, conform +ur?mBntului, Rarap8l# tre#uie mai @ntBi s?
moar? Ci apoi s? @nvie pentru a se eli#era de cuvBntul dat% SpBnul @l acuz? c? Cia @nc?lcat
 +ur?mBntul Ci @i taie capul% Gn felul acesta @l dezlea'? de +ur?mBnt, semn c? iniAierea este @ncheiat?,
iar rolul SpBnului ia sf@rCit% oar @n momentul @n care iniAierea se @ncheie SpBnul este pedepsit%
*alul este cel care face dreptate Ci distru'e forAele r?ului- Mi odat? mi Ail @nf?Cc? cu dinAii de cap,
z#oar? cu dBnsul @n @naltul ceriului Ci apoi dBndui drumul de acolo, se face spBnul pBn? +os praf Ci
 pul#ere%F ecapitarea lui Rarap8l# este una sim#olic?, avBnd un rol purificator Ci sim#olizeaz?
iniAierea lui total?% &ste @nviat de fata @mp?ratului <oC cu a+utorul smicelelor de m?r Ci a apei vii Ci
a apei moarte, care sunt de asemenea o#iecte ma'ice- @l @ncon+ur? de trei ori cu cele trei smicele
de m?r dulce, toarn? ap? moart? s? steie sBn'ele Ci s? se prind? pielea, apoi @l stropeCte cu ap? vie
Ci atunci Rarap8l# @ndat? @nvie%F eroul @Ci recap?t? statul social Ci adev?rata identitate, d? dovad?
c? sa maturizat Ci primeCte drept recompens? @mp?r?Aia Ci pe fata @mp?ratului <oC% Nunta Ci
o#Ainerea statutului de @mp?rat confirm? maturizarea acestuia% .eznod/m>ntul const? @n r?splat?
 pe care o primeCte eroul, dar Ci @n faptul c? se resta#ileCte echili#rul din lumea #asmului prin
'?sirea unui moCtenitor pentru @mp?ratul :erde%

 P&<SON8H7 R8<8P8

Rarap8l# este personajul principal  al #asmului% &ste caracterizat atBt cu

a+utorulmijloacelor directe (portretul f?cut de narator Ci de alte persona+e, cBt Ci
indirecte(caracterizarea prin propriile acAiuni, nume%

Rarap8l# este cel mai reprezentativ dintre eroii pozitivi ai lui *rean'?% &l nu are
tr?s?turi supranaturale, puterea lui st? @n 'Bndul lui #un% a fel ca Ci alte persona+e din poveCtile
autorului, Rarap8l# e omenos Ci milostiv%

Gnc? de la @nceputul #asmului, fiul cel mic al *raiului @Ci va dovedi calit?Aile de erou,
fiind sin'urul dintre cei trei fraAi care este afectat de do+ana tat?lui Ci mBhnit de faptul c? reprezint?
un motiv de ruCine pentru acesta% 8poi se o#serv? tr?s?turile lui fundamentale, mila Ci bun/tatea,
care @l a+ut? s?Ci fac? a+utoare ce @l vor spri+ini @n c?l?toria sa, cum ar fi SfBnta uminic? Ci calul
n?zdr?van% Gn acelaCi timp, este Ci iute la m>nie deoarece se cam repede la cerCetoarea din
'r?din?, neCtiind c? este SfBnta uminic?, Ci loveCte calul care i se pare r?pciu'os% up? ce trece
de capcana pe care io @ntinde tat?l Ci care era menit? s?i pro#eze vitejia, eroul pleac? @n c?l?toria
sa iniAiatic?% Bnd dovad? de naivitate, dar Ci de lips/ de experien6/ de via6/, fiul craiului nu
ascult? sfaturile date de tat? la plecare Ci se las? p?c?lit de SpBn% Neascult?tor cu tat?l, se
dovedeCte @ns? supus @n relaAia cu SpBnul, din al c?rui cuvBnt nu iese%

Persona+ul este caracterizat Ci prin opoziAia cu persona+ul ne'ativ, sim#ol al forAei r?ului%
 Nici SpBnul nu are tr?s?turi miraculoase, dar el reprezint? omul r?u, maleficul, inumanul% &l
reuCeCte s?l p?c?leasc? pe erou datorit? vicleniei Ci astfel are loc o schim#are de statut- SpBnul
devine fiul de crai, iar acesta se transform? @n slu'a primului% Prima etap? a form?ri persona+ului
este co#orBrea @n fBntBn?, care echivaleaz? cu o cobor>re ad ineros, un #otez @n urma c?ruia fiul
craiului primeCte un nou nume, Rarap8l#, Ci o nou? identitate, de slu'? a SpBnului% e asemenea,
SpBnul are rolul unui iniAiator, este un r?u necesarF, f?r? de care nu sar fi putut realiza iniAierea
eroului pozitiv%

Pro#ele la care este supus sunt menite al pre'?ti ca viitor conduc?tor, moCtenitor al
tronului unchiului s?u, dar Ci @n vederea c?s?toriei%

Rarap8l# devine un erou exemplar nu prin @nsuCiri miraculoase aCa cum se @ntBmpl? de
o#icei @n #asme, ci prin tr?sturile sale profund umane% un?tatea Ci mila de care d? dovad? @nc? de
la @nceput @l situeaz? @n rBndul persona+elor care reprezint? forAele #inelui% Pentru ca iniAierea
eroului s? fie total?, el tre#uie s? primeasc? din nou #otezul morAii Ci al @nvierii% Gn final, el
do#BndeCte un set de valori morale care @n viziunea autorului sunt necesare unui @mp?rat- mila,
 #un?tatea, 'enerozitatea, prietenia, respectarea +ur?mBntului, cura+ul%

 8<8 N8<8X07N00, 7)O<7, 0)8 M0 S07

0on *rean'? este un povestitor prin e$celenA? cu un stil propriu Ci inconfunda#il% Prin
urmare, poveCtile sale nu mai pot fi repovestite f?r? pierderi Ci nici nu ar putea circula @n variante,
ca @n folclor% &le tre#uie citite ca orice oper? cult?%
Gn toate poveCtile sale, *rean'? respect? @ntocmai schema universal? a #asmului Ci nu
inventeaz? motive sau teme inedite% Ori'inalitatea autorului st? @n conceperea scrierii sale ca un
mic roman de aventuri, cu multe detalii specifice care nuanAeaz? miCc?rile, 'esturile Ci st?rile
sufleteCti ale persona+elor% Gn felul acesta persona+ele Ci acAiunile cap?t? individualitate, devin de
neconfundat% <e'resiunea de la fantastic la real are aceeaCi funcAie de umanizare, dBnd un contur
realist su#iectului de #asm% 8morul face ca fa#ulosul s? co#oare pe p?mBnt, s? fie umanizat, dar
asta nu echivaleaz? cu o de'radare a acestuia%

Nara6iunea, deCi se face la persoana a %%%-a, nu are un caracter obiectiv , deoarece

naratorul omniscient intervine prin comentarii Ci reflecAii, astfel creBnduse acea le'?tur?
afectiv? dintre el Ci cititor% Spre deose#ire de #asmul popular, unde predomin? naraAiunea, #asmul
cult presupune 1mbinarea nara6iunii cu dialo$ul 7i descrierea%

)odul de a povesti al lui *rean'? se caracterizeaz? prin- ritmul rapid al povestiriicare

rezult? din eliminarea e$plicaAiilor 'enerale, a di'resiunilor, a descrierilor etc%, individualizarea
ac6iunilor 7i a personajelor prin am?nunte care particularizeaz? Ci prindramatizarea ac6iunii
prin dialo$( a *rean'?, dialo'ul are funcAie du#l?, ca @n teatru- prin el se dezvolt? acAiunea Ci se
caracterizeaz? persona+ele, care tr?iesc Ci se individualizeaz? prin lim#a+%

O alt? particularitate a poveCtilor lui *rean'? este pl?cerea cu care sunt spuse% Se creeaz?
o le'?tur? @ntre narator Ci cititor care cap?t? accente afective% xprimarea aectiv/este marcat? de
 prezenAa inter+ecAiilor, a e$clamaAiilor, a dativului etic% 8ceast? e$primare afectiv? ofer? Ci
caracterul oral al #asmului deoarece frazele lui *rean'? las? impresia de spunere% 3ralitatea
rezult? Ci din prezenAa e$presiilor onomatopeice, a ver#elor imitative Ci a inter+ecAiilor% 0mpresia de
zicere este dat? Ci de e$presiile narative tipice (Ci odat?F, Ci atunciF, @n sfBrCitF, Ci apoiF, dup?
aceeaF, a @ntre#?rilor Ci e$clam?rilor (&i, apoi Ca'? v? pareLF, cemi pas? mieLF, haiKhaiKF%

8morul este realizat prin mi+loace diferite, cum ar fi- exprimarea mucalit/(asocierea

surprinz?toare a unor cuvinte- s? tr?iasc? trei zile cu cea dealalt?ieriF, ironia(oar unui
@mp?ratul <oC, vestit prin melea'urile aceste pentru #un?tatea lui cea nepomenit? Ci milostivirea
lui cea auzit?%F, poreclele 7i apelativele caricaturale (Aapul cel roCF, farfasiAiF, uzil?F,
zelemisirea (aremi eCti dra'K%%% eaC vBr@ @n sBn, dar nu @ncapi de urechi%%%F, diminutive cu
valoare au$mentativ/ (#uziCoareF, #?uturic?F, caracteriz/ri pitore7ti(descrierea celor cinci
 n?zdr?vani, scene comice (cearta dintre Ieril? Ci ceilalAi @n casa de aram?,  citate cu expresii 7i
vorbe de duh (?i cu cinstea, s? pear? ruCinea%F%

Gn ceea ce priveCte limbajul, *rean'? foloseCte lim#a popular?- termeni re'ionali,

e$presii, e$primarea locuAional?, erudiAia paremiolo'ic? (frecvenAa prover#elor, a zic?torilor
introduse @n te$t prin e$presia vor#a ceeaF% otuCi el nu copiaz? lim#a A?r?neasc?, ci o recreeaz?,
devenind astfel o marc? a stilului s?u%

9omantismul:
!ihai minescu
Aloare albastra

 "0ar teai cufundat @n stele Mi dea soarelui c?ldur?

Ci @n nori Cin ceruri nalteL :oi fi roCie ca m?rul,
e nu mai uita @ncalte, )ioi desface deaur p?rul,
Sufletul vieții mele% S?Ai astup cu dBnsul 'ura%

Gn zadar rBuri @n soare e mii da o s?rutare,

Ir?m?deștin a ta 'Bndire  Nimen lume na so Ctie,
Ci cBmpiile 8sire *?ci va fi su# p?l?rie 
Ci @ntunecata mare Mapoi cine trea#? areK

Piramidelenvechite *Bnd prin cren'i sa fi ivit

7rc?n cer vBrful lor mare  unan noaptea cea de var?,
 Nu c?ta @n dep?rtare )ii Aine de su#suoar?,
2ericirea ta, iu#iteK" eoi Aine de dup? 'Bt%

8stfel zise mititica, Pe c?raren #olAi de frunze,

ulce netezindumi p?rul% 8pucBnd spre sat @n vale,
8hK ea spuse adev?rul  Neom da s?rut?ri pe cale,
&u am rBs, nam zis nimica% ulci ca florile ascunse%

 J Rai @n codrul cu verdeaA?, Mi sosind lal porAii pra',

7ndisvoare plBn' @n vale, :om vor#in @ntunecime
StBnca st? s? se pr?vale Iri+a noastr? nai#o nime,
Gn pr?pastia m?reaț?% *ui cei pas? c?mi eCti dra'L"

8colon ochiu de p?dure, Gnco 'ur?  Ci dispare%%%

Bn'? trestia cea lin? *a un stBlp eu stam @n lun?K
Mi su# #olta cea senin? *e frumoas?, ce ne#un?
:om Cedea @n foi de mure% & al#astrami, dulce floareK

Mi mii spuneatunci poveCti Mi teai dus, dulce minune,

Mi minciuni cua ta 'uriA?, Ma murit iu#irea noastr? 
&u peun fir de rom?niA? 2loareal#astr?K floareal#astr?K%%%
:oi cerca de m? iu#ești% otuCi este trist @n lumeK

%ntroducere

Poezia a fost pu#licat? @n revista *onvor#iri literareF la 1 aprilie 1!3% &ste una dintre cele
mai reprezentative poezii care tarateaz? tema iu#irii, dar care @n acelaCi timp pune @n evidenA?
locul pe care @l ocup? natura @n lirica de iu#ire eminescian?%

Specia literar?- este e'lo'a, dar are Ci caracter de meditaAie datorit? finalului%
0dila Y oper? liric? @n care se contureaz? un ta#lou din viaAa rural?, evidenAiinduse atitudinile
oamenilor @n plan erotic%
&'lo'a Y idil? cu dialo'
)editaAia Y specie liric? filozofic?, dezvoltat? mai ales @n romantism, centrat? pe motive refle$ive
Comentariul

Tema- tema iu#irii com#inat? cu tema naturii Ci cu cea a timpului (meditaAia din final se refer? la
 pro#lema trecerii ireversi#ile a timpului%

Semniica6ia titlului:

Sursa de inspiraAie a poeziei este mitul romantic al florii al#astre, caracteristic

romantismului% 8cest mit este preluat din opera scriitorului 'erman Novalis (Reinrich von
Ofterdin'en Ci se refer? la dorinAa de cunoaCtere, de atin'ere a unui ideal% a &minescu acest ideal
este iu#irea, floarea al#astr? fiind aici o metafor? pentru femeia iu#it?%

Compozi6ia textului:

Poezia este construit? pe dou? planuri distincte- un plan al femeii (strofele 13 Ci Z1,
cel?lalt al #?r#atului (strofele 4, 1314% Strofa a patra poate fi considerat? o strof? de tranziAie care
face le'?tura @ntre cele dou? moduri de a @nAele'e lumea% 2emeia este o copil? naiv?, dornic? de a
se realiza prin iu#ire, @n timp ce #?r#atul este un contemplativ, preocupat s? atin'? a#solutul%
Primul plan poate fi considerat unul al aproapeluiF, iar cel al #?r#atului al departeluiF% 8ceste
denumiri cap?t? semnificaAie dac? ne 'Bndim la opoziAia dintre lumea natural?, instinctual? @n care
@l invit? femeia, Ci lumea ideilor Ci misterelor la care viseaz? eul liric% Planul feminit?Aii are forma
unui monolo', alc?tuit dintrun reproC (prima parte, apoi dintro provocare inocent?, dintro
@ncercare de seducAie% Planul #?r#atului are du#lu rol- fi$eaz? povesteaF @n interiorul unei amintiri
Ci confer? poeziei caracter de meditaAie% SenzaAia de poveste evocat? este dat? de prezenAa @n te$t a
eului liric prin intermediul pronumelui personal de persoana 0- euF, netezindumiF, al#astra
miF, iu#irea noastr?F Ci a ver#elor la indicativ- eu am rBsF, nam zisF, stamF, a muritF% 8ceste
detalii, completate de e$clamaAii meditative- 8hK &a spuse adev?rulF, *e frumoas?, ce ne#un? 
& al#astrami, dulce floareKF, 2loareal#astr?K 2loareal#astr?KF demonstreaz? c? povestea de
dra'oste este pus? @ntro ram?, @ntro alt? poveste, a #?r#atului%

impul trecut al ver#elor su#liniaz? aceeaCi idee% atorit? acestor elemente se creeaz?
senzaAia unui +oc @ntre prezenA? Ci a#senA? care poate fi e$tins la +ocul dintre viaA? Ci moarte% *eea
ce pare prezent se dovedeCte a fi @n final doar o amintire, o meditaAie asupra iu#irii pierdute%
)oartea poate fi reprezentat? @n te$t de lucrurile a#stracte spre care tinde eul liric% 8cestea sunt
considerate zadarnice de c?tre iu#it? care @n locul acestei lumi a eternit?Aii cerurilor @nalteF, cu
steleleF Ci noriiF lor, a mormintelor civilizaAiei e'iptene din piramidelenvehiteF, @i ofer?
codrul cu verdeaA?F, adic? viaAa%

Nivelul ideatic-

Povestea de iu#ire este redat? su# forma unei amintiri% )onolo'ul femeii descrie
@nstr?inarea treptat? a omului de 'eniu de fiinAa iu#it?% Bn?ra simte c? datorit? preocup?rilor
a#stracte, #?r#atul se @nstr?ineaz?, @l avertizeaz? c? fericirea nu st? @ncBmpiile asireF Ci @n
piramidelenvechiteF ci @n iu#irea ei- Nu c?ta @n dep?rtare  2ericirea ta, iu#iteKF% ?r#atul nu o
@nAele'e, preocup?rile sale sunt de natur? filozofic?, motiv pentru care o trateaz? cu @n'?duinA? pe
tBn?r? @ndr?'ostit?- &u am rBs, nam zis nimica%F 8ceasta @ncearc? s?l atra'? @n mi+locul naturii
 protectoare, reprezentat? @n lirica eminescian? de codru- Rai @n codrul cu verdeaA?F @n care @Ci
 poate re'?si fericirea% Poezia respect? scenariul idilei eminesciene care @ncepe cu o chemare @n
mi+locul naturii, continu? cu +ocul iu#irii Ci sfBrCeCte cu desp?rAirea% 7niversul @n care @ncearc? s?l
atra'? este unul tentant% &lementele descrise prin intermediul epitetelor pr?pastia m?reaA?F, #alta
senin?F, trestia lin?F Ci personific?rii- 7ndizvoare plBn' @n valeFalc?tuiesc un peisa+ paradisiac
din care nu pot lipsi unele dintre motivele principale ale creaAiei eminesciene, cum ar fi teiul Ci
luna% 8cest cadru se afl? @n antitez? cu cel su'erat la @nceput, unde stelele, norii, @ntunecata mare Ci
 piramidele @nvechite, sim#oluri ale infinirii, alc?tuiesc un peisa+ a#stract, incompati#il cu +ocul
iu#irii% 0u#ita are de asemenea tr?s?turi care o pun @n antitez? cu ima'inea masculin?, redate prin
comparaAia- :oi fi roCie ca m?rulF Ci prin epitetul metaforic deaur p?rulF% 2emeia este o
 prezenA? vie, aflat? @n antitez? cu ima'inea palid? a #?r#atului% Hocul iu#irii este descris cu a+utorul
e$presilor populare care confer? un farmec aparte te$tului- :oi cerca de m? iu#eCti%F, S?Ai astup
cu dBnsul 'ura%F, e mii da o s?rutareF% im#a+ul popular este cel care autohtonizeaz? peisa+ul,
care @l face s? nu fie un simplu colA de rai- stBnc? st? s? se pr?valeF, :om Cedea @n foi de mure%F
im#a+ul popular face distincAia Ci @ntre cele dou? viziuni despre viaA? situate @n antitez? @n poezie%
im#a+ul femeii care vede fericirea @n iu#ire, difer? de cel al #?r#atului care ale'e meditaAia%
up? prezentarea acestui paradis terestru Ci a posi#ilei poveCti de iu#ire, ni se prezint? Ci
sfBrCitul ei trist% onul ultimelor strofe este unul meditativ, @n care eul liric mediteaz? asupra
 pro#lemei timpului care nu @i mai poate reda iu#irea pe care a pierduto% 0u#ita, care cap?t?
semnificaAia florii al#astre dispare, Ci o dat? cu dulcea minuneF se stin'e Ci iu#irea chiar @nainte
de a se @mplini% Gn ultima strof? eul liric @Ci cheam? iu#ita, dar aceast? chemare este una zadarnic?
deoarece timpul nu mai poate fi recuperat Ci clipa de fericire r?mBne pentru totdeauna pierdut?-
otuCi%%% este trist @n lumeKF% 8dver#ul de mod cu @nAeles concesiv pare nepotrivit @n acest conte$t,
dar el este cel care sintetizeaz? cel mai #ine drama @ndr?'ostitului% Gn ciuda faptului c? se doreCte
@mplinirea prin intermediul iu#irii, aceasta nu mai este posi#il? datorit? ireversi#ilit?Aii timpului%

Nivelul prozodic-

ritmul este trohaic, rima @m#r?AiCat?, versuri scurte de ! sila#e% <itmul ofer? de o#icei
muzicalitate te$tului%

!ihai minescu
Luceaarul

%ncipitul
Gnceputul poemului se afl? su# semnul #asmului% 2ormula 8 fost odat? can poveCti  8
fost ca niciodat?F atra'e atenAia cititorului asupra sensului ale$oric al poemului% uceaf?rul este o
ale'orie pe tema 'eniului, dar @n acelaCi timp pune pro#lema dep?Cirii condiAiei umane% Gn
concordanA? cu sursa de inspira6ie, basmul Aata 1n $r/dina de aur , poemul p?streaz? Ci ideea
de indeterminare% impul este unul mitic, anistoric, un timp ma'ic @n care @Ci face apariAia fata de
@mp?rat% Portretul ei, realizat de asemenea dup? modelul popular, este sintetizat de epitetul o prea
frumoas? fat?F% a @nceput, ea reprezint? ipostaza an$elic/ a emeii  din lirica eminescian?,
 punBnduse accentul pe unicitate Ci puritate- Mi era una la p?rinAi  Mi mBndr?n toate cele,  *um e
2ecioara @ntre sfinAi  Mi luna @ntre stele%F

Primul tabloul

Primul ta#lou descrie povestea de iu#ire dintre fiinAa superioar? Ci fata de @mp?rat,
autorul realizBnd o sintez? @ntre elementele mitolo'iei populare ( mitul Ebur/torului Ci elemente
de ima$inar romantic% *adrul @n care ia naCtere iu#irea este unul romantic, @ntunecat, nocturn,
avBnd @n centru ima'inea ne'rului castelF% 7n alt motiv romantic prezent @n aceast? parte a
 poemului este visul, povestea de iu#ire petrecBnduse @n acest spaAiu compensativ- *um ea pe
coateCi r?zima  :isBnd ale ei tBmpleF, &a @l privea cu un surBs,  &l tremuran o'lind?, *?ci o
urma adBnc @n vis  e suflet s? se prind?%F 8tBt fata p?mBntean?, cBt Ci fiinAa superioar?, aspir? la
o @mplinire prin intermediul acestei iu#iri ideale- ea doreCte s?Ci dep?Ceasc? starea de muritoare,
el doreCte s?Ci des?vBrCeasc? cunoaCterea prin intermediul iu#irii% 0u#irea fetei are un accent de
cotidian- Gl vede azi, @l vede mBni,  8stfel dorinAai 'ataF, spre deose#ire de iu#irea uceaf?rului
care are nevoie de un lun' proces de cristalizare- &l iar, privind de s?pt?mBni,  Gi cade dra'?
fata%F

Pentru a se putea @mplini aceast? iu#ire, chiar dac? ea are loc @n t?rBmul visului, fata de
@mp?rat @i adreseaz? uceaf?rului prima chemare-  O, dulceal nopAii mele domn,  e ce nu vii
tuL :in?KF Prima metamorfoz? a fiinAei nemuritoare se realizeaz? din cer Ci din mare Ci conAine atBt
elemente preluate din mitul Ebur/torului, cBt Ci ima'ini specifice ima$inarului romantic care
alc?tuiesc o ima$ine an$elic/ a acestuia- P?rea un tBn?r voievod  *u p?r de aur moale (epitet
metaforic  7n vBnt 'iul'i sencheie nod  Pe umerele 'oale%F Se pune accentul pe paloarea feAei
Ci pe str?lucirea ochilor, elemente redate cu a+utorul ima'inilor artistice, a epitetelor Ci a
comparaAiei- um#ra feAei str?vezii  & al#? ca de cear?   7n mort frumos cu ochii vii%F

7n element de simetrie al poemului @l const? repetarea chem?rii fetei de @mp?rat,

urmat? de o nou? @ntrupare, din soare Ci din noapte% Gn antitez/ cu ima'inea an'elic? a primei
@ntrup?ri, aceasta este circumscris? demonicului, aCa cum o percepe Ci fata de @mp?rat-  O, eCti
frumos cum numan vis  7n demon se arat?F% uceaf?rul este descris astfel- Pe ne're viAelei de
 p?r (epitet, inversiune *oroanai arde pare  :enea plutind @n adev?r  Sc?ldat @n foc de soare
(metafor?  in ne'ru 'iul'i se desf?Cor (epitet cromatic )armoreele #raAe,(epitet, inversiune 
&l vine trist Ci 'Bnditor  Mi palid e la faA?  ar ochii mari Ci minunaAi(epitete  ucesc adBnc
himeric%F Gn am#ele ipostaze, ca un alt element de simetrie, se pune accentul pe paloarea feAei Ci,
mai ales, spre str?lucirea ochilor, sim#ol pentru inteli'enAa superioar?% 2iinA? p?mBntean? Ci
inferioar?, fata de @mp?rat le consider? atri#ute ale morAii Ci respin'e iu#irea uceaf?rului, datorit?
incapacit?Aii de al @nAele'e- Str?in la vor#? Ci la port,  uceCti f?r? de viaA?,  *?ci eu sunt vie, tu
eCti mort,  Mi ochiul t?u m? @n'heaA?%F (prima ipostaz? )? dor de crudul t?u amor  8 pieptului
meu coarde,  Mi ochii mari Ci 'rei m? dor,  Privirea ta m? arde%F uceaf?rul este cel care
su#liniaz? diferenAa dintre ei- *um c? eu sunt nemuritor,  Mi tu eCti muritoareLF, Ci tot el este cel
care accept? sacrificiul suprem, acela de a renunAa la nemurire%

4l doilea tablou

8 doua parte a poemului descrie iu#irea p?mBntean? dintre *?t?lin Ci *?t?lina% &ste o
alt? ipostaz? a iu#irii, opus? celei ideale% Portretul lui *?t?lin se realizeaz? @n antitez/ cu cel al
uceaf?rului% escrierea 'eniului, a fiinAei superioare, punea accentul pe elemente a#stracte,
mitice, care e$primau inteli'enAa Ci apartenenAa la o lume diferit? Ci superioar?% Gn schim#, *?t?lin
este descris cu a+utorul lim#a+ului popular, punBnduse astfel @n evidenA? tr?s?turile sale umane,
terestre- :iclean copil de cas?F, (epitet, inversiune ?iat din flori Ci de pripas,  ar @ndr?zneA
cu ochii,  *u o#r?+ei ca doi #u+oriF% (comparaAie 0u#irea p?mBntean? este prezentat? ca un +oc @n
care *?t?lin @Ci atra'e iu#ita Ci @n ale c?rui re'uli o iniAiaz?-  ac? nu Ctii, AiaC ar?ta  din #o# @n
 #o# amorulF, *um vBn?toruntinden crBn'  a p?s?rele laAul,  *Bnd Aioi @ntinde #raAul stBn' 
S? m? cuprinzi cu #raAul%F *hiar dac? @Ci accept? condiAia de muritor Ci este atras? de +ocul iu#irii
 propuse de *?t?lin, fata de @mp?rat aspir? @nc? la iu#irea ideal? pentru uceaf?r- O, de luceaf?rul
din cer  )a prins un dor de moarte%F 8ceast? aspiraAie ilustreaz? condiAia uman? dual?, aceea de
a dori a#solutul, dar de a nuCi putea dep?Ci condiAia%

4l treilea tablou

*ea dea treia parte descrie c?l?toria interstelar? pe care o realizeaz? uceaf?rul spre
emiur'% Se pune din nou accentul pe superioritatea acestuia, fiind descris prin metafora ful'er
nentreruptF, dar Ci prin numele pe care @l primeCte, R[perion ('r% Y cel care mer'e deasupra%
*?l?toria sa reia procesul de creaAie a lumii, anulBnd noAiunile de timp Ci spaAiu- Mi din a
chaosului v?i,  Hur @mpre+ur de sine,  :edea, can ziua cea dentBi, *um izvorau lumineF, *?ci
unde a+un'e nui hotar,  Nici ochi spre a cunoaCte,  Mi vremeancearc? @n zadar  din 'oluri a se
 naCte%F atorit? setei de iu#ire nemurirea este perceput? ca 'reul ne'rei veciniciiF, al nemuririi
nim#F, focul din privireF, de care uceaf?rul vrea s? se eli#ereze pentruo or? de iu#ire%%%F% ot
cu a+utorul antitezei se su#liniaz? diferenAa dintre oamenii comuni Ci fiinAele superioare- &i au
doar stele cu noroc  Mi pri'oniri de soarte,  Noi nu avem nici timp, nici loc,  Mi nu cunoaCtem
moarte%F Pentru al convin'e s? nu renunAe la nemurire, emiur'ul @i propune trei ipostaze ale
'eniului- ipostaza cuvBntului, a @nAeleptului- *eremi cuvBntul meu dentBi   S?Ai dau
@nAelepciuneLF care echivaleaz? cu putere de creaAie divin?, ipostaza orfic?, puterea muzicii care
schim#? cursul lumii- :rei s? dau 'las acelei 'uri,  *a dupa ei cBntare  S? se ia munAii cu
 p?duri  Mi insulelen mareLF Ci ipostaza @mp?ratului, a celui care st?pBneCte lumea- XiaC da
 p?mBntul @n #uc?Ai  s?l faci @mp?r?Aie%F *ele trei oferte ale divinit?Aii presupun noi modalit?Ai de
a cunoaCte universalul Ci a#solutul, dar nemurirea Ci prin urmare @mplinirea prin iu#ire, @i este
refuzat?% 8r'umentul care schim#? decizia lui R[perion este dovada superiorit?Aii sale chiar Ci @n
iu#ire- Mi pentru cine vrei s? moriL  Gntoarcete, tendreapt?  Speacel p?mBnt r?t?citor  Mi vezi
ce te aCteapt?%F

4l patrulea tablou

8cest ultim ta#lou este construit @n relaAie de simetrie cu primul deoarece se reia
interferenAa dintre cele dou? planuri, cel uman Ci cel terestru% Gn opozi6ie cu ima'inea din al doilea
ta#lou, este descris? o alt? ipostaz? a iu#irii p?mBntene% 0u#irea nu mai este v?zut? ca un +oc, ci ca
o posi#ilitate de @mplinire a fericirii Ci de refacere a cuplului adamic- )iroase florilear'intii  Mi
cad, o dulce ploaie,  Pe creCtetelea doi copii  *u plete lun'i, #?laie%F escrierea este specific?
idilelor eminesciene Ci ima'inarului romantic- *?ci este saran asfinAit  Mi noaptea o s?nceap? 
<?sare luna liniCtit  Mi tremurBnd din ap?% (personificare  Mi @mple cuale ei scBntei  *?r?rile
din crBn'uri%  Su# Cirul lun' de mBndri tei%F 8par motive specifice poeziei lui &minescu- luna,
codrul, teiul, elemente care ofer? o alt? perspectiv? asupra iu#irii dintre cei doi% *?t?lin apare Ci el
schim#at, nu @i mai propune iu#itei un +oc al dra'ostei, ci iu#irea a#solut?% iscursul lui se
schim#?, se adreseaz? *?t?linei cu a+utorul metaforelor- noaptea mea de patimiF, iu#irea mea
dentBiF, visul meu din urm?F%ra'ostea lor devine o posi#ilitate de a '?si fericirea a#solut?,
 punBnduse accentul pe unicitatea ei%

Ainalul

Strofele finale se afl? @n strBns? le'?tur? cu incipitul poemului, deoarece ele e$prim?
dramatismul omului de 'eniu care constat? c? @mplinirea prin iu#ire este imposi#il?, fiinde nevoit
la rBndul lui s?Ci accepte condiAia Ci s?Ci asume destinul, eternitatea% Omul comun este incapa#il
s?Ci dep?Ceasc? limitele, iar omul de 'eniu manifest? dispreA faA? de aceast? limitare% 2ata de
@mp?rat @i adreseaz? o ultim? chemare, aceea de ai #inecuvBnta iu#irea p?mBntean?-  J *o#ori @n
 +os, luceaf?r #lBnd,  8lunecBnd peo raz?,  P?trunden codru Ci @n 'Bnd, Norocumi lumineaz?KF
Prin refuzul 'eniului se pune @nc? o dat? @n evidenA? antiteza dintre fiinAele superioare Ci cele
inferioare- r?ind @n cercul vostru strBmt  Norocul v? petrece,  *i eu @n lumea mea m? simt 
 Nemuritor Ci rece%F

9ealismul:
%oan Slavici
!oara cu noroc

N8&L4( N8&L4 PS%G3L3#%C@

Nuvela este opera epic/, 1n proz/, cu o ac6iune mai dezvoltat/ dec>t schi6a, cu un sin$ur
ir narativ, av>nd o intri$/ mai complicat/, ce determin/ conlicte puternice prin care se
eviden6iaz/ caracterul mai multor personaje(

o Caracteristicile nuvelei-
o prezint? cel mai adesea fapte verosimile
o un sin'ur fir narativ, un sin'ur conflict
o intri'a este ri'uros construit? deoarece ea sta#ileCte conflictul
o respect? de o#icei succesiunea momentelor su#iectului literar 
o accentul se pune mai mult pe persona+ decBt pe acAiune
o timpul Ci spaAiul sunt limitate, dar mult mai ample decBt @n schiA?
o de o#icei perspectiva narativ? este o#iectiv?, naraAiunea se face la persoana a 000
a

up? citeriul tematic, nuvelele se clasific? @n- nuvel? istoric?, nuvel? psiholo'ic?, nuvel?
fantastic?, nuvel? filozofic?% )oara cu noroc de 0oan Slavici se @ncadreaz? @n cate'oria nuvelei
 psiholo'ice%

Nuvela psiholo$ic/ prezint/ via6a interioar/ a personajelor sub presiunea unor situa6ii
neobi7nuite(

o Caracteristicile nuvelei psiholo$ice:

acAiunea este mai complicat?, chiar dac? se respect? structura clasic? a momentelor su#iectului

o incipitul Ci finalul concentreaz? semnificaAia @ntre'ii acAiuni

o persona+ele tr?iesc @ntrun mediu actual Ci familiar 
o conflictele e$terioare determin? conflictele interioare

analiza psiholo'ic? vizeaz? atBt individul, cBt Ci mentalul colectiv

 procedeele prin care se dezv?luie tr?irile persona+elor sunt- monolo'ul interior, dialo'ul, stilul
indirect li#er

 persona+ele sunt mo#ile, @n sensul c? se modific? profund dea lun'ul acAiunii

naratorul este cel mai adesea omniscient, o#servBnduse o tendinA? spre o#iectivare

!3494 C8 N393C
 0oan Slavici face parte, al?turi de )ihai &minescu, 0on uca *ara'iale Ci 0on *rean'?, din
'aleria marilor clasici ai literaturii romBne% Scriitorul se inspir? @n nuvelistica sa din viaAa satului
ardelean, fiind un deschiz?tor de drumuri pentru proza secolului QQ% umea satului este
reconstituit?  realist, autorul face @n permanenA? apel la tradiAie, la moravuri Ci o#iceiuri,
 persona+ele conformBnduse o#li'atoriu unei mentalit?Ai tradiAionale% e la descrierile idilice ale
satului ardelean, Slavici va trece treptat la nuvele care au @n centru tra'ismul unei e$istenAe% Opera
sa este clasic/ @n m?sura @n care putem '?si coresponedenAe evidente @ntre nuvelele Ci romanele
sale Ci tra'edia 'reac?% 8semeni persona+elor din tra'ediile 'receCti, persona+ele lui Slavici sunt
victimele unui destin neiert?tor% 7n e$emplu elocvent pentru susAinerea acestei idei este persona+ul
IhiA? din )oara cu noroc% orind s? se @m#o'?Aeasc? cu orice preA, IhiA? @ncalc? o le'e veche
conform c?reia tre#uie s? te mulAumeCti cu ceea ce Aia oferit viaAa Ci s? nu @ncerci s? o#Aii mai
mult prin mi+loace imorale Ci nele'ale% Pentru c? a @nc?lcat aceast? le'e tradiAional? este pedepsit
 prin ruinarea propriei sale familii% &lementele de modernitate ale operei lui Slavici sunt date de
analiza psiholo$ic/ prin intermediul c?reia autorul pune @n evidenA? transform?rile persona+elor la
nivel psiholo'ic%

Nuvela )oara cu noroc a fost pu#licat? @n volumul de de#ut Novele din popor% :iziunea
despre lume a scriitorului se o#serv? din a#ordarea unei du#le formule-   realismul psiholo$icCi
clasicismul% Nara6iunea realist? este obiectiv/, realizat? la persoana a 000a de c?tre un narator
omniscient, omniprezent Ci neimplicat% Pe lBn'? perspectiva o#iectiv? a naratorului, se o#serv?
o alt? tehnic? narativ? folosit? de Slavici Ci anume tehnica punctului de vedere din intervenAiile
 #?trBnei% Nuvela este construit? dup? principiul ciclic, @ncepBnd Ci sfBrCinduse cu replicile
 #?trBnei care confer? unitatea Ci sensul te$tului% a @nceput, cuvintele #?trBnei fi$eaz? teza moral?
a nuvelei, conform c?reia omul tre#uie s? se mulAumeasc? cu ce are-  Omul s? fie mulAumit cu
s?r?cia sa, c?ci, dac? e vor#a, nu #o'?Aia, ci liniCtea coli#ei tale te face fericit%F Nerespectarea
acestui principiu de viaA? va aduce cu sine sfBrCitul tra'ic al persona+elor, e$primat @n final de
 #?trBn? prin replica- SimAeam eu c? nu are s? ias? #ine- dar aCa lea fost dat?%F

Slavici este un autor moralist Ci de aceea tema nuvelei va surprinde influenAa nefast? a
dorinAei de @navuAire Ci procesul de dezumanizare al individului ca urmare a acestei o#sesii pentru
 #ani% Pro#lematica nuvelei se poate sta#ili din mai multe perspective- social/(urm?reCte @ncercarea
lui IhiA? de aCi schim#a statutul social, moral/  (prezint? consecinAele o#sesiei pentru #ani
asupra liniCtii sufleteCti a persona+ului Ci psiholo$ic/ (prezint? conflictul interior al lui IhiA? @ntre
dorinAa de a r?mBne om cinstit Ci dorinAa de a se @m#o'?Ai% &iziunea clasic/ a autorului poate fi
o#servat? din opAiunea pentru sfBrCitul tra'ic al persona+elor implicate @n confict% *a Ci @n
tra'ediile 'receCti, tra$ismul este 'enerat de forAa implaca#il? a destinului care pedepseCte orice
@nc?lcare a normelor, iar pedeapsa nu poate fi decBt moartea%

Titlul nuvelei este #ivalent- conAine Ci Cansa de @m#o'?Aire a lui IhiA?, dar Ci ameninAarea
morAii ascuns? su# ademenitoarea aparenA? a norocului%

4c6iunea se desf?Coar? pe parcursul unui an, situat @ntre dou? repere temporale cu valoare
reli'ioas?- de la SfBntul Iheor'he pBna la s?r#?torile de PaCte% Nuvela de#uteaz? cu mutarea
familiei lui IhiA? la hanul )oara cu norocF, pe care @l ia @n arend?% )otivul acestei schim#?ri @n
 viaAa familiei este determinat de dorinAa lui IhiA? de a sc?pa de s?r?cie% %ncipitulnuvelei fi$eaz?,
 prin intermediul cuvintelor #?trBnei, teza moral? a te$tului care se refer? la faptul c? omul tre#uie
s? se mulAumeasc? cu ce ia fost dat de c?tre divinitate Ci s? nu @ncerce s?Ci schim#e destinul%

xpozi6iunea fi$eaz? spaAiul unde se petrece acAiunea Ci anume hanul )oara cu norocF%

8cesta este situat la o r?scruce de drumuri, fiind un loc izolat- e la 0neu drumul de Aar? o ia
 printre p?duri Ci peste Aarine, l?sBnd la dreapta Ci la stBn'a satele aCezate prin colAurile v?ilor% imp
de un ceas Ci +um?tate drumul e #un vine apoi un pripor, pe care @l urci, Ci dup? ce ai co#orBt iar @n
vale, tre#uie s? faci popas, s? adapi calul ori vita din +u' Ci s? le mai laCi timp de r?suflare, fiindc?
drumul a fost cam 'reu, iar? mai departe locurile sunt rele%F% Slavici nu ale'e @ntBmpl?tor acest
topos al hanului deoarece faptele relatate nu puteau avea loc decBt departe de ochii lumii, @ntrun
loc @n care semnele p?r?sirii sunt peste tot Ci anticipeaz? destinul familiei lui IhiA?- Gn cele din
urm? arBndaCul a zidit cBrcium? la un loc mai potrivit, dep?rtare de cBteva sute de paCi de rBuleA,
iar? moara a r?mas p?r?sit?, cu lopeAile rupte Ci cu acoper?mBntul ciuruit de vremurile ce trecuser?
 peste dBnsul%F

a @nceput, scopul no#il de a scoate familia din starea de s?r?cie este satisf?cut prin munca
cinstit? a han'iului, prin priceperea Ci h?rnicia sa% 2irul e$istenAei liniCtite se rupe @ns? @n
momentul @n care la han apare un persona+ straniu, ic? S?m?d?ul, eveniment care constiuie
intri$a nuvelei% 8cesta este @ntruchiparea <?ului care corupe, dar @n acelaCi timp este Ci e$presia
vitalit?Aii Ci a ener'iei, a vicleniei Ci a capacit?Aii de a convin'e% 8pariAia lui ic? echivaleaz? cu
@nceputul sfBrCitului familiei lui IhiA?% Gnc? de la @nceput, cei doi soAi @i intuiesc caracterul, dar
dorinAa de @m#o'?Aire este mai puternic?% *arcaterul puternic al S?m?d?ului Ci dorinAa acestuia de
a su#ordona destinul celorlalAi se o#serv? din felul @n care @i impune lui IhiA? s?l a+ute- &u sunt
ic? S?m?d?ul%%% )ulte se zic despre mine, Ci dintre multe, multe vor fi adev?rate Ci multe
scornite% .%%%/ &u voiesc s? Ctiu totdeauna cine um#l? pe drum, cine trece pe aici, cine ce zice Ci
cine ce face, Ci voiesc ca nimeni @n afar? de mine s? nu Ctie% *red c? neam @nAelesLKF

.es/7urarea ac6iunii urm?reCte dezumanizarea treptat? a lui IhiA?, care devine st?pBnit

de patima #anului% Ran'iul accept? cola#orarea cu ic?, devenind treptat p?rtaC la afacerile
necurate ale acestuia% a @nceput, @Ci ia m?suri de ap?rare @mpotriva lui ic?- mer'e la 8rad s?Ci
cumpere dou? pistoale, @Ci cump?r? doi cBini pe care @i asmute @mpotriva turmelor de porci Ci @Ci
an'a+eaz? @nc? o slu'?% ar aceste m?suri sunt inutile, deoarce patima #anului @i modific?
 personalitatea Ci @l @nstr?ineaz? de familie% evine din ce @n ce mai ursuz, are reacAii violente faA?
de 8na Ci faA? de copii, nu @i mai face pl?cere s?Ci petreac? timpul cu ei Ci a+un'e chiar s?i
considere o piedic? @n procesul s?u de @m#o'?Aire% Slavici se dovedeCte a fi un fin psiholo'
deoarece descrie cu minuAiozitate @ndoielile lui IhiA?, conflictul s?u interior care se d? @ntre
dorinAa de a r?mBne un om cinstit Ci de a p?stra unitatea Ci fericirea familiei Ci dorinAa de
@m#o'?Aire% 8ceste fr?mBnt?ri sunt redate cu a+utorul monolo$ului interior- &iK *e s?mi facL%%%
8Ca ma l?sat umnezeuK%%% *e s?mi fac dac? e @n mine ceva mai tare decBt voinAa meaLNici
cocoCatul nu e @nsuCi vinovat c? are cocoaCe @n spinare%F 8utorul analizeaz? drama de conCtiinA? a
 persona+ului% SemnificaAia tensiunilor interioare este una moral?, scriitorul dovedinduse
 preocupat @n mare m?sur? de mutaAiile care au loc la nivelul conCtiinAei persona+ului% eCi starea
material? este @nfloritoare, IhiA? a+un'e s?Ci piard? @ncrederea @n sine% 2elul @n care ic? @i
manipuleaz? deciziile schim#? nu numai propria percepAie asupra lui, dar Ci felul @n care @l v?d
ceilalAi- 8na va a+un'e @n final s?l considere o muiere @m#r?cat? @n haine #?r#?teCtiF% Gncearc?
s?Ci rezolve conflictul interior dup? ce este chemat s? depun? m?rturie @n cazul uciderii unei
femei Ci a unui copil% Prin faptul c? +ur? strBm# la proces, acoperindul pe ic?, devine complice la
crim?% Rot?reCte totuCi s?l tr?deze pe acesta, cu a+utorul +andarmului Pintea% Nu este sincer @ns?
nici cu Pintea Ci acest lucru @i va aduce pieirea% Gi va oferi dovezi +andarmului despre vinov?Aia lui
ic?, numai dup? ce @Ci va opri +um?tate din sumele aduse de acesta% IreCeala esenAial? a lui IhiA?
este c?, deCi doreCte s? revin? la drumul cel #un, nu este onest pBn? la cap?t nici faA? de sine, dar
nici faA? de ic? sau Pintea%

Punctul culminant prezint? ima'inea ultimei trepte de de'radare moral? a persona+ului%

Or#it de dorinAa de a se r?z#una pe ic?, @Ci p?r?seCte soAia @n ziua de PaCte, l?sBndo astfel drept
momeal? @n #raAele S?m?d?ului% Sper? pBn? @n ultimul moment c? de'radarea sa moral? nu se va
e$tinde Ci asupra 8nei Ci c? aceasta va rezista ispitei reprezentate de ic?% ez'ustat? @ns? de
laCitatea lui IhiA?, care se @nstr?inase de ea Ci de familie, @ntrun 'est de r?z#unare 8na i se
d?ruieCte lui ic?, deoarece @n ciuda nele'iurilor comise, ic? e omF, pe cBnd IhiA? nu e decBt o
muiere @m#r?cat? @n haine #?r#?teCtiF%

.eznod/m>ntul presupune rezolvarea conflictului interior, Ci apoi al celui e$terior%

ezumanizarea total? a lui IhiA? Ci dovada incapacit?Aii lui de a reveni pe drumul iniAial, este
su#liniat? prin 'estul lui final de aCi ucide soAia% Nu o omoar? pe 8na din cauza or'olilului de soA
@nCelat, ci datorit? mustr?rilor de conCtiinA? pentru c? a influenAat Ci dec?derea ei moral?-Simt
numai c? mi sa pus ceva dea curmeziCa @n cap Ci c? nu pot s? te las viu? @n urma mea% 8cu, urm?
el peste puAin, acu v?d cam f?cut r?u Ci dac? naC vedea din faAa ta c? eu team aruncat ca un
tic?los @n #raAele lui, pentru ca s?mi stBmp?r setea de r?z#unare, dac? mai adineaor? laC fi '?sit
aici, poate c? nu teaC fi ucis%F IhiA? este Ci el ucis de <?uA, la ordinul lui ic?% Pentru a nu se l?sa
 prins de +andarul Pintea, ic? ia decizia de aCi lua viaAa, iz#induse cu capul de un copac% 7n foc
teri#il mistuie hanul )oara cu norocF, purificBnd astfel locul de toate relele s?vBrCite%

Ainalul nuvelei este de o simplitate clasic?% ?trBna, ca ultim martor al destinelor

 persona+elor, afirm?- SimAeam eu c? nu are s? ias? #ine- dar aCa lea fost dat%F Nimic nu st? mai
 presus de destinul omului Ci aici se creeaz? din nou o punte @ntre tra'edia clasic? Ci mentalitatea
 popular? romBneasc?%

P9S3N4<8L P9%NC%P4L: #G%?@( 9L4?%4 .%NT9 .38@ P9S3N4<: #G%?@

=% L%C@ S@!@.@8L

IhiA? este persona+ul principal al nuvelei )oara cu noroc, fiind un persona+ comple$, al
c?rui destin ilustreaz? consecinAele nefaste ale dorinAei de @navuAire% *aracterizarea lui se
realizeaz? atBt @n mod direct, cBt Ci indirect, portretul acestuia @nsumBnd o varietate de tr?s?turi
condradictorii% e asemenea, se foloseCte ca modalitate de caracterizare monolo$ul interior%
2iind vor#a de o nuvel? psiholo'ic?, persona+ul este urm?rit @n evoluAie% a @nceput se precizeaz?
 c? este un o cu voinA? puternic?, harnic Ci perseverent, care vrea s?Ci scape familia de s?r?cie%
Spre deose#ire de soacra sa, identific? s?r?cia cu lipsa de demnitate, nu cu liniCtea% :ine la )oara
cu noroc pentru c? @Ci iu#eCte familia Ci doreCte o viaA? mai #un? pentru aceasta% 8tBta timp cBt se
dovedeCte un om de acAiune, mo#il, cu iniAiativ?, lucrurile mer' #ine, cBrciuma aduce profit, iar
familia tr?ieCte @n armonie% atorit? am#iAiei Ci h?rnicei transform? hanul @ntrun loc cunoscut Ci
apreciat de c?l?tori- 8#ia trecuser? dar cBteva luni dup? St% Iheor'he, Ci drumeAii mai um#laAi nu
ziceau c? are s? fac? popas la )oara cu noroc, ci c? se vor opri la IhiA?, Ci toat? lumea Ctia cine e
IhiA? Ci unde e IhiA?, iar acolo, @n vale, @ntre pripor Ci locurile rele, nu mai era )oara cu noroc ci
cBrciuma lui IhiA?%F un meseriaC, om harnic, #lBnd Ci cumsecade, IhiA? doreCte s? a'oniseasc?
 #ani ca s?Ci an'a+eze vreo zece calfe pentru un atelier de cizm?rie% 8spiraAia lui este fireasc? Ci nu
dep?CeCte limitele firescului%

8pariAia lui ic? S?m?d?ul la han tul#ur? echili#rul familiei, dar Ci pe cel interior, al lui
IhiA?% *u toate c? @Ci d? seama c? ic? reprezint? un pericol pentru el Ci pentru familia lui, nu se
 poate sustra'e ispitei malefice pe care acesta o e$ercit? asupra sa, deoarece tentaAia @m#o'?Airii
este mare- se 'Bndea la cBCti'ul pe care lar putea face @n tov?r?Cia lui ic?, vedea #anii 'r?mad?
@naintea sa Ci i se @mp?ien+eneau parc? ochii%F IhiA? @Ci ia la @nceput toate m?surile de precauAie
@mpotriva lui ic?- mer'e la 8rad s?Ci cumpere dou? pistoale, @Ci ia doi cBini pe care @i asmute
@mpotriva turmelor de porci Ci an'a+eaz? o slu'? credincioas?, pe )arAi, un un'ur @nalt ca un
 #rad%F in momentul le'?rii acestei prieteniiF @ncepe procesul iremedia#il de @nstr?inare a lui
IhiA? faA? de familie% &l devine o victim? a lui ic? numai pentru c? acesta @i descoper?
sl?#iciunea pentru #ani% 8ceste schim#?ri sunt prezentate @n mod direct de c?tre narator- IhiA?
devine de tot ursuzF, se aprindea pentru oriCice lucru de nimicF,nu mai zBm#ea ca @nainte, ci
rBdea cu hohot, @ncBt @Ci venea s? te sparii de elF, iar cBnd se mai +uca, rar, cu 8na @Ci pierdea
repede cump?tul Cii l?sa urme vinete pe #raAF% evine mohorBt, violent, @i plac +ocurile crude,
 prime+dioase, are 'esturi de #rutalitate ne@nAeleas? faA? de 8na Ci faA? de copii%

ransformarea radical? care se produce @n caracterul persona+ului este determinat? de

 patima acestuia pentru #ani% &zit? @ntre dou? opAiuni, una reprezentat? de 8na, care include
valorile familiei, iu#irea, cinstea, liniCtea coli#eiF, iar cealalt? de ic?, reprezentBnd atracAia
 pentru #ani prin mi+loace necurate% escompunerea sa moral? este pro'resiv?, mer'Bnd de la
izolarea Ci @nstr?inarea de familie pBn? la complicitate la hoAii Ci crime% a @nceput, persona+ul
oscileaz? @ntre atracAia pentru #ani Ci dorinAa de a r?mBne un om cinstit, ceea ce @l transform? @ntr
un persona+ tra'ic% eCi iniAial pare plin de voinA?, a+un'e s? fie victima lui ic?, slu+itorul lui
deoarece acesta @i descoper? sl?#iciunea pentru #ani% Sentimentul culpa#ilit?Aii @l face s? devin?
@nchis @n sine, dac? la @nceput era un soA #un Ci tandru, pe parcurs se @nstr?ineaz? de 8na, nu mai
vor#eCte cu ea% ic? @i distru'e @ncrederea @n propriile forAe, 8na a+un'e s?l considere o muiere
@n haine #?r#?teCtiF Ci nu @l mai crede demn de dra'ostea ei% IhiA? tr?ieCte o dram? psiholo'ic?
concretizat? prin trei @nfrBn'eri, pierzBnd pe rBnd @ncrederea @n sine, @ncrederea celorlalAi Ci
@ncrederea 8nei @n el% a un moment dat, IhiA? a+un'e s? re'rete faptul c? are familie Ci copii Ci c?
nuCi poate asuma total riscul @m#o'?Airii al?turi de ic?% Prin intermediul monolo'ului interior
sunt redate 'Bndurile Ci fr?mBnt?rile persona+ului, realizBnduse @n acest fel autocaracterizarea%-
&iK *e s?mi facL%%% 8Ca ma l?sat umnezeuK%%% *e s?mi fac dac? este @n mine ceva mai tare
decBt voinAa meaL Nici cocoCatul nu e @nsuCi vinovat c? are cocoaCe @n spinare%F
 Su# prete$tul c? o voinA? superioar? @i coordoneaz? 'Bndurile Ci acAiunile, devine laC,
fricos Ci su#ordonat @n totalitate S?m?d?ului% Gn plus, se @ndep?rteaz? din ce @n ce mai mult de 8na-
@i era parc? na v?zuto demult Ci parc? era s? se despart? de dBnsa%F, aruncBndo @n #raAele
S?m?d?ului- Hoac? muiere, parc? are s?Ai ia ceva din frumuseAe%F IhiA? este caracterizat @n mod
direct de ic?, care @Ci d? seama c? e un om de @ncredere Ci chiar @i spune acest lucru- u eCti om,
IhiA?, om cu mult? ur? @n sufletul t?u, Ci eCti om cu minte- dac? teaC avea tovar?C pe tine, aC rBde
Ci de dracul Ci de mum?sa% )? simt chiar eu mai vrednic cBnd m? Ctiu al?turea de un om ca tine%F
otuCi S?m?d?ului nui convine un om pe care s? nul Ain? de fric? Ci de aceea distru'e treptat
ima'inea celorlalAi despre cBrciumar ca un om onest Ci cinstit% 8stfel, treptat, IhiA? a+un'e s? fie
 p?rtaC crimelor S?m?d?ului, @Ci @ncalc? definitiv onoarea depunBnd m?rturie fals? @n favoarea
acestuia, apoi @Ci las? soAia sin'ur? cu el% otuCi, momentele @n care este atras de #ani alterneaz? cu
cele @n care doreCte s?Ci redo#Bndeasc? familia Ci liniCtea, dar patima #anului este mai puternic?%
8re momente de sinceritate, de remuCcare, cBnd cere iertare soAiei Ci copiilor- 0art?m?, 8noK @i
zise el% 0art?m? cel puAin tu, c?ci eu nam s? m? iert cBt voi tr?i pe faAa p?mBntului% 8i avut tat?
om de frunte, ai neamuri oameni de trea#? Ci ai a+uns s?Ci vezi #?r#atul @naintea +udec?torilor%F
IhiA? este conCtient c? se afund? pe zi ce trece @n necinste, dar nu '?seCte @n el Ci nici @n soAia sa,
de care patima #anului @l izolase, spri+inul necesat pentru a pune cap?t tentaAiei nes?#uite% Prin
faptul c? ale'e #anii @n defavoarea familiei @ncalc? le'ile tradiAionale Ci din acest? cauz? @Ci merit?
soarta%

8restul Ci +udecata @i provoac? mustr?ri de conCtiinA? pentru modul @n care sa purtat% e
ruCinea lumii, de dra'ul soAiei Ci al copiilor, se 'BndeCte c? ar fi mai #ine s? plece de la )oara cu
noroc% IhiA? @nAele'e c? sin'urul mod de a @nvin'e r?ul Ci de aCi rec?p?ta familia este divul'area
f?r?dele'ilor lui ic?% Gncepe s? cola#oreze cu Pintea, dar nu este sincer @n totalitate nici faA? de
acesta, ceea ce @l va pierde% IhiA? @i ofer? pro#e @n le'?tur? cu vinov?Aia lui ic? numai dup? ce @Ci
 poate opri +um?tate din #anii aduCi de acesta%

7ltima etap? a de'rad?rii morale a lui IhiA? are loc la s?r#?torile PaCtelui, cBnd, or#it de
furie Ci dispus s? fac? orice pentru a se r?z#una pe ic?, @Ci arunc? soAia, drept momeal?, @n #raAele
S?m?d?ului% Sper? pBn? @n ultimul moment c? se va @ntBmpla o minune Ci c? 8na va rezista
influenAei malefice a lui ic?% PlecBnd la 0neu, el mediteaz?- ac? e r?u ce fac, nu puteam face
altfel%F Iestul e$trem al persona+ului stBrneCte admiraAia lui Pintea- are om eCti tu, IhiA?, 'r?i
Pintea pe 'Bnduri% Mi eu @l ur?sc pe ic?, dar naC fi putut s? arunc o nevast? ca a ta drept momeal?
@n cursa cu care eu vreau s?l prind%F ez'ustat? @ns? de laCitatea lui IhiA? care se @nstr?inase de
ea Ci de familie, @ntrun 'est de r?z#unare, 8na i se d?ruieCte lui ic?, deoarece, @n ciuda
nele'iurilor comise, ic? e omF, pe cBnd IhiA? nu e decBt o muiere @m#r?cat? @n haine
 #?r#?teCti%F *Bnd se @ntoarce la han, IhiA? @Ci d? seama c? soAia la @nCelat, Ctie c? acest lucru sa
@ntBmplat din cauza lui Ci c? a determinat dec?derea moral? a 8nai, Ci o ucide- Simt numai c? mi
sa pus ceva dea curmeziCul @n cap Ci c? nu mai pot tr?i, iar? pe tine nu pot s? te las vie @n urma
mea%F a rBndul lui este omorBt de <?uA, din ordinul lui ic?%

IhiA? dep?CeCte limita normal? a unui om care aspir? spre o fireasc? satisfacAie material?
Ci social?% Patima pentru #ani Ci fascinaAia dia#olic? a personalit?Aii S?m?d?ului @l determin? s?
a+un'? pe ultima treapt? a de'rad?rii morale% )oartea sa su'ereaz? c? nimic nu este mai presus de
le'ea moral?, condiAie esenAial? a e$istenAei lumii%

.ramatur$ia:
Comedia realista:

%on Luca Cara$iale

3 scrisoare pierduta

Comedia este specia $enului dramatic 1n versuri sau 1n proz/, care provoac/ r>sul
prin surprinderea moravurilor sociale, a unor tipuri umane sau a unor situa6ii nea7teptate,
av>nd un inal ericit 7i, deseori un rol moralizator( Conlictul comic presupune contrastul
dintre aparen6/ 7i esen6/( Personajele comediei sunt inerioare 1n privin6a 1nsu7irilor morale,
a capacit/6ilor intelectuale sau a statutului social(

C3!%C8L

Comicul este o cate$orie estetic/ av>nd ca eect r>sul, declan7at de conlictul

dintre aparen6/ 7i esen6/(

*ontrastul comic este inofensiv Ci este receptat @ntrun re'istru lar' de atitudini-
 #un?voinA?, amuzament, @nduioCare, dispreA% *omicul implic? e$istenAa unui conflict comic
(contrastul, a unor situaAii Ci persona+e comice%

Comicul de situa6ie tensiunea dramatic? prin @ntBmpl?rile neprev?zute, construite dup?

scheme comice clasice- scrisoarea este pierdut? Ci '?sit? succesiv, r?sturnarea de statut a lui
*aAavencu, teama e$a'erat? de tr?dare a 'rupului 2arfuridirBnzovenescu, confuziile lui
andanache care o atri#uie pe oe cBnd lui rahanache, cBnd lui ip?tescu Ci, @n final, @mp?carea
ridicol? a forAelor adverse%

Comicul de limbaj  este ilustrat prin intermediul ticurilor ver#ale- 8i puAintic?
r?#dareF, *urat%%%F, tautolo'ia- O soAietate f?r? prinAipuri, va s? zic? c? nu le areF, stBlcirea
cuvintelor-momentalF, nifilistF, famelieF, cliCeele ver#ale, ne'area primei propoziAii prin a
doua- 0ndustria romBn? este admira#il?, e su#lim?, putem zice, dar lipseCte cu des?vBrCireF, Noi
aclam?m munca, travaliul, care nu se face deloc @n Aara noastr?F% im#a+ul este principala
modalitate de individualizare a persona+elor% Prin comicul de lim#a+ se realizeaz? caracterizarea
indirect?% :or#irea constituie criteriul dup? care se constituie dou? cate'orii de persona+e-
 parveniAii, care @Ci tr?deaz? incultura prin lim#a+ul valorificat de autor ca surs? a comicului Ci
 persona+ele cu carteF (ip?tescu Ci oe, ironizate @ns? pentru le'?tura e$tracon+u'al?%

Comicul de caracter se o#serv? din ipostazele persona+elor, disponi#ilitatea pentru

disimulare, @n timp ce comicul de moravuri cuprinde mai ales relaAia dintre ip?tescu Ci oe, dar
Ci practicarea Canta+ului politic Ci a falsific?rii listelor electorale%

7n tip aparte de comic este comicul de nume- aharia (zaharisitul, ramolitul

rahanache (derivat de la cuvBntul trahana, o coc? moale, uCor de modelat, Nae (populistul,
 p?c?litorul p?c?lit *aAavencu (dema'o'ul l?tr?tor, derivat de la caA?, 8'amiA? (diminutivul
car'hios al cele#rului nume 8'amemnon, purtat de eroul homeric andanache (derivat de la
dandana, @ncurc?tur?, cu sufi$ 'recesc, semn al vechilor politicieni, 2arfuridi Ci rBnzovenescu
(prin aluziile culinare su'ereaz? inferioritate, vul'aritate, prostie, IhiA? (slu'arnic, individul
servil Ci umil @n faAa Cefilor Pristanda (numele unui dans popular @n care se #ate pasul pe loc%

3 SC9%S349 P%9.8T@

<eprezentat? pe scen? @n 1!!4, comedia O scrisoare pierdut? este a treia dintre cele
 patru scrise de autor, fiind o capodoper? a 'enului dramatic% Piesa este o comedie de moravuri @n
care sunt satirizate aspecte ale societ?Aii contemporane autorului, fiind inspirat? de farsa electoral?
din anul 1!!3%

*a specie a 'enului dramatic, comedia este destinat? reprezent?rii scenice, dovad? fiind
lista cu Persoanele de la @nceputul piesei Ci didascaliile, sin'urele intervenAii directe ale autorului
@n pies?% Piesa este structurat? @n patru acte  alc?tuite din scene, fiind construit su# forma
schim#ului de replici @ntre persona+e% Principalul mod de e$punere este dialo$ul,  prin care
 persona+ele @Ci dezv?ui intenAiile, sentimentele, opiniile% Prin dialo' se prezint? evoluAia acAiunii
dramatice, se definesc relaAiile dintre persona+e Ci se realizeaz? caracterizarea direct? sau indirect?%

Titlul pune @n evidenA? contrastul comic dintre esenA? Ci aparenA?% Pretinsa lupt? pentru
 putere politic? se realizeaz?, de fapt, prin lupta de culise, avBnd ca instrument al Canta+ului
 politico scrisoare pierdut?F, prete$t dramatic al comediei% 8rticolul nehot?rBt oF indic? atBt
 #analitatea @ntBmpl?rii, cBt Ci repeta#ilitatea ei%

Tema comediei o constituie prezentarea vieAii socialpolitice dintrun oraC de provincie

@n circumstanAele tensionate ale ale'erii unui deputat, eveniment care antreneaz? ener'iile Ci
capacit?Aile celor an'a+aAi, @ntrun fel sau altul, @n farsa electoral?%

O scrisoare pierdut? este o comedie @n patru acte, primele trei urm?rind o acumulare
'radat? de tensiuni Ci conflicte, iar al patrulea anulBnd toat? a'itaAia Ci panica stBrnite @n +urul
scrisorii pierdute% Gn construcAia piesei, se remarc? trei elemente care su#liniaz? arta de dramatur'
a lui *ara'iale- piesa @ncepe dup? consumarea momentului intri'ii (pierderea scrisorii, '?sindul
 pe ip?tescu @ntro stare de a'itaAie Ci nervozitate nu e$ist? propriuzis o acAiune, totul se
deruleaz? @n +urul scrisorii, adic? a prete$tului chiar dac? @nceputul Ci finalul piesei nu sunt
simetrice, piesa are o arhitectur? circular?, @n sensul c? atmosfera destins? din final reface situaAia
iniAial? a persona+elor, aceea de dinaintea pierderii scrisorii, ca Ci cum nu sar fi @ntBmplat nimic%

2iind destinat? reprezent?rii scenice, creaAia dramatic? impune anumite limite @n ceea ce
 priveCte amploarea timpului Ci a spa6iului de desf?Curare a acAiunii% Gntrea'a acAiune se desf?Coar?
 @n capitala unui +udeA de munteF, la sfBrCitul secolului al Q0Qlea, @n perioada campaniei
electorale, @ntrun interval de trei zile% Scena iniAial? din actul %  prezint? persona+ele Mtefan
ip?tescu Ci Pristanda, care citesc ziarul <?cnetul *arpaAilor Ci num?r? stea'urile% Prete$tul
dramatur'ic, adic? intri$a, care @ncin'e spiritele Ci activeaz? conflictul, este pierderea de c?tre
oe, soAia lui aharia rahanache, a unei scrisori de amor ce ia fost adresat? lui ip?tescu,
 prefectul +udeAului% Scrisoarea, '?sit? de *et?Aeanul turmentat Ci sustras? acestuia de *aAavencu,
este folosit? de acesta din urm? ca mi+loc de Canta+ pentru a o#Aine candidatura% *omicul de
situaAie const? aici @ntre calmul lui aharia rahanache, soAul @nCelat, care crede @ns? c? scrisoarea
este un fals, Ci z#uciumul celor doi amanAi care @ncearc? s? '?seasc? soluAii pentru a recupera
scrisoarea%

4ctul %%  prezint? num?rarea voturilor, dar cu o zi @naintea ale'erilor% Conlictul

dramatic principal const? @n confruntarea pentru puterea politic? a dou? forAe opuse- reprezentanAii
 partidului aflat la putere (prefectul Mtefan ip?tescu, aharia rahanache, preCedintele 'rup?rii
locale a partidului Ci oe, soAia acestuia Ci 'ruparea independent? constituit? @n +urul lui Nae
*aAavencu, am#iAios avocat Ci proprietar al zairului <?cnetul *arpaAilor% *onflictul are la #az?
contrastul dintre ceea ce sunt Ci ceea ce vor s? par? persona+ele, @ntre aparenA? Ci esenA?% &ste
utilzat? tehnica ampliic/rii treptate a conlictului% O serie de procedee
compozi6ionale(modificarea raporturilor dintre persona+e, r?sturn?ri #ruCte de situaAie,
introducerea unor elementesurpriz?, anticip?ri, amBn?ri menAin tensiunea dramatic?, prin
complicarea Ci multiplicarea situaAiilor conflictuale% Conlictul secundar  este reprezentat de
'rupul 2arfuridirBnzovenescu, care se teme de tr?darea prefectului% ensiunea dramatic? este
susAinut? prin apariAia Ci dispariAia scrisorii, prin felul cum evolueaz? @ncercarea de Canta+ a lui
*aAavencu% Gn timp ce oe este dispus? la acceptarea condiAiilor cerute de *aAavencu, ip?tescu @i
ofer? acestuia diferite funcAii @n schim#ul scrisorii, dar adversarul nu cedeaz?% ac?, @n zarva
acestui conflict, aharia rahanache pare a fi convins c? este vor#a de o plasto'rafie, 2arfuridi Ci
rBnzovenescu #?nuiesc o tr?dare Ci se decid s? e$pedieze o anonim? la centru%

Gn actul %%%, care constituie Ci punctul culminant, acAiunea se mut? @n sala mare a
 prim?riei unde au loc discursurile candidaAilor% )oment de ma$im? @ncordare, @n care cei doi
 posi#ili candidaAi, 2arfuridi Ci *aAavencu, rostesc discursuri antolo'ice% Gntr timp, rahanache
'?sCte o poliA? falsificat? de *aAavencu pe care intenAioneaz? s? o foloseasc? pentru contraCanta+%
8poi anunA? @n CedinA? numele candidatului susAinut de comitet- 8'amiA? andanache% ?taia
dintre ta#erele de ale'?tori se declanCeaz? imediat dup? anunAarea candidatului, astfel @ncercarea
lui *aAavencu de a vor#i @n pu#lic despre scrisoare eCueaz?% Gn @nc?ierare, *aAavencu pierde p?l?ria
cu scrisoarea, '?sit? pentru a doua oar? de *et?Aeanul turmentat, care o duce destinatarei%

4ctul %&, deznod/m>ntul, aduce rezolvarea conflictului iniAial pentru c? scrisoarea

revine la oe, prin intermediul *et?Aeanului turmentat, trimisul de la centru este ales, iar
*aAavencu apare umil Ci speriat% Propulsarea ploitic? a candidatuluisurpriz? se datoreaz? unei
 poveCti asem?n?toare deoarece Ci el '?sise o scrisoare compromiA?toare% *aAavencu este nevoit s?
accepte s? conduc? festivitatea @n cinstea noului ales, Ci totul se termin? @ntro atmosfer? de
s?r#?toare Ci @mp?care%
 ou? persona+e secundare au un rol aparte @n construcAia su#iectului Ci @n menAinerea
tensiunii dramatice% Gn fiecare act, @n momentele de ma$im? tensiune, *et?Aeanul turmentat intr? @n
scen?, avBnd intervenAii involuntare, dar decisive @n derularea intri'ii% &l apare ca un instrument al
hazardului, fiind cel care '?seCte scrisoarea din @ntBmplare, @n dou? rBnduri, face s?i parvin? mai
@ntBi lui *aAavencu Ci o duce @n final adrisantuluiF, coana HoiAica% andanache este elementul
surpriz? prin care se realizeaz? deznod/m>ntul, el rezolv? ezitarea cititorului @ntre a da mandatul
 prostului de 2arfuridi sau canaliei *aAavencu% Persona+ul @nt?reCte semnificaAia piesei, prin
'eneralizare Ci @n'roCare a tr?s?turilor, candidatul trimis de la centru fiind mai prost ca 2arfuridi
Ci mai canalie decBt *aAavencuF%

P9S3N4<L: =TA4N T%P@TSC8, E3 T94G4N4CG( 9L4?%4 .%NT9

CL .38@ P9S3N4<

Persona+ele din comedii au tr?s?turi care @nlesnesc @ncadrarea lor @n diferite tipuri%
*ara'iale este considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura romBn?% &le aparAin viziunii
clasice pentru c? se @ncadreaz? @ntro tipolo'ie comic?, avBnd o dominant? de caracter Ci un
repertotiu fi$ de tr?s?turi% Gn comedia O scrisoare pierdut? se @ntBlnesc urm?toarele clase
tipolo'ice- tipul @ncornoratului (aharia rahanache, tipul primuluiamorez Ci al don+uanului
(Mtefan ip?tescu, tipul cochetei Ci al adulterinei (oe, tipul politic Ci al dema'o'ului (ip?tescu,
*aAavencu, 2arfuridi, rBnzovenescu, rahanache, andanache, tipul cet?Aeanului (*et?Aeanul
turmentat, tipul funcAionarului (Pristanda, tipul confidentului (Pristanda, ip?tescu,
rBnzovenescu, tipul raisonerului (Pristanda% 7n alt mi+loc de caracterizare este
onomastica( Numele persona+elor su'ereaz? tr?s?tura lor dominant?%

=tean Tip/tescu este prezentat @nc? din lista cu Persoanele de la @nceputul piesei @n
funcAia de prefect al +udeAului% a ad?postul autorit?Aii politice, @Ci foloseCte avanta+ele @n propriile
lui interese% Gn acelaCi timp, el @ntruchipeaz? @n comedie tipul donjuanului, al primului
amorez(Prietenul cel mai #un al lui aharia rahanache, ip?tescu o iu#eCte pe soAia acestuia,
oe, emeia cochet/, @nc? din momentul @n care ea se c?s?toreCte cu neica aharia, dup? cum
o#serv? cu naivitate soAul- pentru mine s? vie s? #?nuiasc? cineva pe HoiAica, ori pe amicul
2?nic?, totuna e%%% & un om cu care nu tr?iesc de ieri, de alalt?ieri, tr?iesc de opt ani, o +um?tate de
an dup? ce mam @nsurat a doua oar?% e opt ani tr?im @mpreun? ca fraAii, Ci niciun minut nam
'?sit la omul acesta m?car atBtica r?u%F

Gn comparaAie cu celelalte persona+e, ip?tescu este cel mai puAin marcat comic, fiind
spre deose#ire de toAi ceilalAi un om instruit, educat, dar cu toate acestea impulsiv, dup? cum @l
caracterizeaz? @n mod direct Ci rahanache- & iuteK Nare cump?t% 8minteri #un #?iat, deCtept, cu
carte, dar iute, nu face pentru un prefect%F Gn fond, ip?tescu tr?ieCte o dram?% e dra'ul unei
femei pe care este nevoit s? o @mpart? cu altcineva, sacrific? o carier? promiA?toare la ucureCti,
aCa cum remarc? acelaCi rahanache- *redeAi dvoastr? c? ar fi r?mas el prefect aici Ci nu sar fi
dus director la ucreCti, dac? nu st?ruiam eu Ci cu HoiAica%%% Ci la drept vor#ind, HoiAica a st?ruit mai
mult%%%F

isperat de pierderea scrisorii, el aplic? o #ine susAinut? tactic? de atac @mpotriva lui
 *aAavencu, @nc?lcBnd chiar le'ea% 8#uzul de putere este principala sa arm?- @i d? mBn? li#er? lui
Pristanda, controleaz? scrisorile de la tele'raf Ci dispune s? nu fie transmis niciun mesa+ f?r? Ctirea
lui, @i ofer? lui *aAavencu diferite posturi importante, pentru ca apoi, la refuzul acestuia Ci
conCtient c? ale'erile sunt o fars?, s? cedeze% Pus @n situaAia de a se ap?ra, ip?tescu dovedeCte o
 #un? CtiinA? a disimul?rii- cBnd rahanache @i aduce vestea e$istenAei scrisorii, se preface a nu Cti
nimic @n faAa lui 2arfuridi Ci rBnzovenescu ia poz? de victim? a propriei sale sensi#ilit?Ai pentru
 partid, iar @n relaAia cu Nae *aAavencu este perfid Ci violent% Persona+ul nu are am#iAii politice,
 postul de prefect oferindui o stare de suficienA?, tul#urat? doar de pierderea scrisorii%

Eoe, @n schim#, @n ciuda v?ic?relilor, a leCinurilor, dar Ci faptului c? este considerat? o

dam? simAitoareF, este @n realitate o femeie voluntar?, st?pBn? pe sine, care Ctie foarte #ine ce
vrea Ci care @i manipuleaz? pe toAi @n funcAie de propriile dorinAe% Spre deos#ire de amantul ei, ea
nu cade prad? disper?rii ci @ncearc? s? rezolve situaAia cu *aAavencu cBt mai repede posi#il, deCi
face parad? de iu#irea pentru ip?tescu Ci de sacrificiile ei pentru el, @n fapte ea nu a +ertfit altceva
decBt o fidelitate con+u'al? stBn+enitoare, sacrificiul fiind f?cut de fapt de ip?tescu%

incolo de aparenAe, @n cuplul pe care oe @l formeaz? cu ip?tescu, ea reprezint?

raAiunea, puterea Ci deAine de fapt controlul asupra relaAiei% 2iind un om c?ruia @i place s? +oace pe
faA?F, dup? cum el @nsuCi m?rturiseCte, ip?tescu refuz? iniAial compromisul politic Ci @i propune
oei o soluAie disperat?, ar?tBnduse pre'?tit s? renunAe la tot pentru ea- S? fu'im @mpreun?%%%F &a
intervine @ns? ener'ic Ci refuz? ne#uniaF, deoarece nu doreCte s? renunAe la poziAia sa de prim?
doamn? a oraCului% e aceea @i r?spunde ferm prefectului- &Cti ne#unL ar ahariaL ar poziAia
taL ar scandalul Ci mai mare care sar aprinde pe urmele noastreL%%%F 0z#ucnirea scandalului o
@n'rozeCte mai tare decBt pierderea #?r#atului iu#it- *um or s?Ci smul'? toAi 'azeta, cum or s?
m? sfBCie, cum or s? rBz?K%%% O s?pt?mBn?, o lun?, un an de zile nau s? mai vor#easc? decBt de
aventura asta%%% Gn or?Celul acesta, unde #?r#aAii Ci femeile Ci copiii nu au alt? petrecere decBt
 #Brfirea, fie chiar f?r? motiv%%% dar @nc? avBnd motiv%%% Ci ce motiv, 2?nic?K *e vuietK%%% ce scandalK
*e cronic? infernal?KF <eplica ei la @ntre#area lui iptescu ascunde o ironie amar?- oeK oeK )?
iu#eCtiL  e iu#esc, dar scap?m?F%

Gn confruntarea dintre cei doi @n ceea ce priveCte susAinerea candidaturii lui *aAavencu,
 prefectul este cel care cedeaz? pBn? la urm? de dra'ul oei- Gn sfBrCit, dac? vrei tu%%% fieK%%%
GntBmpl?se orice sar @ntBmpla%%% omnule *aAavencu, eCti candidatul oii, eCti candidatul lui
nenea aharia%%% prin urmare Ci al meuK%%% PoimBine eCti deputatK%%%F *rispat?, @ncordat?, pe
 parcursul @ntre'ii comedii, oe devine, la sfBrCitul piesei, 'eneroas?, fermec?toare, spunBndui lui
*aAavencu- &u sunt o femeie #un?%%% am s? Aio dovedesc% 8cum sunt fericit?%%% PuAin @mi pas?
dac? ai vrut s?mi faci r?u Ci nai putut% Nu Aia a+utat umnezeu pentru c? eCti r?u Ci pentru c? eu
voi s?mi a+ute totdeauna, am s? fiu #un? ca Ci pBn? acuma%F

2inalul comediei aduce @mp?carea tuturor% Odat? ce intr? @n posesia scrisorii, oe
devine triumf?toare, se comport? ca o doamn?, @Ci recap?t? superioritatea la care renunAase pentru
scurt timp, face promisiuni pentru *aAavencu (2ii zelos, asta nui cea din urm? *amer?KF, @n
timp ce ip?tescu se retra'e ca Ci mai @nainte @n um#ra ei%
 eCi nu sunt sancAionate prin comicul de lim#a+, persona+ele cu carteF sunt ironizate
 pentru le'?tura e$tracon+u'al?, semnificative @n acest sens fiind numele lor de alint, 2?nic? Ci
HoiAica%

9oman dupa )*I;:

!arin Preda
Cel mai iubit dintre pamanteni

Romanul CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI este ultimul roman al scriitorului Marin
Preda si a aparut in anul 198 cu cate!a saptamani inainte de moartea scriitorului"

#urse de inspiratie$teme%
Romanul Cel mai iu&it dintre pamanteni are la &a'a dramele personalitatilor culturale din acea
!reme L" Bla(a$ Ion Caraion" In conditiile instalarii re(imului comunist in Romania
Romanul lui Marin Preda este o opera de )ictiune * traseul e+istential al lui ,ictor Petrini$
persona-ul prota(onist$ este tra(ic% dat a)ara din )unctia de asistent uni!ersitar al )acultatii de
.ilo'o)ie$ lui ,ictor Petrini ii este data o e+istenta tra(ica% co&oara pe scarile ierar/iei sociale$
persona-ul a-un(e lucrator intr*o ec/ipa de derati'are$ unde cunoaste mi'eria umana"

Structura romanului:
Alcatuit din 'ece parti dispuse in trei !olume" 0Cel mai iu&it"""  este un -urnal$ o con)esiune
lucida si amara$ scrisa la persoana I de catre un om pe care sansa 1*a ocolit"
Te/nica este cea a retrospecti!ei$ eroul 2inc/is pentru crima3$ po!estindu*si intrea(a !iata4
e+ceptie )ac doar !reo trei'eci de pa(ini din ultimul !olum$ scrise de Ciceo$ a!ocatul lui
Petrini" ,olumul I incepe printr*o meditatie pe tema mortii 20Moartea e un )enomen simplu" in
natura$ numai oamenii il )ac inspaimantator" ,or&esc de moartea naturala$ care adesea e o
dulce ispita34 !olumul al III*lea se inc/eie prin )ra'a conclu'i!a% 0daca dra(oste nu e$ nimic
nu el" in acest mod$ Eros1 si T/anatos5 se arcuiesc peste intrea(a actiune"
Titlul romanului poate )i inteles a&ia la s)arsit si constituie o ironie amara% cel mai iu&it dintre
pamanteni n*are parte de dra(ostea semenilor4 mai mult decat atat$ insasi #oarta nu*1 iu&este$
/ara'indu*i in)ran(eri si umilinte si )acand din el un uci(as )ara !oie"
#u&iectul romanului%
Romanul se constituie ca un -urnal$ pe care detinutul ,ictor Petrini il scrie in timpul ultimei
sale condamnari si in care isi re(andeste intrea(a !iata"
Prima parte a acestei retrospecti!e cronolo(ice e!oca tineretea lui ,ictor Petrini$ petrecuta
inaintea si in !remea celui de*al doilea ra'&oi mondial$ cand 0timpul nu mai a!ea ra&dare 2ca
si in 0Morometii3"
Crescut intr*un oras transil!anean$ in casa unui muncitor de la )a&rica de a!ioane$ ,ictor
Petrini de!ine 0 un adolescent dur si tur&ulent$ ocolit de )ete 2carora le era )rica de el3 si urat
de cole(i pentru (andirea sa transanta"
Incetul cu incetul$ tanarul se trans)orma intr*un alt Mare #in(uratic$ intr*un instrainat or(olios
si re!oltat impotri!a lui Dumne'eu 2ca Luci)er3"
Poate nu neaparat din aceste pricini$ dar$ in orice ca'$ e+istenta lui Petrini s*ar putea asemana
cu destinul luci)eric% 0caderea in In)ern incepe in adolescenta si tot ceea ce !a urma 2istoria
a&surda$ detentia$ iu&irea con!ertita in ura$ cele doua crime3 constituie 0treptele co&orarii in
0su&terana" E+presia sim&olica a 0su&teranei o constituie 0munca la ucis de so&olani in
care !a )i aruncat pro)esorul uni!ersitar ,ictor Petrini" Deocamdata$ persoana asupra careia isi
re!arsa liceanul neca'urile instrainarii sale este Mama" Cu aceasta$ )iul poarta discutii
contradictorii pe teme reli(ioase$ &a c/iar$ intr*o seara$ o lo!este peste &ratul care )acea asupra
lui semnul crucii"
Prima parte a !olumului I ar putea )i pri!ita si ca roman al )ormarii unui tanar"
Din aceasta )ormare )ace parte si initierea erotica 2episodul le(aturii cu Nineta Romulus3$
s)arsita curand prin plecarea )etei" Dupa ce termina liceul$ ,ictor Petrini se inscrie la .acul*
tatea de Litere si .ilo'o)ie din acelasi oras$ de!enind un student stralucit"
Acum traieste o noua iu&ire 2pentru o )rumoasa cole(a numita de el Caprioara3$ dar nunta
proiectata nu are loc% dorind sa scape de o sarcina 20amintire de la un medicinist3$ Caprioara
moare$ se pare$ in timpul inter!entiei"
Cautarea )etei de catre autoritati si anc/eta la care este supus Petrini constituie un mic roman
sen'ational a carui eni(ma ramane pecetluita"
incepand cu partea a doua a cartii$ !iata persona-ului central cur(e dictata de aceeasi #oarta$
in interiorul careia notiunile de% )ericire$ iu&ire$ prietenie$ dreptate isi modi)ica sensurile"
Pre(atindu*se pentru o cariera in in!atamantul superior$ Petrini preda la o scoala unde*1 are
drept cole( pe un anume Petrica Nicolau 2ins an+ios si autor al unui !olum de !ersuri3 care ii
de!ine prieten"
In!itat intr*o 'i la masa$ ,ictor ramane impresionat de )rumusetea iradianta a Matildei 2sotia
noului sau amic3$ de care se indra(osteste"
La randul ei$ )emeia raspunde cu caldura acestei iu&iri$ !i*'itandu*1 pe ,ictor Petrini si
trimitandu*i scrisori$ cu atat mai mult$ cu cat sotul ei 2dominat de un tata autoritar3 de!enise si
mai di)icil"
Dupa doi ani$ di!ortul dintre sotii Nicolau pronuntandu*se$ Petrini se casatoreste cu Matilda si
se muta in somptuoasa ei casa"
A&ia acum incepe iadul pentru proaspatul sot$ caci iu&irea sti/iala a )emeii oscilea'a intre
patima si ura$ cunoscand c/iar momente de !iolenta$ cand dra(ostea co&oara 0in su&terana"
Intelectuala si ea 2era ar/itecta3$ dar a!and o cultura di)erita de cea )ilo'o)ica$ Matilda nu
poate crea o comunicare spirituala cu sotul ei 2care de!enise asistent uni!ersitar si scria o
lucrare despre o noua (no'a3" in plus$ )emeia are destule momente in care isi arata adancurile
2urate3 ale su)letului sau a&isal$ de!enind parca un alt om"
Bunaoara$ ducandu*si sotul in !i'ita la o ruda$ Matilda il tratea'a ca pe un necunoscut$
ranindu*i mandria in )ata numeroasei ei )amilii4 &anuitoare )ara temei$ il act)'a mereu pe
,ictor de simpatii )ata de alte )emei$ &a c/iar$ intr*o 'i$ spar(e sertarele in care acesta isi
pastra manuscrisul !iitoarei lui carti4 nu de putine ori$ ea incearca sa*si impuna dominatia$ &a
c/iar sa*1 in!ite sa plece"
Aceasta ar )i o parte din romanul de dra(oste continut in cartea de )ata" Ima(inea care
sinteti'ea'a trans)ormarea iu&irii dintre cei doi soti este c/ipul Matildei$ care capata trasaturi
masculini'ate$ ca intr*un mit intors al Andro(inului6% 0imi arata un c/ip de!astat$ cu oc/ii pe
 -umatate inc/isi$ acest c/ip care nu era )rumos decat printr*un misterios su)lu interior$ era
parasit acum de armonia lui si mi se arata oc/ilor cu ori &ilele trasaturi ale unui &ar&at"
in paralel cu e+istenta cuplului Petrini$ sunt in)atisate aspecte din !iata politica si uni!ersitara
a anilor 197" Acestea constituie o noua 0treapta a co&orarii in In)ern$ cand Istoria de!ine
a&surda$ mutilandu*i pe cei care nu se incadrea'a in 0patul ei procustian" Ast)el$ noul decan
al .acultatii de .ilo'o)ie 2unde preda si Petrini3 este un anume ,aintru&$ medic stomatolo(
de!enit$ peste noapte$ pro)esor de mar+ism" Tot acum$ un mare )ilo'o) 2pro&a&il L" Bla(a3
este inlaturat si inlocuit cu un ins total nepre(atit$ iar unele discipline sunt scoase din planul
de in!atamant4 cel mai puternic om din )acultate este calori)eristul 2de!enit secretar de
partid34 din ordinul lui #talin$ incepe amena-area Canalului Dunare*Marea Nea(ra$ pe
santierele caruia este distrusa intelectualitatea romaneasca4 un cole( al lui Petrini 2un anume
Cu&les3 este arestat$ in timpul demonstratiei de  Noiem&rie$ din pricina ca stri(ase ca
Ardealul este pamant romanesc"
Ta&loul !ietii uni!ersitare din acei ani este completat$ in !olumul al III*lea$ prin amintirile lui
#u' Culala 2iu&ita lui Petrini3" Aceasta e!oca sedintele in care$ in )ata am)iteatrelor pline de
studenti$ erau 0in)ierati tinerii care pro!eneau din )amilii instarite4 in urma unei asemenea
0demascari$ o )ata se span'urase"
Petrini resimte$ in curand a&surditatea timpului pe care*1 traia4 c/iar in seara &ote'ului )iicei
sale$ #il!ia$ acesta este arestat" Aici se inc/eie pri mul !olum al romanului"
,olumul al II*lea pre'inta$ la inceput$ intero(atoriile a&surde la care este supus ,ictor 2acu'at
ca ar )i )acut parte din miscarea 0#umanele ne(re$ de esenta antima(/iara3" Dupa trei luni$ cu
toate ca nu recunoscuse ceea ce nici nu era ade!arat$ Petrini este condamnat si a-un(e in
minele de plum& de la Baia #prie"
Este o noua 0treapta a co&orarii in In)ern$ concreti'ata in ima(inea dantesca a (aleriilor
intunecate$ dar si in rautatea (ardienilor anal)a&eti$ dar stapaniti de mandria puterii" Unul din*
tre acestia ra!neste sa*1 ucida pe ,ictor Petrini$ tinandu*1 nopti intre(i descult si numai in
camasa$ in (/ereta din scanduri a carcerei$ in luna )e&ruarie" #cena in care acest (ardian
mimea'a 'dro&irea tamplei detinutului este edi)icatoare pentru Istoria stupida care a(resa
)iinta umana$ distru(andu*i inteli(enta"
Asa se )ace ca$ intr*o 'i$ ,ictor Petrini il ucide pe (ardianul prime-dios$ impin(andu*1 in
a&isul intunecat al minei si sal!an*du*si ast)el !iata" Considerata drept un accident datorat
neatentiei$ aceasta moarte trece neo&ser!ata"
Eli&erat dupa trei ani si trei luni$ persona-ul se intoarce in orasul sau$ dar nu mai poate )i
!or&a de a )i reinte(rat in in!atamant4 el este o&li(at sa intre in ec/ipa de derati'are a ora*
sului$ uciderea so&olanilor )iind$ poate$ ultima 0treapta a co&orarii in In)ern"
Toate aceste aspecte 2!iata uni!ersitara$ atitudinea autorita tilor$ e+istenta puscariasilor
politici$ trimiterea la 0munca de -os a intelectualilor3 alcatuiesc romanul politic si social"
La putin timp dupa intoarcerea sotului sau$ Matilda 2deran-ata de noua po'itie sociala a
acestuia3 di!ortea'a si se casatoreste cu un anume Mircea * acti!ist de partid de ran( superior"
,ictor Petrini de!ine strun(ar$ apoi conta&il la o intreprindere 2:RACA3$ incercand sa ramana
om intr*o lume ilo(ica% 0intr*o lume a&surda$ de ;rinoceri<= tre&uie sa ramai om$ c/iar cu
riscul de a de!eni tu insuti a&surd ca nu esti rinocer" 2Andreea ,ladescu3
,olumul al II*lea se inc/eie cu pa(inile de mare !i&ratie e!ocand moartea Mamei$ care se
desparte de !iata indurerata si pli na de amar"
,olumul al IlI*lea pre'inta intoarcerea lui ,ictor Petrini la mitul iu&irii"
Nascuta din ne!oia de a umple (olul lasat de moartea Mamei$ aceasta dra(oste se !a do!edi o
ilu'ie% #u' Culala 2iu&ita lui Petrini3 isi ascunde nu doar in)atisarea 2su& pletele castanii ca
un alt !al al Maei3$ ci si statutul social" Casatorita cu un in(iner dipsoman$ Pencea$ ea 0uita
acest 0amanunt$ )apt care !a a!ea urmari (ra!e% in timp ce se a)lau la munte$ #u' si ,ictor
sunt urmariti$ pana in ca&ina tele)ericului$ de catre Pencea 2/otarat sa*i ucida3" Pentru a se
apara$ Petrini il impin(e in prapastie pe dipsoman$ sa!arsind a doua crima"
Marturisindu*si )apta$ ,ictor este inc/is din nou$ timpul detentiei )iind si cel in care isi scrie
 -urnalul"
.inalul il e!oca pe acest om &atut de soarta in perioada urmatoare eli&erarii4 acum scapa de
iu&irea*ilu'ie 2prin plecarea din tara a lui #u'3 si se pre(ateste sa*si pu&lice cartile" La numai
trei'eci si cinci de ani$ persona-ul intele(e ca mitul )e ricirii prin iu&ire !a dainui etern"
E+ista$ in roman$ minunate pa(ini inc/inate Mamei$ su)let 0 &o(at in a&solut$ dincolo de timp
si de spatiu 4 tot asa$ e+ista pa(ini pline de duiosie in care este e+primata iu&irea pentru
micuta #il!ia" impreuna$ aceste )ra(mente alcatuiesc un roman al )amiliei"
Arta reali'arii persona-ului principal
Persona-ul central al romanului este ,ictor Petrini * pro)esor uni!ersitar dintr*un oras
transil!anean si autorul -urnalului lucid si amar$ care tre&uia sa tina locul spo!edaniei
dinaintea mortii"
Din pa(inile lui se inc/ea(a ima(inea unui persona- comple+$ sincer pana la duritate$ care
cauta in scris o modalitate de i'&a!ire"
A)lat intr*o situatie*limita a !ietii 2asteptand condamnarea la inc/isoare pe !iata3$ el isi
re(andeste alt)el intrea(a e+istenta condusa de o #oarta nemiloasa si atotputernica$ asa cum se
intampla in marile tra(edii antice" Din acest punct de !edere$ ,ictor Petrini este un persona-
tra(ic"
Prenumele primit la &ote' ar )i tre&uit sa*i aduca un statut de in!in(ator$ dar acesta se lasa
asteptat pana la s)arsitul cartii4 ca si titlul romanului$ prenumele este o ironie$ Petrini )iind
mereu un mare in!ins"
Ca si eroii lui Camil Petrescu$ persona-ul este un intelectual de elita$ iar numeroasele citate si
re)erinte la Platon$ #ocrate$ #pino'a$ Rousseau$ Dostoie!s>i ii atesta aceasta calitate" ?an ditor
pro)und 2asa cum reiese din discutiile purtate cu prietenul sau$ Ion Micu$ dar$ mai ales$ din
numeroasele pa(ini in care anali'ea'a !iata si lumea3$ ,ictor Petrini este un idealist4 pentru el$
sensul e+istentei consta in apararea !alorilor ei sacre% credinta in ideal$ prietenia$
de!otamentul$ iu&irea"
Din pacate$ !iata ii o)era re!elatii dureroase persona-ul traind comple+ul unei ade!arate
0caderi luci)erice"
Cea dintai dintre acestea o constituie istoria a&eranta al carei martor este4 onest in (andire si
in relatiile cu ceilalti oameni$ Petrini nu poate intele(e sc/im&arile la care asista% inlocuirea
marelui )ilo'o) si a altor pro)esori renumiti$ condamnarea lui pentru un cu!ant dintr*o
scrisoare 2trimisa de un )ost amic3 rautatea (ratuita in numele unei do(me"
Cu toate ca incearca sa re'iste cu stoicism lo!iturilor soartei$ se simte un instrainat$ din
pricina ca muncile pe care le )ace dupa prima detentie ii anulea'a calitatea de creator"
A doua mare re!elatie a lui Petrini este le(ata de mitul )ericirii prin iu&ire" in care se
re)u(iase$ intr*un soi de &o!arism 2ca si Ilie Moromete3"
#e !adeste insa ca amandoua )emeile pe care le*a iu&it poarta parca o damnare$ un &lestem de
care nu pot scapa"
Ast)el$ Matilda il )ascinea'a numai atunci cand este sotia altuia$ repre'entand pentru el
Trecatoarea$ Necunoscuta plina de mister" Ulterior isi da seama ca )emeia era -ucaria unor
)orte o&scure$ a unor 0demoni care o in!adau din adancurile ei su)letesti si niciodata nu !a )i
alt)el"
#u' poarta si ea &lestemul minciunii si este atra(atoare numai pana la a)larea ade!arului4 pe
urma$ de!ine parca o straina$ iar plecarea ei repre'inta o &ine)acere"
Pana la s)arsit$ Petrini ramane un alt Mare #in(uratic$ persona- )ascinant si unic in literatura
romana"
.ra(mente din romanul cel mai iu&it dintre pamanteni%
0Da$ a!usese dreptate$ )usesem necru@tor% nu tre&uia s iau /otrri de unul sin(ur" nct$
dup ce rede!enii li&er$ continuarm s trim mpreun$ ca nainte$ dar asta nu dur mult i
curnd ne despr@irm de)initi!" Am spus ca nainte$ dar nu se mai putea ca nainte$ )iindc nu
mai eram aceiai" ,ra-a$ cum se 'ice$ se spul&erase$ dei noi ncercarm la nceput s*o
ren!iem" Ea ns$ dorind s )ie sincer$ cum n@elesese din n!inuirile mele c nu )usese$
'drnici acea ren!iere i m )cu s descopr c eu iu&isem pe nesincera aceea$ care m
)ermeca$ i nu pe sincera asta )r !oca@ie4 nu mai tia s )ie )ascinant" #ursa misterului unui
su)let e insonda&il" #inceritatea poate ame@i mult mai tare dect )alsul mister al minciunii$
dar e+erci@iul seduc@iei ei nu se )cuse pe sinceritate i era prea tr'iu$ adic era prea &trn
acum ca s se sc/im&e" Iar s continui eu ca nainte nu se mai putea$ nu mai a!eam n )a@a
mea o in(enu ca atunci cnd o cunoscusem$ ea nu mai putea simula perple+itatea$ uimirea"""
Pe scurt$ nu mai a!ea putere asupra mea""" ntlnirile noastre erau tot mai scurte$ tot mai terne$
tot mai rare"
Intr*o 'i mi spuse cu un aer preocupat c a reuit s o&@in un paaport$ s plece n Italia$
unde au c/emat*o nite rude" Rudele$ adic$ au reuit s o&@in acel paaport" Te mai
 ntorci$ o ntre&ai" Binen@eles c m ntorc$ protest ea" Binen@eles c min@ea" Nu se mai
 ntoarse"""
M*am recitit acestF lun( manuscris i$ dincolo de ceea ce el con@ine$ m*a uimit &ar&aria
concretului$ pe lar( etalat$ i cu plcere !i'i&il$ i pe care nu l*am putut ocoli$ )iind
 ncredin@at c ast)el m*a )i c/inuit ndelun($ )r s o&@in$ spiritual*mente$ eli&erarea total a
contiin@ei mele de ceea ce am trit" Am )ost ispitit$ o clip$ s*1 arunc n )oc" Gi totui$ mi*am
spus$ tre&uie s*i dau drumul s mear(" Mul@i dintre semenii mei au (ndit poate la )el$ au
 -u&ilat ca i mine$ au su)erit i au )ost )erici@i In acelai )el" Mitul acesta al )ericirii prin iu&ire$
al acestei iu&iri descrise aici i nu al iu&irii aproapelui$ n*a ncetat i nu !a nceta s e+iste pe
pmntul nostru$ s moar adic i s renasc perpetuu" Gi atta timp ct aceste trepte urcate i
co&orte de mine !or mai )i urcate i co&orte de nenumra@i al@ii$ aceast carte !a mrturisi
oricnd % """dac dra(oste nu e$ nimic nu eH""" 2Din !ol" Cel mai iu&it dintre pmnteni3
APRECIERI CRITICE
C!asiunanimitatea criticii a ntmpinat cu mari elo(ii romanul n trei !olume 2autorul l
numete i trilo(ie3 Cel mai iu&it dintre pmnteni 21983$ !'nd n el o culme a crea@iei
lui Marin Preda$ o nsumare a tuturor e)orturilor de pn acum ale artistului$ un
&ildun(sroman intelectual$ un roman total$ &est*sel*ler*ul pe tema o&sedantului deceniu
etc$ cutat cu )e&rilitate de un pu&lic din ce n ce mai mare$ cumprat la pre@uri de specul din
pricina nea-un(erii edi@iei$ un roman*e!eniment de epoc$ n )ine$ putnd constitui unul dintre
cele mai interesante o&iecte de studiu pentru sociolo(ii psi/olo(iei de mas$ ca s nu spunem
ai psi/o'ei" Cci tre&uie s recunoatem c la toate acestea a contri&uit mult i moartea cu
totul neateptat a scriitorului * n plin maturitate creatoare * la nici dou luni de la nceputul
di)u'rii cr@ii"
 ntr*un inter!iu reali'at de M" Un(/eanu 2Lucea)rul$ nr" 11973$ Marin Preda ddea
dreptate criticului din ,oca@ie i aspira@ie$ mrturisindu*se din nou% Te'a dumnea!oastr cu
pri!ire la !oca@ie i aspira@ie se !ede con)irmat" Morome@ii este romanul !oca@iei$ dar ceea ce
!oiam eu s )ac n continuare$ pornind de la el$ repre'int aspira@ie" Ei &ine$ trecnd prin
e+perien@a Marelui sin(uratic$ a Risipitorilor$ a Delirului$ i mai ales a Intrusului$ dup toate
aparen@ele scriitorul i*a atins din plin @inta aspira@iei prin Cel mai iu&it dintre pmnteni"
A)lat n nc/isoare$ n ateptarea procesului i !erdictului pentru omucidere *)ptuit ns n
le(itim aprare * ,ictor Petrini$ eroul principal$ i po!estete !ia@a$ a!nd ca )undal central
deceniul al ,l*lea$ cruia i )ace la rndu*i procesul$ scrutnd totodat condi@ia uman n
(eneral" Destituit din postul de asistent uni!ersitar$ n urma unor e+cese de 'el i a unor
maina@ii carieriste 2dar rmas n continuare un intelectual i un )iloso)$ scriind c/iar unele
eseuri @inute n sertare3$ suspectat a )i participat la ac@iunile unor contrare!olu@ionari$ arestat i
condamnat la munc silnic ntr*o min 2unde )usese ne!oit$ spre a supra!ie@ui iari$ s ucid
un tor@ionar nrit$ crim rmas nedescoperit3$ eli&erat dup trei ani i pus s practice
meserii dintre cele mai nepotri!ite pentru ei$ de la conta&il la :raca pn la derati'ator n
ec/ipa condus de )iorosul$ (rotescul Bacalo(lu$ Petrini este mpins mereu n situa@ii limit$
 ncercat la punctele cele mai de -os ale decderii condi@iei umane$ )cut s re'iste$ s ias
 n!in(tor$ n plan spiritual$ se n@ele(e$ prin !oin@$ tenacitate i ra@iune ndreptat mpotri!a
a tot ceea ce este a(resi!" Nu au dreptate deloc cei care reproea' scriitorului cum c per*
sona-ul nu se comport ca un )iloso)$ ca un uni!ersitar care cunoscuse la un moment dat pe
Lucian Bla(a 2e!ocat de altminteri n roman4 ntmplrile se petrec$ n parte$ la Clu-3"
Mrturisim c noi nine am )ost stpni@i de acest sentiment$ c Petrini nu se comport ca un
intelectual" RelundF lectura$ lectura inte(ral a operei lui Marin Preda$ plasnd*o n epoc$
@innd seam de temperamentul scriitorului i$ mai ales$ de @inta pe care i*a propus*o * de a
pre'enta soarta unui om din 'ilele noastre$ a unui om mai nti i numai n al doilea rnd a
unui intelectual$ a unui om care !rea din rsputeri s supra!ie@uiasc * ne*am cen'urat
prerile"
#itua@iile n care e pus eroul sunt att de tari$ att de mpinse la*limit$ nct el nu se poate
comporta alt)el 2mai ales c n el slluiete c/iar Marin PredaH3" # e!ocm doar cte!a din
'(uduitoarele pa(ini$ parc i cu dorin@a de a trimite pe cititori din nou la ele% #tnd la
 nc/isoare$ nainte de a )i trimis la mina de la Baia #prie 2cap"I,$ !ol"II3$ la un loc cu nite
)oti minitri$ su&secretari de stat$ patroni de u'ine$ &anc/eri puternici$ (enerali etc$ ,ictor
Petrini constat 2nu constat ra@ionnd deducti!$ ci !ede3 cum un ins care pe !remuri$ la
recep@ii splendide$ consuma icre ne(re$ pstru($ ce( ori cine tie ce delicatese stropite cu
ampania cea mai scump$ poate de!eni )oarte &ine o epa! /mesit de )oame$ cu pun(i su&
oc/i$ r!nind la un castron cu ce!a murdar n el ori la un mi'era&il c/itoc de @i(ar$ de care$
nu se tie cum$ )cea totui rost poetul &ucuretean$ un ins nalt ca o pr-in$ semnnd cu o
&ar' 2&(at i el la 'dup pe opt ani$ pentru c plasase ru &ancurile nscocite de Ion Bar&u
i de co!ri(arii din ?eti$ nite critici$ rmai totui li&erali3"
2 Ion Rotaru 3
Cel mai iu&it dintre pmnteni 21983 e romanul unor e+perien@e )undamentale de !ia@$
romanul unor triri esen@iale" Titlul ascunde$ iari ca i Bietul Ioanide$ o ironie" Eroul
principal$ ,ictor Petrini$ e un asistent la .acultatea de .iloso)ie$ care a )ptuit o crim i n
 nc/isoare$ n ateptarea procesului i a sentin@ei$ po!estete circumstan@ele care l*au condus
la neateptata )apt$ un memoriu la persoana nti" Des)urat pe )undalul deceniului ,I$
memoriul scrutea' condi@ia uman" Petrini a scris un eseu despre ceea ce el numete o nou
(no' care s redea inte(ritatea contiin@ei umane n )a@a uni!ersului$ pornind de la ideea c
omul este li&er n sine i pentru sine i sin(ur acest concept este i'!orul dreptului i al
crea@iei spirituale" Alt eseu al su se intitulea' Era ticloilor$ eroul )iind n plus de prerea
c orice poate )i trit$ ns nu oricum" Romanul are 'ece pr@i reparti'ate n trei !olume$ din
care primul i o mare parte din cel de*al doilea se re)er la ini@ierea erotic a lui Petrini n
liceu$ la Uni!ersitate i apoi ca uni!ersitar$ cnd ntlnete pe Matilda$ so@ia poetului neieit
 nc de su& autoritatea patern$ Petric Nicolau" Petrini des)ace cuplul nereuit al poetului cu
ar/itecta Matilda 2in!ersare a situa@iei din Bietul Ioanide3$ antrenndu*se ntr*un ade!rat
comar matrimonial$ )iindc Matilda 2una din cele mai interesante )i(uri )eminine din
literatura romn3 e o )emeie de o incredi&il !italitate$ acaparant$ impre!i'i&il$ !isceral
!iolent$ a(resi!$ o&stinat$ trecnd &rusc de la tandre@e la ur$ e+presie a unui su)let total
ira@ional$ o&scur i a&surd"
.eti@a care se nate din aceast uniune$ #il!ia$ nu ntrete le(tura$ ci mai curnd i desparte
pe cei doi$ mai ales cnd ,ictor e n!inuit de participare la ispr!ile unei &ande
contrare!olu@ionare$ arestat i condamnat s lucre'e trei ani ntr*o min de plum&" ,a ucide
acolo un tor@ionar$ apoi$ eli&erat$ de(radare crescnd a condi@iei sale$ se !a an(a-a ntr*o
ec/ip in)ernal*/ilariant de derati'are$ prile- pentru autor de a n)@ia indi!i'i a&ruti'a@i
precum Bacalo(lu sau Calistrat$ ori pstrnd i su& crusta a&-ec@iei un rest de umanitate$
precum ,intil" Matilda prsete pe ,ictor pentru un om al puterii$ Mircea$ care admitea c
uni!ersitarul nu a!usese le(turi cu sumanele ne(re$ dar nu era si(ur c n caietele sale
con)iscate la perc/e'i@ie nu erau (nduri periculoase pentru ordinea social" Tot un )el de
trdare e aceea a prietenului Ion Micu$ critic al e+ceselor de tot )elul$ dar parti'an al ideii c
mai nti de toate tre&uie s supra!ie@uieti$ n s)rit$ Petrini a-un(e conta&il la :raca 2iari
ironie3 i se ndr(ostete de o casier$ #u' Culala$ )iica unui industria$ e+matriculat din
)acultate din acest moti!" #u' pare ntruc/iparea idealului re(sit i Petrini re'ist
 ncercrilor Matildei$ di!or@at de Mircea$ de a*1 readuce ln( #il!ia$ pn cnd$ in!itat la
sc/i$ e ntmpinat pe prtie de in(inerul Pencea$ so@ul nemrturisit al noii iu&ite pe care$
ataca@i$ e ne!oit s*l arunce din ca&ina tele)ericului$ s declare apoi crima i s )ie din nou
 nc/is"
2 Al" Piru 3
:per epic de mare ntindere$ cu numeroase persona-e surprinse n episoade dramatice$
'(uduitoare sau ilariant*(roteti$ cronic a unei ntr(i perioade istorice$ romanul Cel mai iu&it
dintre pmnteni e totodat o mrturisire )cut la persoana nti$ n mpre-urri decisi!e
pentru e+isten@a unui om" El se simte mpins n c/ip )iresc s amestece e!enimentele politice
contemporane i )i(uri nota&ile ale !remii cu datele &io(ra)iei sale$ s istoriseasc ntmplri
trite nemi-locit$ intimit@i con-u(ale i )apte de o in)luen@ co!ritoare asupra !ie@ii sociale$
s*i comente'e e+perien@a adunat pe toate planurile e+isten@ei"
2 :!"#" Cro/mlniceanu 3"
Suplimentare:

!arin Preda
!orometii

93!4N8L 35%CT%& F 94L%ST

9omanul este opera epic/, 1n proz/, de mare 1ntindere, cu o ac6iune des/7urat/ pe mai
multe planuri 7i la care particip/ un num/r mare de personaje(

Tr/s/turile romanului obiectiv:

o @Ci propune s? reflecte e$istenAa o#iCnuit?

o universul fictiv al operei literare este construit dup? principiul verosimilit?Aii
o construcAia su#iectului respect? ordinea cronolo'ic?
o incipitul se afl? @ntro strBns? le'?tur? cu finalul
o incipitul prezint? cadrul acAiunii, fi$eaz? timpul, reuneCte cele mai importante
 persona+e din roman
o acAiunea se desf?Coar? coerent, f?r? apariAia unor situaAii neprev?zute, evoluAia ei
 putBnd fi anticipat?
o finalul este @nchis, rezolvBnd conflictele Ci nepermiABndui cititorului alte
interpret?ri
o persona+ul este reprezentativ pentru o cate'orie social? sau uman?, fiind deseori
vor#a de tipuri
o persona+ul este surprins @ntrun proces de transformare
o naratorul este omiscient, relatBnd la persoana a 000a, neutru Ci impersoanl, f?r? s?
emit? +udec?Ai de valoare, s? comenteze faptele sau s? e$plice situaAiile%

!393!?%%

<omanul )oromeAii ia naCtere @n urma unui @ndelun' proces de ela#orare% :olumul @ntBi
cunoaCte o prim? ela#orare @n 1949, apoi este reluat @n anul 19ZZ, cBnd va vedea Ci lumina
tiparului% :olumul al doilea apare doar @n 196 deCi fusese @nceput @n 19Z3%
 *ea mai important? tem/ a prozei lui )arin Preda este dispariAia A?r?nimii tradiAionale% ar,
al?turi de aceast? pro#lem?, autorul trateaz? Ci tema istoriei, a timpului care nu mai avea
r?#dareF, care trece f?r? a Aine cont de dorinAa oamenilor Ci care aduce cu el schim#?ri radicale Ci
neaCteptate% Titlul !orome6ii  aCeaz? tema familie @n centrul romanului, @ns? evoluAia Ci criza
familiei sunt sim#olice pentru transform?rile din satul romBnesc%

Perspectiva naratorului obiectiv se ompleteaz? prin aceea a relectorilor- @n primul

volum rolul de persona+reflector @i aparAine lui 0lie )oromete, iar @n al doilea volum lui Niculae%
e asemenea, e$ist? Ci personajeinormatori, cum ar fi de e$emplu Parizianu care le povesteCte
celorlalAi s?teni de vizita lui )oromete la #?ieAi, la ucureCti%

<omanul este alc?tuit din dou/ p/r6i, corespunz?toare celor dou/ volume(

Primul volum utilizeaz? tehnica decupa+ului Ci accelerarea 'radat? a timpului naraAiunii Ci

 poate fi considerat o mono'rafie a familiei A?r?neCti Ci a satului romBnesc din *Bmpia un?rii @ntr
o perioad? de fr?mBnt?ri socialistorice% :olumul este structurat @n   trei p/r6i, cu o acAiune
concentrat?, care se desf?Coar? pe parcursul verii, cu trei ani @naintea celui deal doilea r?z#oi
mondial cBnd se pare c? timpul era foarte r?#d?tor cu oameniiF, @n satul SiliCteaIumeCti% Prima
parte, de sBm#?t? seara pBn? duminic? noaptea, conAine scene care ilustreaz? mono'rafic viaAa
rural?- cina, t?ierea salcBmului, @ntBlnirea duminical? din fier?ria lui 0ocan, hora% Partea a doua se
deruleaz? pe parcursul a dou? s?pt?mBni, @ncepBnd cu plecarea lui 8chim cu oile, la ucureCti%
Partea a treia, de la seceriC pBn? la sfBrCitul verii, se @ncheie cu fu'a #?ieAilor%

*ele trei p?rAi confer? echili#rul compoziAiei% 2iecare parte @ncepe cu o prezentare de
ansam#lu- masa, prispa Ci seceriCul% Simetria compoziAional? este dat? de le'?tura dintre incipit Ci
inal la nivelul primului volum care su#liniaz? tema timpului% a @nceput, aparent @n'?duitor,
timpul era foarte r?#d?tor cu oamenii viaAa se scur'ea aici f?r? conflicte mariF, pentru ca @n final
s? se modifice ima'inea timpului, care devine necruA?tor Ci intolerant Ci nu mai avea r?#dare%F

Gn centrul primului volum se afl? fi'ura lui 0lie )oromete Ci pro#lema paternit?Aii, a
raporturiolor acestuia cu fiii lui, care este @ns? o de'hizare a pro#lemelor sociale 'enerale% 2amilia
)oromete este format? din 0lie )oromete, soAia sa, *atrina, trei #?ieAi din prima c?s?torie a lui
0lie, Paraschiv, Nil? Ci 8chim, o fat? a *atrinei, ita, Ci doi copii din a doua c?s?torie, 0linca Ci
 Niculae% <elaAiile familiale sunt tensionate, lucru de care va profita Iuica, sora lui )oromete, care
@i insti'? @mpotriva familiei Ci @i convin'e s? fu'? de acas?% Scenei de @nceput, cBnd familia se
@ntoarce de la cBmp, @i corespunde contrapunctic scena din final, cBnd se produce ruptura @n
familia )oromete% 2amilia )oromete se destram? ca urmare a producerii mai multor conlicte
exterioare% *el mai important conlict exterior este cel dintre tat? Ci cei trei fii ai s?i din prima
c?s?torie, 8chim, Paraschiv Ci Nil?% 0lie )oromete nu poate s? @nAelea'? dorinAa de @m#o'?Aire a
celor trei fii, cum nu poate s? @nAelea'? nici p?trunderea valorilor civilizaAiei ur#ane @n lumea
satului% ?ieAii @Ci dispreAuiesc tat?l fiindc? nu Ctie s? transforme @n #ani produsele a'ricole, aCa
cum face vecinul lor, udor ?losu% 8cest conflict va duce p@n? la urm? la dezmem#rarea familiei
deoarece pleac? de acas?% Oricare ar fi fost pro#lemele materiale, 0lie )oromete '?sea mi+locul s?
le dep?Ceasc?, dar fu'a #?ieAilor @l dezechili#reaz? total%
 4l doilea conlict e$terior iz#ucneCte @ntre )oromete Ci *atrina, soAia lui% )oromete vBndu
se @n timpul secetei un po'on din lotul soAiei, promiABndui, @n schim#, trecerea casei pe numele ei%
e teama fiilor celor mari care @Ci urau mama vitre'?, )oromete amBn? @ndeplinirea promisiunii%
in acest? cauz?, femeia simte cum i se strecoar? @n inim? nep?sarea Ci sila de #?r#at Ci de copiiF,
'?sinduCi iniAial refu'iul @n #iseric?% Gn al doilea volum acest conflict determin? decizia *atrinei
de aCi p?r?si soAul, dup? ce afl? de vizita lui la ucureCti Ci de propunerea f?cut? celor trei fii mai
mari% 8ceast? rupur? va fi definitiv?, *atrina refuzBnd s? se mai @ntoarc? acas?%

4l treilea conlict se desf?Coar? @ntre )oromete Ci sora lui, Iuica, care Ciar fi dorit ca
fratele v?duv s? nu se mai c?s?toreasc? Ci a doua oar?% Gn felul acesta, ea ar fi r?mas @n casa
fratelui, s? se ocupe de 'ospod?rie Ci de creCterea copiilor, pentru a nu r?mBne sin'ur? la #?trBneAe%
2aptul c? )oromete se rec?s?torise Ci s? @Ci construise o cas? departe de 'ospod?ria ei @i aprinsese
ura @mpotriva lui, pe care o transmite celor trei fii mai mari%

4c6iunea primului volum este structurat? pe mai multe planuri narative% Gn prim plan se
afl? destinul familiei )oromeAii% 0lie )oromete @ncearc? s? p?streze @ntre', cu preAul unui trai
modest, p?mBntul familiei pentru al transmite apoi #?ieAilor% 2iii cei mari nu @mp?rt?Cesc idealul
tat?lui deoarece ei @Ci doresc independenAa economic?% &i se simt ne@ndrept?AiAi pentru c?, dup?
moartea mamei lor, )oromete sa @nsurat cu alt? femeie Ci c? are @nc? trei copii%GndemnaAi de
Iuica, cei trei #?ieAi pun la cale un plan care va amplifica pro#lemele econimice ale familiei% &i
intenAioneaz? s? plece la ucureCti, f?r? Ctirea familiei, pentru aCi face un rost% Gn acest scop, vor
s? ia oile cump?rate printrun @mprumut la #anc? Ci al c?ror lapte constituie principala surs? de
hran? a familiei Ci caii, indispensa#ili pentru munca la cBmp% Prin vBnzarea oilor Ci a cailor, ar
o#Aine un capital pentru a @ncepe viaAa la oraC% atoria la #anc? nefiind achitat?, planul celor trei
 #?ieAi urmeaz? a da o 'rea lovitur? familiei% 8chim @i propune tat?lui s?l lase s? plece cu oile la
ucureCti, s? la pasc? la mar'inea oraCului Ci s? vBnd? laptele Ci #rBnza la un preA mai #un @n
capital?% )oromete se las? convins de utilitatea acestui plan, amBn? achitarea datoriei la #anc? Ci
vinde o parte din lotul familiei pentru aCi putea pl?ti impozitul pe p?mBnt% Gns? 8chim vinde oile
la ucureCti Ci aCteapt? venirea fraAilor% up? amBn?rile 'enerate de refuzul lui Nil? de aCi l?sa
tat?l sin'ur @n prea+ma seceriCului, cei doi fu' cu caii Ci cu o parte din zestrea surorilor% )oromete
este nevoit s? vBnd? din nou o parte din p?mBnt pentru aCi reface 'ospod?ria, pentru a pl?ti
foncierea, rata la #anc? Ci ta$ele de Ccolarizare ale lui Niculae%

Planurile secundare completeaz? acAiunea romanului, conferindui caracterul de fresc?

social?- #oala lui oAo'hin?, revolta A?ranului s?rac Xu'urlan, dra'ostea dintre Polina Ci iric?,
discuAiile din fier?ria lui 0ocan, rolul instituAiilor Ci al autorit?Ailor @n satul inter#elic%

  *Bteva secven6e narative sunt esenAiale pentru destinul familiei )oromete Ci pentru
conturarea conflictelor% Scena cinei are rolul de a prezenta familia, dar Ci de a su'era relaAiile
tensionate dintre mem#rii acesteia% 0lie )oromete pare a domina o familie format? din copii
 proveniAi din dou? c?s?torii, @nvr?+#iAi din cauza averii% 8Cezarea @n +urul mesei su'ereaz? evoluAia
ulterioar? a conflictului, destr?marea familiei- *ei trei fraAi vitre'i, Paraschiv, Nil? Ci 8chim,
st?teau spre partea din afar? a tindei, ca Ci cBnd ar fi fost 'ata @n orice clip? s? se scoale de la mas?
Ci s? plece afar?% e cealalt? parte a mesei, lBn'? vatr?, st?tea totdeauna *atrina )oromete, mama
vitre'? a celor trei fraAi, iar lBn'? ea @i avea pe Niculae Ci pe 0linca, copii f?cuAi cu )oromete% ita
st?tea @ntre cei trei Ci maic?sa% &ra tot fata ei, din c?s?toria dintBi% Numai )oromete st?tea parc?
deasupra tuturor% ocul lui era pra'ul celei dea doua od?i, de pe care el st?pBnea cu privirea la
fiecare% oAi ceilalAi st?teau um?r lBn'? um?r, @n'hesuiAi, masa fiind prea mic?% )oromete no mai
schim#ase de pe vremea primei lui c?s?torii, deCi num?rul crescuse%F

O alt? secvenA? narativ? cu valoare sim#olic? este aceea a t/ierii salc>mului% 0lie )oromete
taie sacBmul pentru a pl?ti o parte din datoriile familie, f?r? a vinde p?mBnt sau oi-Se pare c?
nimeni nu @nAele'ea c? hot?rBnduse @n sfBrCit plecarea lui 8chim la ucureCti @nsemna c? tre#uie
s? li se fac? celor trei pe plac pBn? la cap?t, s? nu se mai atin'? nimeni de oi Ci cum altceva n
aveau ce vinde, salcBmul tre#uia t?iat% )ai ciudat era c? nici cei trei @n cauz? nu @nAele'eau @ncBt
r?spunsul lui )oromete c? a t?iat salcaBmul Ds? se mire proCtiiE nu era o #at+ocur? @ntBmpl?toare
la adresa fiilor%F ?ierea salcBmului anticipeaz? destr?marea familiei Ci a satului tradiAional% Pentru
s?tenii din SiliCteaIumeCti, salcBmul din 'r?dina )oromeAilor era un punct de reper, el avBnd
valoarea unui ar#ore sacru, al unui a$is mundi% Odat? cu t?ierea acestuia, nici timpul nu mai are
nici el r?#dare, astfel @ncBt modific?rile din familia )oromete Ci cele din plan social se succed
rapid% umea tradiAional? aCa cum Cio ima'ineaz? persona+ul principal va @ncepe procesul de
destr?mare% 0lie )oromete este un ap?r?tor al ordinii vechi pe care o consider? a fi cea mai #un?
dintre toate Ci pentru care statul reprezint? o supraindividualitate a#stract?% )oromete analizeaz?
schim#?rile din societate, dar pBn? la un moment dat nu crede c? ele pot @nlocui mentalitatea
A?r?neasc?% &ste luat prin surprindere de istorie Ci de trecerea timpului, dar @Ci ap?r? cu t?rie ideile,
iluzia, demnitatea%

4l doilea volum reflect? mai #ine pro#lema deruraliz?rii satului prin atra'erea lui treptat?
spre civilizaAia ur#an?% :olumul este structurat @n cinci p?rAi care prezint? viaAa satului @ntro
 perioad? de un sfert de veac, de la @nceputul anului 193!, pBn? spre sfBrCitul anului 196%
4c6iunea se concentreaz? asupra a dou? momente istorice semnificative- reforma a'rar? din 194Z,
cu prefacerile pe care ea le aduce Ci transformarea socialist?F a a'riculturii dup? 1949, perceput?
ca un fenomen a#uziv% atorit? acestor schim#?ri rapide, satul intr? @ntrun proces ireversi#il de
disoluAie%

Conlictul dintre tat? Ci fiii mai mari trece @n planul al doilea% Conlictul principal opune
mentalitatea tradiAional? Ci mentalitatea impus?, colectivist?% OpoziAia dintre cele dou? lumi este
 pus? @n evidenA? de relaAia dintre 0lie )oromete Ci fiul s?u, Niculae, care devinpersonaje-
relectori pentru cele dou? mentalit?Ai% ac? primul volum vor#eCte despre lumea tat?lui, al doilea
volum face loc lumii fiilor% :echea ima'ine a lui 0lie )oromete este distrus?, fiind @nlocit? cu o
alta, lipsit? de 'lorie% 8utoritatea lui @n sat se diminueaz?, iar unitatea distrus? a familiei nu se
reface% :olumul de#uteaz? cu o @ntre#are retoric?- Gn #ine sau @n r?u se schim#ase )orometeLF
*eilalAi A?rani @Ci schim#? atitudinea faC? de el, foCtii prieteni au murit sau lau p?r?sit, vechile
duCm?nii se stin'% udor ?losu devine chiar #inevoitor faA? de vecinul lui, iar Iuica moare, f?r?
ca relaAiile cu fratele ei s? se schim#e, acesta neparticipBnd la @nmormBntarea ei% )oromete se
apuc? de ne'oA, cBCti'? #ani, dar @l retra'e pe Niculae de la Ccoal? pe motiv c? nui aduce niciun
 #eneficiuF% oat? ener'ia tat?lui se concentreaz? @n @ncercarea de ai aduce acas? pe #?ieAii fu'ari%
e aceea cump?r? p?mBnturile pierdute odinioar? Ci pleac? la ucureCti pentru ai convin'e s?
 revin? @n sat, dar aceCtia respin' @ncercarea de reconciliere a tat?lui s?u% *atrina, aflBnd de
 propunerea f?cut? fiilor, @l p?r?seCte pe )oromete Ci se duce s? locuiasc? la fiica ei% estr?marea
familiei continu? cu moartea lui Nil? @n r?z#oi% 2etele se c?s?toresc, dar soAul itei moare @ntrun
accident stupid @n sat%

Paralel cu procesul de destr?mare a familiei, este prezentat? destr?marea satului tradiAional%

<elaAia dintre 0lie )oromete Ci fiul mai mic, Niculae, este transpus? la nivel social, reprezentBnd
opoziAia dintre un susAin?tor al clasei A?r?neCti Ci un declasat al ei, conflictul dintre cei doi
sim#olizBnd conflictul dintre dou? concepAii despre A?ran% Gn acest volum o#servaAia social?
 primeaz?, prin intermediul lui 0lie )oromete sunt analizaAi noii reprezentanAi ai statului- il?,
0sosic?, )antaroCie, 8dam 2BntBn?, Ou?#ei% Statul devine Ci mai a#stract @n mintea A?ranului care
ap?r? valorile vechi- @n primul volum statul are un reprezentant uman, Hupuitu, cu care se poate
vor#i Ci care @i @nAele'e, dar @n al doilea volum acesta dispare% <eprezentantul le'ii le confisc?
averile A?ranilor, nu @i @nAele'e atunci cBnd nu au #ani s? pl?teasc? fonciirea% Nici m?car
reprezentatntul lumii noi, Niculae, nu mai @nAele'e mecanismele% Gn discuAiile cu tat?l s?u, nu poate
s?Ci susAin? opAiunile pentru c? nu Ctie dac? are sau nu dreptate, este la rBndul lui e$clus din
sistem% 0storia Ci schim#?rile aduse de aceasta @l dep?Cesc Ci pe Niculae%

%L% !393!T

0lie )oromete este persona+ul central al romanului% &l este capul familiei )oromete @n +urul
c?ruia se desf?Coar? @ntrea'a acAiune a primului volum% &ste reprezentantul A?r?nimii tradiAionale,
ale c?rei valori le ap?r? cu @ndBr+ire% Nu ni se ofer? date despre felul cum arat? persona+ul deoarece
acest lucru nu are importanA?% Naratorul precizeaz? doar c? se afla @ntetinereAe Ci #?trBneAe, cBnd
numai nenorociri sau #ucurii mari pot schim#a firea cuiva%F 8ccentul se pune mai ales pe
capacit?Aile intelectuale ale persona+ului, datorit? meditaAiilor Ci concepAiilor sale despre viaA?a fost
considerat de critici A?ranul filozof al literaturii romBne%

Portretul Ci evoluAia sa sunt urm?rite @n raport cu familia, cu ceilalAi s?teni, cu statul Ci cu

 p?mBntul% &ste caracterizat atBt de autor cBt Ci de celelalte persona+e, dar acAiunile Ci felul s?u de a
vor#i spun cel mai mult despre 0lie )oromete% Gnc? de la @nceput )oromete este prezentat @n
calitatea de cap de familie @n care autoritatea nu @i este contestat?% 8ceast? autoritate este su#liniat?
@n scena mesei @n care naratorul precizeaz? c? )oromete st?tea parc? deasupra tuturor%F eCi
relaAiile cu familia sunt tensionate, )oromete doreCte ce e mai #ine pentru fiii lui, dar nu crede c?
acest lucru @nseamn? @m#o'?Airea% Simte c? ceilalAi nu @l @nAele' Ci atunci se izoleaz? undeva @n
'r?din? Ci vor#eCte sin'ur% 2amilia realizeaz? Ci ea pr?pastia dintre ea Ci )oromete- tat?l lor avea
ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le sc?pau, pe care ei nu le vedeau%F &ste mBndru de fiul s?u
mai mic, deCi nu @i arat?, cu care va p?stra o relaAie special? pBn? @n final% *Bnd @Ci d? seama c? a
fost @nCelat de 8chim @ncep marile fr?mBnt?ri interioare ale persona+ului% Semnificativ pentru noua
stare de spirit a persona+ului este monolo'ul de pe cBmp @n care @Ci ap?r? dreptul la senin?tate
*um s? tr?ieCti dac? nu eCti liniCtitLF%

&ste apreciat de cei din sat care @i ascult? tot timpul discursurile de duminic? dimineaAa de la
fier?ria lui 0ocan% Gn semn de respect, in :asilescu @i face din lut portretul% O tr?s?tur? important?
 pe care o su#liniaz? naratorul este disimularea- )oromete ofer? un adev?rat spectacol @n episodul
@n care vrea s?l p?c?leasc? pe Hupuitu sau @n episodul @n care discut? cu udor ?losu% &ste
apreciat pentru uCurinAa cu care, prin intermediul lim#a+ului, iese din situaAii dificile% 8mBn? plata
d?rilor Ci pentru c? nu crede cu adev?rat @n puterea statului, consider? c? pBn? la urm? statul ca
realiza c? A?ranii nu au #ani Ci atunci nu le va mai cere d?ri% *redinAa @ntro lume care ar putea
e$ista f?r? #ani @i va fi zdruncinat? pBn? la sfBrCitul romanului% Gi place s? o#serve lumea care @l
@ncon+oar? Ci astfel Ctie cum s? se poarte cu fiecare- pe udor ?losu Ci pe fiul acestuia @i
ironizeaz? cu fiecare ocazie, dar pe Xu'urlan @l trateaz? cu respect Ci simpatie, iar lui *ocoCil? @i
apreciaz? inteli'enAa%

Spre deose#ire de persona+ul 0on al lui iviu <e#reanu, pentru A?ranul )oromete p?mBntul
nu este o o#sesie, el nu doreCte mult p?mBnt ci doar atBt cBt s? ai#? din ce tr?i% S?n?tatea moral?
nu @nseamn? pentru el a avea #ani ci a putea tr?i senin, )oromete @Ci doreCte liniCtea c?minului Ci
 posi#ilitatea de a se #ucura de micile #ucurii ale vieAii% rama lui @ncepe @n momentul @n care
o#serv? c? familia nu @i @mp?rt?CeCte idealurile% )oromete nu este un A?ran o#iCnuit% 0nteli'enAa,
ironia Ci umorul @l deose#esc de orice persona+ din romanele anterioare care trateaz? lumea rural?%
&l @nsuCi este un sim#ol, f?r? s? vrea, pentru schim#?rile care se produc @n acest univers- pentru
)oromete este mult mai important s? stea s? mediteze sau s? discute politic? decBt s? munceasc?%
Gn romanul 0on a avea p?mBnt era sin'urul lucru care conta pentru un A?ran, i definea
 personalitatea Ci statutul @n comunitate% Gn )oromeAii p?mBntul nu mai @nseamn? #o'?Aie, avere,
 putere, ci li#ertatea moral? a individului @n raporturile sale cu lumea, oferindui A?ranului
 posi#ilitatea de a contempla lumea Ci de a medita%

&ste un idealist aflat @n contradicAie cu noile schim#?ri ale societ?Aii care pBn? la urm? @l vor
@nvin'e- deCi este capa#il s? p?c?leasc? autorit?Aile nu va putea p?c?li Ci istoria% up? fu'a celor
doi fii @ncepe s? @nAelea'? c? a fost victima unei iluzii Ci c? lumea prietenoas? Ci timpul r?#d?tor nu
e$ist? decBt @n capul lui% rama lui )oromete nu s? @n pierderea p?mBnturilor ci @n destr?marea
familiei sale, dar aceasta anunA? drama A?r?nimii @n 'eneral% estinul s?u se va modifica treptat
dup? fu'a #?ieAilor, nu va mai lua parte la @ntBnirile din fier?ria lui 0ocan, nu va mai fi centrul
universuluiF, cum @l caracterizeaz? niculae, relaAiile cu familia se vor de'rada din ce @n ce mai
mult% otuCi, pBn? @n clipa morAii @Ci suAine cu t?rie p?rerile despre adev?ratele valori ale vieAii Ci
nu poate accepta c? e$ist? o lume mai #un? decBt cea tradiAional?% Gn momentul @n care moare, @i
spune doctorului- omnule, eu totdeauna am dus o viaA? independent?KF, afiemaAie care e$prim?
idealul Ci filozofia sa%

!ircea liade
La ti$anci

Nuvela antastica:

Nuvela este opera epic/, 1n proz/, cu o ac6iune mai dezvoltat/ dec>t schi6a, cu un
sin$ur ir narativ, av>nd o intri$/ mai complicat/, ce determin/ conlicte puternice prin care
se eviden6iaz/ caracterul mai multor personaje(
 8cAiunea din nuvel? este concentrat? pe o situaAie central? Ci are o dimensiune medie%
SecvenAele narative se lea'? de re'ul? prin @nl?nAuire, dar se pot le'a Ci prin inserAie sau prin
alternanA?% Nuvela clasic/ respect? succesiunea momentelor su#iectului literar, cu o e$poziAiune
scurt?, o intri'? rezultat? dintro con+unctur? tensionat?, care permite o desf?Curare alert? a
acAiunii ce atin'e un punct culminant c?ruia @i urmeaz? un deznodomBnt previzi#il sau
imprevizi#il% Persona+ele sunt mai numeroase Ci mai comple$e decBt cele ale schiAei% Persoana la
care se povesteCte poate fi persoana a 000a, dar Ci persoana 0, toate cele trei tipuri de viziuni
ap?rBnd @n nuvel?%

Nuvela romBneasc? a ap?rut @n perioada paCoptist? prin *ostache Ne'ruzzi care

scrie8le$andru ?puCneanul Ci So#iesTi Ci romBnii% )arii clasici au scris Ci ei numeroase nuvele-
)ihai &minescu J S?rmanul ionis, *ezara, 0on uca *ara'iale J Gn vreme de r?z#oi, O f?clie de
PaCte, a hanul lui )Bn+oal?, 0oan Slavici J P?dureanca, )oara cu noroc, 0on *rean'? J )oC
 Nichifor *oAcariul% Gn perioada inter#elic? se remarc? nuvelele lui 0on 8'Br#iceanu J Aeelea$a,
)ihail Sadoveanu J ureri @n?#uCite, ordeieni, iviu <e#reanu J ProCtii, *atastrofa, 0Aic Mtrul,
dezertor, iar @n perioada post#elic? )arin Preda cu volumul GntBlnirea din p?mBnturi, Mtefan
?nulescu cu volumul 0arna #?r#aAilor% a sfBrCitul secolului al QQlea se accept? forma de proz?
scurt?, termenul de nuvel? @n accepAia clasic? nu mai este folosit%

N8&L4 A4NT4ST%C@

Nuvela antastic/ prezint/ 1nt>mpl/ri care distru$ ordinea ireasc/ a lumii 7i care nu
pot i explicate, r/m>n>nd permanent o ezitare 1n privin6a 1ncadr/rii acestora 1n real sau
ireal(

o Tr/s/turi ale nuvelei antastice:

e$istenAa a dou? planuri- real  ireal @n planul lumii familiare p?trunde un eveniment misterios,
ine$plica#il prin le'ile naturale

ezitarea persona+ului Ci a cititorului de a opta pentru o e$plicaAie a evenimentelor

o construcAia su#iectului nu mai este liniar?

o spaAiul Ci timpul nu au atri#ute fireCti

sunt @nc?lcate le'ile temporale naturale, producBnduse uneori o trans'resare a timpului, prin
accelerare sau @ncetinire, comprimare sau dilatare, inversare sau oprire

uneori se produc metamorfoz?ri, adic? transform?ri ale unor fiinAe sau o#iecte @n altceva decBt
natura lor ori'inar?

 persona+ul are un mod special de a se raporta la lume, se afl? @ntro permanent? incertitudine

o finalul este am#i'uu

 naratorul poate folosi persoana a 000a, situBnduse @ntro poziAie aparent ominscient?(a Ai'?nci de
)ircea &liade, dar neputBnd oferi soluAii, sau poate folosi persoana 0, fiind persona+ul care
 percepe lumea prezentat? (a hanul lui )Bn+oal? de 0on uca *ara'iale%

T39%4 A4NT4ST%C8L8% N P93E4 L8% L%4.

)ircea &liade este creatorul, atBt @n te$tele literare cBt Ci @n cele filozofice, unei teorii
ori'inale despre fantastic care se #azeaz? pe camularea sacrului 1n proan% 0deea de la care
 porneCte este aceea c? evoluAia tehnic?, modernizarea @n 'eneral, a dus @n mod treptat la
desacralizarea total? a lumii, fapt ce e$plic? dificultatea descoperirii sacrului% Potrivit acestei teorii
realitatea este #anal? doar @n aparenA?, ea poate avea o semnificaAie ascuns?, dar aceasta poate fi
decodificat? doar printrun proces de iniAiere% &roii din prozele fantastice ale lui &liade tre#uie s?
descopere un sistem de semne, s? se iniAieze pentru a a+un'e la sacru% 2antasticul se refer? tocmai
la aceast? prezenA? a sacrului Ci la apariAia sa @n realitatea cotidian?% *unoaCterea sacrului se poate
realiza prin mai multe posi#ilit?Ai, dintre care cea mai important? este ie7irea din timp%

O alt? posi#ilitate de relevare a sacrului este redescoperirea miturilor% Omul modern

@ncepe s? resimt? nevoia de povestiri Ci istorii Ci de a se defini @n raport cu cBteva mituri
fundamentale% !itul este o nara6iune considerat/ ca iind adev/rat/, despre evenimente
petrecute 1n timpuri str/vechi, av>nd ca personaje zei sau eroi de natur/ divin/(  &$emple-
mitul despre naCterea universului, despre apariAia omului, despre sfBrCitul lumii etc%

o Gn opera lui &liade se re'?sesc patru mituri undamentale-

mitul timpului reversibil- conform miturilor cosmo'onice, timpul este reversi#il, procesul
creaAiei se reia o dat? cu fiecare rememorare a @ntBmpl?rilor de la @nceput (&$- ritualurile care au
loc de 8nul Nou

mitul erosului ca act de cunoa7tere: este un mit de ori'ine romantic? care consider? dra'ostea ca
 pe o posi#ilitate de a p?trunde tainele ascunse ale lumii (&$- pentru popoarele arhaice actul se$ual
era o modalitate de a rememora crearea lumii sau a primului om

mitul lo$osului- se refer? la calitatea lim#a+ului de a crea, la puterea cuvBntului de a modifica

lumea (&$- crearea lumii @n mitolo'ia creCtin? se face prin cuvBntul lui umnezeu

mitul morAii ca trecere- moartea este considerat? ca o nou? treapt? @n e$istenAa cuiva, al?turi de
naCtere Ci c?s?torie (&$- ritualurile de @nmormBntare presupun trecerea @n lumea cealalt?

!itolo$ia reprezint/ totalitatea miturilor create de un popor sau de mai multe

popoare 1nrudite( Gn nuvela a Ai'?nci se re'?sesc elemente atBt din mitolo'ia european?, cBt Ci
din cea naAional?% in prima cate'orie fac parte Cerberul, cel care p?zeCte intrarea spre lumea de
dincolo (#?trBna, Charon, luntraCul care trece sufletele pe lumea cealalt? (#ir+arul care a fost
dricar Ci #ra6iile, cele trei divinit?Ai 'recoromane ale frumuseAii- 8'laie, halia, &uphros[ne
(cele trei Ai'?nci% &lementele specifice mitolo'iei romBneCti sunt- %elele Ci8rsitoarele (cele trei
Ai'?nci Ci apariAia cirei ma$ice trei (trei Ai'?nci, ta$a este de trei sute de lei, este supus la trei
@ncerc?ri, c?l?toreCte de trei ori cu tramvaiul, st? doisprezece (multiplul lui trei ani @n casa
Ai'?ncilor%

L4 ?%#@NC%

Nuvela a Ai'?nci a fost scris? Ci pu#licat? la Paris @n iunie 19Z9, tip?rit? @n 196 @n
<omBnia @n revista Secolul QQ, apoi inclus? @n volumul a Ai'?nci Ci alte povestiri @n 1969%

Titlul nuvelei su'ereaz? un spaAiu @n care se o#serv? manifestarea sacrului ascuns @n profan

(hierofanie% ocul numit la Ai'?nci este un spaAiu @n care se realizeaz? trecerea de la moarte la
viaA?, un loc @n care determin?rile temporale Ci spaAiale se anuleaz?%

Tema nuvelei o constituie ie7irea din timpul istoric, linear, ireversibil 7i trecerea 1n

timpul sacru, mitic 7i circular% 8ceast? trecere impercepti#il? echivaleaz? de fapt cu tr?irea
concomitent? @n dou? planuri e$istenAiale deoarece @ntre real Ci ireal, @ntre sacru Ci profan nu mai
e$ist? hotare sesiza#ile% &liade e$emplific? prin aceast? nuvel? teoria sa cu privire la camularea
sacrului 1n proan(

Nuvela este structurat/ @n patru p/r6i @n funcAie de dou/ planuri- real

CiirealFantastic(*ele dou? planuri ale realului echivaleaz? cu dou? planuri narative, aceste planuri
se @mpart @n patru faze care se succed- 94L H %94L H 94L H %94L % e asemenea, e$ist?
Ci opt secven6e sau episoade care a+ut? la $radarea ac6iunii: c?l?toria cu tramvaiul (prima parte,
intrarea @n lumea Ai'?ncilor, @ntBlnirea cu cele trei fete, c?utarea la#irintic? (a doua parte, a doua
c?l?torie cu tramvaiul Ci oprirea la casa doamnei :oitinovici, utima c?l?torie cu tramvaiul Ci
vizitarea propriei locuinAe, @ntoarcerea cu tr?sura la Ai'?nci (a treia parte Ci, ultima secvenA?,
@ntBlnirea cu Rilde'ard care conAine Ci plecarea final? spre moarte (a patra parte% Nara6iunea se
face la persoana a %%%-a, dar aceast? perspectiv? nu este decBt aparent o#iectiv?, fapt ce sporeCte
Ci mai mult am#i'uitatea te$tului%

Spa6iul Ci timpul au dou? dimensiuni, @n funcAie de cele dou? planuri ale realit?Aii% &$ist?
un spa6iu proan reprezentat de lumea real?, material?, la care omul se raporteaz? prin acAiuni,
evenimente Ci repere fi$e (aici ucureCtiul toropit de c?ldur? Ci un spa6iu sacru, mitic reprezentat
de lumea atemporal? Ci aspaAial? din casa Ai'?ncilor @n interiorul c?ruia omul tr?ieCte @ntBmpl?ri
ciudate pe care nu le poate e$plica% Timpul este privit su# dou? aspecte-timpul ireversibil care
reprezint? o limitare a e$istenAei umane, un drum c?tre moarte (timpul e$istenAei reale, aici- cei
doisprezece ani care au tecut pentru ceilalAi Ci timpul reversibil ale c?rui limite sunt a#olite,
timpul sacru, prezentul continuu @n care moartea este doar o etap?, o trecere spre alt plan al
e$istenAei%

Gn prima parte autorul se foloseCte de tehnica epicului dublu% %ncipitul plaseaz? acAiunea

nuvelei @n ucureCtiul inter#elic, cadru frecvent @n opera lui &liade, @nf?AiCat ca un oraC toropit de
canicul?% SpaAiul cotidian nu anunA? nimic neo#iCnuit- tramvaiul, strada, indivizii comuni care
discut? su#iecte #anale, se @nscriu @ntrun cadru @n care Iavrilescu pare perfect adaptat% Persona+ul
 @Ci recunoaCte condiAia de artist ratat, surprinzBnduse @n acelaCi timp dorinAa aceastuia de a intra @n
vor#? cu oamenii din tramvai- "Pentru p?catele mele sunt profesor de pian% ic pentru p?catele
mele, ad?u'?, @ncercBnd s? zBm#easc?, pentru c? nam fost f?cut pentru asta% &u am o fire de
artist%F ar,  1n plan secund, nimic nu este @ntBmpl?tor, aluziile au un caracter anticipativ%
&lementele care ne su'ereaz? ce va urma sunt- c?ldura e$cesiv? care trezeCte @n memoria
 persona+ului amintirea unei e$perienAe similare tr?ite @n tinereAe ("8sta parc? @mi aduce aminte de
ceva, @Ci spuse ca s?Ci dea cura+% 7n mic efort, Iavrilescul, un mic efort de memorie% 7ndeva, pe
o #anc?, f?r? un #an @n #uzunar% Nu era aCa de cald, dar era tot o var?\ .\/ Mi atunci @Ci aminti-
era la *harlotten#ur' se afla, tot ca acum, pe o #anc?, @n soare, dar atunci era nemBncat, f?r? un
 #an @n #uzunar%F, plata #iletului de tramvai, dorinAa lui de a vor#i, o#sesia 'eneral? pentru 'r?dina
Ai'?ncilor, discuAia despre colonelul a]rence% C/ldura e un semn important pentru semnificaAia
ascuns? a lucrurilor deoarece ea altereaz? percepAia, produce mutaAii Ci e asociat? cu lumina
 puternic? a soarelui% e aici rezult? o#sesia persona+ului le'at? de colonelul LaJrence al
4rabiei, care provoac? ima'inea c?ldurii ca o sa#ie deasupra creCtetului- "&ra o fraz? care mia
 pl?cut, o fraz? foarte frumoas?, despre arCiAa care la @ntBmpinat pe el, pe colonel, undeva @n
8ra#ia, Ci care la lovit @n creCtet, la lovit ca o sa#ie%F% 8par de asemenea replici su'estive-
 persona+ul crede c? a @m#?trBnit- "Iavrilescule, Copti, atenAieK c? parc?, parc? ai @ncepe s?
@m#?trBneCti% e ramoleCti, @Ai pierzi memoria%F *Bnd pierde tramvaiul e$clam? "Prea tBrziuKF^
cuvinte care definesc @ntrea'a lui e$istenA? ratat? de profesor de pian care aspir? spre adev?rata
art?% 8mintinduCi c? Cia uitat servieta cu partituri la eleva sa, Otilia :oitinovici, profesorul c#oar?
cu intenAia de a lua tramvaiul @n sens invers% Prin urmare, intrarea lui la Ai'?nci este una
@ntBmpl?toare, care st? su# semnul hazardului%

4 doua parte descrie intrarea @n lumea fantastic? a Ai'?ncilor% )omentul trecerii dincolo, @n
 planul ireal, este precedat "de o lumin? al#?, incandescent?, or#itoareF, apoi de " o neaCteptat?,
nefireasc? r?coareF, care @mpreun? cu poarta semnific? pra'ul dintre dou? lumi, trecerea dinspre
viaA? spre moarte, dinspre profane spre sacru% Gn mediul sufocant al oraCului toropit de c?ldur?,
'r?dina Ai'?ncilor apare ca un spaAiu de mira+ care destituie realul% & un teritoriu de tranziAie spre
un alt spaAiu, ireal, cel al #ordeiului% 0ntrarea @n 'r?dina Ai'?ncilor nu se face @n scop erotic ci din
dorinAa de cunoaCtere Ci de c?utare a unui loc r?coros% ordeiul nu este nici el o cas? a pl?cerilor,
aCa cum #?nuiau locuitorii ucureCtiului, ci locul unor ritualuri ezoterice a c?ror semnificaAie
Iavrilescu nu o poate percepe% Gn momentul @n care p?trunde @n acest teritoriu sacru, timpul 7i
spa6iul cap/t/ alte semniica6ii% *asa Ai'?ncilor se afl? @n afara timpului (deCi este apro$imativ
ora treiK, dup? cum @i precizeaz? #?trBna @n momentul @n care intr?- "8vem timp% Nu e nici trei\
.\/ 8tunci s? Ctii c? iar a stat ceasulF% Pentru a p?trunde @n #ordei, persona+ul este supus unui
ritual- el tre#uie s? ofere #?trBnei trei sute de lei, ta$? care echivaleaz? cu plata v?milor pe lumea
cealalt?% Gn plan secund Ci #?trBna are o semnificaAie mitolo'ic?- ea @ntruchipeaz? *er#erul din
mitolo'ia antic?, cel care p?zea intrarea spre lumea de dincolo%

Gn casa Ai'?ncilor timpul st? pe loc, cBteva ore petrecute @n acest spaAiu sacru echivaleaz? cu
doisprezece ani @n lumea real?% *um timpul nu mai este acelaCi, apare )emoria deoarece primul
lucru de care @Ci aminteCte persona+ul cBnd intr? la Ai'?nci este iu#irea pentru Rilde'ard,
evenimentul sacru al e$istenAei sale% 8ceast? rememorare echivaleaz? cu o @ncercare de a recupera
timpul afectiv fericit- "Gn acea clip? se simAi deodat? fericit, parc? ar fi fost din nou tBn?r Ci toat?
 lumea ar fi fost a lui, Ci Rilde'ard ar fi fost de asemenea a lui% J Rilde'ardK e$clam? el, adresBndu
se fetei% Nu mam mai 'Bndit la ea de dou?zeci de ani% 8 fost marea mea dra'oste% 8 fost femeia
vieAii meleKF <ecuperarea memoriei este asociat? cu alt? stare Ci anume, setea, care este Ci ea un
indiciu pentru ce i se va @ntBpla persona+ului- " )ie seteK .\/ J )ie teri#il de sete .\/ ac? aC
 putea s? #eau puAin? ap?%F Gn momentul @n cae i se ofer? de #?ut, nu ale'e paharul de sticl? verde,
ceasca de cafea ci cana cu ap?% 2etele rBd de ale'erea lui deoarece este prima ale'ere 'reCit? dintr
un Cir lun', fapt ce su#liniaz? incapacitatea de a o#serva semnele ce i se ofer?- "<Bdeam c? teai
@ncurcat Ciai #?ut din can?, @n loc s? #ei din pahar% ac? ai fi #?ut din pahar\F

<ocul are o semnificaAie ritualic?, fetele @l supun pe Iavrilescu la un +oc al 'hicirii, ca

oprob/ a ini6ierii- tre#uie s? 'hiceasc? Ai'anca din cele trei- o Ai'anc?, o 'recoaic? Ci o evreic?%
&ste un +oc al aparenAelor Ci realit?Aii, ca o hor? a ielelor ce @l desprinde pe erou de realitate% ar
 +ocul se @ncheie cu un eCec repetat, anticipat de e$istenAa ratat? a eroului% O e$plicaAie pentru
neputinAa de a 'hici Ai'anca este rica de moarte, care se manifest? prin permanenta raportare la
trecut, la tinereAe% &roul nu este @n stare s? treac? dincolo de aparenAe, s? ia o decizie, la fel cum nu
a putut s? alea'? @n tinereAe fericirea, s? r?mBn? cu Rilde'ard% 0mposi#ilitatea de a acAiona Ci de a
o#serva semnificaAia e$istenAei sale din trecut se reia Ci @n prezent% &l nu se poate concentra nici
acum asupra evenimentelor la care particip? din cauz? c? este ancorat @n timpul real, @n trecut% Gn
loc s? @ncerce s? distin'? aparenAa de esenA?, el le povesteCte celor trei fete istoria iu#irii pierdute
@n tinereAe, cum a pierduto din cauza unei sl?#iciuni de caracter Ci cum sa c?s?torit cu &lsa, nu cu
Rilde'ard% Se su'ereaz? c? dac? ar fi 'hicit care este Ai'anca ar fi putut p?trunde tainele misterului
e$istenAei, tainele sacrului, deoarece ar fi avut acces la toate od?ile din casa Ai'?ncilor- " ac? ai
fi 'hicito, ar fi fost frumos, Copti 'recoaica% Xiam fi cBntat Ci Aiam fi d?nAuit Ci team fi plim#at
 prin toate od?ile% 8r fi fost foarte frumos\F

O#iectele din casa Ai'?ncilor sunt Ci ele #izare, apar Ci dispar, au forme incerte, ciudate- sunt
coridoare, paravane, o'linzi, mo#ile neo#iCnuite, totul @ntro am#ianA? e$otic? @n care e$ist? un +oc
de lumin? Ci @ntuneric% 0nteriorul cap?t? semnificaAia unui labirint @n care nimic nu pare sta#il, un
spa6iu al ini6ierii% <?t?cirea prin la#irintul lucrurilor este o scen? halucinant?, amestec de ve'he Ci
coCmar% &roul este @mpiedicat de tot felul de o#iecte casnice, iar dup? ce r?t?cirea se @ncheie
ima'inea pe care o vede @n o'lind? este su'estiv? pentru semnificaAia ascuns? a evenimentelor prin
care a trecut- Gn acea clip? se v?zu 'ol, mai sla# decBt se Ctia, oasele ieCindui prin piele, Ci totuCi
cu pBntecul umflat Ci c?zut, aCa cum nu se mai v?zuse vreodat?% Nu mai avea timp s? fu'? @napoi%
8puc? la @ntBmplare o draperie Ci @ncepu s? tra'?% SimAi c? draperia e 'ata s? cedeze Ci proptindu
Ci picioarele @n perete, se l?s? cu toat? 'reutatea pe spate% ar atunci se @ntBmpl? ceva neaCteptat%
Gncepu s? simt? c? draperia @l tra'e cu o putere crescBnd?, spre ea, astfel c? puAine clipe @n urm? se
trezi lipit de perete Ci deCi @ncerc? s? se desprind? l?sBnd draperia din mBini, nu reuCi, Ci foarte
curBnd se simAi @nf?Curat, strBns din toate p?rAile, ca Ci cum ar fi fost le'at Ci @mpins @ntrun sac%F
raperia @n care se @nf?Coar? are Ci ea o semnificaAi ascuns?, sim#olizBnd 'iul'iul cu care se
@nveleCte mortul% Gn momentul @n care r?t?cirea prin la#irintul din casa Ai'?ncilor ia sfBrCit, @Ci face
apariAia #?rBna care @ncearc? s? afle dac? Cia dat seama de ce i sa @ntBmplat-  0a mai spune,
st?rui ea% *eai mai f?cutL *e sa mai @ntBmplatLF% Iavrilescu nu realizeaz? semnificaAia ascuns? a
evenimentelor, deoarece tr?ieCte prea mult @n spaAiul profan al e$istenAei Ci este dependent de
timpul concret- *um trece timpul% .%%%/ Gmi spuneam azi dup?mas?- DIavrilescule, atenAie, c?,
 parc?, parc?%%%E a, @mi spuneam ceva cam @n felul acesta, dar numi mai aduc #ine aminte ce%%%F

4 treia parte descrie din nou spa6iul real al e$istenAei persona+ului% <e@ntors @n lumea din
care venise, Iavrilescu '?seCte aceeaCi c?ldur? torid? de la @nceput, comportamentul s?u este
neschim#at, nu realizeaz? schim#area condiAiei sale e$istenAiale, este ca Ci la @nceput o#sedat de
timpul concret% eCi doveziile c? ceva sa schim#at sunt evidente, este convins c? totul este o
ne@nAele'ere Ci amBn? pentru a doua zi clarificarea situaAiei- ar, @n sfBrCit, ce s? mai insist% & o
confuzie la mi+loc%%% 8m s? vin din nou mBine dimineaA?%%% .%%%/ DIavrilescule, Copti @ndat? ce
a+unse @n strad?, atenAie, c? @ncepi s? te ramoleCti% Gncepi s?Ci pierzi memoria% *onfunzi
adreseleE%%% .%%%/ 8cum sunt cam o#osit, dar mBine dimineaA? am s?i dau eu de rost%%%F% Timpul
sacru din casa Ai'?ncilor se opune timpului real- au trecut doisprezece ani, persoanele pe care le
caut? sau mutat ori au murit, #iletul de tramvai are un preA mai mare, soAia lui a plecat @n
Iermania, crezBndul mort% Prin faptul c? nimic nu mai corespunde cu realitatea pe care o
cunoCtea persona+ul, se su'ereaz? moartea apropiat? a acestuia, anticipat? de afirmaAia
cBrciumarului- a c?utat poliAia cBteva luni Ci na putut s? dea de el, nici viu, nici mort%%% Parc? ar
fi intrat @n p?mBnt%%%F%

n ultima parte, revenirea la Ai'?nci sim#olizeaz? desp?rAirea lui de lumea real? carel
refuz? Ci intrarea @ntrun teritoriu atemporal% 8ici o @ntBlneCte pe Rilde'ard, iu#irea pentru ea fiind
evenimentul sacru al e$istenAei sale% 2aptul c? a renunAat la ea este corelat cu incapacitatea de a
'hici Ai'anca- fiind un ins mediocru, lipsit de luciditate Ci de voinA?, Cia ratat viaAa ale'Bndo pe
&lsa, aCa cum @Ci rateaz? e$perienAa sacr? ale'Bnd 'reCit Ai'anca% 0 se ofer? totuCi o ultim? Cans?,
astfel c? prin intermediul iu#irii recuperate persona+ul descoper? sacrul ascuns @n dimensiunea
 profan? a e$istenAei- ar acum parc? m? simt mai #ine%%% .%%%/ Se @ntBmpl? ceva cu mine, Ci nu Ctiu
 #ine ce%F in nou apar foarte multe su'estii care anticipeaz? sfBrAitul persona+ului- se simte un
miros puternic de flori din cimitirul pe lBn'? care trece, iar nemAoaica la care @l trimite #?trBna nu
doarme niciodat?%%%F Nici @n momentul @n cae se @ntBlneCte cu iu#ita din tinereAe, care este o
um#r?F a tinereAii lui, nu realizeaz? c? trece spre o alt? lume deoarece este @nc? amcorat @n real-
ac? naC fi fost la #er?rie cu ea, nu sar fi @ntBmplat nimic% Sau dac? aC fi avut ceva #ani la
mine%%% .%%%/ nu mai am nici cas?, nu mai am nimic%F Rilde'ard, care are rolul de al iniAia @n planul
morAii, @ncearc? s?i atra'? atenAia asupra semnificaAiei semnelor- Gntotdeauna ai fost distrat% .%%%/
8i r?mas acelaCi .%%%/%Xie fric?% .%%%/ J & adev?ratL se mir? fata% u @nc? nu @nAele'iL Nu @nAele'i ce
Ai sa @ntBmplat, acum de curBnd, de foarte curBndL & adev?rat c? nu @nAele'iLF

7ltima c?l?torie @mpreun? cu iu#ita re'?sit? echivaleaz? cu o c?l?torie spre moarte% &i sunt
conduCi de un #ir+ar care @ntruchipeaz? pe luntraCul *haron conducBnd sufletele pe cealalt? lume
(nu @ntBmpl?tor se precizeaz? c? #ir+arul a fost @n trecut dricarK% *?l?toria spre moarte este v?zut?
ca o trecere de la starea de ve'he la starea de vis, fapt care ofer? nuvelei un inal deschis (se
 p?streaz? am#i'uitatea- 8Ca @ncepe% *a @ntrun vis%%%F

Timpul memoriei, timpul istoric Ci timpul mitic se @ntBlnesc @n final% Rilde'ard aparAine
celui dintBi, ea vine din trecut Ci aduce cu sine acest trecut deoarece e la fel de tBn?r?% Iavrilescu
nu @nAele'e @ns? adev?rata semnificaAie a @ntBmpl?rilor prin care a trecut, nu descoper? timpul
mitic deoarece este ancorat @n cel istoric, real% Iavrilescu este salvat de real Ci proiectat @n mitic,
 fiind condus @n moarte prin recuperarea iu#irii% )oartea sim#olic? din final echivaleaz? cu
@mplinirea destinului pBn? atunci ratat al?turi de Rilde'ard% Gmplinirea destinului tre#uie @nAeleas?
ca o ultim? Cans? dat? unui ins rezistent la iniAiere, care a ratat toate oportunit?Aile, dar care acum
compeseaz?, prin iu#ire Ci prin recuperarea memoriei, tot Cirul de eCecuri anterioare% Su'estia
 profund?, formulat? @n finalul nuvelei este c? de la viaA? la moarte trecerea este impercepti#il? Ci
c?, de fapt, omul tr?ieCte concomitent sau succesiv @n dou? universuri% in amBndou? i se fac
semne, @n amBndou? este supus la pro#e, tot ce tre#uie s? fac? este s? le descopere, acestea fiind
ascunse @n planul profan al e$istenAei%

Opera literar? a Ai'?nci este o nuvel? fantastic? datorit? altern?rii planului real cu ce ireal,
ezit?rii persona+ului Ci a cititorului @n interpretarea evenimentelor, dispariAiei limitelor de timp Ci
spaAiu Ci finalului am#i'uu%

4lexandru Lapusneanu
Costrache Ne$ruzzi
Nuvela istorica:

N8&L4 %ST39%C@

Nuvela istoric/ este opera epic/ 1n proz/ care are drept personaje i$uri atestate istoric
sau prezint/ evenimente care se reer/ la un moment din trecut(

Prima nuvel? istoric? din literatura romBn? este 8le$andru ?puCneanul de *ostache
 Ne'ruzzi, ap?rut? @n 1!45 @n primul num?r al revistei acia literar?, ca r?spuns la @ndemnul
acesteia de a folosi trecutul naAional ca surs? de inspiraAie%

o Tr/s/turi ale nuvelei istorice -

o are o construcAie de factur? clasic?, respectBnd momentele su#iectului literar 
o este inspirat? din trecutul istoric 
o urm?reCte o 'radare a tensiunii 'enerate de intri'?, ceea ce o apropie de
structurarea te$tului dramatic (cele patru capitole ale nuvelei seam?n? cu patru acte
ale unei drame 
o conflictele sunt mai ales e$terioare, opunBnd persona+e cu interese diferite 
o acAiunile se desf?Coar? cronolo'ic, locul Ci timpul sunt precizate 
o timpul Ci spaAiul sunt limitate, dar mult mai ample decBt @n schiA? 
o prota'onistul (persona+ul inspirat din istorie ocup? locul central al operei 
o culoarea de epoc? este creat? prin descrieri de vestimentaAie, interioare ale
locuinAelor, utilizarea lim#ii specifice epocii descrise (@n cazul de faA? utilizarea
arhaismelor 
o naratorul este omiscient, naraAiunea se face la persoana a 000a, perspectiva
 narativ? fiind o#iectiv? %

4LB4N.98 L@P8=N4N8L

Nuvela istoric? 8le$andru ?puCneanul a ap?rut @n anul 1!45 @n primul num?r din
revistaacia literar?, iar apoi a fost inclus? @n anul 1!Z @n sin'urul volum al autorului
intitulatP?catele tinereAelor% :olumul este alc?tuit din patru p?rAi, fiecare dintre ele ilustrBnd o
numit? dimensiune literar?% Prima parte, 8mintiri din +uneAe conAine cinci proze cu su#iecte de
actualitate pentru perioada paCoptist?, a doua, 2ra'mente istorice prezint? evenimente din trecutul
Ci prezentul istoric al A?rii (include Ci nuvela 8le$andru ?puCneanul% 7rm?toarele dou? p?rAi,
intitulate Ne'hin? Ci p?l?mid? Ci Ne'ru pe al#% Scrisori de la un prieten cuprind prelucr?ri
dramatice, respectiv, lucr?ri de factur? +urnalistic?, memorialistic? Ci eseistic?% Nuvela este scris?
su# ideolo'ia paCoptist?, respectBnd ideile impuse de )ihail Wo'?lniceanu @n articolul 0ntroducAie,
care cerea autorilor s? promoveze o literatur? ori'inal? cu teme inspirate din istoria naAional? Ci
folclorul naAional%

Su#iectul nuvelei este preluat din cronica lui Iri'ore 7reche, etopiseAul X?rii )oldovei, din
care autorul preia anumite scene, fapte Ci replici- venirea lui ?puCneanul la a doua domnie,
@ntBlnirea cu #oierii trimiCi de omCa, uciderea celor 4 de #oieri, arderea cet?Ailor )oldovei,
c?lu'?rirea Ci uciderea prin otr?vire a domnitorului% O alt? surs? important? de inspiraAie este
etopiseAul X?rii )oldovei de )iron *ostin de unde prelucreaz?, pentru episodul omorBrii lui
)oAoc din nuvel?, scena uciderii unui #oier @n timpul domniei lui 8le$andru 0liaC% Nuvela
reconstituie cea dea doua domnie a lui 8le$andru ?puCneanul (1Z641Z69, prezentBnd lupta
 pentru impunerea autorit?Aii domneCti @n )oldova secolului al Q:0lea% 8utorul nu transcrie
evenimentele ca @n cronicile istorice ci le modific? @n funcAie de propria sa viziune, influenAat? de
romantismul paCoptist% 8utorul modific? realitatea istoric?, dar acAiunea nuvelei se p?streaz? @n
limitele verosimilului% Persona+ul lui Ne'ruzzi nu se aseam?n? pBn? la confundare cu
 personalitatea real?, istoric? a lui 8le$andru ?puCneanul% Persona+ul ilustreaz? un tip uman, este
un persona+ de factur? romantic?, prin intermediul c?ruia autorul @Ci e$prim? propria sa viziune
artistic?%

Nuvela are ca tem? evocarea artistic? a unei perioade z#uciumate din istoria )oldovei, Ci
anume cea dea doua domnie a lui 8le$andru ?puCneanul Ci consecinAele deAinerii puterii de un
domnitor crud, tiran%

Nuvela este structurat? @n patru capitole, fiecare avBnd un moto su'estiv pentru conAinutul
acestora- ac? voi nu m? vreAi, eu v? vreu%%%F, 8i s? dai sam?, doamn?K%%%F, *apul lui )oAoc
vremK%%%F, e m? voi scula, pre mulAi am s? popesc Ci eu%%%F% Naratorul este omniscient, naraAiunea
se realizeaz? la persoana a 000a, perspectiva asupra evenimentelor fiind o#iectiv?% NaraAiunea se
desf?Coar? linear, cronolo'ic, prin @nl?nAuirea secvenAelor narative Ci a episoadelor% eCi nuvela
este o specie care aparAine 'enului epic, se remarc? @n acest caz caracterul dramatic oferit de rolul
capitolelor @n ansam#lul te$tului (seam?n? cu actele unei piese de teatru, de realizarea scenic? a
secvenAelor narative, de utilizarea predominant? a dialo'ului Ci de minima intrevenAia a
naratorului%
 )otoul din primul capitolac? voi nu m? vreAi, eu v? vreu%%%F su#liniaz? @ntrea'a ur? Ci
tenacitate a lui 8le$andru ?puCneanul, care mai fusese o dat? pe tronul A?rii, dar fiind tr?dat de
 #oieri, a fost nevoit s? p?r?seasc? Aara% Scena dintre viitorul domnitor Ci #oierii trimiCi de omCa
 prefi'ureaz? conflictul principal al nuvelei, acela dintre ?puCneanul Ci #oieri% 7n rol important @l
va avea vornicul )oAoc, #oier viclean care @i vBnduse pe toAi domnitorii care au ocupat tronul
)oldovei @n ultimii ani% *omportamentul este pus @n evidenA? de 'esturile sale, dar Ci de atitudinea
domnitorului- &u te iert @ns?, cai @ndr?znit a crede c? iar m? vei putea @nCela, Ci @Ai f?'?duiesc c?
sa#ia mea nu se va mBn+i de sBn'ele t?ru te voi cruAa, c?ci @mi eCti folositor, ca s? m? uCurezi de
 #l?stemurile norodului% Sunt alAi trBntori, de care tre#uie cur?Ait stupul% )oAoc @i s?rut? mBna
asemenea cBnelui care, @n loc s? muCce, lin'e mBna carel #ate% &l era mulA?mit de f?'?duinAa ce
cBCti'ase Ctia c? 8le$andruvod? a s? ai#? nevoie de un intri'ant precum era el%F in punct de
vedere al construcAiei te$tuale, aceste cuvinte trimit de+a la finalul capitolului al treilea, cBnd
)oAoc va pl?ti cu viaAa pentru al uCura pe vod? de#l?stemurile noroduluiF% e asemenea, prin
 propoziAia Sunt alAi trBntori, de care tre#uie cur?Ait stupul%F anticip? violenAa din capitolul
urm?tor%

8l doilea capitol prezint? planurile de distru'ere a #oierimii puse la cale de domnitor% )otoul
se refer? la leacul de fric?F pe care ?puCneanul @l promite soAiei sale, <u$anda%

8#ia @n al treilea capitol  persona+ul atin'e plenitudinea personalit?Aii sale% isimularea,

diplomaAia atin' punctul culminant Ci ele se vor com#ina cu pl?cerea estetic? a contempl?rii
cruzimii% eacul de fric?F al doamnei <u$anda este de fapt piramida de patruzeci Ci Capte de
capete pe care acesta o relizeaz? dup? ce ucide #oierii% Gn acest capitol care are ca moto replica
 poporului- *apul lui )oAoc vremK%%%F se e$plic? Ci promisiunea pe care ?puCneanul ia f?cuto la
@nceput vornicului- nu a murit de mBna domnitorului deoarece acesta a dorit @nc? de la @nceput s?l
sacrifice ca Aap isp?Citor% e asemenea, @n finalul acestui capitol se mai face o promisiune, care va
fi @ndeplinit? la sfBrCitul nuvelei% oierii care scap? de la masacru, Spancioc Ci Stoici fac o
 promisiune pe malul Nistrului- SpuneAi celui ce vau trimis, stri'? c?tre ei Spancioc, c? ne vom
vedea pBna nu muriKF%

Gn ultimul capitol este prezentat sfBrCitul lui 8le$andru ?puCneanul% 8cesta se mut?
@mpreun? cu familia la Rotin pentru ai suprave'hea mai de aproape pe Spancioc Ci Stroici care
Cedeau la *ameniA?, aCteptBnd Ci pBndind vreme%F oamna d? sam?F Ci, @mpins? de ceilalAi, @Ci
otr?veCte soAul care moare su# privirile neiert?toare ale lui Spancioc Ci Stroici, spre a @mplini
 promisiunea de pe apa Nistrului%

P9S3N4<8L P9%NC%P4L: 4LB4N.98 L@P8=N4N8L

8le$andru ?puCneanul este personajul principal al nuvelei, este un personaj romantic,

excep6ional, care acAioneaz? @n situaAii e$cepAionale, cum ar fi scena uciderii #oierilor, a
 pedespsirii lui )oAoc Ci a morAii domnitorului% Gntruchipeaz? tipul domnitorului tiran 7i crud,
care conduce Aara @ntrun mod a#solutist, f?r? a Aine cont de p?rerile #oierilor% Persona+ul este
construit din contraste Ci @n antitez? cu celelalte persona+e, are o psiholo'ie comple$?, cu calit?Ai Ci
defecte puternice%
 estinul persona+ului este urm?rit cu a+utorul celor patru replici plasate @n fruntea capitolelor
Ci avBnd rol de moto% 8le$andru ?puCneanul doreCte s? impun? autoritatea domneasc? prin orice
mi+loace% 8firmaAia din ultimul capitol &u nu sunt c?lu'?r, sunt domnKF reflect? faptul c? @Ci
@nfrunt? destinul chiar Ci atunci cBnd este pus @n faAa limitelor omeneCti, cum ar fi #oala sau
moartea%

Persona+ul nu evolueaz? pe parcursul nuvelei, tr?s?turile sale principale fiind prezentate @nc?
de la @nceput- este hot/r>t, crud, inteli$ent, pre/cut, bun cunosc/tor al psiholo$iei umane,
abil politic% &ste caracterizat direct, de c?tre narator, de c?tre celelalte persona+e Ci chiar de el
@nsuCi, Ci indirect prin fapte, lim#a+, atitudini, comportament, relaAii cu alte persona+e%

Naratorul realizeaz? @n mod directportretul izic  al domnitorului prin descrierea

vestimentaAiei specifice vremii- Purta coroana Paleolo'ilor, Ci peste dulama polonez? de catifea
stacoCie, avea ca#aniAa turceasc?%F e asemenea, @nre'istreaz? 'esturile Ci mimica persona+ului
 prin notaAii scurte- Spun c? @n minitul acela el era foarte 'al#en la faA? Ci c? racla sfBntului ar fi
tres?ritF, <?spunse ?puCneanul cu sBn'e rece%F Caracterizarea realizat/ de alte personajeeste
succint?- mitropolitul eofan spune despre domnitor- *rud Ci cumplit este omul acestaF, @n timp
ce Spancioc @l numeCte tiran- sBn'ele cel pBn'?rit al unui tiran ca tine%F

*aracterizarea indirect? se realizeaz? prin faptele care evidenAiaz? cruzimea (tr?s?tura

esenAial? a persona+ului, dar Ci dorinAa lui de a distru'e influenAa #oierilor 

Got/r>rea de a avea puterea domneasc? reiese @nc? de la @nceputul nuvelei, din episodul @n
care primeCte solia #oierilor% a @ncercarea acestora de al face s? renunAe la tronul )oldovei,
8le$andru ?puCneanul r?spunde astfel- ac? voi nu m? vreAi, eu v? vreau, r?spunse
?puCneanul, a c?rui ochi scBnteiar? ca un ful'er, Ci dac? voi nu m? iu#iAi, eu v? iu#esc pre voi Ci
voi mer'e ori cu voia, ori f?r? voia voastr?% S? m? @ntorcL )ai de'ra#?Ci va @ntoarce un?rea
cursul @nd?r?pt%F Rot?rBrea este pus? @n practic? prin 'uvernarea cu a+utorul terorii, deoarece
domnitorul reuCeCte s? contracareze posi#ilele @ncerc?ri de revolt? a #oierilor, activitate care
culmineaz? cu uciderea celor 4 de #oieri% Nu @Ci va pierde aceast? hot?rBre Cit/rie decaracter
nici @n clipa morAii, cBnd revine asupra deciziei de a se c?lu'?ri Ci ameninA? pe cei din +ur- )aAi
 popit voi, dar de m? voi @ndrepta, pre mulAi am s? popesc Ci euKF

&oin6ei nea#?tute i se asociaz? Ci alte tr?s?turi% 4bilitatea @n ceea ce priveCte relaAiile umane,
diploma6ia, cunoa7terea psiholo$iei umane, sunt calit?Ai ale conduc?torului, dar @n acest caz sunt
folosite pentru consolidarea puterii a#solute, nu pentru o cBrmuire corect? a A?rii% *unoscBnd
oamenii, le face promisiuni care @i liniCtesc, dar care ascund de fapt un plan de r?z#unare%
Promisiunea pe care io face lui )oAoc- @Ai f?'?duiesc c? sa#ia mea nu se va mBn+i @n sBn'ele t?u
te voi cruAa, c?ci @mi eCti tre#uitor, ca s? m? mai uCurezi de #l?stemurile noroduluiF @l liniCteCte pe
 #oierul intri'ant, care se crede util domnitorului Ci care crede c? a reuCit s? reintre @n 'raAiile
acestuia% Planul de r?z#unare al lui ?puCneanul este @ns? crud deoarece @l pred? pe )oAoc
mulAimii care @l sfBCie- ute de mori pentru #inele moCiei dumitale, cum ziceai @nsuCi cBnd @mi
spuneai c? nu m? vrea, nici m? iu#eCte Aara% Sunt #ucuros c?Ai r?spl?teCte Aara pentru sli+#a ce mi
ai f?cut, vBnzBndumi oastea lui 8nton Sechele, Ci mai pe urm? l?sBndum? Ci trecBnd de partea
omCii%F SacrificBndul pe #oier, se r?z#un? pentru tr?darea acestuia Ci manipuleaz? mulAimea
revoltat?, de a c?rui putere este conCtient-ProCti, dar mulAi%F Gn acest episod d? dovad? de
st/p>nire de sine Ci de s>n$e rece

O alt? promisiune pe care o respect? este oferirea unui leac de fric?F doamnei <u$anda, care
@l ru'ase s? nu mai verse sBn'e nevinovat% 8lc?tuirea piramidei din capetele #oierilor Ci oferirea
acesteia drept lecAie pentru soAie, pune @n evidenA? sadismul domnitorului% &l se st?pBneCte @n
momentul @n care <u$anda @ncearc? s?l convin'? s? renunAe la crime Ci are impresia c? doreCte s?
se amestece @n conducerea A?rii, dar nu iart? atitudinea ei Ci se r?z#un? prin acest leac de fric?F- 
)uiere nesocotit?K stri'? ?puCneanul s?rind drept @n picioare, Ci mBna lui, prin deprindere, se
r?z?m? pe +un'hiul din cin'?toarea sa dar @ndat? st?pBninduse se plec?, Ci r?dicBnd de <u$anda
de +os .%%%/% J GAi f?'?duiesc c? de poimBine nu vei mai vedea, r?spunse 8le$andru:od? Ci mBne @Ai
voi da un leac de fric?%F

  eAine arta disimul/rii Ci re'izeaz? cu inteli$en6/ invitaAia la osp?Aul de @mp?care cu #oierii,

care este de fapt o curs?% %nteli$ent, ale'e ca loc al discursului s?u #iserica, pentru a le su'era
 #oierilor c? sa c?it Ci c? doreCte o mai #un? @nAele'ere cu aceCtia- oieri dumneavostr?K S? tr?im
de acum @n pace, iu#indune ca niCte fraAi, pentru c? aceasta este una din cele zece porunci- S?
iu#eCti pe aproapele t?u ca @nsuCi pre tine, Ci s? ne iert?m unii pe alAii, pentru c? suntem muritori,
ru'Bndune omnului nostru 0sus Rristos J @Ci face cruce J s? ne ierte nou? 'reCalele, precum
iert?m Ci noi 'reCiAilor noCtri%F e asemenea, are o inteli'enA? dia#olic?, reuCind s? manipuleze
 #oierii sau poporul Ci s?Ci pun? @n aplicare planurile%

Cruzimea este o @nsuCire o#iCnuit? @n aceast? perioad? istoric? dominat? de lupta pentru

 putere (tot de cruzime dau dovad? Ci Spancioc Ci Stroici care asist? la moartea domnitorului, dar
@n cazul lui ?puCneanul este e$a'erat?, are manifest?ri e$cepAionale, de unde Ci @ncadrarea
 persona+ului @n tipolo'ia romantic?% omnitorul asist? rBzBnd la m?celul #oierilor- *Bt pentru
?puCneanul, el luas? pre )oAoc de mBn? Ci se tr?ses? lBn'? o fereastr? deschis?, de unde privea
m?cel?ria ce @ncepuse% &l rBdea iar )oAoc, silinduse a rBde ca s? plac? st?pBnului, simAea p?rul
z#urlinduise pe cap Ci dinAii s?i cl?nA?nind%F up? uciderea celor 4 de #oieri @i promite doamnei
<u$anda c? nu va mai ucide, dar n?scoceCte schin'iuri ca s? nu uite dorul lui cel tiranic de a
vedea suferiri omeneCtiF% Gn final d? dovad? din nou de cruzime cBnd ameninA? s?Ci ucid? propriul
fiu pe care @l crede un uzurpator al puterii sale% 7ciderea lui prin otr?vire este sin'ura cale de al
opri s? mai fac? r?u, dar @n acelaCi timp este o pedeaps? pentru cruzimea sa%

<eplicile persona+ului sunt memora#ile, dou? dintre ele fiind transformate de autor @n moto
uri ale capitolelor 0 Ci 0:% <?spunsul dat #oierilor- ac? voi nu m? vreAi, eu v? vreau .%%%/ Ci dac?
voi nu m? iu#iAi, eu v? iu#esc pre voi Ci voi mer'e ori cu voia, ori f?r? voia voastr?%F, a devenit o
em#lem? a persona+ului care se autodefineCte prin voin6a de ne@nfrBnt% 8meninAarea din final- e
m? voi scula, pre mulAi am s? popesc Ci eu%%%F red? aluziv dorinAa de r?z#unare a celui c?zut%

Aor6a excep6ional/ a persona+ului domin? rela6iile cu celelalte personaje% Pentru a se

r?z#una, pune @n aplicaAie cBte un plan, @n funcAie de 'ravitatea vinii- pe #oieri @i m?cel?reCte, e
)oAoc @l d? mulAimii, doamnei <u$anda @i d? un leac de fric?F% Pentru aceast? cruzime este @n
final pedepsit de cei care asist? la mortea sa% Spancioc Ci Stroici nu vor s? @i curme suferinAa ci
dimpotriv? @l las? s? se chinuie- @nvaA? a muri, tu care Ctiai numai a omor@%F

9ela6ia cu doamna 9uxanda este construit? pe principiul romantic al antitezei an'elic J

demonic% iversitatea atitudinilor faA? de soAia lui reflect? alsitatea, disimularea% Se c?s?torise
cu ea ca s? atra'? inimile norodului @n care via @nc? pomenirea lui <areCF% Nu o respect? nici
 pentru ori'inea ei no#il?, nici pentru c? @i este soAie Ci mam? a copiilor s?i, iar <u$anda ar fi voit
s?l iu#easc?, dac? ar fi aflat @n el cBt de puAin? simAire omeneasc?%F Iesturile, mimica Ci cuvintele
rostite de ?puCneanul @n capitolul al 00lea, @n scena discuAiei cu doamna <u$anda,
evidenAiaz?ipocrizia lui @n relaAia soA J soAie% )ai @ntBi @i s?rut? mBna, apoi se posomoreCte,
reacAioneaz? impulsiv la ru'?mintea ei, dar se st?pBneCte Ci @i promite un leac de fric?F% Gn
capitolul urm?tor, dup? ce se r?z#un? pe #oieri Ci pe )oAoc, nu o iart? pentru @ndr?zneala ei Ci @Ci
Aine promisiunea de a o vindecaF de fric?% Se #ucur? cu cruzime de spaima doamnei care leCinase
la vederea piramidei de capete, afirmBnd-  2emeia tot femeie, zise ?puCneanul zBm#ind @n loc
s? se #ucure, ea se sparie%F Gn ultimul capitol insistenAele #oierilor Ci ameninAarea lui ?puCneanul
c? @i va ucide copilul, o determin? s?Ci otr?veasc? soAul%

8le$andru ?puCneanul este un personaj romantic Ci prin urmare excep6ional  datorit?

cruzimii sale e$a'erate, acAiunilor sale spectaculoase, replicilor sale%

!ihail Sadoveanu
Ganul 4ncutei
Nuvela:

&ste o opera de maturitate a lui )% Sadoveanu,aparand in 19!,volum ce cuprinde 9 povestiri,care

impresioneaza prin o#servatia realista patrunzatoare in surprinderea destinelor omenesti,prin
candoarea romantica in dezvaluirea sentimentelor si a multor stari sufletesti,prin frumusetea
deose#ita a lim#ii si nu in ultimul rand prin cadrul de le'enda si atmosfera in care se petrec faptele
 povestite pe rand de diversi naratori la hanul 8ncutei%Ranul este un motiv literar present frecvent
in literature romana,la Slavici,*ara'iale,dar o data cu Sadoveanu acesta devine o tema
literara,fiind prezent in foarte multe opere,fie ca loc de popas si petrecere,loc in care se petrec
lucruri ciudate,dar mai ales hanul este un spatiu cu totul aparte,care inchide in sine un univers
uman cu istoria,traditiile si credintele lui,superstitiile,cu framantarile si valurile care au #antuit
oamenii si locurile in vreme indepartata%
Ranul 8ncutei este locul la care poposesc carutasii si ne'ustorii de la 0asi,de la <oman,din ara de
Hos si din alte parti ale )oldovei,afland aici popas cu vin nou,pui copti in ti'la,placinte,petrecere
si #una dispozitie%0n prima povestire a ciclului,care se constituie in povestireacadru,in interiorul
careia se vor derula celelalte povestiri tehnica ce aminteste de cartea celor _O mie si una de
noptiF sau de _ecameronul _ lui occacio%
Sadoveanu realizeaza o descriere a hanului,atra'andune atentia ca _hanul acela al 8ncutei nu era
han,era cetate%8vea niste ziduri 'roase de ici pana colo si niste porti ferecate cum nam mai vazut
de zilele mele%0n cuprinsul lui se puteau oplosi oameni,vite si carute si nici ha#ar naveau dinspre
 partea hotilor%Fsi persona+ele prezente la han apreciaza acest spatiu unic,care oferea protectie si
securitate oaspetilor si care,desi e comparat cu o cetate,nu era totusi un spatiu inchis,portile fiindu
i _ deschise ca la omnie _si 'ata oricand sai intampine pe cei carora le placeau
_tovarasiileF,povestile,petrecerile%
Ranul este mai cu seama un spatiu al povestilor,al petrecerilor,al amintirilor,multe dintre
intamplarile povestite petrecanduse _in vremea vecheF,in timpul 8ncutei celelalte sau chiar a unei
stra#unici a 8ncutei de acum%0ndiferent daca intamplarile sau petrecut la 0asi sau <oman,ele au
avut le'atura cu hanul,pentru ca aici sa oprit comisul 0onita in drumul sau spre :oda,in apropierea
lui se afla mos eonte care a vazut #alaurul,de asemenea Niculae 0sac,care a avut parte de o
intamplare naprasnica%ot la han au pus la cale odita *atana si 8ncuta ceea de demult rapirea
uducai :arvara,iar o stramoasa a 8ncutei la #lestemat pe :oda,fara sal recunoasca%
0n ceea ce priveste timpul istorisirilor,acesta este va' precizat(_intro toamna aurie am auzit multe
 povesti la hanul 8ncuteiF,chiar daca naratorul ,martor din povestireacadru ne ofera apoi cateva
amanunte menite sa il precizeze-Fin anul cand au cazut de Santilie ploi naprasniceF,Fcand spuneau
oamenii ca ar fi vazut #alaur ne'ru in nouriF,cand niste pasari sau aratat pe cer dinspre
rasarit%oate aceste elemente nu fac decat sa ne plaseze intrun timp arhai,le'endar,cand oamenii
mai vedeau inca #alauri in nori,cand era _pace in tara si intre oameni #unavoireF,iar oamenii
aveau tihna de a se #ucura de viata%&ste un timp homeric,insa unul pasnic,ai carui traitori se lupta
cu _hartane de #er#eci si viteiFsi spar' _atatea oaleF cu vin neinceput,cat sa se cruceasca _doi ani
muierile care se duceau la tar' la <omanF%
O alta pro#lema este aceea a duratei pe care o acopera _vremea petrecerilor si a povestilorF%Seria
 povestilor spuse la han de cei noua calatori incepe intro dupaamiaza si se sfarseste dupa ce
_closca cu pui trecuse de crucea noptiiF%Se poate spune insa ca cele trei zile in care se spun povesti
sunt parca contopite in una sin'ura,timpul real pierzandusi contururile si fiind numai su'erat cand
 povestea e intrerupta pentru un moment de,ascultatorii sunt cuprinsi de somnolenta,dar numai
 pentru o clipa somnul se ster'e din memoria persona+elor,care continua seria povestilor%

C3NT%N8T8L P3&ST%L39:
*eea ce este specific povestirii,spre deose#ire de alte specii scurte ale prozei este arta
naratiunii,povestirea intamplarilor facanduse din perspectiva unui narator,martor sau participant
direct la cele relatate,ceea ce confera veridicitete intamplarilor%2ie ca marturisesc,fie ca
nu,naratorii sunt preocupati de felul cum istorisesc%*omisul 0onita,de e$emplu, promite sa spuna
cevaFcu mult mai minunat si mai infricosatorF,poveste pe care o amana,intretinand curiozitatea
ascultatorilor si prelun'ind timpul povestirilor%7n alt narrator,*tin )otoc,neincrezator in harul
sau de povestitor,ar dori mai de'ra#a sa le cante din fluier ce are de spus,iar ita Salomia
apreciaza la sfarsit ca neincredereasa a fost o strate'ie pentru asi casti'a simpatia
ascultatorilor%2rumusetea istorisirilor spuse la han se datoreaza e$clusiv harului
 povestirilor,preocupate de trezirea interesului ascultatorilor,de mentinerea acestuia pe tot parcursul
nararii si de implicarea ascultatorilor in evenimente%rezirea interesului ascultatorilor se face
involuntar printro afirmatie intamplatoare ce starneste curiozitatea celor prezenti%8stfel
 prezentand calul, comisul 0onita aminteste ca _se tra'e dintro pintenoa'a cu care mam fudulit eu
in tineretile mele si la care sa uitat cu mare uimire chiar maria sa :oda )ihalache SturzaF%&ste
suficient pentru ca unul din ascultatori,mos eonte sa intre#e cum sa intamplat si astfel sa se
declanseze procesul povestirii%7n alt persona+narator vor#ind despre viata sa ,dupa ce inchina
 ulcica cu vin catre cei prezenti,marturiseste ca are de facut un drum pana la #iserica Sf%
Raram#lie, unde la indemnat cu +uramant maicasa in urma cu 35 ani pe patul de moarte%8ceasta
ultima precizare il face pe comisul 0onita sa lamureasca o taina pe care o ascunde calu'arul
Iherman de la urau, determinandul pe acesta sasi inceapa istorisirea%Odata starnita curiozitatea
ascultatorilor,mentinerea ei se face fara dificultate prin adresarea directa catre ascultatori si prin
folosireaunor e$presii care au rostul de a intari veridicitatea celor
 povestite-cum,precum,constructia intradevar-Fasa sau intamplat,cinstitilor crestiniF,Fcum va
spuneam domnilor meiF,Fintradevar censtite comise si oamenii #uni asta sa intamplat chiar in
ziua aceeaF%
0n ceea ce priveste implicarea ascultatorilor in evenimentele narate acesta este un procedeu la care
apeleaza mos eonte si *tin )otoc prin folosirera ad+% pronominal nostru-F#oierul nostru era asa
de tul#uratF% <eferindune la arta naratiunii,tre#uie evidentializata e$traordinara capacitate a
naratorilor de a se cufunda in timpul evocat,care se realizeaza prin schim#area tonului(_raspunse
razesul seriosF,F'rai cu liniste mos eonteF,prin vor#irea pentru sine,chiar daca intre#area pare
adresata ascultatorilor-F*e am vrut sa va spunLF prin intreruperea istorisirii pentru un moment,sau
al modificarii starii sufletesti-Fsa posomorat privind spre um#ra nea'ra a hanuluiF%
8lternarea vocilor naratoriale pe parcursul povestirilor este cea care da un farmec aparte operei lui
Sadoveanu facand sa vor#easca despre aceasta capodopera ca despre un semn _de no#lete si arta
al povestirii in rama _(0on :ladciclul celor 9 istorisiri este impartit in 3 serii a cate 3,fiecare
istorisire fiind spusa de alt narator%upa vocea naratorului din povestireacadru,care se mai face
auzita la inceputul a sapte din cele 9 povestiri si la sfarsitula sase dintre acestea,numai cu intentia
de a prezenta un persona+,sau de a face referiri le'ate de starea sufleteasca a povestitorilor din
timpul evocarilor,auzim pe rand alti naratori,evocatorul toamnei de la inceput ramanand un
martor,un simplu spectator,re'ia propriuzisa a ceremonialului spunerii povestilor fiind su'erata
de comisul 0onita si de han'ita%*omisul 0onita e cel care provoaca la istorisire,direct pe 6 dintre
naratori(parintele Ihermen,mos eonte,capitanul 0sac,*tin )otoc,*tin Or#ul si ita Salomiasi
indirect pe 0enache si pe amian *ristisor%7n element care provoaca si intretine istorisirile este
spiritul de competitie instituit de comis si in care se an'a+eaza si ceilalti povestitori,prin
 promisiunea lui de a spune _o povestire mai strasnica si mai minunata decat cea cu iapa lui
:odaF,aceasta a doua povestire a comisului fiind amanata de ceilalti naratori%O functie similara
aceleia comisului detine 8ncuta,rolul ei fiind de a intretine petrecerea,impartind tuturor inaintea
fiecarei povesti _vin si mancari,vin si vor#e #uneF%&a este sin'ura care aude unele povestiri a doua
oara,asi'urand inca o le'atura intre acestea,intre timpul spunerii povestilor si timpul celeilalte
8ncute,cand sau petrecut multe dintre intamplari%0n felul acesta cele 9 istorisiri le'ate prin spatial
unificator,prin timpul comun al depanarilor,prin identificarea povestitorilor cu prota'onistii sau
martorii intamplarilor evocate,compun o opera unitara,unica in peisa+ul literaturii romane%
*a de atatea ori in operele sale,Sadoveanu reface nu numai istoria poporului nostru,ci si pe cea a
lim#ii sale,im#inand cu maiestrie arhaismele propriuzise(arnaut,mazil cu unele e$presii populare
(_a vedea lumina zileiF, _a sta in cumpanaF,Fa trimite cuvantF,la care se adau'a unele fapte
lin'vistice cu iz arhaic-articularea ad+% si pronumelor(_acesta locF , _careleF,unele forme de
 plural(cara sau forme re'ionale ale unor su#st%(_paseriF ,Fa multamiF%a aceste aspecte de ordin
lin'vistic , tre#uie acau'ate cateva procedee artistice de mare rapsod al prozei romanesti-epitete
(_toamna aurieF ,F'las repezitF ,Fzile line de toamnaF,comparatii (_calul ran+i inspre noi caun
domnF, _iesi ca o serpoaicaF,constructii metaforice(_fetele infloresc de #ucurieF,or#ul zam#ea _in
noaptea0 prelun'aF,capitanul N%0sac privea _in nea'ra fantana a trecutuluiF%

%n $radina #hetsemani
&asile voiculescu
Poezie traditionalista:

Isus lupta cu soarta si nu primea pa/arul """

Ca'ut pe &ranci in iar&a$ se*mpotri!ea intr*una"
Cur(eau sudori de san(e pe c/ipu*i al& ca !arul
#i*amarnica*i stri(are starnea in sla!i )urtuna"

: mana nendurata$ tinand (ro'a!a cupa$

#e co&ora*m&iindu*l si i*o ducea la (ura """
#i*o sete uriasa sta su)letul sa*i rupa """
Dar nu !oia s*atin(a in)ama &autura"

In apa ei !er'uie -ucau sterlici de miere

#i su& !eninul (roa'nic simtea ca e dulceata """
Dar )alcile*nclestandu*si$ cu ultima putere
Batandu*se cu moartea$ uitase de !iataH

Deasupra$ )ara ti/na$ se )ramantau maslinii$

Pareau ca !or sa )u(a din loc$ sa*l mai !ada """
Treceau &atai de aripi prin !raistea (radinii
#i uliii de seara dau roate dupa prada"

,asile ,oiculescu a )ost scriitor si medic roman$ ales post*mortem mem&ru al Academiei
Romane" Acesta se inscrie in curentul literar numit traditionalism$ care apartine perioadei
inter&elice"
Traditionalismul este un curent literar caracteri'at printr*un ansam&lu de idei$ credinte$
conceptii prin care se promo!ea'a traditia si ideea de speci)ic national" Acest curent literar isi
are punctul de pornire in anul 186 la re!ista JDacia LiteraraK$ unde prin articolul
JIntroductieK$ Mi/ail o(alniceanu impunea conceptul de speci)ic prin cele trei surse de
inspiratie ale operelor literare% istoria nationala$ )olclorul romanesc si natura"
Poe'ia JIn (radina ?/etsemaniK este inclusa in !olumul JPr(K$ aparut in anul 1951" Poet
autentic reli(ios$ ,asile ,oiculescu nu cunoaste indoiala sau re!olta din JPsalmiiK lui Tudor
Ar(/e'i"
Poemul lui ,oiculescu este de tip icono(ra)ic$ inspirat din moti!ul &i&lic al ru(aciunii lui
Iisus pe muntele maslinilor$ dupa cina cea de taina" #cena )iind relatata de E!an(/eliile dupa
Matei$ Marcu$ Luca si in)atisata in icoanele &isericii crestine"
Tema poe'iei o repre'inta ru(a lui Iisus" .iind o poe'ie de inspiratie reli(ioasa$ aceasta
apartine lirismului o&iecti! prin a&senta marcilor le+icale ale pre'entei eului liric"
Titlul operei este in con)ormitate cu continutul discursului liric$ acesta nu )i+ea'a doar cadrul
)i'ic al ru(aciunii$ ci denumeste spatiul sacru cu semni)icatii in plan spiritual si anume$ locul
puri)icarii lui Iisus de patimi prin !irtuti"
Din punct de !edere compo'itional$ opera este alcatuita din patru stro)e cu caracter descripti!"
Primele trei stro)e surprind planul su&iecti!$ starea su)leteasca a lui Iisus$ iar ultima stro)a
ampli)ica su)erinta$ care se ras)ran(e asupra planului e+terior$ al naturii"
: prima sec!enta poetica semni)icati!a este insasi prima stro)a care reda impotri!irea omului
in )ata destinului$ intr*o )ormulare lapidara in incipit% JIisus lupta cu soarta si nu primea
pa/arulK$ care repre'inta ru(a catre di!initate"
: a doua sec!enta poetica semni)icati!a$ este repre'entata de stro)ele a doua si a treia care
se reali'ea'a in -urul meta)orei J(ro'a!a cupaK" Re'istenta la ispitire implicand si su)erinta
s)asietoare% Jo sete uriasa sta su)letul sa*l rupaK"
Ultima stro)a repre'inta proiectia su)erintei interioare asupra cadrului natural" #e utili'ea'a
personi)icarea si /iper&ola pentru a e+prima su)erinta s)asietoare"
Contrastul cromatic identi)icat prin cele doua meta)ore% Jsudorile de san(eK 2partea umana3 si
Jc/ipu*i al& ca !arulK2partea di!ina3 e+prima natura duala a lui Iisus"
In conclu'ie$ putem o&ser!a ca JIn (radina ?/etsemaniK de ,asile ,oiculescu este o poe'ie de
tip traditionalist prin inspiratia reli(ioasa$ coordonata a spiritualitatii romanesti" La ni!el
)ormal$ se o&ser!a conser!area pro'odiei clasice"

u nu stricvesc corola de minuni a lumii

Lucian 5la$a

&u nu strivesc corola de minuni a lumii

Ci nu ucid
cu mintea tainele, ce lentBlnesc
@n calea mea
@n flori, @n ochi, pe #uze ori morminte%
umina altora
su'rum? vra+a nep?trunsului ascuns
@n adBncimi de @ntuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii tain? 
Cintocmai cum cu razele ei al#e luna
nu micCoreaz?, ci tremur?toare
m?reCte Ci mai tare taina nopAii,
aCa @m#o'?Aesc Ci eu @ntunecata zare
cu lar'i fiori de sfBnt mister 
Ci tot cei ne@nAeles
se schim#?n ne@nAelesuri Ci mai mari
su# ochii mei
c?ci eu iu#esc
Ci flori Ci ochi Ci #uze Ci morminte%
 *ritica a sta#ilit trei etape ale crea6iei lui ucian la'a, @n funcAie de ipostazele eului liric
eul stihial, eul pro#lematic Ci eul reconciliant%

Poetica expresionist/: volumele Poemele luminii, PaCii profetului

:olumul Poemele luminii conAine toate elementele pro'ramului e$presionist- sentimentul

a#solutului, isteria vitalist?, e$acer#area eului creator, retr?irea autentic? a fondului mitic primitiv,
caracterul vizionar, interiorizarea Ci spiritualizarea peisa+ului% (&$- :reau s? +ocK, Iorunul, rei
feAe% ul este unul stihial, dictatorial, eul specific e$presioniCtilor, care @Ci are ori'inea @n
lucrarea lui Nietzsche, 8Ca 'r?ita arathustra, unde apare teoria Supraomului ca potenA? creativ?
ma$im?% 0ndividualismul se manifest? prin marcarea puternic? a raportului dintre eu Ci cosmos%
(&$- aAimi un trup voi munAilor% a nivelul e$presiei, noutatea relaAiei eului liric cu lumea este
su#liniat? prin su'estia miCc?rii conAinute @n +oc, dans, stri'?t, chiot% (&$%- :reau s? +ocK% Se
o#serv? o schim#are odat? cu volumul PaCii profetului% &roul acestui volum, zeul Pan, este
surprins @ntrun proces de de'radare datorat instaur?rii creCtinismului, aCa cum se o#serv? din
ciclul )oartea lui Pan% &ul stihial dispare treptat, este redus la t?cere Ci nemiCcare%

 5la$ianizarea expresionismului: Gn marea trecere, auda somnului

Gn aceast? etap? se afirm? un eu problematic, anonim care tr?ieCte drama de a fi
 pierdut contactul cu sine Ci cu misterul e$istenAei% Pe m?sur? ce eul liric @Ci d? seama de
ruptura petrecut? @ntre sine Ci lume creCte an$ietatea e$istenAial?, care are drept urmare
refu'ierea acestuia @n anonimat% :italismul este @nlocuit de @ntre#?rile le'ate de sensul
e$istenAei% la'a devine poetul tristeAii metafiziceF, provocat? de dispariAia timpului
 paradisiac, dar Ci al t?'?duirilor e$istenAiale Ci al spaimei de neant% ot @n aceast? etap? este
introdus? ideea de #io'rafie mitolo'ic? a euluiF care cuprinde trei etape- ieCirea la lumin?F
(naCterea, somnulF (viaAa Ci intrarea @n marele otF (moartea% )otivele principale @n
aceste dou? volume sunt- somnul, noaptea, miezul nopAii% 7m#ra Ci somnul sunt dou?
 posi#ilit?Ai de a adBnci semnificaAia misterului, ele sunt dorite, nu evitate% Somnul face
 posi#il? ieCirea din timp, fiind le'at de ideea increatului, considerat a fi perfect pentru c? nu
st? su# semnul trecerii spre moarte% (&$- Psalm, Gn marea trecere, io'rafie, Paradis @n
destr?mare

3 Clasicizarea bla$ianismului: a cump?na apelor, a curAile dorului, Ne#?nuitele trepte,

Postumele

ac? @n prima etap? eul poetic se dilat? pBn? la proporAiile cosmosului Ci @n a doua se
retra'e @n anonimat, eul din a treia atap? este un eu reconciliant, domestic% Prima etap? se
caracterizeaz? peintro structur/ a stri$/tului (eul stihial, a doua printro structur/ a t/cerii
(eul anonim, iar a treia printro structur/ a spunerii (eul domestic% &ul din aceast? etap? se
@ntoarce la #ucuriile intime Ci patriarhale ale vieAii% Se o#serv? o tendinA? de inte'rare @n spaAiul
cotidian prin e$plorarea familiarului, precum Ci o inspiraAie folcloric?% (&$- Sat natal, a cump?na
apelor, a curAile dorului, elCu'%
Pentru a @nAele'e creaAia lui ucian la'a este necesar? cunoaCterea celor dou? concepte
filozofice ori'inale- cunoaCterea luciferic? Ci cunoaCterea paradisiac?% *unoaCterea paradisiac? este
 o cunoaCterea care se #azeaz? pe raAiune, reducBnd misterul datorit? @ncerc?rii de al e$plica lo'ic
Ci raAional% *unoaCterea luciferic? este una intuitiv? care nu are drept scop l?murirea misterului ci
sporirea lui% Prima numeCte doar lucrurile, spre a le cunoaCte% 8 doua pro#lematizeaz?, producBnd
@n interiorul o#iectului o criz?, carel descompune @n ceea ce se arat? Ci ceea ce se ascunde%
8ceast? opoziAie se e$tinde asupra altui 'rup de concepte- metafora revelatorie este metafora care
caut? s? reveleze misterul esenAial pentru @nsuCi conAinutul faptului, @n timp ce metafora
 plasticizant? d? concreteAe faptului%

8 N8 ST%&SC C393L4 . !%N8N% 4 L8!%%

Poezia &u nu strivesc corola de minuni a lumii de ucian la'a este o art/ poetic/
modern?, al?turi de estament de udor 8r'hezi Ci Hoc secund de 0on ar#u% Poezia deschide
volumul de de#ut, Poemele luminii Ci are rol de manifest literar% ac? 8r'hezi punea @n centrul
artei sale poetice pro#lema lim#a+ului Ci a cuvintelor potriviteF, la'a accentueaz? raportul dintre
 poet Ci lume Ci dintre poet Ci creaAie% Gn aceast? poezie autorul face distincAia @ntre cele dou? tipuri
de cunoaCtere teoretizate @n lucrarea *unoaCterea luciferic? (1933% *unoaCterea paradisiac? este
cunoaCterea de tip raAional, care reduce misterul lumii prin intermediul lo'icii Ci al intelectului% Gn
schim#, cunoaCterea luciferic? este #azat? pe intuiAie, pe ima'inaAie, pe tr?iri interioare, putBnd fi
echivalat? cu o cunoaCtere de tip poetic% Gn creaAia autorului se o#serv? @n mod clar opAiunea
 pentru al doilea tip de cunoaCtere%

Gn poezia &u nu strivesc corola de minuni a lumii rolul poetului nu este de a descifra
tainele lumii ci de a le potenAa prin tr?irea interioar? Ci prin contemplarea formelor concrete prin
care ele se @nf?AiCeaz?% <olul poeziei este acela ca, prin mit Ci sim#ol, elemente specifice
ima'inaAiei, creatorul s? p?trund? @n tainele 7niversului, sporindule% *reaAia este un mi+locitor
@ntre eu Ci lume care nu reduce @ns? misterul cuvBntului ori'inar% 8cest cuvBnt poetic nu este
folosit @ns? pentru a numi ci pentru a su'era%

Tema poeziei o reprezint? atitudinea poetic? @n faAa marilor taine ale 7niversului

conform c?reia cunoaCterea lumii este posi#il? numai prin iu#ire, prin comunicare afectiv? total?%
Poezia este scris? su# forma unei confesiuni lirice, @n care ucian la'a adopt? formula lirismului
su#iectiv, su#liniat de atitudinea poetic? transmis? @n mod direct Ci prin m?rcile lin'vistice ale
su#iectivit?Aii- pronumele personale la persoana 0 sin'ular- eu (care se repet? de cinci ori pe
 parcursul poeziei, ad+ectivul posesiv de persoana 0- mea, ver#ele la persoana 0- nu strivesc, nu
ucid, @ntBnlesc, sporesc, @m#o'?Aesc, iu#esc%

Titlul include o metafor? revelatorie, corola de minuni a lumiiF, care semnific? ideea

cunoaCterii luciferice% *orola de minuni a lumiiF, ima'ine a perfecAiunii, a a#solutului, prin ideea
de cerc, de @ntre', semnific? misterele universale, iar rolul poetului este de a adBnci taina%

%ncipitul reia titlul poeziei, aflBnduse @ntro relaAie de sens cu versurile care @ncheie arta
 poetic?- &u nu strivesc corola de minuni a lumii .%%%/ c?ci eu iu#esc  Ci flori Ci ochi Ci #uze Ci
 morminte%F 2aptul c? aceast? art? poetic? @ncepe cu pronumele personal euF atra'e atenAia asupra
ipostazei eului liric, care este un eu stihial, e$acer#at% Gnc? din primul vers al poeziei se su#liniaz?
 poziAia pe care o adopt? poetul @n le'?tur? cu misterele lumii, el refuzBnd s? le cunoasc? @n mod
raAional, fapt e$primat prin ver#ul la forma ne'ativ? nu strivescF% 0deea se menAine pe parcursul
operei prin intermediul altor ver#e semnificative- nu ucidF, sporescF, @m#o'?AescF, iu#escF%

Poezia este alc?tuit? din trei secven6e poetice, prima Ci ultima aflBnduse @ntro relaAie de
simetrie deoarece amBndou? descriu poziAia poetului @n le'?tur? cu creaAia Ci misterul% Se remarc?
@ns? Ci relaAia de opoziAie dintre aceste dou? secvenAe Ci a doua, care @i include pe creatorii care se
folosesc de cunoaCterea paradisiac? (lumina altoraF%

Prima secvenA? ofer? o definiAie a creaAiei, poezia @nsemnBnd pentru la'a intuirea @n
 particular (eu nu strivescF a universalului, a misterului% e asemenea, este prezentat? atitudinea
 poetic? faA? de acest mister, e$primat? prin ver#ele la forma ne'ativ?- nu strivesc, nu ucidF% &ul
liric refuz? cunoaCterea paradisiac?, raAional? (cu minteaF a misterului, care ar duce de fapt la
dispariAia acestuia% rumul creaAiei pe care Cil ale'e este e$primat prin su#stantivul du#lat de un
ad+ectiv pronominal posesiv (care e$prim? tocmai ideea de opAiune- calea meaF% )inunile
corolei sunt descrise prin patru metaforesim#ol, care se refer? la temele creaAiei #la'iene- @n
flori, @n ochi, pe #uze ori morminteF% 2lorile sim#olizeaz? viaAa, efemeritatea, dar Ci frumosul,
ochii cunoaCterea, contemplarea poetic? a lumii, #uzele iu#irea, dar Ci rostirea poetic?, iar
mormintele moartea, eternitatea, dou? teme care au fost asociate de toAi poeAii cu misterul datorit?
imposi#ilit?Aii de a le cunoaCte inte'ral%

4 doua secven6/ este construit? pe rela6ia de opozi6ie dintre opAiunea poetului Ci

opAiunile altor scriitori @n ceea ce priveCte revelarea misterului% 8ceast? opoziAie semnific? de fapt
antiteza dintre cele dou? tipuri de cunoaCtere, paradisiac? Ci luciferic?% iferenAa dintre cele dou?
atitudini poetice este redat? la nivelul te$tului de c?tre pronumele personal euF, ad+ectivul
 pronominal posesiv meaF (lumina meaF Ci ad+ectivul nehot?rBt altoraF (lumina altoraF%
!etaora luminii, care este metafora central? a volumului Poemele luminii, sim#olizeaz?
cunoa7terea(  *ele dou? tipuri de cunoaCtere sunt redate prin asocierea acestor elemente de
opoziAie cu ver#e su'estive care le pun Ci mai #ine @n evidenA?- umina altora  su$rum/ vra+a
nep?trunsului ascunsF, @n timp ce eul liric #la'ian spore7te a lumii tain?  .%%%/ nu mic7oreaz/, ci
tremur?toare  m/re7te  Ci mai tare taina nopAii%F &lementele care Ain de mister, de ima'inarul
 poetic sunt su'erate de alte cuvintesim#ol, care fac parte din cBmpul semantic al misterului-
nep?trunsul ascunsF (epitet metaforic, inversiune, adBncimi de @ntunericF (metafor?, a lumii
tain?F, taina nopAiiF (metafor?, @ntunecata zareF (epitet, inversiune, lar'i fiori de sfBnt misterF
(epitete metaforice, nenAelesF, nenAelesuri Ci mai mariF%

*rezul poetic este reluat @n ultima secven6/, aflat? @n rela6ie de simetrie cu prima%

Ainalul are un rol conclusiv ( folosirea con+uncAiei c?ciF nu este @ntBmpl?toare, @n care poetul
reia ima'inea corolei alc?tuit? din elementele misterului poetic- c?ci eu iu#esc  Ci flori Ci ochi Ci