Sunteți pe pagina 1din 246

MINISTERUL MEDIULUI

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI


-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BUZĂU

RAPORT
PRIVIND

STAREA MEDIULUI
ÎN

JUDEŢUL BUZĂU
2008
Capitolul 1. CADRUL NATURAL, DATE DEMOGRAFICE Şl ORGANIZAREA
ADMINISTRATIV TERITORIALĂ pag:3

Capitolul 2. ATMOSFERA pag:13

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE pag:33

Capitolul 4. APA pag:45

Capitolul 5. SOLUL pag:74

Capitolul 6. CONSERVAREA NATURII Şl A BIODIVERSITĂŢII,


BIOSECURITATEA pag:93

Capitolul 7. DEŞEURI pag:123

Capitolul 8 SUBSTANŢE Şl PREPARATE CHIMICE PERICULOASE pag:165

Capitolul 9. RADIOACTIVITATEA pag:177

Capitolul 10. MEDIUL URBAN pag:190

Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI pag:201

Capitolul 12. ENERGIA pag:213

Capitolul 13. TRANSPORTURILE Şl MEDIUL pag:224

Capitolul 14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA pag:228

2
Capitolul 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE

1.1 Date generale (ale regiunii/judeţului respectiv)

1.1.1. Aşezare

Judeţul Buzău este situat în zona de curbură a Carpaţilor, în partea de sud-est a României.Are
suprafaţă de 6102,55 km² şi este situat între 44°51' si 45°45' latitudine nordicã şi 26°10' si
27°20' longitudine esticã. Se învecinează cu judeţele Braşov şi Covasna la nord-vest, Vrancea
la nord-est, Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.

Punct Latitudine Longitudine


Punctul extrem Comuna
cardinal nordică*/ estică*/
Nord Vadu Oii Gura Teghii 45º49' 26º27'
Sud Cotorca Glodeanu Siliştea 44º44' 27º10'
Est Vâlcelele Vâlcelele 45º24' 27º26'
Vest Bâsca Chiojdului Chiojdu 45º30' 26º04'
* / -după Greenwich
Tabel 1.1.1.1.Poziţia geografică a judeţului Buzău

1.1.2.Relief
Judeţul Buzău cuprinde armonios toate formele de relief: Munţii Buzăului şi o mica parte a
Munţilor Vrancei, în partea de nord, câmpie - la sud, între acestea situându-se zona colinară
subcarpatică.
Munţii Buzăului sunt situaţi în partea centrală a Carpaţilor de Curbură, între Subcarpaţii situaţi
in partea de sud, Munţii Teleajanului - în vest, Depresiunea Braşovului -în nord şi Munţii Vrancei
- în nord-est. Spaţiul montan situat între aceste limite, cu o suprafaţă de 2156 km2, face parte
din Carpaţii Orientali, ramură a Carpaţilor Româneşti. Munţii Buzăului au înfăţişarea generală a
unor munţi cu altitudini mijlocii şi mici, alcatuiţi din culmi largi, rotunjite sau înguste şi
fragmentate , separate de văi transversale adânci şi de şei largi sau depresiuni cu şesuri
aluviale extinse. Munţii Buzăului sunt alcatuiţi din două masive proeminente -Penteleu şi Siriu-
cu altitudini de peste 1600m, din munţi cu altitudini de 1300-1450m (Tătaru şi Podu Calului) şi
din munţi cu altitudini de 1000-1250m (Zmeureţu-Muntioru, Munţii Întorsurii şi Ivăneţu) separaţi
de văi largi şi de depresiunile Întorsura Buzăului şi Comandău.
Zona de deal este alcatuită din Subcarpaţii Buzăului şi reprezintă o îmbinare de curburi
deluroase cu depresiuni şi bazinete. Altitudinea culmilor este cuprinsă între 400-800 m şi scade
în văi şi depresiuni până la 200 – 100 m. Subcarpaţii Buzăului sunt alcatuiţi din formaţiuni
geologice mai tinere, cutate larg.
Zona de câmpie a judeţului este reprezentată de Câmpiile Rămnicului şi Săratei, care
reprezintă unităţi ce se integrează părţii central - estice a Câmpiei Române, ocupă cam 2/5 din
suprafaţa judeţului, are o altitudine de 40 – 100 m, şi este constituită din sedimente moi, cu un
aspect general orizontal sau larg vălurit.
Altitudinile principalelor localităţi ale judeţului Buzău ( sistemul de referintă este Marea Baltică):
• Rm. Sărat: 132,00 m;
• Nehoiu: 368,00 m;
• Pătârlagele : 291,00 m;
• Pogoanele : 61,00 m;
• Buzău: 97,5 m .

Altitudinea medie este de 418,84 m, cea maximă este de 1777 m şi minima este de 40 m.
3
Denumirea
Denumirea
Altitudinea – m masivului Localitatea
vârfului
muntos
Lăcăuţ 1777 Vrancei Vadu Oii
Penteleu 1772 Buzău Vadu Oii
Siriu 1664 Siriu Gura Siriului
Furul Mare 1415 Buzău Pleşi
Paltinul 1381 Buzău Vadu Oii
Caşoca Mare 1397 Buzău Caşoca

Tabel1.1.1.2.Principalele altitudini muntoase

Denumirea localităţii Altitudinea medie


(m)

Municipiul Buzău 95
Municipiul Râmnicu Sărat 130
Oraşul Nehoiu 500
Oraşul Pătârlagele 310
Oraşul Pogoanele 65
Berca 190
Verneşti – Cândeşti 140
Cislău 260
Beceni 250

Tabel1.1.1.3.Altitudinea medie a principalelor localităţi

1.1.3.Clima
Teritoriul judetului este cuprins în zona de climã temperat - continentalã.
Regimul termic

Regimul termic de tip temperat continental prezintă mari fluctuaţii diurne, lunare, anotimpuale şi
anuale, determinate de circulaţia şi frecvenţa maselor de aer, de prezenţa principalelor trepte de
relief, de orientarea principalelor culmi montane şi deluroase, precum şi de orientarea văilor
majore şi de înclinarea versanţilor etc.
• Temperatura medie anualã a variat între 3,2° C în zona montanã(staţia meteo
Penteleu), 8,6°-10,6° C în zona de deal (staţiile meteo Bisoca şi Pătârlagele) şi 12,1°-
12,4°C în zona de câmpie(staţiile meteo Rm. Sărat şi Buzău).
• Temperatura maximă absolută s-a înregistrat în luna iulie.
• Temperatura minima absolută s-a înregistrat în ianuarie la staţiile din zona de deal şi
câmpie şi în februarie, la staţia din zona de munte.
• Data medie a primului inghet (temp. min. mai mica sau egală cu 0 gr.C), este 17
noiembrie- la Buzău , 16 noiembrie- la Rm. Sărat , 9 noiembrie- la Bisoca, 27 octombrie-
la Pătârlagele şi 19 septembrie- la Penteleu.

4
• Data medie a ultimului înghet, este 27 martie la Buzău, la 28 martie la Rm.Sarat , 2
aprilie la Bisoca, 31 martie la Patârlagele, 12 mai la Penteleu.Foarte dăunătoare, în
special pentru agricultură, este apariţia celui mai timpuriu inghet (cel de toamna) şi mai
ales cel mai tirziu inghet (cel de primăvara).
• Numărul anual al zilelor de iarna (temp. max.< 0 gr.C.). este de 19 la Buzău, 33 la
Bisoca, de 13 la Patârlagele, 93 la Penteleu;
• Numărul anual al zilelor de îngheţ (temp. min. < 0 gr.C). este de 75 la Buzău, 71 la Rm.
Sărat, 97 la Bisoca, 106 la Pătârlagele, 173 Penteleu.
• În ceea ce priveşte numărul anual al zilelor de vară (temp. max. > 25 gr.C), acesta este
de 114 la Buzău, 105 la Rm. Sârat, 24 la Bisoca, 173 la Penteleu,de 92 la Patârlagele.

Staţia 2003 2004 2005 2006 2007 2008


meteorologică

BUZĂU 11,1 11,3 11,0 11,4 12,7 12,4

RM. SĂRAT 10,8 11,2 10,8 11,2 12,5 12,1

PĂTÂRLAGELE 9,6 9,4 9,4 10,0 11,4 10,6

BISOCA 7,5 7,9 7,2 7,7 9,1 8,6

PENTELEU 2,2 2,1 1,9 2,4 3,8 3,2

Tabel 1.1.3.1.Temperatura medie anuală şi multianuală în perioada 2003-2007 (gr. C)

Staţia
2003 2004 2005 2006 2007 2008
meteorologica

37,3/02.07 34,6/21.08 35,5/1.08 36,1/19.07 40,3/23.07 38,4/16.08


BUZĂU
36,6/02.07 35,0/21.08 34,2/31.07 35,3/20.08 39,0/23 şi 38,0/15.08
RM. SĂRAT
24.07
33,7/02.07 33,4/9.07 33.0/01.08 35,0/19.08 38,2/25.08 35,5/15,16.08
PATÂRLAGELE

BISOCA 28,6/30.07 27,4/9.07 28,1/29.07 28,0/19.08 33,0/24.07 29,9/16.08

23,3/02.07 22,7/21.08 22,2/29.07 25,3/20.08 26,7/23.07 23,3/14.08


PENTELEU

Tabel 1.1.3.2.Temperaturile maxime absolute în perioada 2003-2008 (gr. C)

5
Staţia 2003 2004 2005 2006 2007 2008
meteorologica

BUZĂU -13,6/12.02 -23,5/26.01 -19,1/06.02 -18,4/23.01 -11,6/25.02 -13,4/05.01

RM. SĂRAT -14.5/14.02 -17,1/27.01 -15,3/08.02 -19,4/23.01 -12,7/25.02. -17,6/05.01

PATÂRLAGELE -17,5//04.02 -14,5/22.02 -18,4/08.02 -21,5/24.02 -14,1/25.02 -15,2/14.01

BISOCA -15,6/13.02 -17,1/13.02 -15,0/01.03 -22,6/23.01 -14,4/25.02 -15,3/05.01

PENTELEU -19,6/22.03 -26,5/13.02 -22,4/01.03 -22,9/24.01 -17,0/30.01 -20,2/17.02

Tabel 1.1.3.3.Temperaturile minime absolute în perioada 2003-2008 (gr. c)

Regimul precipitaţiilor

Acesta este determinat de factori generali cum ar fi circulaţia maselor de aer, dar şi locali, precum
poziţia geografică, unităţile de relief vecine, altitudinea reliefului, orientarea principalelor culmi şi
văi, înclinarea versanţilor, gradul de împădurire etc.
Cantităţile medii multianuale de precipitaţii, cresc în funcţie de dispoziţia în trepte a reliefului
judeţului Buzău, din zona de câmpie spre zonele deluroase şi de munte, astfel:
• zona de câmpie : 386,2-500,4 l/mp
• zona de deal : 541,1-526,1 l/mp
• zona de munte : 699,2 l/mp

2003 2004 2005 2006 2007 2008


Staţia
meteorologică

40,1/31.07 40,4/29.08 52,2/12.07 32,0/14.06 69,0/ 07.08 42,0/03.05


BUZĂU
44,0/11.07 57,4/29.08 84,8/12.07 44,1/11.05 61,3/07.08 51,7/22.05
RM. - SĂRAT
22,0/10.06 46,4/10.11 54,4/20.09 44,6/11.08 69,7/23.03 52,2/05.10
PATÂRLAGELE

BISOCA 28,3/21.07 31,2/28.07 89,7/12.07 76,8/11.08 58,6/23.03 41,6/15.04

30,1/07.06 40,4/27.08 107,1/12.07 46,1/01.07 58,7/23.03 56,0/05.10


PENTELEU

Tabel1.1.3.4.Cantităţile maxime de precipitaţii în 24 ore, în perioada 2003-2008

6
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Staţia
meteorologica

412,7 500,0 753,7 548,7 542,4 386,2


BUZĂU
402,4 526,8 819,8 446,6 649,2 500,4
RM. SĂRAT

PATÂRLAGELE 519,1 688,2 993,6 640,6 670,1 541,1

480,0 550,4 979,5 696,3 629,2 526,1


BISOCA
593,1 707,0 1285,2 802,3 737,8 699,2
PENTELEU
Tabel1.1.3.5.Cantităţile de precipitaţii si media multianuală în perioada 2003-2008 (l/mp)

1.1.4.Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora.

Anul 2008 a fost un an cu temperaturi maxime absolute cu 10C panâ la 30 C mai mici decât 2007.Şi
temperaturile minime absolute au fost mai mici cu 10C până la 5 0C faţă de 2007.
În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, cantităţile maxime de precipitaţii în 24 ore au fost în
2008 mai mici cu 1 l/mp până 17 l/mp, faţă de 2007, ducând la o medie anuală, la staţia meteo
Buzău, mai mică cu 156 l/mp faţă de 2007. Aceeaşi tendinţă de scădere a cantităţii medii anuale de
precipitaţii s-a menţinut în 2008 şi la celelate staţii meteo din judeţ (tabel 1.1.3.5).

1.2. Resursele naturale


1.2.1. Resurse naturale neregenerabile(Petrolul, gaze naturale, cărbunele, calcarul,
nisipurile cuarţoase, diatomita, argila, pietrişurile şi nisipurile, plăcile de gresie, sarea,
chihlimbarul).

Dintre resursele subsolului, petrolul constituie în prezent principala bogăţie a judeţului.


Zăcămintele de hidrocarburi sunt localizate în depozitele meoţiene, dar sunt extrase şi din cele
sarmaţiene, terţiene şi chiar cretacice. Alături de petrol, în sud-estul judeţului sunt cantonate
însemnate zăcăminte de gaze naturale, exploatate de aproximativ 40 ani.

Cărbunele existent este de slabă putere calorică, în cantităţi mici, ceea ce îl face neexploatabil.
Se întâlneşte pe o suprafaţă de circa 125 ha, în regiunea Ojasca, unde a fost extras, mai mult
pentru nevoile locale, până în anul 1959.

Prezenţa în subcarpaţi (Istriţa, Măgura) a calcarelor*) a permis de mult timp luarea lor în
exploatare. În zona Năieni există o carieră de calcar şi. de asemenea, în zonele Ciuta şi
Vipereşti există numeroase mici exploatări de calcar de interes local. Calcarele sunt folosite atât
pentru amenajarea căilor rutiere judeţene şi comunale, cât mai ales pentru obţinerea varului.

În zona localităţii Pătârlagele se extrag nisipuri cuarţoase şi diatomita *). La Crivineni, a


existat o carieră de extracţie a nisipului cuarţos, de unde acesta se transporta la Pătârlagele,
iar de aici spre Buzău, Scăieni, Azuga, unde era întrebuinţat la fabricarea sticlei.În prezent
această exploatare nu mai functionează. Diatomita se exploatează prin intermediul unei cariere
din dealul Burduşoaia, situat pe malul stâng al râului Buzău, la confluenţa cu Valea Sibiciului.
Acest loc reprezintă sectorul accesibil exploatării, unde diatomita aflorează pe o suprafaţă
7
mare, în cadrul depozitelor oligocene. În judeţ există şi alte aflorimente cu diatomită, însă
dimensiunile reduse ale stratelor şi calitatea slabă a acesteia, nu permit, pentru moment,
exploatarea ei.

La nord-est de municipiul Buzău (Simileasca), la Berca (Sătuc), la Cilibia şi în sud-vestul


municipiului Râmnicu Sărat se exploatează argila*), de calitate superioară, larg folosită în
industria materialelor de construcţie. La nivel local, în majoritatea satelor din subcarpaţi,
orizonturile de argilă sunt utilizate pentru confecţionarea de cărămizi sau în construcţia de case.

În albia Buzăului, a Râmnicului şi a altor râuri se găsesc rezerve importante de pietrişuri şi


nisipuri*), în multe locuri existând balastiere de mare productivitate.

Pentru construcţii de locuinţe, sau pentru amenajarea terasamentului căilor forestiere din zona
montană sunt folosite plăcile de gresie de Tarcău sau de Kliwa.

Prospecţiunile geologice şi lucrările de foraj efectuate pentru depistarea de noi rezerve de petrol
au evidenţiat prezenţa zăcămintelor de sare, la diferite adâncimi, la Mânzăleşti, Bisoca,
Brătileşti, Goideşti, care pot fi luate în exploatare în viitor.

Alături de acestea, în subsolul judeţului sunt semnalate gipsuri şi chihlimbar. Chihlimbarul,


datorită varietăţii de nuanţe şi dimensiunilor mari ale bucăţilor extrase, a fost căutat încă din
secolul trecut, fără a constitui o operaţie permanentă. El a fost semnalat în perimetrul Mlăjet –
Sibiciu – Colţi – Bozioru – Ploştina - Terca, în depozitele oligocene. Dimensiunile elementelor
variază de la câteva grame până la câteva kilograme (pe Valea Boului, afluent al Sibiciului, a
fost colectat un exemplar de 3,5 kg). Cele mai mari exemplare au fost găsite în albia Sibiciului,
în apropiere de Colţi.

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

Resursele de apă teoretice sunt de 639,7 mil mc din care 384,5 mil mc - resurse de suprafaţă
– şi 255,2 mil mc – resurse din subteran.
Resursele de apă tehnic utilizabile sunt de de 343,3 mil mc din care 174,8 mil mc - resurse
de suprafaţă şi 168,5 mil mc – resurse din subteran.

Lungimea cursului de apă – km


Denumirea cursului
din care: pe teritoriul
de apă Totală
judeţului
Buzău 302 140
Râmnicu Sărat 145 28
Bâsca Mare 60 21
Bâsca Mică 42 42
Bâsca ( de la confluenţă
până la vărsare ) 17 17

Tabel1.2.2.1.Lungimea principalelor cursuri de apă

Apele freatice. Varietatea litologică, tectonică şi structurală, specifică celor trei mari unităţi de
relief, influenţează în mod direct distribuţia şi caracterul apelor subterane.

Zona montană corespunde flişului paleogen compus din facies grezos sau pelitic bituminos, cu
fisuraţii fine, ce permit circulaţia şi acumularea apelor subterane. Cele mai bogate rezerve de

8
ape subterane se întâlnesc, însă, în depozitele deluvio-coluviale, cantonate sub formă de
lentile. Prezenţa lor este pusă în evidenţă prin izvoare numeroase, cu debite suficient de mari.
Sunt cunoscute şi câteva structuri hidrogeologice cu ape minerale, care au conţinut ridicat în
hidrogen sulfurat, cum sunt cele de la Siriu, Lopătari, Nehoiu şi Fişici.

Zona dealurilor subcarpatice se caracterizează hidrogeologic prin existenţa a două sectoare.


Cel situat la vest de Valea Slănicului are o litologie şi o tectonică variată (gresii şi marne nisipo-
argiloase), ce permit circulaţia şi acumularea apelor subterane la mari adâncimi. În depozitele
cuaternare, mai principale sunt stratele acvifere de la 3, 4, 5 şi 7 m. Prezenţa masivelor de sare,
a argilelor sărate şi a gipsurilor influenţează chimismul apelor subterane, dându-le un grad
ridicat de mineralizare. Astfel se explică prezenţa numeroaselor izvoare cloro-sodice, dintre
care mai cunoscute sunt cele din dealurile Meledic, Găvanele şi din Văile Murătoarea,
Scoroseşti etc. Sectorul de la est de valea Slănicului se caracterizează prin predominarea
gresiilor, nisipurilor şi pietrişurilor, cu strate acvifere dispuse diferenţiat. Pe interfluvii, apele
subterane se găsesc la mare adâncime, pe când în cadrul văilor, cele mai bogate rezerve
acvifere sunt cantonate în depozitele proluviale şi de terasă. Ca o particularitate hidrologică
apare concordanţa ce există între direcţia de curgere a apelor subterane şi înclinarea generală
a reliefului (mai pregnantă în cazul piemontului Râmnicului, unde orizonturile acvifere se găsesc
la 20-30 m adâncime). Mineralizarea apelor freatice din acest sector este destul de ridicată.
O menţiune aparte trebuie acordată conului de dejecţie al Buzăului. Grosimea mare a
depozitelor aluviale ce se suprapun pietrişurilor de Cândeşti şi prezenţa numeroaselor lentile
argiloase permit formarea mai multor strate acvifere cu debite bogate.
În zona de câmpie, formaţiunile cuaternare permeabile favorizează înmagazinarea unor
importante cantităţi de apă. Alimentarea stratelor acvifere de adâncime se face din marginea
externă a subcarpaţilor, unde apele sunt cantonate la 50-200 m. La contactul cu dealurile, unde
predomină pietrişurile, se formează 1-2 strate acvifere, cu grosimi mari şi debite bogate (5 - 10
l/s), în timp ce spre exterior, unde depozitele devin mai fine, se găsesc strate acvifere mai
subţiri şi cu debite mai mici (sub 1 l/s). Din punct de vedere al mineralizării, apele din câmpie se
încadrează în tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizaţie totală de 0,650 g/Kg.
Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate în iod, se află la Siriu, Nehoiu,
Monteoru, Fişici, Balta Albă, Străjeni, Nifon, Lopătari. Izvoarele de la Siriu-Băi, cu o temperatura
medie de 30º C şi un debit de aproape 4000 l/h oferă posibilităţi de tratament în boli
reumatismale. Nămolul de la Balta Albă, cu un procent redus de substanţe organice, cu o
concentraţie în săruri de 12471,9 mg/kg (în care predomină ionii de clor, sodiu, magneziu), deşi
cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeutică, este în mai mică măsură folosit.
Terapia într-un cadru neorganizat, se practică sub formă de ungeri cu nămol, expunere la soare
şi băi în lac.

Apele curgătoare. Principala artera hidrografică ce străbate judeţul şi care dirijează aproape
întregul regim hidrologic este Buzăul. Extremitatea estică a judeţului este ocupata de bazinul
Râmnicului care, prin suprafaţa lui redusă, nu prezintă mare importanţă sub aspect hidrologic.
Buzăul îşi adună apele de pe culmea estică a Munţilor Ciucaş. Bazinul superior al văii Buzăului
se desfăşoară pe suprafaţa a trei judeţe: Braşov, Covasna şi Buzău. De aici raul curge prin
Depresiunea Întorsura Buzăului, unde are un curs leneş şi sinuos, executând şi un cot de peste
90º. Intră apoi în judeţul Buzău, unde străbate cele trei mari unităţi de relief: munte, deal şi
câmpie si iese din judetul Buzau la Banita si intra in judetul Braila. Particularităţile fizico-
geografice ale acestora se înscriu şi în aspectele morfohidrologice ale râului.
Sectorul montan
Legat de prezenţa bazinetelor, în sectorul montan întâlnim două tendinţe generale de evoluţie
hidrodinamică. În cadrul bazinetelor Sasu, Broasca, Nehoiu-Nehoiaş, Păltineni, Mlăjet etc.,
prezenţa unei pante mai mici şi a unei secţiuni mai largi contribuie la scăderea vitezei şi la o
împrăştiere a apei în cadrul luncii şi albiei minore. Ca urmare, energia şi competenţa râului
9
scad, iar debitul solid transportat include cu preponderenţă elemente cu diametrul redus. Din
contră, în sectoarele înguste ale văii, viteza şi puterea hidraulică a râului cresc, ca rezultat al
măririi pantei în profil longitudinal şi al îngustarii profilului ei transversal. Dinamica râului este
deosebit de mare, mai ales la viituri.

In sectorul de câmpie, Buzăul primeşte un număr redus de afluenţi şi de o importanţă minoră, a


căror dispunere îi conferă un caracter simetric. Caracteristic este coeficientul ridicat de
sinuozitate şi despletire, iar spre aval prezenţa limanelor fluviatile (Amara, Balta Albă) şi a
numeroaselor cursuri părăsite (“buzoielele”).

Regimul hidrochimic al râurilor buzoiene este determinat, în principal, de structura geologică şi


de climat. Prezenţa gresiilor, marnelor, argilelor, nisipurilor, loessurilor, a benzilor de sare şi gips
determină apariţia, în apele râurilor, a anumitor săruri solubile şi a unor suspensii minerale. În
perioadele secetoase se înregistrează o creştere a mineralizarii apelor, iar în cele ploioase
precipitaţiile produc o eroziune puternică a solurilor, fapt ce influenţează negativ calitatea
apelor. De asemenea se constată o creştere a mineralizării apelor în funcţie de treaptă de relief:
în zona de munte, apele au un caracter sulfatat-bicarbonatat, cu mineralizare mijlocie; în zona
de dealuri, mineralizarea creste la 350-650 mg/l (din care sulfaţi 134-250 mg/l şi cloruri 30-125
mg/l); în zona de câmpie, mineralizarea atinge 680-1160 mg/l (din care cloruri 350-370 mg/l). O
notă aparte o dau izvoarele sulfuroase de la Băile Siriu, Fişici şi Nehoiu, precum şi unele
izvoare Sărate din subcarpaţi.
Nu este de neglijat nici potenţialul hidrografic, reprezentat de râul Buzău, pe cursul căruia există
două amenajări hidroenergetice. Una dintre aceste amenajari este AMENAJAREA
HIDROENERGETICA SIRIU-NEHOIASU (formata din barajul Siriu, lacul de acumulare Siriu,
aductiunea Siriu-Nehoiasu si centrala hidroelectrică Nehoiaşu ). Aceasta amenajare are rol de
producere a energiei electrice, alimentare cu apa potabila, regularizare a debitelor si apararea
impotriva inundatiilor. Cea de-a doua amenajareeste hidroenergetică Cândeşti –Verneşti -
Simileasca (formata din barajul Candesti, lacul de acumulare Candesti, canalul energetic si
centralele hidroelectrice Candesti, Vernesti si Simileasca ) are rolul de producerea energiei
electrice si alimentare cu apa pentru irigatii pentru Sistemul de Irigaţii Câmpia Buzăului Est şi
respectiv Vest..
Pe teritoriul judetului Buzau mai există 5 centrale hidroelectrice de mică putere, amplasate pe
râurile Bâsca Chiojdului şi Slănic. Este in curs de realizare sistemul hidroenergetic Surduc-
Nehoisu in bazinul Hidrografic al raului Basca.

Pădurile alcătuiesc una dintre importantele bogăţii naturale ale judeţului. Zona montană
concentrează cea mai mare parte din suprafaţa acoperită cu păduri şi totodată cel mai însemnat
volum de masă lemnoasă, flora şi fauna caracteristice acestei zone. Masivele forestiere
închegate se extind din vârful Lăcăuţ şi până în culmea Siriului.
Cel mai mare pericol cu care se confruntă pădurile judeţului este distrugerea prin tăieri
necontrolate; fenomenul poate lua amploare odată cu retrocedarea altor păduri către foştii
proprietari, dacă nu se iau măsuri.

1.3. Date demografice


1.3.1 Procesul de urbanizare

Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializarea, modernizarea şi dezvoltarea.


Aceasta se poate exprima în funcţie de raportul dintre numarul locuitorilor care locuiesc în oraşe
şi populaţia întregului judeţ.În cazul judeţului Buzău, acesta este de 41,3%.

10
Numărul locuitorilor
Grupe de municipii,
(populaţia stabilă)
oraşe, comune după
Date În % faţă
numărul locuitorilor
absolute de total
Total judeţ 488724 100,0
■ Municipii şi oraşe 232026 47,48
■ Comune 256698 52,52

Tabel1.3.1.1.Gruparea localităţilor din judeţul Buzău


după numărul locuitorilor la 03.11.2008

Nr.populaţie
Oraş/Municipiu Anul

2002 147 878


2003 147 433
2004 140 111
Buzău
2005 139 619
2007 134 619
2008 132 368
2002 41821
2003 41690
2004 40445
Rm.Sărat
2005 40345
2007 39950
2008 39454
2002 12734
2003 12705
2004 11917
Nehoiu
2005 11843
2007 11649
2008 11515
2002 8700
2003 8656
2004 8522
Pătârlagele
2005 8455
2007 8128
2008 7958
2002 7776
2003 7759
2004 7970
Pogoanele
2005 7914
2007 7744
2008 7654

Tabel1.3.1.2.Evoluţia demografică a populaţiei în mediul urban


în perioada 2002 - 2008

11
1.3.2. Concentrările urbane

Numărul oraşelor
Numărul
Suprafaţa Numărul
Judeţul din care: comunelor satelor
-km²- Total
municipii

Buzău 6102,55 5 2 82 475

Tabel 1.3.2.1. Organizarea administrativă a teritoriului, la sfârşitul anului 2008

Densitatea
% zona urbană din
Zona urbană Intravilan populaţiei în
suprafaţa
Judetul ( ha ) ( ha ) zona urbană
judeţului
(1 iulie 2008)

Buzău 45 102 5328 7,39% 79,4

Tabel1.3.2.1. Concentrările urbane

12
Capitolul 2. ATMOSFERA

Scopul evaluării impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului este indentificarea şi


cuantificarea potenţialelor consecinţe asupra acestuia. Pentru a înţelege mai bine acest impact,
se impune colectarea, schimbul şi diseminarea informaţiilor privind calitatea aerului. Evaluarea
impactului poluanţilor atmosferici asupra mediului înconjurător se realizează prin:
• estimarea emisiilor de poluanţi prin realizarea inventarelor de emisii, măsurători ale
emisiilor şi/sau modelarea dispersiei poluanţilor atmosferici;
• monitorizarea calităţii aerului în vederea cunoaşterii efectelor acestor emisii asupra
sănătăţii populaţiei şi ecosistemelor.
Estimarea emisiilor anuale de poluanţi atmosferici reprezintă primul pas în stabilirea
impactului acestor poluanţi asupra mediului înconjurător.
La nivelul anului 2008, monitorizarea calităţii aerului la APM Buzău s-a realizat atât prin
prelevări manuale, urmate de analiza probelor în laborator cât şi în cadrul sistemului de
monitorizare continuă a calităţii aerului.
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici
2.1.1 Emisii de gaze cu efect acidifiant

Prin acidifiere se înţelege procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui


component al mediului, conducând la modificarea pH-ului aerului, precipitaţiilor şi solului.
Emisiile de dioxid de sulf , oxizi de azot şi amoniac, provenite din arderea combustibililor
fosili, de la spălarea combustibililor solizi, din reacţii chimice şi din transport sunt principalele
surse de emisii în aer, care pot produce acidifierea.
Aceşti poluanţi sunt transportaţi la distanţe mari de la locul emisiei şi formează ploile acide,
care la randul lor conduc la acidifierea apelor de suprafaţă şi a solului. Prin acidifiere suprafaţa
pamântului suferă continuu o creştere a acidităţii, ducând la degradarea solului, apelor precum
şi la deteriorarea ecosistemelor aferente.

2.1.1.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Dioxidul de sulf se datorează arderii combustibililor cu conţinut de sulf.


Este deosebit de toxic, determinând efecte directe asupra florei şi faunei (produce acidifierea
solului şi degradarea construcţiilor). Prezintă un sinergism ridicat cu praful, negrul de fum etc.,
este foarte solubil în apǎ şi contribuie în mare măsură la producerea ploilor acide.
Cantităţile anuale ale emisiilor de bioxid de sulf, rezultate de la principalele surse de emisii în
atmosferă, pe raza judeţului Buzău, sunt prezentate în tabelul 2.1.1.1.
Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de
107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost
de 106, iar punctele de lucru 185.
Tabel 2.1.1.1

Judeţul Buzău 2007 2008


Emisii anuale de
213,6 151,3
SO2 (t/an)

13
250

200

150

tone
2007
100 2008

50

0
anii

Figura 2.1.1.1 Emisii anuale de SO2 ( tone)


Alături de arderile combustibililor fosili, o serie de industrii ca: industria metalurgică, în special
cea neferoasă, cocseriile, industria alimentară etc.emit în atmosfera oxizi de sulf. Instalaţiile
mici, ce folosesc combustibili fosili pentru încălzire, contribuie foarte mult la emisiile în
atmosfera oraşelor. Emisiile mari de dioxid de sulf, în condiţiile unei inversii termice, determină
apariţia fenomenului de „smog acid”, care a fost răspunzător de mari accidente de poluare care
au avut loc în lume.

2.1.1.2.Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

Oxizii de azot provin în special din arderea combustibililor şi din traficul auto. Sunt toxici, în
special NO2, care provoaca asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare, căderea frunzelor la
copaci, reducerea vizibilităţii pe şosele ca urmare a formǎrii smogului, formarea ploilor acide
etc.
Cantitâţile anuale ale emisiilor de oxizi de azot, pe raza judeţului Buzău sunt prezentate în
tabelul 2.1.1.2.
Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de
107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost
de 106, iar punctele de lucru 185.

Tabel 2.1.1.2.

Judeţul Buzău 2007 2008


Emisii anuale de
801 823,9
NOx (t/an)

14
900
800
700
600

tone
500 2007
400 2008
300
200
100
0
anii

Figura 2.1.1. 2 Emisii anuale de NOx ( tone )

Formarea oxizilor de azot este foarte greu de evitat, atâta timp cât se folosesc carburanţi
convenţionali, ştiut fiind faptul că substanţa de bază care contribuie la formarea acestora, este
azotul, (care se găseşte în cantităţi mari în aerul atmosferic) iar temperaturile ridicate din timpul
arderii stimulează reacţia de formare a oxidului, respectiv a dioxidului de azot.

2.1.1.3. Emisii anuale de amoniac (NH3)

Sursele de amoniac atmosferic sunt naturale şi artificiale. Aportul surselor naturale în


poluarea cu amoniac este relativ mic, de aproximativ 15-20%.
Dintre sursele artificiale, cea mai importantǎ este agricultura, iar din cadrul acesteia,
zootehnia de tip intensiv este cea mai importantă.
Amoniacul este un gaz incolor, cu miros caracteristic, înţepător, care se percepe la o
concentraţie de 20 ppm, fiind mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apǎ. Are efect paralizant
asupra receptorilor olfactivi, motiv pentru care depistarea organolepticǎ este valabilǎ numai
pentru o perioadǎ scurtǎ de la intrarea în contact cu el.
Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de
107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost
de 106, iar punctele de lucru 185.

Tabel 2.1.1.3.

Judeţul Buzău 2007 2008


Emisii anuale de
1469 1987,3
NOx (t/an)

15
2000
1800
1600
1400
1200
tone 2007
1000
800 2008
600
400
200
0
anii

Figura 2.1.1.3. Emisii anuale de NH3 ( tone)

România şi-a luat angajamentul ca în anul 2010, nivelul emisiilor să se încadreze în


plafoanele prevăzute de Protocolul de la Gothenburg.
Arderile din sectorul energetic constituie principala sursă de emisie a dioxidului de sulf.
La acestea se alătură arderile din industria de prelucrare şi instalaţiile din zonele rezidenţiale.

2.1.2 Emisii de compuşi organici volatili nemetanici

Principalele surse de emisie pentru compuşii organici volatili sunt procesele de


producţie, instalaţiile rezidenţiale, traficul rutier şi emisiile directe din sol.
Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de
107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost
de 106, iar punctele de lucru 185.

COV (mii tone) Tabel 2.1.2


JUDEŢUL BUZĂU 2007 2008
Emisii anuale de
926 914,3
COV(mii tone)

Emisiile de COV Fig 2.1.2.1

930

925
mii tone

920
2007
915
2008
910
905
anii
16
În anul 2008 la nivelul Judeţului Buzău s-a înregistrat o scădere a emisiilor de COV.
2.1.3. Emisii de metale grele

Aceste substanţe sunt cunoscute sub denumirea de poluanţi sistemici, datorită faptului că nu au
o funcţie biologică, dar după pătrunderea în organism determină leziuni specifice la nivelul
anumitor organe şi sisteme, chiar în concentraţii foarte mici.
Surse de emisii pentru astfel de substanţe pot fi:
cadmiu
 surse staţionare care cuprind procese de combustie pe bază de cărbuni, petrol,
gaze naturale
 surse mobile- trafic pe bază de motorină
mercur
 surse mobile – trafic pe bază de benzină
 surse staţionare – centrale termice, turnătorii fonta
 incinerare deşeuri spitaliceşti

plumb
 Surse mobile – trafic;
 Surse staţionare – procese industriale etc.
Prin ardere. plumbul organic este transformat în plumb mineral, crescând gradul de expunere
al populaţiei.
Cantităţile anuale ale emisiilor de metale grele, pe raza judeţului Buzău, sunt prezentate în
tabelul 2.1.3.

Tabel 2.1.3
Metale
2007 2008
grele
Mercur (kg) APM BUZĂU 0,997 2,76
Cadmiu (kg) APM BUZĂU 1,98 3,49

Fig 2.1.3.1 Exprimare grafică mercur (kg)


600

500

400
kg

300

200

100

0
2007 2008

APM BUZAU

În anul 2008 la nivelul Judeţul Buzău s-a înregistrat o creştere


17
Fig 2.1.3.2. Exprimare grafică Cadmiu (kg)

800

700

600

500

400

300

200

100

0
2007 2008

APM BUZAU
În anul 2008 la nivelul Judeţului Buzău s-a înregistrat o creştere la mercur şi cadmiu.

2.1.4. Emisii de plumb

Tabel 2.1.4

Metale
2007 2008
grele
Plumb (kg) APM BUZĂU 99,75 54,64

Fig 2.1.4. Exprimare grafică Plumb (kg)

60000

50000

40000

30000

20000

10000

0
2007 2008

APM BUZAU

18
În anul 2008 la nivelul Judeţului Buzău s-a înregistrat o scădere a plumbului

2.1.5 Emisii de poluanţi organici persistenţi (POP)

Poluanţii Organici Persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile, care se pot acumula în
lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului
înconjurator.
Principalele tipuri de POP sunt :
- pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex, toxafen,
DDT, etc. ;
- substanţe sintetice: bifenili policloruraţi (aprox.129 compusi) ;
- produse secundare: dioxine şi furani.
Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac să fie extrem de periculoase şi efectele
lor asupra organismelor vii, sunt :
- persistenţa – sunt foarte rezistente la degradarea fotolitică, chimică şi biologică având următorii timpi
de injumătăţire :
- în apa : > 2 luni ;
- în sol : > 6 luni ;
- în aer : > 2 zile.
- sunt transportabili în mediu pe distanţe lungi de la sursă ;
- bioacumularea – se depun în ţesuturile grase ale organismrlor vii, prin intermediul apei,
hranei şi a aerului inspirat ( factorul de bioacumulare este intotdeauna > 5 000) ;
- toxicitatea – sunt toxici pentru oameni şi animale producând dezechilibre ale sitemului
imunitar, endocrin, de reproducere şi au efecte cancerigene şi genotoxice.
Scopul monitorizării POP-urilor

Protejarea sănătăţii umane şi a mediului înconjurator împotriva impactului dăunător al POP-


urilor constituie scopul general al Convenţiei de la Stockholm, adoptată de România prin Legea
261/2004.
Prevederile generale ale acestei Convenţii sunt :
- măsuri de eliminare a evacuărilor datorită producţiei şi utilizării intenţionate;
- restricţionarea producţiei şi utilizării;
- măsuri de reducere şi eliminare a evacuarilor din producerea neintenţionată;
- măsuri de reducere şi eliminare a evacuărilor de la depozite şi deşeuri.
În acest sens este necesar ca aceşti poluanţi să fie monitorizati pentru :
- identificarea surselor de emisie în mediu ;
- determinarea emisiilor şi măsurarea lor cantitativă ;
- stabilirea priorităţilor în vederea reducerii şi eliminării emisiilor;
- evaluarea riscurilor privind sănătatea şi mediul;
- promovarea masurilor de prevenire a poluării.
Sursele de emisie ale POP –urilor se clasifica în 3 categorii:
a. punctiforme – din activităti industriale şi neindustriale de tip :
- producerea fontei – cu emisii de hidrocarburi aromatice piliciclice(PAH),

hexaclorbenzen, dioxine ;

- producţia de oţeluri în cuptoare electrice ;

19
- producţia continua şi discontinua de asfalt în mixere tip cuptor şi în tambur rotativ - cu

emisii de benzo-a-antren, crisen, benzo-b-fluorantren, benzo-a-piren ;

- conservarea lemnului – cu emisii de creozot ;


- incinerarea deşeurilor spitaliceşti ;
- utilizarea solvenţilor în activităţi gospodareşti.
b. de suprafaţă – din activităţi agricole de tip:
- arderea miriştilor ;
- aplicarea produselor fitosanitare.
c. liniare – din transporturi în afara drumurilor publice (drumuri interioare în fabrici,
agricultură,etc.).
Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de
107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost
de 106, iar punctele de lucru 185.

Tabel 2.1.5
JUDEŢUL BUZĂU 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale de
3.487 5.308 5.886 7.692 9.061
POP (Kg)
Fig 2.1.5

10

8
2004
6
grame

2005
4 2006
2007
2 2008

0
anii

Principalele surse de emisie de dioxine sunt reprezentate de arderile în sectorul rezidenţial,


incinerarea deşeurilor, arderile în industriile energetice şi procesele de producţie.

2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice


Emisiile naţionale anuale de hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) scad în anul 2006 cu
0,71 şi cu 0,86 tone faţă de anii precedenţi, 2004 şi respectiv 2005. Ponderea emisiilor este
reprezentată de procesele de combustie din sectorul rezidenţial urmate de procesele de producţie.
Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de
107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost
de 106, iar punctele de lucru 185.
Tabel 2.1.6
JUDEŢUL BUZĂU 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale de
hidrocarburi aromatice 2.278 4.244 4.71 6,33 7,73
policiclice(HAP) (kg)
20
8
7
6
2004
5
2005
4
kg

2006
3
2007
2
2008
1
0
anii
Fig. 2.1.6.

Principalele surse de emisie de dioxine sunt reprezentate de arderile în sectorul

2.1.7. Emisii de bifenili policloruraţi

În judeţul Buzău nu sunt emisii de PCB în anii 2007 şi 2008.


Principala sursa de emisie a bifenililor policloruraţi este reprezentată de siderurgie şi metalurgie
urmată de incinerarea deşeurilor.
Tabel 2.1.7
JUDEŢUL BUZĂU 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale de bifenili
0,0026 0,0015 0,002 - -
policloruraţi (PCB) (kg)

Fig. 2.1.7.

0,003
0,0025
0,002 2004
2005
0,0015
kg

2006
0,001 2007
0,0005 2008

0
anii

21
2.1.8. Emisii de hexaclorbezen

Emisiile de hexaclorbenzen (HCB) fac excepţie de la tendinţa descrescător al poluanţilor


organici persistenţi, ei prezentând o creştere constantă din 2004 până în 2006 cu 0,1 - 0,2 kg
anual. Domeniul răspunzător pentru această creştere este reprezentat de procesele de
producţie.
Pentru inventarul de emisii în anul 2007 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost de
107, iar punctele de lucru 180 şi în anul 2008 numărul agenţilor economici luaţi în calcul a fost
de 106, iar punctele de lucru 185.

Tabel 2.1.8
JUDEŢUL BUZĂU 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale de
0,909 0,594 0,203 0,247 0,258
hexaclorbenzen(HCB) (kg)

Fig 2.1.8

0,8
2004
0,6
2005
kg

0,4 2006
2007
0,2 2008

0
anii

2.2. Calitatea aerului ambiental

În anul 2008 calitatea aerului în judeţul Buzău a fost monitorizată prin măsurători orare
cu ajutorul staţiei automate de monitorizare a calităţii aerului de tip de fond urban amplasată în
centrul munucipiului Buzău, staţie care face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a
Calităţii Aerului. Prin intermediul acestei staţii sunt monitorizaţi şi evaluaţi, conform Ordinului
MAPM nr. 592/2002, poluanţii SO2, NO2/NOx, CO, PM10, benzen şi O3.
Menţionăm că această staţie a intrat în funcţiune în anul 2008 şi datele prezentate sunt
aferente acestui an.
În anul 2008 calitatea aerului în judeţul Buzău a fost monitorizată şi conform STAS
12574/1987, prin intermediul punctelor de prelevare a probelor din aer şi analiza în laborator,
asfel:
- în municipiul Buzău, poluanţii gazoşi (NO2, NH3, SO2), pulberi în suspensie ;
Pentru o evaluare corectă a poluanţilor s-a avut în vedere, că pentru punctele de
prelevare a probelor, determinările să fie făcute astfel:
22
- concentraţii maxime şi minime la 24 de ore;
- frecvenţa de depăşire a concentraţiei maxime admisibile (CMA) la 24 ore;
- concentraţii medii anuale pentru: dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, pulberi
sedimentabile şi pulberi în suspensie.
Monitorizarea poluanţilor gazoşi s-a realizat numai în municipiul Buzău în următoarele
puncte:
-SEDIUL A.P.M. BUZĂU – este situat în centrul oraşului, influenţat în special de traficul intens
din zonă şi de emisiile caracteristice datorate agenţilor economici din zona industrială a
oraşului datorită faptului că direcţia predominantă a vântului este SE –NV iar poluanţii urmăriţi
au fost NO2, NH3, SO2.
- SC FILATI SA BUZĂU) - este situat la intrarea în oraş prin partea nordică, influenţat de trafic
rutier, poluanţii urmăriţi au fost NO2, NH3, SO2.
-SC CORD SA BUZĂU– este situat în partea de SV a oraşului, influenţat de traficul rutier şi de
industrie prin poluanţii emişi de la SC DUCTIL SA, SC HOEGANES EUROPE SA, SC CORD
SA, SC DUCTIL STEEL SA cu profilul de activitate prelucrarea metalelor, poluanţii urmăriţi au
fost NO2, NH3, SO2.
În afară de poluanţii gazoşi în municipiul Buzău s-a mai urmărit începând cu anul 2004
pulberilor în suspensie fracţiunea PM 10, într-un singur punct de prelevare în municipiul Buzău
(până în luna august 2006 la sediu instituţiei şi apoi în cartierul Posta ).

2.2.1 Dioxidul de azot


Concentraţia medie anuală măsurată de staţia BZ 1 nu arată o depăşire a valorii limită
pentru sănătatea umană.

Valoarea acestei concentraţii este:


NO2 – 25,5 µg/mc
NOx – 37,1 µg/mc

40

35

30

25

20 Series1

15

10

0
NO2 NOx

Figura 2.2.1.1. Concentraţia medie anuală de NO2 şi NOx

Emisia anuală de oxizi de azot la nivelul judeţului Buzău este prezentată în Tabelul
2.2.1.1

23
Aglomerare 2007, tone 2008, tone
Judeţ Buzău 801,5 823,9

Tabel 2.2.1.1. Emisii anuale de oxizi de azot

Determinări conform STAS 12571/1987


Evoluţia valorilor obţinute din prelucrarea datelor referitoare la monitorizarea nivelului (mg/mc)
dioxidului de azot, în aerul atmosferic, este redată pe ani în tabelele de mai jos.
Tabel 2.2.1.2
2007
Nr. Nr. Frecv.
Zona Punct Indicator Medie Maximã Minimã
valori depăşiri dep.
Buzău Sediu APM NO2 0,0050 0,0356 0,0005 260 0 0
Buzău CORD NO2 0,0051 0,0306 0,0006 226 0 0
Buzău COMAT(FILATI) NO2 0,0090 0,0439 0,0003 181 0 0

Tabel 2.2.1.3
2008
Nr. Nr. Frecv.
Zona Punct Indicator Medie Maximã Minimã
valori depăşiri dep.
Buzău Sediu APM NO2 0,0025 0,0049 0,0017 27 0 0
Buzău CORD NO2 0,0069 0,0242 0,0012 291 0 0
Buzău FILATI NO2 0,0080 0,0700 0,0010 262 0 0

O situaţie sintetică pentru judeţul Buzău,din punct de vedere al NO2 în perioada 2007-2008
(mg/mc), este redată în tabelul 2.2.1.3.
Tabelul 2.2.1.4.
Concentraţia Concentraţia Concentraţia Frecvenţă Număr
Anul medie anualã max. la 24 h min. la 24 h depăşiri total de
mg/mc mg/mc mg/mc % probe

2007 0,0064 0,0439 0,0003 0 667

2008 0,0058 0,0700 0,0010 0 580

Figura 2.2.1.2.

0,0064

0,0062

0,006
mg/mc

2007
0,0058 2008

0,0056

0,0054
24
anii
CONCLUZII: În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru protecţia sănătăţii
umane.
2.2.2 Dioxid de sulf
Emisia anuală de SO2 este prezentată în Tabelul 2.2.2.1

Aglomerare 2007, tone 2008, tone


Judeţ Buzău 213,58 151,33

Tabel 2.2.2.1. Emisii anuale de SO2

Concentraţia medie anuală de dioxid de sulf măsurată de staţie (3,14 µg/mc nu a depăşit
pragul de calitate pentru protecţia sănătăţii umane şi a ecosistemelor.

3,5

2,5

2
Series1
1,5

0,5

0
SO2

Figura 2.2.2.1. Concentraţia medie anuală de SO2

Determinări conform STAS 12571/1987


Evoluţia valorilor obţinute din prelucrarea datelor referitoare la monitorizarea nivelului (mg/mc)
dioxidului de sulf,în aerul atmosferic, este redată pe ani în tabelele de mai jos.

Tabel 2.2.2.2
2007
Nr. Nr. Frecv.
Zona Punct Indicator Medie Maximã Minimã
valori depăşiri dep.
Buzău Sediu APM SO2 0,0009 0,0086 0,0001 260 0 0
Buzău CORD SO2 0,0011 0,0089 0,0001 226 0 0
Buzău COMAT(FILATI) SO2 0,0018 0,0160 0,0002 181 0 0

25
Tabel 2.2.2.3
2008
Nr. Nr. Frecv.
Zona Punct Indicator Medie Maximã Minimã
valori depăşiri dep.
Buzău Sediu APM SO2 0,0006 0,0016 0,0003 27 0 0
Buzău CORD SO2 0,0010 0,0080 0,0001 291 0 0
Buzău COMAT(FILATI) SO2 0,0012 0,0057 0,0001 262 0 0

O situaţie sintetică pentru judeţul Buzău din punct de vedere al SO2 în perioada 2007-
2008 (mg/mc), este redată în tabelul 2.2.2.3.
Tabel 2.2.2.4

Concentraţia Concentraţia Concentraţia Frecvenţă Număr


Anul medie anualã max. la 24 h min. la 24 h depăşiri total de
mg/mc mg/mc mg/mc % probe

2007 0,0013 0,0160 0,0001 0 667

2008 0,0009 0,0080 0,0001 0 580

0,0014
0,0012
0,001
mg/mc

0,0008
2007
0,0006 2008
0,0004
0,0002
0
anii

Figura 2.2.2.2.

CONCLUZII: În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru
protecţia sănătăţii umane la SO2.

2.2.3. Pulberi în suspensie


Concentraţia medie anuală de PM10 (24 µg/mc), determinată automat prin metoda
nefelometrică la staţia Buzău 1, nu a depăşit valoarea limită anuală impusă prin Ordinul MAPM
nr. 592/2002. În cursul lunilor ianuarie şi februarie au fost înregistrate 10 depăşiri ale valorii
medii zilnice de 50 µg/mc, faţă de 7 cât ne permite ordinal.

26
30

25

20

15 Series1

10

0
PM10

Figura 2.2.3.1. Concentraţia medie anuală de PM10


Emisia totală de pulberi în suspensie, exprimate ca TSP, este prezentată în Tabelul 2.2.3.1

Aglomerare 2007, tone 2008, tone


Judeţ Buzău 70,13 60,12

Tabel 2.2.3.1. Emisii anuale de TSP

Determinări conform STAS 12571/1987

Rezultatele măsurătorilor, pe ani sunt prezentate în tabelele de mai jos:


Tabelul 2.2.3.1
2007
Frecv.
Zona Punct Medie Maximã Minimã Nr. Valori Nr. depăşiri
dep.
Buzău Cartier Poşta 0,0373 0,113 0,0125 246 58 23,58%

Tabelul 2.2.3.2
2008
Frecv.
Zona Punct Medie Maximã Minimã Nr. Valori Nr. depăşiri
dep.
Buzău Cartier Poşta 0,0373 0,109 0,0083 292 22 7,53%

Datele sintetice privind monitorizarea PM10, în cadrul judeţului Buzău este redată în tabelul
2.2.3.3:
Tabelul 2.2.3.3

Concentraţia Concentraţia Concentraţia Frecvenţă Numãr


Anul medie anualã max. la 24 h min. la 24 h depãşiri total de
mg/mc mg/mc mg/mc % probe
2007 0,0373 0,113 0,0041 23,58% 246
2008 0,0373 0,109 0,0083 7,53 292
27
Fig.2.2.3
40
35

micrograme/mc
30
25
20 2007
15 2008
10
5
0
anii
Concluzii:
La staţia Buzău 1 în anul 2008 s-au înregistrat 10 depăşiri ale valorii limită/24h, faţă
de 7 câte permite Ordinul 592/2002.
La punctual de prelevare Cartier Poştă, în anul 2008 s-au înregistrat 22 depăşiri ale
valorii limită/24h, faţă de 7 câte permite Ordinul 592/2002 şi a valorii limită anuale, 37,3
µg/mc faţă de 26,7 µg/mc.
Aceste depăşiri confirmă evaluările calităţii aerului realizate în trecut şi urmează
să se realizeze Programul de Gestiune a calităţii Aerului în municipiul Buzău, conform
legislaţiei în vigoare.

2.2.4. Metale grele


APM Buzău nu dispune de aparatura necesară pentru monitorizarea maetalelor grele.

Emisiile totale de cadmiu şi plumb sunt prezentate în Tabelul 2.2.4.1.

2007, kg 2008
Aglomerare
Cd Pb Cd Pb
Judeţul Buzău 1,98 99,1 3,5 54,6

Tabelul 2.2.4.1. Emisii totale de Cd şi Pb

2.2.5. Monoxidul de carbon


Valoarea concentraţiei medii anuale de CO (0,25 mg/mc) nu a depăşit valoarea limită
impusă prin Ordinul MAPM nr. 592/2002.

28
0,3

0,25

0,2

0,15 Series1

0,1

0,05

0
CO

Figura 2.2.5.1. Concentraţia medie anuală de CO

Emisia totală deCO, este prezentată în Tabelul 2.2.5.1

Aglomerare 2007, tone 2008, tone


Judeţ Buzău 1580 980,4

Tabelul 2.2.4.1. Emisii totale de CO


2.2.6. Benzen

În anul 2008 analizorul BTEX nu a funcţionat, din cauza unor probleme tehnice, decât în
luna decembrie când valoarea medie a concentraţiei a fost de 6 µg/mc, dar această valoare nu
o putem considera ca valoare medie anuală.

Emisiile totale de benzen, exprimat ca NMVOC sunt prezentate în Tabelul 2.2.6.1.

Aglomerare 2007, tone 2008, tone


Judeţ Buzău 926,4 914,4

Tabelul 2.2.4.1. Emisii totale de benzen (NMVOC)

2.2.7 Amoniac

Emisiile totale de NH3 sunt prezentate în Tabelul 2.2.7.1.

Aglomerare 2007, tone 2008, tone


Judeţ Buzău 1469,43 1987,3

Tabelul 2.2.7.1. Emisii totale de NH3

29
Determinări conform STAS 12571/1987
Evoluţia valorilor obţinute din prelucrarea datelor referitoare la monitorizarea a nivelului
(mg/mc ) amoniac, în aerul atmosferic, este redată pe ani, în tabelele de mai jos:

Tabel 2.2.7.2
2007
Nr. Nr. Frecv.
Zona Punct Indicator Medie Maximã Minimã
valori depăşiri dep.
Buzău Sediu APM NH3 0,0087 0,0437 0,0008 260 0 0
Buzău CORD NH3 0,0096 0,0437 0,0006 226 0 0
Buzău FILATI NH3 0,0145 0,0818 0,0018 181 0 0

Tabel 2.2.7.3
2008
Nr. Frecv.
Zona Punct Indicator Medie Maximã Minimã Nr. depăşiri
valori dep.
Buzău Sediu APM NH3 0,0057 0,0116 0,0029 27 0 0
Buzău CORD NH3 0,0105 0,0474 0,0024 291 0 0
Buzău FILATI NH3 0,0116 0,0399 0,0015 262 0 0

O situaţie sintetică pentru judeţul Buzău pentru NH3 în perioada 2007-2008 (mg/mc), este
redată în tabelul 2.2.7.3.

Tabel 2.2.7.4

Concentraţia Concentraţia Concentraţia Frecvenţă Număr


Anul medie anualã max. la 24 h min. la 24 h depăşiri total de
mg/mc mg/mc mg/mc % probe

2007 0,0109 0,0818 0,0006 0 667

2008 0,0093 0,0474 0,0015 0 580

Fig.2.2.7.1

0,0064

0,0062

0,006
mg/mc

2007
0,0058 2008

0,0056

0,0054
anii
30
CONCLUZII: În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru protecţia sănătăţii
umane.
2.2.8. Ozon
Concentraţia medie anuală nu depăşeşte valoarea impusă prin Ordinul MAPM nr.
592/2002, fiind înregistrată o valoare de 52,1 µg/mc. Totuşi în perioada de vară, datorită
radiaţiei solare foarte puternice, au fost înregistrate valori mai ridicate fără a depăşi pragul de
alertă.
60

50

40

30 Series1

20

10

0
O3

Figura 2.2.8.1. Concentraţia medie anuală de O3

2.2.9. Evoluţia calităţii aerului

Datorită faptului că staţia automată nu a funcţionat decât în anul 2008 nu putem face o
apreciere asupra evoluţiei calităţii aerului. Totodată nu putem face o comparaţie cu modul de
monitorizare prin prelevare de probe şi analizate în laborator deoarece metodele de analiză nu
sunt identice. Începând cu 01.01.2009 vechile instalaţii au fost oprite.

Concentraţiile medii anuale în 2008 pentru poluanţii monitorizaţi şi evaluaţi conform


Ordinului MAPM nr. 592/2002 sunt prezentate în Tabelul 2.2.9.1. şi în Figura 2.2.9.1.

Concentraţie
Poluant Tip staţie
medie
SO2 (µg/mc) FU 3,14
PM10 (µg/mc) FU 24
O3 (µg/mc) FU 52,1
NO2 (µg/mc) FU 25,5
NOX (µg/mc) FU 37,1
CO (mg/mc) FU 0,25
Benzen (µg/mc) FU -

Tabel 2.2.9.1. Concentraţiile medii în 2008

31
60

50

40

30 Series1

20

10

0
SO2 NO2 NOx CO O3 PM10

Figura 2.2.9.1. Concentraţiile medii în 2008

32
Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

3.1. Cadru general. Cadru legislativ.

Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto

Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a menţinut timp de milioane de ani este serios
ameninţat de activităţile antropice. Ameninţările iminente sunt legate de efectul de seră,
încălzirea globală, subţierea stratului de ozon şi ploile acide. Specialistii sunt din ce in ce mai
preocupaţi de faptul că emisiile gazelor cu efect de seră rezultate din activităţile umane produc
creşterea temperaturii globale.
În ultimii ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru menţinerea
echilibrului atmosferic. Arderea cărbunelui şi a gazului metan a dus la formarea unei cantităţi
enorme de dioxid de carbon şi alte gaze rezultate din procesul de combustie. Dezvoltarea
agriculturii a determinat acumularea unei cantităţi mari de metan şi oxizi de azot în atmosferă.
Efectul de seră este un fenomen natural şi este responsabil de menţinerea temperaturii planetei
la o valoare cu 33°C mai mare decât ar fi în absenţa acestui fenomen, fapt care permite
existenţa vieţii pe Pământ. Gazele deja existente în atmosferă trebuie să reţină căldura produsă
de razele solare reflectate de pe suprafaţa Pământului, care este radiată înapoi în spaţiu sub
formă de radiaţii infraroşii. Când, datorită poluării, proporţia de gaze cu efect de seră creşte
căldura reţinută va determina creşterea temperaturii globale.

Radiaţii Radiate în
solare spaţiu

Absorbite în
atmosferă de gazele
cu efect de seră

Radiaţii
infraroşii

Sursele principale emitente de poluanţi sunt: sursele fixe industriale, concentrate, de obicei, pe
mari platforme industriale, dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (dezvoltate
preponderent pe verticală); circulaţia auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi

33
traficul greu; şantiere de construcţie şi staţii de betoane; centralele electrotermice; surse difuze
de combustie.
Studiile ştiinţifice de impact au pus în evidenţă modificările produse de schimbarea climei
asupra sistemelor naturale şi au analizat măsurile de adaptare pentru ca aceste modificări să fie
minime, astfel încat să se asigure resursele de hrană şi dezvoltarea pe termen lung a societăţii
şi economiei. Astfel, măsurile de adaptare se referă, în principal, la procedeele de diminuare a
vulnerabilităţii ecosistemele naturale la schimbarea climei, în timp ce măsurile de reducere
privesc diminuarea emisiilor de gaze cu efecte de seră rezultate în urma activităţii umane.
Articolul 2 al Convenţiei Cadru pentru Schimbări Climatice prevede în mod expres că obiectivul
ultim al acestei convenţii este stabilizarea concentraţiei gazelor cu efect de seră în atmosferă, la
un nivel care să nu aibă o influenţă periculoasă asupra sistemului climatic.
Un astfel de nivel trebuie atins într-un interval de timp care să permită adaptarea ecosistemelor
la schimbarea climei, să asigure că producţia de hrană nu este periclitată şi să dea posibilitatea
unei dezvoltări economice durabile.
Protocolul de la Kyoto, la Convenţia Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, din
decembrie 1997 a făcut referire atât la Convenţia privind schimbările climatice cât şi la
protocolul de la Montreal referitor la substanţele care epuizează stratul de ozon şi s-a
desfăşurat pe tema limitării cuantificate a emisiilor de gaze cu efecte de seră şi angajamentul
reducerii acestora.

Obligaţii ale României ca ţară semnatară a Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru
Schimbări Climatice precum şi a Protocolului de la Kyoto
O obligaţie pe care România o are ca ţară semnatară a Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite
privind Schimbările Climatice vizează transmiterea anuală a tuturor informaţiilor relevante,
respectiv să creeze un Sistem Naţional pentru estimarea emisiilor antropice la surse şi
reducerea prin captare, precum şi o Strategie Naţionala pentru schimbări Climatice. Protocolul
de la Kyoto declară explicit faptul că un Sistem Naţional de estimare a emisiilor include toate
aspectele.
De asemenea, este necesară elaborarea unui Registru Naţional computerizat, conform liniilor
directoare stabilite de Articolul 7.1 al Protocolului de la Kyoto, precum şi stabilirea cantităţii
iniţiale de emisii de gaze cu efect de seră pe care trebuie să o reducem în conformitate cu liniile
directoare din Articolul 7.4 al Protocolului de la Kyoto.
România are obligaţia de a depune anual inventarul emisiilor de gaze cu efect de seră care nu
sunt incluse în Protocolul de la Montreal.
În anul 2003 s-a continuat implementarea măsurilor stabilite prin Protocolul de la Kyoto, care
are două obiective de bază:
- respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră; în cazul
României angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8% comparativ cu anul de bază
1989, pentru perioada 2008-2012;
- adoptarea unui set de mecanisme de piaţa, inclusiv pentru pemise de comercializare
transferabile şi aplicarea comună a prevederilor, în cooperare cu alte ţări.

Convenţia Natiunilor Unite privind schimbările climatice ratificată prin legea nr. 24/1994 a luat -
în considerare următoarele aspecte:
-schimbările climatice ale planetei şi efectele lor nefaste sunt un motiv de ingrijorare pentru
omenire;
-activitatea omenească a făcut să crească sensibil concentraţia gazelor cu efect de seră, care
dau o încălzire suplimentară a planetei pe care riscă să o suporte ecosistemele naturale şi
omenirea;
-cea mai mare cantitate de gaze cu efect de seră este generată de ţările dezvoltate;
-în ţările în curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor sunt relativ mici, dar în continuă
creştere ca urmare a satisfacerilor nevoilor sociale şi de dezvoltare.
34
Convenţia a stipulat urmatoarele principii:
-echitatea între generatţi;
-atenţie deosebită acordată ţărilor în curs de dezvoltare;
-principiul precauţiei în luarea deciziei şi cel al prevenirii;
-părţile au dreptul la dezvoltare durabilă, deoarece dezvoltarea economică este indispensabilă
pentru adoptarea unor măsuri;
-crearea unui sistem economic international deschis astfel încât ţările în curs de dezvoltare să
beneficieze de dezvoltarea durabilă.
Gazele cu efect de seră din protocol:
-bioxidul de carbon – CO2;
-metanul – CH4;
-oxid azotos – N2O;
-hidrofluorocarburi – HFC;
-perfluorocarburi – PFC;
-hexafluorură de sulf–SF6

În judeţul Buzău au fost realizate:


-inventarul surselor de poluare a atmosferei ;
-impunerea automonitorizării emisiilor, la nivelul agenţilor economici;
-calculul emisiilor rezultate prin evaluări care s-au făcut de-a lungul timpului;
-impunerea măsurilor de reducere a poluării atmosferice prin reducerea la sursă sau prin
adoptare de măsuri de epurare prin instalaţii specifice.

Emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului Buzău

Consecinţa cea mai cunoscută a poluării atmosferice este efectul de seră, care reprezintă un
pericol grav pentru viitorul apropiat al omenirii. În unele zone poluate, s-au constatat modificări
ale factorilor climaterici, în funcţie de natura, nivelul şi durata perioadelor de poluare.
Creşterea procentului de dioxid de carbon din atmosferă, de exemplu, ar conduce la ridicarea
temperaturii mai ales la suprafata solului. În prezent, acest fenomen se pare că este compensat
de o răcire produsă pe de o parte de reflectarea în spaţiu a razelor solare de către praful din
atmosferă, iar pe de altă parte prin reţinerea unei cantităţi din radiaţia solară calorică de către
elementele poluante din atmosferă. Aceste fenomene determină o scădere a temperaturii
aerului dar mai ales a solului.
În acelaşi timp, diverşi poluanţi atmosferici, în special aerosolii, constituie nuclee de condensare
pentru vaporii de apă din aer, ceea ce măreşte nebulozitatea atmosferică, favorizează formarea
ceţei şi creşte frecvenţa precipitaţiilor.
Cercetări statistice comparative, efectuate pe perioade îndelungate, în diferite zone, au arătat
că odata cu creşterea poluării aerului a avut loc şi o creştere a numărului de zile înnourate, cu
15 pană la 20%.
Toate aceste modificări ale factorilor climatici, determinate de poluarea aerului, au repercusiuni
în timp asupra sanătaţii populaţiei din zonele poluate. Afecţiunile favorizate de aceste schimbări
climatice sunt în primul rând cele reumatismale şi cele neuropsihice. La acestea se adaugă
afecţiunile determinate indirect.
Dintre poluanţii reglementaţi prin ,, Protocolul de la Kyoto’’, în Romania se inventariază
următoarele emisii de gaze: dioxid de carbon, oxizi de azot si metanul, urmând ca în
perspectivă să se inventarieze şi celelalte gaze prevăzute în protocol, respectiv: hidrocarburi
fluorurate, perfluorocarburi şi hexafluoruri de sulf.
Agenţia de Protecţie a Mediului Buzău a început evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră
pe baza modelelor de estimare prevazute in ,,Atmospheric Emission Inventory Guidebook-
2000’’- ghid CORINAIR.

35
3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră

Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră sunt prezentate în figura 3.2.1. Gazele cu efect
de seră sunt: CO2, CH4, N2O, precum şi PFC, HFC şi SF6. În inventarul de emisii al judeţului
Buzău sunt incluse numai emisiile de CO2, CH4 şi N2O, ceilalţi compuşi neputând fi estimaţi din
cauza lipsei datelor de intrare necesare calculului. Sectoarele în care s-au estimat emisiile de
gaze cu efect de seră sunt: sectorul energetic, procesele industriale, utilizarea solvenţilor şi a
altor produse, agricultura, extracţia şi distribuţia combustibililor fosili, tratarea şi depozitarea
deşeurilor şi transportul rutier.

Buzău 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008


Emisii 317,504 313,445 665,874 517,752 597,418 618,468 723,755 784,788
totale
(mii tone
CO2 Eq)
Tabel 3.2.1: Emisii totale de gaze cu efect de seră

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră


(mii tone CO2 Eq)

800
700
600
500
400
300
200
100
0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Valoare 317.5 313.45 665.87 517.75 597.42 618.47 723.76 784.79

Figura 3.2.1 : Emisii totale de gaze cu efect de seră

36
Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră in sectorul
energetic
(m ii tone CO2 Eq)

150

100

50

0
2004 2005 2006 2007 2008

Valoare 118,812 141,698 123,905 93,931 144,4806

Figura 3.2.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră în sectorul energetic(mii tone)

Tabel 3.2.2: Emisii anuale de gaze cu efect de seră ( mii tone CO2 Eq. )pe cap de
locuitor

Judetul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008


Emisii 317,504 313,445 665,874 517,752 597,418 618.468 723,755 784,788
totale

(mii tone
CO2 Eq.)
Populatie 503451 500160 498085 495878 492787 490981 488763 488724
(loc.)
Emisii/cap 0,63 0,62 1,34 1,04 1,21 1,26 1,47 1,60
loc.

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbon (CO2)

Dioxidul de carbon sau gazul carbonic a contribuit în mod hotărator ca planeta Terra să fie ceea
ce este, permiţând dezvoltarea vieţii. Moleculele de dioxid de carbon au blocat din totdeauna
radiaţiile calorice provenite de la Soare. Numai menţinerea relativ constantă a unei cantităţi de
dioxid de carbon asigurǎ condiţii optime pentru dezvoltarea vieţii. Dacă anumite limite ar fi
depăşite, efectele ar fi devastatoare.
De la începutul industrializării, echilibrul energetic s-a schimbat pe pamânt datorită creşterii
emisiilor de gaze antropogene cu efect de seră, în principal a dioxidului de carbon.
Datorită acumulării de CO2 în atmosfera în decursul ultimelor doua secole, a crescut cantitatea
de radiaţie infraroşie absorbită în atmosferă. În acelaşi timp s-a observat o creştere
considerabilă a temperaturii medii globale şi a concentraţiilor de CO2 în atmosferă.
Gazul carbonic şi vaporii de apă din atmosferă absorb cea mai mare parte din radiaţiile
infrarosii. Aproape o treime din lumina ce reuşeşte să ajungă la suprafaţa terestră este
reflectată din nou în spaţiu, restul fiind absorbită. Aceasta din urmă generează, atunci când
solul se răceşte, formarea de radiaţii infrarosii sau căldură, care sunt retrimise în atmosferă,
unde sunt reţinute de moleculele de dioxid de carbon, care se comporta ca un filtru în sens
unic, permitând trecerea radiaţiilor vizibile la ducere, dar împiedicând trecerea radiaţiilor cu
lungimi de undă mai mari la întoarcere.

37
Poluarea aerului se datorează în proporţie de 50% dioxidului de carbon. Se ştie că, în linii mari,
fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de
carbon.
Aproximativ 75% din emisiile antropogene de CO2 în atmosferă din ultimii 20 de ani sunt
cauzate de arderea carburanţilor fosili.
Crescând concentraţia de CO2 şi nereducându-se ceilalţi factori care contribuie la producerea
efectului de seră, în anul 2050 supraîncalzirea va creşte cu 4 - 5 grade.
În tabelul 3.3 sunt prezentate emisiile de dioxid de carbon din judeţul Buzău între anii 2001-
2008.
Diferenţele cantităţilor de emisii de la un an la altul se datorează faptului că numărul agenţilor
economici a fost diferit, unii şi-au schimbat domeniul de activitate, au apărut alte activităţi şi alţi
agenţi economici; începând din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea
programului CORINVENT şi folosind factorii de emisie transmişi împreună cu acesta în
vederea utilizării lor.

Poluant, 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008


mii
tone/an
CO2 226,12 250,66 515,336 483,687 532,907 514,234 674,012 684,056

Tabel 3.3 Emisii anuale de CO2

Emisii anuale de CO2 (mii tone CO2)

700

600

500

400

300

200

100

0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Valoare 226,12 250,66 515,34 483,69 532,91 514,23 674,01 684,06

Fig. 3.3.1. Emisii anuale de dioxid de carbon

Emisii anuale de CO2 in sectorul energetic


(mii tone CO2 Eq)

150

100

50

0
2004 2005 2006 2007 2008
Valoare 117,012 138,461 121,65 92,604 86,5755

Figura 3.3.2. Emisii anuale de CO2 în sectorul energetic

38
3.4. Emisii anuale de metan (CH4)
Emisiile de metan intervin în generarea efectului de seră. Acestea provin din:
- arderea combustibililor;
- descompunerea vegetală;
- arderi anaerobe (aparatul digestiv al animalelor- bovine, termite )
- materiale organice în descompunere (produse alimentare în depozite)
Formare:
Surse naturale: zone mlastinoase, animale, de ex. termite (termitele digeră lemnul cu ajutorul
unor bacterii ce produc metan), rumegătoare
Surse antropogene: câmpuri de orez, creşterea animalelor (bacteriile din stomacul unei vaci
produc zilnic aprox. 100 de litri de metan), gropile de gunoi, exploatarea şi transportul gazelor
naturale, minele de cărbuni, deşeurile, reziduurile menajere.
Din 1750, concentraţia de gaz metan din atmosferă a crescut cu 151% , fiind în continuare în
creştere (raportul IPCC din 2001). Moleculele de gaz metan au o mare capacitate de a absorbi
căldura, ceea ce înseamnă că şi concentraţiile mai slabe au o contribuţie importantă în ceea ce
priveşte efectul de seră.
În tabelul 3.4.1 sunt prezentate emisiile de metan din judeţul Buzău între anii 2001-2008.
Diferenţele cantităţilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului că numarul agenţilor
economici a fost diferit, unii şi-au schimbat domeniul de activitate, au apărut alte activităţi şi alţi
agenţi economici; începând din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea
programului CORINVENT şi folosind factorii de emisie transmişi împreună cu acesta în
vederea utilizării lor.

Poluant, mii 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
tone/an
CH4 3,751 0,936 4,439 3,455 3,403 4,313 1,350 3.871

Tabel 3.4.1 Emisii anuale de metan


Emisii anuale de CH4 (mii tone CH4)

0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Valoare 3,751 0,936 4,439 3,455 3,403 4,313 1,35 3,871

Fig. 3.4.1 Emisii anuale de metan

39
Emisii anuale de CH4
(mii tone CO2 Eq)

0
2004 2005 2006 2007 2008
Valoare 0.109 0.251 0.152 0.087 0.089

Figura 3.4.2. Emisii anuale de metan în sectorul energetic

3.5. Emisii anuale de protoxid de azot (N2O)

Protoxidul de azot este de 300 de ori mai eficient în crearea efectului de seră decât CO2.
Protoxidul de azot din atmosferă provine în proporţie foarte mare din arderea combustibililor
fosili şi din transportul rutier. Se formează în principal prin transformarea microbiana a azotului
din sol. Producţia de N2O intensificată prin influenţa antropică poate fi explicată prin
pătrunderea unei cantităţi mai mari de azot în soluri, mai ales prin agricultură şi industrie.
În tabelul 3.5. sunt înregistrate emisiile de protoxid de azot din judeţul Buzău între anii 2001-
2008.
Diferenţele cantităţilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului că numărul agenţilor
economici a fost diferit, unii şi-au schimbat domeniul de activitate, au apărut alte activităţi şi alţi
agenţi economici; începând din anul 2003 inventarele de emisii s-au calculat prin utilizarea
programului CORINVENT şi folosind factorii de emisie transmişi împreună cu acesta în
vederea utilizării lor.

Poluant, mii 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
tone/an
N2O 0,028 0,139 0,185 0,021 0,049 0,044 0,069 0,0627

Tabel 3.5. Emisii anuale de N2 O


Emisii anuale de N2O (mii tone)

0.2

0.15

0.1

0.05

0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Valoare 0.028 0.139 0.185 0.021 0.049 0.044 0.069 0.0627

Figura 3.5.1. Emisii anuale de N2 O


40
Emisii anuale de N2O
(mii tone CO2 Eq)

0
2004 2005 2006 2007 2008
Valoare 1.691 2.984 2.103 1.24 1.26

Figura 3.5.2. Emisii anuale de N2 O în sectorul energetic

3.6. Acţiuni privind reducerea de gaze cu efect de seră.

3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto

România a ratificat Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite, prin Legea nr.
3/2001. În conformitate cu acest protocol, România elaborează suplimentar măsuri şi politici în
concordanţa cu împrejurările naţionale, cum ar fi:
- industria va trebui să devină mult mai eficientă din punct de vedere al consumului de energie
trecând de la utilizarea combustibililor fosili bogaţi în carbon (cărbune), la combustibilii săraci în
carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;
- industria energetică, de la extracţie şi până la consum, trebuie restructurată astfel încât să
devină mai eficientă şi mai puţin poluantă;
- transportul trebuie să se orienteze spre mijloace mai puţin poluante şi cu consumuri reduse;
- construcţiile să fie eficiente energetic şi să tindă spre utilizarea surselor de energie
regenerabilă;
- echipamentele şi produsele să fie din cele cu consum redus de energie;
- pădurile vor fi protejate şi chiar vor fi extinse.

Măsurile pentru diminuarea emisiilor de CO2


Pentru a răspunde cererii de energie electrică se va urmări:
-creşterea eficienţei instalaţiilor energetice;
-dezvoltarea formelor alternative de generare a energiei.
Economisirea energiei prin:
-modernizarea punctelor termice;
-modernizarea şi reabilitarea reţelelor termice secundare;
-modernizarea şi reabilitarea reţelei de transport a apei calde;
-îmbunătaţirea izolaţiei termice;
-controlul şi măsurarea căldurii livrate;
Industria este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potenţial de economisire şi conservare a
energiei prin:
-schimbări structurale (reducerea ponderii industriilor intensiv consumatoare de energie);
-modernizarea şi reabilitarea tehnologiilor existente;
-îmbunataţirea managementului energiei.
Modernizarea agriculturii in România prin:
-creşterea eficienţei maşinilor agricole;
41
-modernizarea fermelor de animale.
Schimbarea politicii forestiere prin împiedicarea despăduririi şi extinderea spaţiilor verzi.
Politicile pentru emisiile de CO2 în sectorul transporturilor se bazează pe:
-creşterea performanţelor vehiculelor rutiere;
-dezvoltarea transportului public urban şi interurban.
-folosirea combustibililor alternativi.
Măsuri pentru reducerea emisiilor fugitive de CH4 din industria gazelor naturale prin:
-îmbunătăţirea tehnologiei de exploatare;
reabilitarea reţelei de transport şi distribuţie a gazelor.
Un mai bun management al deşeurilor prin;
-igienizarea staţiilor de depozitare;
-diminuarea cantităţilor de deşeuri organice depozitate
Îmbunătăţirea tehnologiilor de creştere a animalelor prin:
-îmbunatăţirea calităţii nutreţului
-creşterea performanţelor animaliere
Diminuarea emisiilor de N2O
Aplicarea de tehnologii îmbunătăţite de tratament al solurilor cu îngrăşăminte pe bază de azot.
Măsurile de diminuare a emisiilor în ecosistemele de păduri sunt:
-extinderea ariilor de pădure;
-îmbunatăţirea speciilor şi formelor de copaci;
-realizarea întregului volum de protecţie a lemnului

3.6.2 Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a


certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Comerţul cu certificate de emisii reprezintă abilitatea a doua entităţi, care trebuie să-şi reducă
emisiile, de a tranzacţiona între ele o parte din certificatele de emisii. Acest concept a evoluat în
principal într-un context intern, ca o modalitate de control asupra emisiilor interne.
Deşi unii pun, în mod justificat, sub semnul îndoielii “dreptul” de a polua şi crearea unei piete de
credite de poluare, comerţul cu certificate de emisii este ferm inscris în protocolul de la Kyoto, în
articolul 17. El permite oricăror două părţi cu angajamente stipulate în anexa B a Protocolului,
să tranzacţioneze o parte din certificatele de emisii, redistribuind in consecinţă repartiţia de
credite de emisii între ele, în orice moment.
Principiul comerţului cu emisii stă la baza faptului că GES au efect la nivel global, deci nu
contează de unde provin aceste emisii şi, în consecinţă nu contează nici unde se reduc. Astfel,
efectul comerţului cu emisii asupra climei este neutru, atâta timp cât emisiile globale de GES
sunt limitate la nivel global de angajamentele Parţilor sub Protocolul de la Kyoto. Statele şi
regiunile diferă în privinţa gradului de dependenţă de activităţile de producţie care emit GES,
eficienţa cu care produc bunuri şi servicii per tona de GES emisă şi uşurinţa relativă în a accesa
surse de energie.În consecinţă, statele şi regiunile se confruntă cu costuri marginale diferite de
reducere a emisiilor de GES.
Angajamentului susţinut al UE de a-şi reduce emisiile de GES i se subînscrie adoptarea în
octombrie 2003 a Directivei 2003/87/CE care stabileşte o schemă de comerţ cu certificate de
emisii de gaze cu efect de seră în interiorul Uniunii Europene.
Ca ţară din anexa 1 a UNFCCC, cu angajament stipulat în anexa B a Protocolului de la Kyoto,
România şi-a manifestat dorinţa de a participa la comerţul internaţional cu certificate de emisii.
Faţă de obiectivul de a-şi reduce emisiile GES cu 8% faţă de cele din 1989, România produce
în prezent emisii GES aflate la nivelul a 60% din cele din 1989, datorită tranziţiei economiei.
Prognozele arată că ţara noastră nu este în pericol de a nu-şi putea indeplini angajamentul sub
Protocolul de la Kyoto, pentru perioada 2008-2012.
Ţările vor avea un anumit grad de flexibilitate in modul de realizare si măsurare a reducerilor
impuse. În particular, se va instaura un regim international de “comerţ de emisii” care va
42
permite tarilor industrializate sa cumpere si să vânda credite de emisie intre ele. De asemenea
vor putea sa obtina si “unitati de reducere a emisiilor” prin finantarea unor proiecte in alte tari
dezvoltate printr-un mecanism cunoscut sub denumirea de “Joint Implementation”. In plus, un
“mecanism de dezvoltare curat” pentru promovarea unei dezvoltari durabile va permite tarilor
industrializate sa finanteze proiecte de reducere a emisiilor in ţările in curs de dezvoltare si sa
primeasca credit pentru aceasta. Se va urmari reducerea emisiilor in majoritatea sectoarelor
economiei. Protocolul incurajeaza guvernele sa coopereze intre ele în vederea îmbunătăţirii
eficienţei energetice, în vederea reformării sectoarelor de energie si transport, a promovării de
forme de obtinere a energiei din surse regenerabile, limitării emisiilor de metan din sistemele de
energie si de management al deseurilor, etc.
DIRECTIVA 2003/87/UE instituie un sistem de tranzacţionare a licenţelor de emisie de gaze cu
efect de seră şi de modificare a Directivei Consiliului 96/61/CE (DIRECTIVA EU ETS).
Directiva face parte din acquis-ul comunitar de mediu şi are ca scop promovarea unui
mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de către agenţii economici cu
activităţi care generează astfel de emisii.
Directiva se aplica numai pentru emisiile de CO2.
Directiva 2003/87/CE este transpusă în legislatia românească prin:
- HG nr. 780/2006 privind înfiinţarea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii
de gsze cu efect de seră
- Ordin 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de
gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-2012
- Ordin 85/2007 modificat cu Ordinul nr. 296/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind
elaborarea Planului naţional de alocare
Cantitatea de gaze cu efect de seră ce va fi atribuită oficial României pentru prima perioadă de
angajament (2008-2012) va trebui contabilizată corect printr-un registru naţional ce va fi pentru
estimarea emisiilor antropogene pe surse şi modalităţile de reţinere pentru respectarea
prevederilor Protocolului.
Potenţialul reducerilor de gaze cu efect de seră indică pentru anul 2008, în cazul unui scenariu
cu valori minime, un potenţial disponibil de 22500 Gg CO2e pentru comerţul cu emisii al
României. Din această cantitate se apreciază că peste 79% aparţin industriei.
Lucrările de retehnologizare care se vor face în instalaţiile mari de ardere, în această perioadă
de timp, vor permite atât îndeplinirea cerinţelor reglementărilor privind controlul poluării
industriale dar şi obţinerea unor importante disponibilităţi de CO2e.
In cazul României, aceste disponibilităţi pot face obiectul unor proiecte de Joint Implementation
sau vor face obiectul unor tranzacţii comerciale, cum este stipulat în Portocolul de la Kyoto.
Numeroase state cum sunt Olanda, Danemarca, Austria, Suedia, Norvegia, au încheiat
Memorandum-uri de Inţelegere cu România pentru dezvoltarea de proiecte de Joint
Implementation. Se asteaptă posibile cooperări cu Canada, Italia, Japonia şi Franţa. Oricare din
acete ţări pot fi posibili parteneri în asemenea proiecte pentru companie.
În baza inventarului instalaţiilor cuprinse în Anexa I a Directivei 2003/87/CE privind schema de
comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră , în judetul Buzău au fost identificaţi
următorii operatori economici din sectoarele energie respectiv ceramică care intră în prima fază
de tranzacţionare a certificatelor de emisie gaze cu efect de seră şi au obţinut autorizaţie privind
emisiile de gaze cu efect de seră:
REGIA AUTONOMĂ MUNICIPALĂ ,,RAM” BUZĂU;
SC URSUS BREWERIES SA-Sucursala Buzău;
SC AGRANA ROMÂNIA SA-Sucursala Buzău;
SC KRONBERGER GRUP SA SĂTUC.
Pentru cei patru operatori, la nivelul judeţului Buzău, prin Planul Naţional de Alocare au fost
alocate certificate de emisie cu titlu gratuit, în număr de:

43
• 173.798 certificate - pentru 2007
• 849.435 certificate - pentru perioada 2008-2012

3.7. Emisii anuale de HFC


Emisiile anuale de HFC-134a nu au putut fi estimate, dar au fost inventariate consumurile de
substanţă, acestea fiind următoarele:

Tabel 2.8.6.1.
HFC 134a Cantitate utilizată (kg)
2000 107
2001 71,3
2002 139,8
2003 78
2004 158,9
2005 459,039
2006 651,8
2007 997,2
2008 770,076

Consumul de HFC 134a (kg)

1000
900
800
700
600
500 Consum HFC
400 134a
300
200
100
0
2000 2002 2004 2006 2008

Figura 3.7. Consumul de HFC 134a

Se observă o scădere a consumului de HFC 134a în anul 2008 faţă de anul 2007. Acest lucru
se datorează introducerii pe piaţa internă a echipamentelor care utilizeză agenţi frigorifici
ecologici şi folosirii de către operatorii economici din sectorul ,,service,, a unor cantităţi din ce
în ce mai mici de HFC 134a, acesta fiind înlocuit cu agenţi frigorifici ecologici.

44
4. APA

4.1. Introducere

Datele cu privire la apele de suprafaţă şi subterane, necesare pentru întocmirea acestui


capitol, au fost preluate de la autorităţile de gospodărire a apelor (A.N.APELE ROMÂNE-
DIRECŢIA APELOR BUZĂU IALOMIŢA pentru bazinele hidrografice ale râurilor Buzău,
Călmăţui şi Sărata, aferente judeţului Buzău şi SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR
VRANCEA, pentru bazul hidrografic al râului Rm. Sărat, aferent judeţului
Buzău ).
Sistemul de monitorizare în domeniul apei, prevăzut de Directiva Cadru şi de celelalte
Directive Europene este reprezentat de patru subsisteme:
-ape curgătoare de suprafaţă;
-lacuri;
-ape subterane freatice;
-ape uzate (surse de poluare).
În conformitate cu prevederile Directivei Cadru 60/2000 şi a celorlalte directive din domeniul
apei sunt analizate următoarele medii de investigare, fiind necesară extinderea cu precădere a
abordării mediului biotic şi cel al sedimentelor:
- apa
- sedimentele/materiile în suspensii
- biota
Datele cu privire la apa potabilă, necesare pentru întocmirea acestui capitol, au fost
preluate de la AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ BUZĂU şi de la autorităţile publice
locale.

4.2.Resursele de apă

4.2.1.Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile în cadrul judeţului Buzău, în anul 2008, sunt
redate în tabelul 4.2.1.1.

Judeţ Resursa de suprafaţă(mii mc) Resursa din subteran (mii mc)


Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Buzău 373000 124000 251000 169000
Tabel 4.2.1.1.
4.2.2. Prelevări de apă

Cantităţile de apă prelevate din surse de suprafaţă şi subterane, în judeţul Buzău, în anul
2008 au fost conform tabelului 4.2.2.1.

Judeţ Prelevări din surse Prelevări din surse Total


de suprafaţă subterane prelevări
((mii mc) (mii mc) (mii mc)
Buzău 13077,47 19828,32 32905,79
Tabel 4.2.2.1.

Prezentăm mai jos indicatorii de dezvoltare durabilă: în tabelul 4.2.2.2. captarea apei şi
tabelul 4.2.2.3. intensitatea consumului de apă. Indicatorul captarea apei se referă la cantitătile
anuale prelevate atât din sursele de apă de suprafaţă, cât şi din sursele de apă din subteran.
Indicatorul intensitatea consumului de apă reflectă consumul total de apă
45
în relaţia cu populaţia totală a judeţului şi se calculează ca raportul dintre consumul de apă în
sectorul public şi populaţia totală a judeţului.

Anul 2004 2005 2006 2007 2008


Indicator
captarea
32,65 29,52 31,27 39,32 32,91
apei(mil.
mc)
Tabel 4.2.2.2.

Anul 2004 2005 2006 2007 2008


Consumul
total anual
14841 14127 14071 14286 13436
de apă
(mii mc)
Număr total
de locuitori 495325 492787 490981 488763 488724
judeţ
Indicator
intensitate
consum de
30,1 28,7 28,6 29,2 27,5
apă
( mc / cap
de locuitor)
Tabel 4.2.2.3.

4.3. Ape de suprafaţă

4.3.1.Starea râurilor interioare

4.3.1.1 Bazinul hidrografic Buzău (porţiunea aferentă judeţului Buzău )

Bazinul hidrografic Buzău este situat în partea de S-E a ţării, aparţinând bazinului
hidrografic Siret, râul Buzău fiind ultimul afluent de dreapta şi totodată cel mai important afluent
al râului Siret înainte de vărsarea acestuia în fluviul Dunărea.
Râul Buzău izvorăşte din partea de vest a masivului Ciucaş, traversează Munţii Buzăului,
drenează o serie de depresiuni, cea mai mare fiind Întorsura Buzăului, apoi străbate Câmpia
Buzăului şi nordul Câmpiei Bărăganului, având o lungime de 302 km şi un bazin de recepţie de
5264 km2.
Limitele bazinului sunt constituite din cumpenele de ape ce-l despart de bazinele
învecinate: la N-V bazinul Olt, la V şi S-V bazinul Ialomiţa, la S - bazinul Călmăţui, iar la N şi E
bazinele Rîmnic şi Putna.
Afluenţii cu cel mai important aport de debit sunt: Bâsca Mare, Bâsca Micã, Bâsca
Chiojdului, Bălăneasa, Slănic şi Nişcov.
Pe teritoriul judeţului Buzău, râul Buzău a fost supravegheat din punct de vedere a
calităţii apelor printr-o reţea de 5 secţiuni de control (aval Siriu, Nehoiu, Măgura, amonte
municipiul Buzău, Baniţa ) şi 13 secţiuni amplasate pe afluenţii râului Buzău, după cum
urmează:

46
-râul Bâsca Mare la Comandău şi postul hidrometric Varlaam;
-râul Caşoaca Mare la amonte confluenţă Titilău şi amonte confluenţă Buzău;
-râul Harţag în secţiunea Harţag;
-râul Giurca Mare în secţiunea amonte lac Siriu;
-râul Bâsca (Unită) la postul hidrometric Bâsca Rozilei;
-râul Bâsca Chiojdului la amonte Chiojdu (secţiune de referinţă) şi amonte confluenţă
Buzău;
-râul Bălăneasa la Pîrscov;
-râul Slãnic la am. Lopătari (cea mai bună secţiune disponibilă) şi postul hidrometric
Cernăteşti;
-râul Câlnău la post hidrometric Costomiru (secţiune de referinţă);
Calitatea globală a apelor în secţiunile de monitorizare de pe râul Buzău
În prezentarea de mai jos sunt cuprinse şi două secţiuni din afara judeţului, secţiunea
Vama Buzăului (din judeţul Covasna) fiind secţiune de referinţă pentru râul Buzău şi secţiunea
Racoviţa (din judeţul Brăila) pentru comparaţie la intrarea în alt judeţ.
Pentru a evidenţia evoluţia indicatorilor fizico-chimici de-a lungul râului Buzău sunt
prezentate în continuare graficele variaţiei indicatorilor oxigen dizolvat, CBO5, N-NH4, cloruri şi
reziduu filtrabil pe secţiunile monitorizate de pe râul Buzău.

Grafic nr.4.3.1.1.1.

Grafic nr.4.3.1.1.2.
47
Grafic nr.4.3.1.1.3.

Grafic nr.4.3.1.1.4.

Grafic nr.4.3.1.1.5.

48
În condiţii normale conţinutul în oxigen solvit al apelor curgătoare nu suferă variaţii
bruşte, întrucât depinde mai cu seamă de factorii fizici intrinseci curentului, care prezintă
modificări circadiene mai puţin evidente. Oxigenul dizolvat a înregistrat o scădere mai mare, la
nivelul secţiunii am. Buzau (9,39 mg/l), comparativ cu secţiunile din amonte, datorită apelor
uzate menajere insuficient epurate evacuate de la SERVCOM Nehoiu, Nehoiaşu şi
PRESTSERV Pătârlagele. Scaderea se mentine si in continuare la nivelul sectiunilor Banita
(9,24 mg/l) si Racovita (9,19 mg/l) datorita evacuarii apelor insuficient epurate din zona
industriala a orasului Buzau.
În cazul indicatorului CBO5 valoarea cea mai mare (3,06 mg/l) s-a înregistrat în secţiunea
Baniţa (grafic nr.4.3.1.1.2.), fiind generată de debitul mare de ape uzate insuficient epurate
descărcate de către staţia de epurare a Municipiului Buzău (R.A.M. Buzău). Astfel calitatea apei
se schimbă la nivelul acestei secţiuni, trecând de la clasa a I-a (foarte bună) la clasa a II-a
(bună) conform limitelor din Ord. 161-2006 ale acestui indicator fizico-chimic. Până la nivelul
secţiunii Racoviţa consumul biochimic se mai reduce (2,80 mg/l), fiind o consecinţă a capacităţii
de autoepurare a apei.
Concentraţia indicatorului azot amoniacal (grafic nr.4.3.1.1.3.) pe râul Buzău a cunoscut
o creştere gradată până la nivelul secţiunii Baniţa unde s-a înregistrat o valoare medie de 0,537
mg/l faţă de 0,110 mg/l în secţiunea din amonte.
Rezultatele analizei probelor de apă au evidenţiat o scădere a concentraţiei medii a
azotului amoniacal la 0,257 mg/l până la nivelul secţiunii Racoviţa, datorată desfăşurării
procesului de autoepurare.
Pentru grupa “salinitate” s-au efectuat analize la indicatorii cloruri şi reziduu filtrabil.
Rezultatele obţinute în urma analizei probelor de apă prelevate din secţiunile de
monitorizare au evidenţiat variaţii foarte mari în cazul indicatorului cloruri (grafic nr. 4.3.1.1.4.)
de-a lungul râului Buzău. Valoarea cea mai semnificativă s-a înregistrat la nivelul secţiunii
amonte Buzău (371,7mg/l), comparativ cu secţiunea Măgura (39,2 mg/l). Aceasta se datorează
aportului afluentilor Bălăneasa si Slanic rauri degradat natural din punct de vedere calitativ.
Până la vărsarea în râul Siret, concentraţia în cloruri a apei râului Buzău se diminuează pana la
valoarea de 154,6 mg/l -la nivelul secţiunii Racoviţa.
Variaţii destul de mari au fost înregistrate şi în cazul indicatorului reziduu filtrabil (grafic
nr. 4.3.1.1.5.). Din secţiunea Vama Buzăului şi până la Măgura creşterea s-a realizat gradat.
Însă la nivelul secţiunii amonte Buzău valoarea de 1148,9 mg/l a generat modificarea calităţii
apei râului Buzău în clasa a V-a de calitate.
Această variaţie şoc a fost cauzată tot de încărcarea minerală naturală a afluentilor
Bălăneasa si Slanic rauri degradat natural din punct de vedere calitativ.
Aşa cum se observă în graficul nr. 4.3.1.1.6., calitatea râului Buzău se schimbă la nivelul
secţiunii Am. Buzău unde valoarea indicelui saprob determină încadrarea apei în clasa a II-a de
calitate, cu o stare ecologică bună, care se menţine până la vărsarea în râul Siret.

49
Grafic nr.4.3.1.1.6.
Această scădere a calităţii apei este consecinţa deversării apelor uzate de către S.C.
IGOSERV S.A. Berca -staţia de epurare, cumulată cu aportul afluentului Bălăneasa, degradat
natural din punct de vedere calitativ, având o încărcare naturală minerală mare.
În urma analizei şi interpretării rezultatelor obţinute, din punct de vedere biologic, de-a
lungul râului Buzău, efectivele numerice ale macronevertebratelor se reduc de la izvor, din
secţiunea de referinţă Vama Buzăului (306 ex/m2), şi până în ultima secţiune monitorizată -
Racoviţa (31 ex/m2). O scădere foarte semnificativă a densităţii hidrobionţilor zoobentonici s-a
realizat la nivelul secţiunii Av. Siriu, fiind generată de apele uzate menajere evacuate de către
SC Hidroconstrucţia Siriu.
În zona secţiunii amonte Buzău, densitatea organismelor ajunge la 75 ex/m2, fiind
probabil consecinţa deversării de ape uzate de către S.C. IGOSERV Berca, Spital Săpoca,
Spital Ojasca.
La nivelul secţiunii Baniţa se observă (grafic nr. 4.3.1.1.7.) o reducere foarte mare a
efectivelor numerice (32 ex/m2), datorată probabil fluctuaţiilor mari de debit ale apelor uzate
orăşeneşti insuficient epurate descărcate de către staţia de epurare a Municipiului Buzău (RAM
Buzău). Aceste fluctuaţii generează variaţii-şoc de concentraţie a poluantului, greu de suportat
de către vieţuitoarele acvatice. Consecinţele acţiunii acestui factor antropic asupra mediului
acvatic sunt: dispariţia multor specii care colonizează substratul şi supravieţuirea organismelor
capabile de adaptare la aceste condiţii. Astfel, structura biocenotică se reface foarte greu,
dovadă că şi în secţiunea Racoviţa se menţin valori scăzute (31 ex/m2) ale densităţii
hidrobionţilor macrozoobentonici, obţinute în urma analizei probelor biologice.

50
Grafic nr.4.3.1.1.7.

În urma rezultatelor obţinute s-au constatat următoarele: concentraţia medie e


indicatorului CBO5 creşte invers proporţional cu oxigenul dizolvat (grafic nr. 4.3.1.1.8.) şi direct
proporţional cu indicele saprob începând din secţiunea Vama Buzăului şi până la Racoviţa.
Oxigenul dizolvat a înregistrat o scădere mai mare a concentraţiei medii la nivelul
secţiunii Am. Buzău, probabil datorită apelor uzate menajere insuficient epurate evacuate de
către RAM Buzău.

Grafic nr.4.3.1.1.8.

Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului sub aspectul repartiţiei pe tronsoane


caracteristice de râu (km) în anul 2008 pentru indicatorii fizico-chimici
TRONSONUL DE RÂU Total Clasa de calitate
(km) I II III IV V
Râul Buzău 173 110 15 48 - -
Limită jud.Covasna-Confl. 110 110 - - - -
râu Bălăneasa
Cf. râu Bălăneasa-Confl. râu 15 - 15 - - -
Slanic
51
Confl. râu Slanic-limită 48 - - 48 - -
jud.Brăila
Râul Căsoaca Mare 16 16 - - - -
Izvoare - vărsare 16 16 - - - -
Râul Bâsca Mare 61 61 - - - -
Izvoare-Varlaam 61 61 - - - -
Râul Bâsca (Unită ) 15 15 - - - -
Varlaam-vărsare 15 15 - - - -
Râul Bâsca Chiojdului 42 26 - 16 - -
Izvoare -confl. râu Stîmnic 26 26 - - - -
Confl. râu Stîmnic-vărsare 16 - - 16 - -
Râul Bălăneasa 31 - 31 - - -
Izvoare-vărsare 31 - 31 - - -
Râul Slănic 73 - 73 - - -
Izvoare-vărsare 73 - 73 - - -
Râul Câlnău 57 - - 57 - -
Izvoare -vărsare 57 - - 57 - -
Râul Harţag 8 8 - - - -
Izvoare -vărsare 8 8 - - - -
Râul Giurca Mare 4 4 - - - -
Izvoare -vărsare 4 4 - - - -
TOTAL BAZIN 480 240 119 121

Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului sub aspectul repartiţiei pe tronsoane


caracteristice de râu (km) în anul 2008 pentru indicatorii biologici

TRONSONUL DE RÂU Total Clasa de calitate


(km) I II III IV V
Râul Buzău 173 110 63 - - -
Limită jud. Covasna-Confl. 110 110 - - - -
râu Bălăneasa
Confl. râu Bălăneasa- 63 - 63 - - -
Limită jud. Brăila
Râul Căsoaca Mare 16 16 - - - -
Izvoare - vărsare 16 16 - - - -
Râul Bâsca Mare 61 61 - - - -
Izvoare-Varlaam 61 61 - - - -
Râul Bâsca (Unită ) 15 15 - - - -
Varlaam-vărsare 15 15 - - - -
Râul Bâsca Chiojdului 42 26 16 - - -
Izvoare -confl. râu Stîmnic 26 26 - - - -
Confl. râu Stîmnic-vărsare 16 - 16 - - -
Râul Bălăneasa 31 - 31 - - -
Izvoare-vărsare 31 - 31 - - -
Râul Slănic 73 - 73 - - -
Izvoare - vărsare 73 - 73 - - -
Râul Câlnău 57 - 57 - - -
Izvoare -vărsare 57 - 57 - - -
Râul Harţag 8 8 - - - -

52
Izvoare -vărsare 8 8 - - - -
Râul Giurca Mare 4 4 - - - -
Izvoare -vărsare 4 4 - - - -
TOTAL BAZIN 480 240 240

Încadrarea în clase de calitate a secţiunilor din bazinul hidrografic Buzău pentru anul
2008

Nr. Cursul Secţiunea Clasa de calitate


crt. de de Regimul Nutri- Salini Polu- Alţi Gene-
apă control oxige- enţi -tate anţi polu- rală
nului speci- anţi
fici de speci-
origine fici
natura- rele-
la vanţi
1 Bâsca Comandău
Mare (Captare I I I I I I
Covasna)
2 Buzău Vama
I I I I I I
Buzaului
3 Hartag Hartag I I I I I I
4 Giurca Am.lac Siriu
I I I I I I
Mare
5 Buzău Av. Siriu I I I I I I
6 Bâsca Varlaam
I I I I I I
Mare
7 Căşoca Am. confl.
II I I I I I
Mare Titilău
8 Căşoca Am. confl.
II I I I I I
Mare Buzau
9 Bâsca Bâsca
I I I I I I
Roziliei
10 Buzău Av. Nehoiu
II I I I I I
(Setu)
11 Basca Am. Chiojdu
Chiojdu- I I I I I I
lui
12 Basca Am. Confl.
Chiojdu- Buzau I I III I I III
lui
13 Balanea- Parscov
II I V I I II
sa
14 Buzău Măgura II I II I I II
15 Slanic Lopatari II I V I I II
16 Slanic Cernatesti II I V I I II
17 Buzău Am mun.
II I V I I III
Buzău

53
18 Câlnău Am.
Potârnicheşti II I III I I III
(Costomiru)
19 Buzău Baniţa II II III I I III
20 Buzoel Av.
IV II V I I V
Gherghesa
21 Boldu Balta Alba IV III V III I V
22 Buzău Racoviţa II II III I I III

Încadrarea în clase de calitate din punct de vedere biologic a secţiunilor din bazinul
hidrografic Buzău pentru anul 2008

Nr. Cursul de Secţiunea de Clasa de calitate


crt. apă control Macro- Gene-
Fito- Micro- zooben rala
plancton fitobentos tos
1 Bâsca Mare Comandău
(Captare - I I I
Covasna)
2 Buzău Vama Buzaului - I I I
3 Hartag Hartag - II I I
4 Giurca Mare Am.lac Siriu - II I I
5 Buzău Av. Siriu - II I I
6 BâscaMare Varlaam - I I I
7 Căşoca Mare Am. confl. Titilău - II I I
8 Căşoca Mare Am. confl. Buzau - II I I
9 Bâsca Bâsca Roziliei - I I I
10 Buzău Av. Nehoiu (Setu) - II I I
11 Basca Am. Chiojdu
- II II II
Chiojdului
12 Basca Am. Confl. Buzau
- II II II
Chiojdului
13 Balaneasa Parscov II - II II
14 Buzău Măgura - II I I
15 Slanic Lopatari II - II II
16 Slanic Cernatesti II - II II
17 Buzău Am mun. Buzău II - I I
18 Câlnău Am. Potârnicheşti
II - II II
(Costomiru)
19 Buzău Baniţa III - II II
20 Buzoel Av. Gherghesa III - - III
21 Boldu Balta Alba IV - II II
22 Buzău Racoviţa II - II II

4.3.1.2 Bazinul hidrografic Rm. Sărat (porţiunea aferentă judeţului Buzău )

54
Principalul curs de apă din bazinul hidrografic Rm. Sărat este râul Rm. Sărat, cu o lungime
totală de 137 km, din care 51 km sunt pe raza judeţului Buzău.
La staţia hidrometrică Puieşti debitul mediu pentru anul 2008 a fost de 1,06 mc/s.
Râul Rm. Sărat izvorăşte din Munţii Vrancei şi este afluent al râului Siret. Acesta se
încadrează în clasa apelor sulfatice şi clorurate, cu mineralizare mare, consecinţă a rocilor
salifere pe care le străbate în cursul său. Ca atare, clorurile, reziduul fix şi ionii de sodiu sunt în
concentraţie mare. Din acest punct de vedere, apa râului Rîmnicu–Sărat corespunde clasei a V-
a de calitate, ,,degradat”, chiar din punctul martor Tulburea. La mineralizarea naturală se
adaugă poluarea organică moderată produsă de oraşul Rm. Sărat.
Evoluţia calităţii apei râului s-a urmărit în 3 puncte de control: Tulburea, Nicoleşti şi
Măicăneşti.
În primul punct de control, Tulburea, considerat şi secţiune de referinţă, corelat cu
particularităţile naturale - mineralizare accentuată, râul Rm. Sărat se încadrează în clasa a V-a
de calitate, deşi după grupa de indicatori RO, corespunde clasei I de calitate.
La următorul punct de control, Nicoleşti, aval de oraşul Rm. Sărat, se resimte influenţa surselor
de poluare (staţia de epurare a oraşului Rm. Sărat şi alte surse organizate şi neorganizate din
zonă) la mineralizarea naturală, care încadrează râul in clasa a V-a de calitate –degradată,
adăugându-se nutrienţii corespunzători clasei a IV-a de calitate şi regimul de oxigen
corespunzător clasei a II-a de calitate.
În punctul Măicăneşti, situat la 129,7 km de izvoare, din punct de vedere fizico-chimic, râul
Rm. Sărat se menţine degradat natural - clasa a V-a- după mineralizare; după RO se
încadrează în clasa a II-a de calitate – bună, ca şi punctul din amonte. Indicatorul poluanţi toxici
specifici de origine naturală încadrează râul în clasa I.
Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului hidrografic sub aspectul repartiţiei pe
tronsoane caracteristice de râu (km) in anul 2008 pentru indicatorii fizico-chimici este prezentat
în tabelul nr.4.3.1.2.1.

Total Clasa de calitate


Tronsonul de râu Ta
(km) I II III IV V bel
Tulburea-Nicolesti 58,1 - - - - 58,1 nr.
Nicoleşti-Maicanesti 43,6 - - - - 43,6 4.3
Total 101,7 - - - - 101,7 .1.
2.1.

Stadiul calităţii apelor pe ansamblul bazinului hidrografic sub aspectul repartiţiei pe


tronsoane caracteristice de râu(km) pe indicatorii biologici este prezentat în tabelul nr.4.3.1.2.2.

Clasa de calitate
Tronsonul de râu Total (km)
I II III IV V
Tulburea-Nicoleşti 58,1 - 58,1 - - -
Nicoleşti-
43,6 - 43,6 - - -
Măicaneşti
Total 101,7 - 101,7 - - -
Tabel nr.4.3.1.2.2.

Încadrarea anuală în clasele de calitate a râului Rîmnicu Sărat s-a făcut conform Ordinului
161/2006 şi este redată în tabelul nr.4.3.1.2.3.

55
Cursul de Secţiunea de RO Nutri- Ioni Poluanţi Alţi Gene-
apă supraveghere enţi generali, toxici indica- rală
salinitate specifici tori
de chimici
origine rele-
naturală vanţi
Râu Tulburea I I V I I V
Rîmnicu Jud.Vrancea
Sărat Nicoleşti II II V V II V
Jud.Buzău
Măicăneşti II II V I I V
Jud. Vrancea
Tabel 4.3.1.2.3.

Mediile anuale în cele 3 secţiuni de supraveghere, la indicatorii pH, CCO-Mn, RF, SO42-,
NO2, NO3— ,media aritmetică, precum şi încadrarea în clase de calitate, conform Ordinului
161/2006, sunt redate în tabelul de mai jos:

Indicator Râul Rm.Sărat


analizat Tulburea Nicoleşti Măicăneşti
mg /l Clasa de mg /l Clasa de mg /l Clasa de
calitate calitate calitate
pH 8,0 - 8,0 - 8,0 -
CCO -Mn 3,71 I 5,26 II 5,1 II
RF 5101,5 V 2.736,3 V 2469,3 V
SO4 2- 314,5 V 258,3 IV 268,2 IV
NO2- 0,004 I 0,212 IV 0,076 IV
NO 3- 0,148 I 0,570 I 1,48 II
Tabel 4.3.1.2.4.

Râul Rm.Sărat pe toată lungime sa de 137 km, s-a incadrat în anii 2003, 2004, 2005,
2006 ,2007 şi 2008 în clasa a-V-a de calitate, urmare a mineralizării naturale.
Cursurile de apă de pe teritoriul judeţului Buzău care fac parte din bazinul hidrografic Rm.
Sărat sunt: pârâul Spidele cu o lungime de 6 km, pârâul Izvorul Pietrelor cu o lungime de 7km;
pârâul Grebănu cu 14 km.

4.3.1.3. Bazinul hidrografic Călmăţui (parte aferentă judeţului Buzău )

În anul 2008, în bazinul hidrografic Călmăţui, (parte aferentă judeţului Buzău pe râul
Călmăţui), nu s-a realizat monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă prin secţiuni de control.

4.3.1.4. Bazinul hidrografic Ialomiţa (partea aferentă judeţului Buzău )

În anul 2008, în bazinul hidrografic Ialomiţa, (parte aferentă judeţului Buzău pe râul
Sărata), nu s-a realizat monitorizarea calitaţii apelor de suprafaţă prin secţiuni de control.

4.3.1.5. Indicator de dezvoltare durabilă-Calitatea apelor de suprafaţă

Indicatorul calitatea apelor de suprafaţă se exprimă în % şi se calculează ca raport între


lungimile totale de curs de apă din judeţ încadrate într-o anumită categorie şi lungimea totală a
cursurilor de apă supravegheate (tabel nr.4.3.1.5.1.).
56
Cate- 2004 2005 2006 2007 2008
gorii km % km % km % km % km %

I 68 14 58 13 137 29 - - 240 41
II 112 24 122 26 102 22 370 56 119 20
III 167 36 137 29 108 23 95 14 121 21
IV - - 30 6 - 59 9 - -
V 121 26 121 26 121 26 137 21 102 18
Total 468 - 468 - 468 - 661 - 582 -
Tabel 4.3.1.5.1

Notă: Lungimea cursurilor de apă monitorizate din categoria a-V-a, au fost încadrate aşa
datorită mineralizării naturale. Numărul de km a rezultat diferit pe ani, datorită faptului că
autoritatea de gospodărire a apelor a monitorizat diferite lungimi de cursursuri de apă.

Concluzii

În anul 2008, secţiunile de pe râul Buzău sunt repartizate din punct de vedere chimic în
următoarele clase de calitate:
-clasa a I-a de calitate: 3 secţiuni
-clasa a II-a de calitate: 1 secţiuni
-clasa a III-a de calitate: 3 secţiuni
Din punct de vedere biologic, de-a lungul râului Buzău, secţiunile se încadrează în 2 clase
de calitate:
-clasa a I-a de calitate: 4 secţiuni (57,14 %);
-clasa a II-a de calitate: 3 secţiuni (42,86 %).
Calitatea globală a apelor de suprafaţă în secţiunile amplasate pe afluenţii râului Buzău
Secţiunile amplasate pe afluenţii râului Buzău sunt repartizate din punct de vedere chimic în
clase de calitate astfel:
-clasa a I-a de calitate: 8 secţiuni
-clasa a II-a de calitate: 3 sectiuni
-clasa a III-a de calitate: 2 secţiune
Din punct de vedere biologic secţiunile amplasate pe afluenţii râului Buzău sunt repartizate
în clase de calitate astfel:
-clasa a I-a de calitate: 8 secţiuni
-clasa a II-a de calitate: 5 secţiuni
Râul Rm. Sărat se menţine mineralizat natural, fiind degradat de la izvoare până la
vărsare aproximativ 137,0km.
Principalul poluator in bazinul hidrografic Rm. Sărat este SC Acvaterm SA Rm. Sărat.
Datorită depăşirilor limitelor impuse de HG 352 –NTPA 001, a apelor uzate evacuate,
conform programului de etapizare aprobat, se impun lucrări de extindere şi modernizare la
staţia de epurare a oraşului Rm. Sărat.

4.3.2.Starea lacurilor

4.3.2.1.Calitatea principalelor lacuri din judeţul Buzău în raport cu gradul de troficitate

În cadrul subsistemului lacuri pentru judeţul Buzău, în raport cu gradul de troficitate,


autorităţile de gospodărire a apelor au studiat calitatea a 2 lacuri de acumulare: Cândeşti, Siriu.

57
Lacul Cândeşti -lac de acumulare amplasat la 19 km amonte de oraşul Buzău, în zona
comunei Cândeşti, are o suprafaţă la NNR de 74 ha, un volum total de 4.4 mil m.c şi un volum
la NNR de 1.5 mil. m.c. Se alimentează din râul Buzău. Apa lacului este folosită pentru irigaţii şi
producere de energie electrică.
Din punct de vedere al gradului de eutrofizare lacul este mezotrof, încadrare dictată de
valorile obţinute pentru indicatorii fosfor total- 0,0115 mg/l, clorofila “a”-4,35 mg/l, azot total-
0,791 mg/l.
Pentru analiza indicatorului fitoplancton au fost efectuate prelevări în lunile aprilie, iulie,
septembrie şi octombrie. În cele 4 campanii s-au recoltat probe din secţiunea baraj lac, în 2
profilele suprafaţă şi zona fotică. S-au determinat în medie 8 taxoni/l.
Biomasa fitoplanctonică a avut valori cuprinse între 1,00 mg/l în luna septembrie şi 3,02
mg/l în luna iulie, în secţiunea baraj, profilul suprafaţă. Analizele au evidenţiat următoarea
componenţă specifică: Cymbella affinis, Synedra ulna, Gomphonema olivaceum, Diatoma
vulgare, Navicula sp., Nitzschia palea (Bacillariophyte), Cryptomonas ovata (Chryptophyta).
Grupa dominantă în toate cele 4 campanii a fost Bacillariophyta, cu speciile eudominante
Cymbella affinis, Diatoma vulgare şi Gomphonema olivaceum.
Densitatea limnoplanctonică a variat între 395000-920000 ex/l, în secţiunea baraj. Valoarea
maximă (8,88 µg/l) a clorofilei “a” s-a înregistrat în profilul suprafaţă. În funcţie de valoarea
medie a biomasei (1,37 mg/l), lacul se încadreaza în stadiul oligotrof.
În campania din octombrie s-au recoltat şi probe de microfitobentos şi macrozoobentos şi
au fost identificaţi în medie 9 taxoni/m2, respectiv 2 taxoni/m2. Biocenoza fitobentonică a fost
dominată de Bacillariophyta, cu speciile eudominante Cymbella affinis şi Gomphonema
olivaceum, Chlorophyta cu specia eudominantă Cosmarium formulosum. În comunităţile
zoobentonice au predominat dipterele, cu specia eudominantă Chironomus thummi.
În luna august au fost inventariate macrofitele şi s-au identificat 2 specii hidrofite (Najas
marina, Potamogeton crispus) şi 3 specii helofite (Epilobium palustre, Phragmites australis,
Typha angustifolia). Inventarierea macrofitelor acvatice din lacuri s-a realizat în conformitate cu
CEN EH 30014/2004 -Calitatea apei. Ghid pentru studiul macrofitelor acvatice din lacuri.
Procedura de inventariere a inclus determinarea speciilor de macrofite acvatice pe teren
(nefiind prelevate si conservate) si inregistrarea parametrilor abiotici (sunt factori importanti
deoarece influenteaza prezenta sau absenta macrofitelor).
Lacul Siriu este situat pe valea superioară a râului Buzău, în zona comunei Siriu. Are o
suprafaţă de 360 ha şi un vol la NNR de 126 mil. m.c., iar volumul total de 158 mil. m.c . Lacul
este destinat pentru irigaţii, producerea de energie electrică şi în alimentarea cu apă a
localităţilor din aval.
Pentru aprecierea gradului de troficitate al lacului s-au urmărit indicatorii fizici (temperatură,
pH), chimici (regimul de oxigen, regimul nutrienţilor, poluanti toxici specifici de origine naturala,
alti poluanti specifici relevanti), indicatori biologici (fitoplanctonul şi microfitobentosul).
Din punct de vedere al gradului de eutrofizare lacul este mezotrof, incadrarea fiind dictata
de valorile obtinute pentru indicatorii fosfor total- 0,01574 mg/l, clorofila “a”-2,228 mg/l si azot
total-0,1778 mg/l.
Pentru analiza indicatorului limnofitoplancton au fost efectuate prelevări în lunile aprilie,
iulie, septembrie şi octombrie. În cele 4 campanii s-au recoltat probe din secţiunea coada lac, în
profilul suprafaţă, mijloc lac din cele 3 profile (suprafaţă, zona fotică şi limita zona fotică) şi din
secţiunea baraj/priză cu cele 2 profile (suprafaţă şi zona fotică). S-au determinat în medie 7
taxoni/l la baraj, 7 taxoni/l în secţiunile mijloc şi coadă lac.
Analizele efectuate probelor limnofitoplanctonice au evidenţiat taxoni eudominanţi în cadrul
grupei bacilariofitelor în toate cele 4 campanii -Cyclotella ocellata, Diatoma vulgare, Cymbella
affinis, Gomphonema olivaceum, Nitzschia palea, iar în cadrul grupei criptofitelor –specia
Cryptomonas ovata.
Sub aspect cantitativ, speciile care au populat limnofitoplanctonul au înregistrat densităţi
cuprinse între 790000 ex/l în luna octombrie -secţiunea mijloc lac şi 230000 ex/l în luna august -
58
secţiunea baraj. Valoarea maximă a densităţii se datorează prezenţei în număr mai mare a
organismelor încrengăturii Bacillariophyta.
Biomasa fitoplanctonică a înregistrat o valoare maximă de 1,94 mg/l în luna octombrie -
secţiunea baraj lac şi una minimă de 1,00 mg/l în luna septembrie -secţiunea mijloc lac, profilul
limită zona fotică. În funcţie de valoarea medie (1,19 mg/l) a biomasei, lacul s-a încadrat în
stadiul trofic oligotrof. Clorofila “a” a încadrat acumularea din punct de vedere trofic în categoria
lacurilor mezotrofe, având o medie anuală de 3,57 µg/l. Acest parametru a înregistrat o valoare
maximă de 8,88 µg/l în campania lunii iulie, corelată cu cea a biomasei fitoplanctonice, în
secţiunea mijloc lac.
Au fost prelevate şi probe de microfitobentos, într-o singură campanie în luna octombrie,
din secţiunea baraj lac. S-a determinat un număr de 8 taxoni/m2. Densitatea hidrobionţilor care
au colonizat bentalul a fost de 1760000 ex/m2, iar dintre aceştia, speciile eudominante au fost
Cyclotella ocellata, Achnanthes minutissima, Gomphonema olivaceum şi Navicula sp.
În luna iulie s-au efectuat analize şi la indicatorul macrozoobentos. S-a determinat un
număr de 39 taxoni/m2. Componenţa taxonomică a biocenozei macrozoobentonice a fost
dominată de diptere, cu speciile eudominante Diamesa insignipes, Dicroptendipes nervosus.
Comunităţile zoobentonice au înregistrat o densitate a bioindicatorilor de 577 ex/m2.

4.3.2.1.Calitatea principalelor lacuri din judeţul Buzău în raport cu chimismul apei

În cadrul subsistemului lacuri pentru judeţul Buzău, în raport cu chimismul apei, autorităţile
de gospodărire a apelor au studiat calitatea a 2 lacuri de acumulare: Cândeşti, Siriu.
Pentru lacul Cândeşti (lac prezentat mai sus) din analizele efectuate la probele de apă
recoltate rezultă că acest lac se incadrează in clasa a II-a de calitate din punct de vedere fizico-
chimic, asa cum se observa din urmatoarele valori obtinute:
- concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 6,86 şi 10,6 mg/l;
- CBO5 prezintă valori cuprinse între 1,55 -2,32 mg/l;
- reziduu filtrabil relevă valori cuprinse între 289 şi 1890 mg/l, iar clorurile între 47,7 şi
95,5 mg/l.
Pentru lacul Siriu (lac prezentat mai sus) din analizele efectuate la probele de apă
recoltate rezultă că acest lac se incadrează in clasa a I-a de calitate din punct de vedere fizico-
chimic, asa cum se observa din urmatoarele valori obtinute:
- concentraţia oxigenului dizolvat prezintă valori cuprinse între 7.33 şi 11,9 mg/l;
- CBO5 prezintă valori cuprinse între 1,49 -2,14 mg/l.

În cadrul judeţului s-a mai urmărit calitatea apei a încă două lacuri naturale, lacul Amara şi lacul
Balta Albă. Situaţia acestora este prezentată mai jos la concluzii.

Concluzie privind calitatea apei lacurilor din judeţul Buzău

Nr. Clasa de calitate


Crt LACUL Regi- Nutri- Salini- Polu- Alţi Gene- Grad de
mul enţi tate anţi poluanţi rală eutrofiza-
oxige- speci- specifici re
nului fici de rele-
origi- vanţi
ne
natura

1 SIRIU Mezotrof
I I I I I I
59
2 CĂNDEŞTI Mezotrof
II I II I I II
4 AMARA V II V I I V hipertrof

5 BALTA hipertrof
V II V I I V
ALBĂ

4.3.3. Starea fluviului Dunărea

Nu este cazul pentru judeţul Buzău.

4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”

Nu este cazul pentru judeţul Buzău.

4.4. Ape subterane

4.4.1. Bazinul hidrografic Buzău (porţiunea aferentă judeţului Buzău )

În anul 2008, în bazinul hidrografic Buzău au fost analizate probe din 27 foraje din
reţeaua hidrogeologică naţională.
Pentru a analiza evoluţia calităţii apelor subterane freatice, s-au prelevat probe de apă,
trimestrial sau semestrial, în perioadele mai -iunie şi septembrie -octombrie. Din cele 27 foraje
de observaţie monitorizate, 4 sunt foraje de adâncime (Cilibia, Săgeata, Baniţa, Sălcioara), 1 de
mare adâncime (Voetin) şi 1 de potabilizare (Verguleasa).
Calitatea apei freatice rămâne în continuare majoritar necorespunzătoare, pentru toate
forajele monitorizate. Astfel din totalul de 27 foraje monitorizate, 92,95% au depăşiri ale limitelor
admise conform STAS 1342/1991 coroborat cu Legea apei potabile nr. 458/2002 la mai mult de
2 indicatori. Dintre acestea 6,06 % au depăşiri la 3 indicatori, 9,09% au depăşiri la 4 indicatori,
1,51% au depăşiri la 5 indicatori, restul de până la 100% având depăşiri la mai mult de 5
indicatori. Se menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-
chimici.
Depăşirile limitei admise înregistrate pentru indicatorii fier, cloruri, mangan şi sodiu nu se
datorează unei surse de poluare (bogate în fier), ci unei încărcări naturale a apelor. Prezenţa
fierului în apele subterane a fost pusă în evidenţă începând cu zona localităţii Pătârlagele şi
terminând cu forajele amplasate în zona confluenţei cu râul Siret.
De asemenea, se remarcă o încărcare minerală a apelor subterane începând cu zona
Municipiului Buzău şi terminând cu forajele amplasate în zona confluenţei cu râul Siret. Această
mineralizare a apelor subterane poate fi explicată luând în considerare apele de suprafaţă, ele
putându-se influenţa unele pe altele (râul Buzău are doi afluenţi de stânga cu încărcare
minerală naturală foarte mare, deversări de ape uzate insuficient epurate şi propria încarcare
naturală a apelor râului Buzău).
Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a
fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:
-poluarea apelor de suprafaţă;
-condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a
diferiţilor anioni şi cationi;

60
-folosirea excesivă în agricultură în ultimele decenii a îngrăşămintelor chimice pe bază de
azot şi fosfor şi a pesticidelor a condus la acumularea în sol a unora dintre acestia (sau a
produşilor de degradare);
-efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru
conservarea factorilor de mediu;
-particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au
contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste
procese.
Având în vedere faptul că apele subterane reprezintă cea mai importantă rezervă de apă
potabilă de care dispunem, se consideră că este necesar să se menţină în continuare interesul
acordat protecţiei calităţii acestora, cu atât mai mult cu cât creşterea gradului de urbanizare
este unul din factorii care pot conduce la deteriorarea caracteristicilor naturale ale acestora.

4.4.2. Bazinul hidrografic Rm. Sărat (porţiunea aferentă judeţului Buzău)

În anul 2008 au fost analizate cele două captări ale municipiului Rm. Sărat – fronturile de
captare Voetin şi Oreavu şi nu s-au înregistrat probleme deosebite.
În bazinul hidrografic Rm. Sărat sunt urmărite şi 4 foraje din reţeaua INMH, în zona
localităţii Ceauşu şi Nicoleşti, constatându-se depăşiri la indicatorii cloruri, sodiu, sulfaţi.
Cauzele depăşirii limitelor admise, conform L 458/2002 cu modificările şi completările
ulterioare, la unii indicatori de calitate, nu pot fi precizate cu exactitate. S.G.A. Vrancea
realizează două determinări pe an, insuficiente pentru a se putea stabili aceste cauze.Având în
vedere caracterul stagnant al apei şi faptul că forajele sunt de medie adâncime, apreciem că
este puţin probabil ca influenţele să fie de natură antropică.

4.4.3. Bazinul hidrografic Călmăţui (parte aferentă judeţului Buzău )

În anul 2008 nu s-au realizat investigaţii în acest subbazin hidrografic din punct de
vedere al calităţii apei subterane.

4.4.4. Bazinul hidrografic Ialomiţa (partea aferentă judeţului Buzău-râu Sărata)

În anul 2008 nu s-au realizat investigaţii în acest subbazin hidrografic din punct de vedere
al calităţii apei subterane.

4.5. Apa potabilă

4.5.1. Mediul urban

În tabelul 4.5.1.1. sunt prezentate datele cu privire la sistemele centralizate de alimentare


cu apă potabilă la nivel urban, din cadrul judeţului Buzău atsfel:

Denumire localitate/ Denumire Lungimea Volum Număr Populaţie


Sursa de apa reţea reţelei(km) distribuit de racordată
în localitaţi
2008(mii
mc)
Buzău/ Sistem
subterană public de
178,05 7071 1 127500
alimentare
61
Rm.Sărat/ Reţea de
94,79 1718 1 37497
subterană apă potabilă
Pogoanele/ Reţea din
subterană ţeavă de 14,6 5,84 1 2100
oţel
Pătârlagele/ Reţea de
33,4 125 6 3230
subterană apă potabilă
Nehoiu/ Reţea de
Suprafaţă din lacul apă potabilă 34,20 470 9 4200
Siriu
Tabel 4.5.1.1.

În cadrul judeţului Buzău nu există sisteme de alimentare cu apă menajeră, în mediul


urban.
Datele cu privire la pierderile de apă din sistemul de alimentare cu apă potabilă produsă
dar, pierdută în şi din sistemele aflate în zona urbană a judeţului Buzău (inclusiv cea furată)
sunt redate în tabelul 4.5.1.2.

Denumire Cantitate ( mii mc)


localitate 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Buzău 2,308 1,627 3,054 1,655 1,617 2,056 4,037 4,863 3,580
Rm.Sărat 2,962 2,040 1,645 1,476 1,187 0,918 0,902 0,922 0,704
Pogoanele - - - - - - 0,078 0,078
Pătârlagele 1,8 1,6 1,5 1,2 1,0 1,0 0,8 0,8 2,5
Nehoiu 1,1 1,2 1,25 1,1 1,15 1,1 1,25 1,4 1,4
Tabel 4.5.1.2.

Calitatea apei potabile din punct de vedere al indicatorilor chimici şi al indicatorilor


bacteriologici, din sistemele centralizate, din zona urbană a judeţului Buzău, este redată în
tabelul 4.5.1.3.

Denumire Calitatea apei potabile


localitate
Indicatori fizico-chimici, chimici Indicatori bacteriologici
Nr. total Nr. probe % probe Nr. total Nr. probe % probe
probe necores necores probe necores necores
recoltate punzătoare punzătoare recoltate punzătoare punzătoare
Buzău 461 12 2,60 1111 31 2,79
Rm. Sărat 691 15 2,17 525 90 17,14
Pogoanele 20 1 5,00 23 5 21,73
Pătârlagele 56 9 16,07 50 35 70,00
Nehoiu 17 0 0,00 18 7 38,88
Tabel 4.5.1.3.

În tabelul 4.5.1.4. redăm consumul mediu lunar de apă potabilă şi programul de distribuţie a
acesteia,în mediul urban:

62
Denumire Consum mediu lunar apă potabilă/ cap locuitor Program
localitate (mc/cap locuitor) distribuţie
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Buzău 11,4 8,4 4,9 3,8 3,7 3,5 3,4 3,2 3,3 24 h
Rm.Sărat 6,45 4,73 4,10 3,48 3,02 2,71 2,75 2,72 2,73 24 h
Pogoanele 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,4 2,78 2,78 3 h/zi
Pătârlagele 4 4 3 3 4 4 4 4 3,5 8 h/zi
Nehoiu 8,572 8,174 8,021 7,75 6,90 6,04 6,12 6,12 6,73 24 h
Tabel 4.5.1.4.
.
Tabelul 4.5.1.5. cuprinde procentul de populaţie cu acces la surse de apă potabilă,inclusiv
sistemul centralizat din zona urbană a judeţului Buzău.

Denumire Procentul %
localitate 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Buzău 88 89 91 91 91 91 92 95 95
Rm.Sărat 92 93 93 94 95 95,5 96 96 96,6
Pogoanele 19 19 19 21 22,5 24 24,7 25 25
Pătârlagele 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Nehoiu 72 76 80 82 85 88 90 91 91
Tabel 4.5.1.5.

4.5.2. Mediul rural

In tabelul 4.5.2.1. sunt prezentate datele cu privire la sistemele centralizate de alimentare cu


apă potabilă la nivel rural, din cadrul Judeţului Buzău atsfel:

Volum
Denumire distribuit Număr
Denumire Lungimea Populaţie
localitate/ în de
reţea reţelei(km) racordată
Sursa de apa 2008(mii localitaţi
mc)
Sistem
distribuţie apă
potabilă
Berca Verneşti-
Berca-
67 412 12 13600
Unguriu-
Măgura
Reţea de apă
Bălăceanu
potabilă 10 37 1 900
Reţea de
Boldu
alimentare 18,20 38 1 1500
Reţea de apă
Breaza
potabilă 31,2 61,200 5 1500
Reţea de apă
Calvini
potabilă 17 180,65 4 3120
Reţea apă şi
Cătina
fântâni 4,5 17,420 1 2940
Reţea de apă
Căneşti
potabilă 2 2,184 1 156
63
Retea de apă
Colţi
potabilă 8,5 3,300 3 536
Reţea de apă
Gura Teghii
potabilă 8 92,41 4 2650
Retea cu apă
Grebanu
potabilă 50 10,482 6 4193
Reţea apă
Mărăcineni
potabilă 11 132,3 3 4800
Reţea de apă
Movila Banului
potabilă 7,5 39,780 1 735
Reţea de apă
Săhăteni 3,5 31 1 660
potabilă
Reţea de apă
Săpoca 23 360 2 3100
potabilă
Reţea de apă
Siriu
potabilă 9,8 225 4 470
Reţea de apă
Smeeni
potabilă 12 43,2 1 240
Reţea de apă
Padina 6
potabilă - 1 300
Reţea de apă
Pietroasele
potabilă 3,5 210 4 3560
Reţea de apă
Podgoria 3
potabilă 25 15 2700
Reţea de apă
Vadu Paşii
potabilă 7 48,8 1 600
Reţea de apă
Râmnicelu
potabilă 8,1 68 1 3200
Sistem
Ulmeni alimentare cu 7,4 - 2 420
apă
Sistem de
alimentare cu
Vintilă Vodă 32,75 16,6 5 1750
apă Valea
Slănicului
Sistem de
Merei alimentare cu 30 59 5 1368
apă
Sistem de
Pîrscov alimentare cu 32 672 3 786
apă
Sistem de
Vipereşti alimentare cu 8,3 0,25 2 150
apă
Ghergheasa
Sistem de
alimentare cu 7 - 2 -
apă
64
Sistem de
Topliceni alimentare cu 12,1 32 2 1620
apă
Sistem de
Chiojdu alimentare cu 40 99,7 3 2200
apă
Sistem de
Bozioru alimentare cu 17,5 14 6 630
apă
Lopătari Sistem de
alimentare cu 3 250 1 270
apă
Cislău Sistem de
alimentare cu 19,85 954,6 1 4162
apă
Beceni Sistem de
alimentare cu 75 60 7 3680
apă
Mînzăleşti Sistem de
alimentare cu 25 91,4 3 6500
apă
Poşta Cîlnău Sistem de
alimentare cu 51 208,4 6 4876
apă
Cernăteşti Sistem de
alimentare cu 45 100 7 3500
apă

Tabel 4.5.2.1.

În cadrul judeţului Buzău nu există sisteme de alimentare cu apă menajeră, în mediul


rural.
Datele cu privire la pierderile de apă din sistemul de alimentare cu apă potabilă produsă
dar, pierdută în şi din sistemele aflate în zona rurală a judeţului Buzău (inclusiv cea furată) sunt
redate în tabelul 4.5.2.2.

Denumire Cantitate (mc)


localitate 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Berca - 4295 4745 5126 5134 4820 4670 4290 4250
Boldu - - - - - - - 3,5 19,38
Calvini 10 10 10 15 15 20 30 20 30
Gura Teghii - - - - 30 30 30 30 30
Mărăcineni 65552 10478 14193 16891 20323 26230 32283 37638 39687
Săhăteni - - - - - 30 30 - 100
Săpoca 55000 55000 60000 60000 70000 70000 70000 70000 70000
Siriu 42000 42000 40000 40000 38000 38000 37000 36000 36000
Pietroasele 250 250 260 260 260 2310 2310 2310 2310
Vadu Paşii 50 50 50 50 50 50 50 50 49
Râmnicelu - - - - - - - - -
Merei - - - - - 2000 2100 1500 1000
65
Pîrscov - - - - - - - 200 200
Topliceni - - - - 2500 2300 2100 2000 2000
Cislău 60000 67000 70000 77000 79000 80000 85000 90000 95000
Beceni - - - - - - - - 700
Mînzăleşti - - - - - 5865 6526 9930 22800
Poşta Cîlnău 775 770 740 700 650 650 600 550 500
Cernăteşti 7000 7000 8000 8000 10000 16000 16000 16000 16000
Tabel 4.5.2.2.

Calitatea apei potabile din punct de vedere al indicatorilor chimici şi al indicatorilor


microbiologici, din sistemele centralizate, din zona rurală a judeţului Buzău, este redată în
tabelul 4.5.2.3.

Calitatea apei potabile


Denumire Indicatori fizico-chimici, chimici Indicatori microbiologici
localitate Nr. total Nr. probe % probe Nr. total Nr. probe % probe
probe necores- necores- probe necores- necores-
recoltate punzătoare punzătoare recoltate punzătoare punzătoare
Berca 39 9 23 29 5 17,24
Bălăceanu 10 8 80 10 10 100
Boldu 4 4 100 4 3 75
Breaza 11 3 27,27 11 3 27,27
Calvini 27 2 7,4 17 5 29,41
Cătina 16 2 12,5 9 8 88,88
Căneşti 5 2 40 5 2 40
Colţi 2 0 0 2 0 0
Gura Teghii 3 0 0 3 0 0
Grebănu 30 20 66,66 30 22 73,33
Mărăcineni 44 3 6,81 17 1 5,88
Movila
2 1 50 2 1 50
Banului
Săhăteni 2 2 100 1 1 100
Săpoca 23 0 0 11 2 18,18
Siriu 77 2 2,59 42 6 14,28
Smeeni 56 10 17,85 19 6 31,57
Padina 12 5 41,66 12 5 41,66
Pietroasele 12 3 25 21 7 33,33
Podgoria 22 15 68,18 22 22 100
Vadu Paşii 18 5 27,77 6 4 66,66
Râmnicelu 10 10 100 10 10 100
Beceni 29 14 48,27 31 12 38,7
Bozioru 4 0 0 1 0 0
Cernăteşti 28 1 3,57 14 3 21,42
Chiojdu 5 0 0 5 4 80
Cislău 65 3 4,61 34 11 32,35
Ghergheasa 6 5 83,33 6 6 100
Lopătari 23 0 0 10 2 20
Mînzăleşti 77 0 0 32 6 18,75
66
Merei 54 5 9,25 22 2 9,09
Pîrscov 12 0 0 8 2 25
Poşta
29 6 20,68 9 4 44,44
Cîlnău
Topliceni 20 9 45 18 13 72,22
Ulmeni 2 1 50 1 1 100
Vintilă Vodă 15 2 13,33 13 5 38,46
Vipereşti 8 1 12,5 13 12 92,3

Tabel 4.5.2.3.

În tabelul 4.5.2.4. redăm consumul mediu lunar de apă potabilă şi programul de distribuţie a
acesteia, în mediul rural:

Denumire Consum mediu lunar apă potabilă/ cap locuitor Pro-


localitate (mc/cap locuitor) gram
distri-
2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008
buţie
ore/
zi
Berca - 3,2 3,5 2,4 2,2 2,3 2,3 2,2 2,1 24
Boldu - - - - - - - 1,27 1 8
Calvini 9,8 9,8 8,2 8,2 8,2 8,1 8,1 7,0 9,5 24
Gura Teghii 0,5 0,5 0,8 1 1,5 1,7 1,8 2 2
Grebanu 1 1,3 1,5 1,5 2 2 2,2 2,5 2,5 24
Mărăcineni 1,3 1,47 1,54 1,70 1,95 2,07 2,12 2,24 2,3 15
Săhăteni 0,5 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 0,7 0,75 0,75 8
Săpoca 100 102 104 105 116 116 115 116 116 24
Siriu 6 6,2 6,3 6,5 6,8 7 7 7 7,5 24
Pietroasele 7 7,5 11,1 13 15 18,5 18,5 18,5 18,5 24
Vadu Paşii 6 6 6 6 6 6 6 6 6 24
Râmnicelu 0,03
0,04 0,03 0,03 0,035 0,035 0,04 0,04 0,038 24
6
Ulmeni 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 0,08 24
Vintilă Vodă 1 1 1 1 1 1 1,5 1,5 1,5 24
Merei - - - - - 19 45 79 86 24
Pîrscov - - - - - - 0,5 0,5 0,5 24
Vipereşti - - - - - - - - 1,0 24
Topliceni - - - - 2,3 1,8 1,51 1,59 1,61 24
Chiojdu - - - - 1,5 1,5 2 2,5 3 24
Bozioru 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8 24
Lopătari 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 2
Cislău 1 1,1 1,1 1,2 1,4 1,6 1,7 1,8 1,9 24
Beceni 10 10 10 10 10 10 10 10 10 24
Mînzăleşti - - - - - 0,3 0,5 0,7 1,2 24
Poşta 1,2 1,2 1,2 1,3 1,3 1,5 1,6 1,8 1,85 24
67
Cîlnău
Cernăteşti 2 2 2 2 2 2 2 2 2 24

Tabel 4.5.2.4.

Tabelul 4.5.2.5. cuprinde procentul de populaţie cu acces la surse de apă potabilă,inclusiv


sistemul centralizat din zona rurală a judeţului Buzău:
Denumire Procentul %
localitate 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Berca - 85,4 87,8 88,4 87 90,5 93 95 96,2
Boldu - - - - - - - 100 100
Calvini 50 50 60 60 60 60 60 70 70
Gura Teghii 60 60 65 70 75 75 75 75 80
Grebanu 40 40 55 60 60 65 65 70 70
Mărăcineni 19 27 34 37 39 46 55 61 63
Săhăteni 20 20 20 25 25 30 30 30 30
Săpoca 90 92 94 95 100 100 100 100 100
Siriu 92 93 95 95 96 96 97 97 97
Pietroasele 50 55 55 55 55 70 80 92 98
Vadu Paşii 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Râmnicelu 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Ulmeni 85 85 85 85 85 85 85 85 90
Vintilă Vodă 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Merei - - - - - 60 65 65 70
Pîrscov - - - - - - 8 16 18
Vipereşti - - - - - - - - 36,9
Topliceni - - - - 44 60 72 80 88
Chiojdu - - - - 15 31 42 54 60
Bozioru 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Lopătari 16 16 16 16 16 16 16 16 16
Cislău 45 52 55 62 64 65 70 75 80
Beceni 100 100 100 100 100 100 100 100 100
Mînzăleşti - - - - - 30 50 60 65
Poşta
50 50 50 50 60 60 60 75 85
Cîlnău
Cernăteşti 40 40 50 50 70 80 80 80 95
Tabel 4.5.2.5.

Restul de localităţi din zona rurală a judeţului Buzău, folosesc fie sisteme proprii de
alimentare cu apă potabilă şi menajeră, fie folosesc făntânile săteşti.
Situaţia privind calitatea apei potabilă, din zona rurală, unde nu există sistem centralizat
de alimentare cu apă potabilă, este redată în tabelul 4.5.2.6.
Denumire Calitatea apei potabile
localitate
Indicatori fizico-chimici, chimici Indicatori bacteriologici
Nr. total Nr. probe % probe Nr. total Nr. probe % probe
probe necores- necores- probe necores- necores-
recoltate punzătoare punzătoare recoltate punzătoare punzătoare
Brădeanu 11 1 9,09 4 1 25
C.A.Rosetti 11 1 9,09 11 4 36,36
Costeşti 3 1 33,33 1 1 100
68
Florica 5 5 100 5 3 60
Gălbinaşi 5 3 60 5 3 60
Gherăseni 5 4 80 5 3 60
Glodeanu
1 1 100 2 2 100
Sărat
Glodeanu
5 4 80 5 3 60
Siliştea
Luciu 7 4 57,14 2 1 50
Măgura 6 0 0 10 1 10
Mihăileşti 5 2 40 2 1 50
Ruşeţu 10 6 60 12 11 91,66
Săgeata 14 5 35,71 5 2 40
Scutelnici 5 2 40 5 2 40
Verneşti 62 2 3,22 24 3 12,5
Zărneşti 3 0 0 11 10 90,9
Tabelul 4.5.2.6.

Concluzii

Procentul foarte mare de analize necorespunzatoare se datorează faptului că


aprovizionarea cu apă de băut se face din fântâni ca sursă permanentă sau alternativă pentru
un procent de 47% din totalul populaţiei judeţului, iar instalaţiile centrale din mediul rural au
dotări tehnice deficitare şi personal necalificat pentru exploatarea lor.
Efectele consumului de apă ce nu se încadreaz în parametrii de potabilitate ai Legii
458/2002 cu modificarile şi completările ulterioare , nu s-au concretizat în boli de etiologie
hidrică decât la grupa de varsta 0-3 ani , sub forma intoxicaţiilor cu nitriţi care în anul 2008 au
fost în numar de 6 ( numarul de cazuri este în scădere faţă de anul 2007 când s-au înregistrat
11 cazuri ). Scăderea incidenţei bolii se datorează acţiunilor de educaţie pentru sănătate
realizate în judeţ în rândul populaţiei, dar şi comunicării către administraţia locală şi către
cabinetele medicale individuale a obligaţiei de a informa populaţia cu privire la calitatea apei de
băut , din sursele existente în zonă . Localităţile unde au aparut intoxicaţii cu nitriţi generate de
apa de fântâna în anul 2008 au fost : Smeeni , Stâlpu , Beceni , Florica , Verneşti , Mărăcineni.
Nu s-a înregistrat nici un deces prin intoxicaţie cu nitriţi în judeţul Buzău.
Prezentăm mai jos situaţia cu localităţilor cuprinse în STRATEGIA JUDEŢEANĂ DE
DEZVOLTARE, privind alimentarea cu apă a localităţilor, până în anul 2015, în tabelul 4.5.2.7.

Nr. DENUMIRE ZONĂ DENUMIRE LOCALITATE


crt.
1 Valea Buzăului Buzău, Siriu, Gura Teghii, Colţi, Pănătău,
Sibiciu de Sus, Cislău, Măgura, Unguriu,
Vipereşti,Berca, Verneşti, Tisău, Mărăcineni,
Nehoiu, Pătârlagele
2 Valea Chiojdului Cătina
3 Valea Bălăneasa Brăieşti, Odăile, Bozioru, Cozieni, Pârscov
4 Valea Sărăţelului Chilii, Căneşti, Scorţoasa
5 Valea Slănicului Bisoca, Lopătari, Mânzăleşti, Vintilă Vodă,
Beceni, Cernăteşti, Săpoca

69
6 Valea Câlnăului Valea Salciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, Zărneşti
Blăjani, Poşta Câlnău, Racoviţeni
7 Valea Râmnicului Buda, Topliceni, Grebănu, Podgoria, Valea
Râmnicului, Râmnicelu, Puieşti, Rm. Sărat
8 Dealul Istriţa Breaza, Pietroasele, Săhăteni
9 Valea Sărata Merei, Monteoru, Ulmeni, Movila Banului, Amaru,
Glodeanu Sărat, Florica
10 Valea Buzăului Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia, C.A.Rosetti,
(curs inferior) Robeasca
11 Câmpia Buzăului Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici,
Padina, Pogoanele
Valea Călmăţuiului Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Luciu, Largu, Ruşeţu
12
Câmpia Râmnicului Ziduri, Balta Albă, Vâlcele, Bălăceanu,
13 Cochirleanca
Tabel 4.5.2.7.

4.6. Apele uzate

4.6.1. Structura apelor uzate generate în 2008

4.6.1.1. Bazinul hidrografic Buzău ( porţiunea aferentă judeţului Buzău)

În cadrul subsistemului ape uzate au fost supravegheate şi controlate 35 de surse de


poluare din bazinul hidrografic Buzău.
Principalele surse de poluare sunt: S.C. SERVCOM S.A. Nehoiu -staţiile de epurare
Nehoiaşu şi Păltineni, PRESTSERV Pătârlagele, S.C. IGOSERV S.A. Berca -staţia epurare,
S.C. DUCTIL STEEL S.A. Buzău, S.C. CORD S.A. Buzău, S.C. GEROM S.A. Buzău, R.A.M.
Buzău -staţia de epurare a Municipiului Buzău, S.C. ROMCARBON S.A. Buzău.
În bazinul hidrografic Buzău, agenţii economici autorizaţi să evacueze ape uzate au
diferite profile de activitate şi anume: industrie alimentară, prelucrarea lemnului, prelucrări
chimice, industria de produse din minerale nemetalice, industria metalurgică, gospodărie
comunală, sănătate, alte activităţi. În anul 2008 s-a monitorizat un număr de 35 de agenţi
economici dintre care cinci au evacuat ape epurate corespunzator.
Agenţii economici care au o influenţă determinantă asupra calităţii resurselor de apă din
bazin sunt în general cei de gospodărie comunală dintre care fac parte următorii: S.C.
SERVCOM S.A. Nehoiu, PRESTSERV Pătârlagele, S.C. IGOSERV S.A. Berca, R.A.M. Buzău.

4.6.1.2. Bazinul hidrografic Rm. Sărat ( porţiune aferentă judeţului Buzău )

Singurul agent economic cu impact asupra factorilor de mediu, urmărit de SGA Vrancea
în anul 2008, este SC ACVATERM SA Rm. Sărat, care a evacuat 1,555 mil. mc apă insuficient
epurată.
SC Acvaterm SA deţine in prezent o reţea de canalizare de 68,22 km, fiind racordaţi un
nr. de 27 932 locuitori din nr.total de 38805. La reţeaua de alimentare cu apă sunt racordaţi un
număr de 37 497 locuitori.

4.6.1.3. Bazinul hidrografic Călmăţui (partea aferentă judeţului Buzău)


Singurul agent economic cu impact asupra apei râului Călmăţui este S.C.APOSERV
S.R.L. Pogoanele (staţia de epurare a oraşului Pogoanele).

70
4.6.1.4. Bazinul hidrografic Ialomiţa (partea aferentă judeţului Buzău )

În acest bazin, pe cursul de apă Sărata, există un singur evacuator de ape uzate mai
important, staţia de epurare a localităţii Sărata Monteoru.

4.6.2. Poluanţi în apele uzate

4.6.2.1. Bazinul hidrografic Buzău ( porţiunea aferentă judeţului Buzău)

Mai jos sunt prezentaţi principalii operatori economici surse de emisii în apele de
suprafaţă cu cantităţile de apă uzată evacuate şi cantităţile de poluanţi evacuaţi.

SC SERVCOM S.A. Nehoiu (agent economic de gospodărie comunală) -în anul 2008 a
evacuat un volum de 0,197 mil. mc. Unitatea are în dotare două staţii de epurare situate la
Nehoiaşu şi Păltineni. Prima staţie de epurare a evacuat un volum de 0,046 mil. mc,
înregistrându-se depăşiri la indicatorii azot total,fosfor total si detergenti. Staţia este
supradimensionată si nu funcţionează . Cea de-a doua staţie de epurare situată la Păltineni
epurează apele uzate provenite din oraşul Nehoiu. Această staţie este subdimensionată. S-au
înregistrat depăşiri la indicatorul azot total -2,466 t/an si fosfor total - 0,196 t/an punându-se în
evidenţă exploatarea şi întreţinerea necorespunzătoare a staţiei de epurare.

S.C. PRESTSERV Pătârlagele (fost Andares SRL) -cu un volum de apă evacuat în anul
2008 de 0,053 mil. mc/an. În staţia de epurare a unităţii, sunt prelucrate, de fapt, apele uzate
menajere orăşeneşti din orasul Pătârlagele. Staţia de epurare prevazutacu douã trepte
mecanica si chimica nu a funcionat. Apele uzate evacuate în râul Buzău prezintă depăşiri faţă
NTPA-001 la indicatorul fosfor total -0,122 t/an (46%).

S.C. IGOSERV S.A. Berca (agent economic de gospodărie comunală) – dotată cu o


staţie de epurare pusă în funcţiune în anul 1998 şi alcătuită din treaptă mecanică şi biologică, a
evacut în anul 2008 unvolum de 0,120 mil. mc apă insuficient epurată. Datorită funcţionării
instalaţiilor de epurare în condiţii necorespunzătoare s-au înregistrat depăşiri ale indicatorului
materii in suspensie -0,106 t/an, CBO5 -43,98 t/an ,CCOCr -77,76 t/an, azot total -4,235 t/an
fosfor total-1,189 t/an si - substante extractibile - 0,020 t/an.

R.A.M. Buzău (agent economic de gospodărie comunală) -a evacuat în anul 2008 un


volum de 13,070 mil.mc/an. Este principalul poluator al apelor râului Buzău. Unitatea asigură
alimentarea cu apă potabilă şi tehnologică a zonei industriale a municipiului Buzău, precum şi
epurarea apelor uzate ce sunt evacuate în râul Buzău. Incepand cu trimestrul IV al anului s-a
pus in functiune o noua statia de epurare, astfel incat s-au inregistrat depasiri numai la
indicatorul fosfor total cu 68,572 t/an (131,2%).

În afara agenţilor economici de gospodărie comunală au evacuat ape insuficient epurate şi


unităţi industriale dintre care depăşiri semnificative s-au înregistrat la urmatoarele:

S.C. DUCTIL STEEL S.A (industrie metalurgică şi construcţii de maşini) a evacuat în


anul 2008 un volum de 0,425 mil. mc apă insuficient epurată. Au fost înregistrate depăşiri la
71
următorii indicatori: CCO-Cr -3,953 t/an, reziduu filtrabil -469,659 t/an, cloruri -163,361 t/an,
calciu -37,189 t/an ,substanţe extractibile -3,872 t/an si sulfati 34,749 t/an.

S.C CORD S.A (industrie metalurgică şi construcţii de maşini) a evacuat în anul 2008 -
0,081 mil. mc/an. Datorită întreţinerii şi exploatării necorespunzătoare a instalaţiilor de epurare
la evacuarea apelor uzate s-au înregistrat depăşiri faţă de limitele admise prin autorizaţia de
gospodărirea apelor, la următorii indicatori:0,810 t/an la materii in suspensie, 0,094 t/an la
CBO5, 10,789 t/an la reziduu filtrabil, 0,006 t/an la cupru şi 0,066 t/an la zinc.

S.C. AGRANA ROMÂNIA S.A. (industrie alimentară) - Determinările fizico-chimice


efectuate probelor de apă uzată epurată au pus în evidenţă depăşiri ale limitelor indicatorilor de
calitate CBO5 -1,982 t/an si CCO Cr -2,566 t/an.

SPITALUL SĂPOCA cu cele trei secţii din localitatile Săpoca, Nifon şi Ojasca a evacuat
în anul 2008 un volum de 0,075 mil mc apă insuficient epurată. Depăşiri semnificative s-au
înregistrat la indicatorii :CBO5, CCO Cr, azot total, fosfor total şi detergenţi.

4.6.2.2. Bazinul hidrografic Buzău ( porţiunea aferentă judeţului Buzău)

SC Acvaterm SA Rm.Sărat principala sursă de emisie de ape uzate în râul Rm. Sărat
deţine o staţie de epurare cu capacitatea de 170l/s.
În anul 2008 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: suspensii, CBO5, CCOCr, detergenţi,
NH4.

4.6.3. Reţele de canalizare

Reţelele de canalizare existente pe raza judeţului Buzău, sunt reţele care primesc în
general amestecuri de ape uzată menajeră, industrială şi pluvială.
Pe raza judeţului nu există sisteme de canalizare care să fie destinate numai apelor uzate
menajere.
În tabelul 4.6.3.1 sunt redate informaţiile cu privire apă uzată primită în reţelele de
canalizare din judeţul Buzău.

Volum de apă
Lungime reţea de Populaţie racordată
Denumire localitate evacuat în 2008
canalizare ( km) la reţea
(mc)
Buzău 115,28 123500 11081139
Rm. Sărat 68,22 27932 1486000
Pogoanele 2,9 427 12870
Pătârlagele 12,6 1000 52000
Nehoiu 6,2 2700 165240
Beceni 3 350 780
Siriu 1,5 268 22500
Tabel 4.6.3.1.

72
4.7. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Zonele critice ale apelor din bazinul hidrografic Buzău sunt pe râul Buzău, după
confluenţa cu afluentul Slănic, precum şi zona în care staţia de epurare a R.A.M. Buzău
evacuează ape uzate menajere şi orăşeneşti din Municipiul Buzău. Drept urmare rezultatele
analizelor probelor de apă încadrează tronsonul inferior al râului Buzău în clasa a III-a de
calitate.
Principalul potenţial poluator al apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Rm. Sărat îl
constituie batalul de deşeuri petroliere rezultate din prelucrarea uleiului uzat, aparţinând SC
Rafinăria Venus Oilreg SA Rm. Sărat. Începând din anul 2002 nu s-au mai depus reziduuri
petroliere şi conform programului de etapizare sunt necesare lucrări pentru realizarea unui dig
de apărare a acestuia şi lucrări de închidere şi ecologizare batal. Din lipsa fondurilor aceste
lucrări nu s-au realizat.

4.8. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

Pentru protecţia calităţii apelor în bazinul hidrografic Buzau, din cadrul judeţului Buzău
sunt necesare următoarele măsuri:
- reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare ale localităţilor Nehoiu, Pătârlagele,
Berca, Buzău, Pogoanele, Rm. Sărat.
- execuţia la termen a măsurilor şi lucrărilor prevăzute în Programele de etapizare;
- îmbunătăţirea randamentelor de funcţionare a staţiilor de epurare orăşeneşti printr-o
exploatare corespunzătoare conform prevederilor regulamentelor de funcţionare, întreţinere şi
exploatare;
- îmbunătăţirea prin investiţii de reabilitare şi modernizare a randamentelor de funcţionare,
a staţiilor de preepurare a folosinţelor de apă din b.h.Buzău ;
- dotarea laboratoarelor utilizatorilor la nivelul necesar pentru controlul şi supravegherea
calitãţii apelor, în conformitate cu prevederile legale şi ale directivelor europene;
- perfectarea mecanismului financiar cu privire la obligativitatea de plată a penalităţilor şi
amenzilor contravenţionale aplicate;
- implicarea autorităţilor locale pentru îndepărtarea surselor de poluare locale.
Pentru protecţia calităţii apelor în bazinul hidrografic Rm. Sărat, din cadrul judeţului
Buzău, deoarece staţia de epurare a oraşului Rm. Sărat este depăşită din punct de vedere
moral şi fizic şi nu se realizează indicatorii de calitate conform 352/2005-NTPA 001, s-a realizat
o etapizare a lucrărilor modernizare, retehnologizare şi extindere, cu termen de finalizare 2010.
Aceste lucrări constau in :
- înlocuirea denisipatorului şi a grătarelor mecanice
- reabilitarea decantoarelor primare radiale şi echiparea lor cu poduri racloare
- reamenajarea bazinelor de aerare, a bazinelor de omogenizare nămol
- realizarea unui decantor secundar radial
-reamenajarea staţiei de pompare nămol, a platformelor de depozitare a nămolului
deshidratat mecanic
- realizarea unei trepte terţiare pentru eliminarea compuşilor cu azot şi fosfor.
SGA Vrancea are în administrare pe linie de gospodărirea apelor 7 comune din judeţul
Buzău. Pentru conformarea la cerinţele Directivei 91/271/CEE comunele Topliceni, Rîmnicelu,
Podgoria, au întocmit Programe de etapizare cu măsuri privind elaborarea unor studii de
fezabilitate şi documentaţii tehnice pentru accesare fonduri, în vederea înfiinţării reţelelor de
canalizare şi staţii de epurarea apelor uzate menajere.

73
Capitolul 5 Solul

5.1 Introducere
Solul, prin poziţia, natura şi rolul său este un component al biosferei şi produs al
interacţiunii dintre mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară
o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.
Solul este o resursă naturală practic neregenerabilă. El joacă un rol crucial pentru activităţile
umane şi supravieţuirea ecosistemelor. Costurile degradării solului sunt foarte ridicate şi
generate, în principal, de către societate, nu de către cei care folosesc terenul.
Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal,
precum şi calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea
lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea
poluării aerului şi a apei prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt
substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe
chimice. Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa şi de a se regenera,
filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă.
5.2. Fondul funciar
Terenurile de orice fel, indiferent de destinaţie, de titlul pe baza cărora sunt deţinute sau de
domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României.
Structura de proprietate a fondului funciar pe 2007 Tab. 5.2
Nr. crt Tipul suprafeţei Suprafaţa judeţului Suprafaţa agricolă
(ha) (ha)
1 Total din care: 610255 402015
2 Proprietate privată particulară 405612 345270
3 Domeniul public al statului 161727 11410
4 Proprietate privată a statului 42916 45335
Date primite de la
OCPI Buzău

Repartitia fondului funciar pe tipuri de proprietate


450000
400000
350000 proprietate privata
suprafete (ha)

300000
250000 domeniul public al
200000 statului
150000 proprietate privata a
100000 statului
50000
0
total fond funciar suprafete agricole
Fig. 1
5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe
In functie de destinatie, terenurile sunt:
• terenurile cu destinaţie agricolă, şi anume: terenurile agricole productive - arabile, viile,
livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele,
serele, răsadniţele şi altele asemenea - cele cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte
74
din amenajamentele silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii şi instalaţii
agrozootehnice, amenajările piscicole si de îmbunătăţiri funciare, drumurile tehnologice
şi de exploatare agricolă, platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor
producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru
producţia agricolă;
• terenuri cu destinaţie forestieră, si anume: terenurile împădurite sau cele care servesc
nevoilor de cultură, producţie ori administrare silvică, terenurile destinate împăduririlor şi
cele neproductive - stâncării, abrupturi, bolovănişuri, râpe, ravene, torenţi -, dacă sunt
cuprinse în amenajamentele silvice;
• terenuri aflate permanent sub ape, şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă,
cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie, fundul apelor maritime interioare şi al
mării teritoriale;
• terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale, pe care sunt amplasate
construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere;
• terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere,
feroviare, navale şi aeriene, cu construcţiile şi instalaţiile aferente, construcţii şi instalaţii
hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice şi gazelor naturale, de
telecomunicaţii, pentru exploatarile miniere şi petroliere, cariere şi halde de orice fel,
pentru nevoile de apărare, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi
siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea

Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă- anul 2007-jd. Buzău Tabel 5.2.1.


Nr. crt Tipul de folosinţă Suprafaţa (ha)
1 Terenuri agricole 402015
163905
2 Păduri şi alte suprafeţe cu vegetaţie forestieră
din care păduri 140031
3 Construcţii şi curţi 15812
4 Drumuri şi căi ferate 8887
5 Ape, bălti, lacuri 11417
6 Alte suprafeţe 8219
7 Total 610255
Date oferite de OCPI Buzău

Repartitia solurilor pe categorii de folosinta- Buzau


Terenuri agricole
2007
450000
paduri si alte suprafete
400000
forestiere
350000
numai paduri
300000
250000
suprafata(ha) constructii si curti
200000
150000 drumuri si cai ferate
100000
50000 ape, balti, lacuri
0
alte suprafete
categoria

Fig. 2

75
Repartiţia terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în anul 2008 – Buzău Tabelul nr. 5.2.2. a
Suprafaţa
Tipul de folosinţă
ha %

Arabil 257749 64,11

Păşuni 89161 22,18

Fâneţe şi pajişti naturale 28746 7,15

Vii 15435 3,83

Livezi 10978 2,73

Total agricol 402069 100

Din care proprietate privată 345270 85,87

Date primite de la DADR Buzau

Structura terenurilor agricole pe tipuri de folosinta

4% 3%
7%

22%

64%

Arabil Pasuni Fanete si pajisti naturale Vii Livezi

Fig. 3

Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Buzău , în perioada 2000-
2008
Tab. 5.2.2.b
TIPURI DE SUPRAFATA (HA)
FOLOSINTA 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
1 ARABIL 256181 257559 257918 258273 257653 257673 257698 257740 257749
2 PASUNI SI
FANETE 117576 117231 117763 117074 117799 118504 117743 117907 117907
3 VII 16120 15763 15523 15632 15343 15247 15713 15444 15435
4 LIVEZI 11078 11047 10954 11018 11125 10716 10968 10978 10978
TOTAL
AGRICOL 400955 401600 402166 401997 401920 402120 402113 402069 402069

76
Evolutia diferitelor tipuri de folosinta in perioada 2000-2008
300000
250000
200000
Suprafata(ha) 150000
100000
50000
0

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008
ARABIL PASUNI SI FANETE VII LIVEZI

Fig. 4

Evolutia supf. de teren agricole in perioada 2000-2008

402500
402000
401500
401000
400500
400000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
perioada

Fig.5
Suprafeţe de teren scoase definitiv din circuitul agricol în anul 2008 Tab. 5.2.2.c
Suprafaţa
Tipul suprafeţelor Categoria de folosinţă Motivul
(ha)
Intravilan arabil 47 Obiective investiţii
vii
livezi
păşuni şi fâneţe
Extravilan arabil 5 Obiective investiţii
vii
livezi
păşuni şi fâneţe
Date furnizate de DADR Buzău

5.3 Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din judeţul Buzău

5.3.1. Îngrăşăminte
Îngrăşămintele sunt substanţe care se aplică în sol, la suprafaţa lui şi pe plante cu scopul de a
completa hrana necesară plantelor cultivate în vederea creşterii cantitative şi calitative a
producţiei agricole. Asigurarea necesarului de nutrienţi pentru culturile agricole şi pentru pajişti
este o problemă care trebuie tratată şi rezolvată cu mare atenţie.
Cantităţile de nutrienţi care sunt aplicate, trebuie să fie în acord cu cerinţele plantelor.

77
Utilizarea îngraşămintelor organice naturale şi chimice în cantităţi care depăşesc cerinţele
înseamnă risipă, cheltuieli suplimentare, chiar poluarea apelor de suprafaţă şi subterane.
Ingrăşămintele organice de diferite provenienţe şi cu o consistenţă variată (gunoi de grajd,
urină, must de gunoi de grajd şi alte dejecţii lichide, nămoluri de canalizare etc) sunt
considerate ca surse valoroase de materie organică, azot, fosfor, potasiu şi alte minerale, care
sunt indispensabile culturilor agricole. Luând în considerare conţinutul de nutrienţi din astfel de
materiale organice se poate reduce consumul de îngrăşăminte minerale.
Situaţia utilizării îngrăşămintelor chimice între anii 2006- 2007, în judeţul Buzău Tabel 5.3.1.a
ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE FOLOSITE (TONE SUBSTANŢĂ ACTIVĂ) N+P2O5+K2O(KG/HA
ANUL N P2O5 K2O Total Arabil Agricol
2000 3129 1075 124 4328 16,83 10,80
2001 2959 618 118 3695 14,35 9,20
2002 1850 206 133 2189 8,49 5,45
2003 3572 792 156 4520 17,50 11,25
2004 2514 563 135 3212 12,47 8,00
2005 2360 437 41 2838 11,01 7,06
2006 2865 723 120 3708 14,39 9,23
2007 3549 1382 9 4940 11,5 5,5
2008 4704 1355 46 6105 9,2 6,7
Date primite de la DADR Buzău

Evolutia cantitatii de ingrasaminte aplicata in jd. Buzau in


perioada 2000-2008

5000
cantitate (tone subs.

4000
3000 N
activa)

2000 P2O5
1000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
perioada

Fig.6
Suprafaţa fertilizată natural în 2008 este de 48169 ha

Situaţia utilizării îngrăşămintelor naturale Tabel 5.3.1.b

ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Cant.
(tone) 117430 107097 103224 109910 207840 127795 230270 61015

Date transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

78
Evolutia utilizarii ingrasamintelor naturale in jd. Buzau
250000

200000
tone subs. activa

150000

100000

50000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig 7
Datorită solubilităţii crescute a îngrăşămintelor chimice de sinteză, se asigura o creştere rapidă
a plantelor, ca efect principal, dar cu o serie de efecte colaterale, nedorite.
Unul dintre cele mai grave efecte ale excesivei utilizări a îngraşămintelor chimice se produce din
cauza fenomenului de spălare a principiilor nutritive din şi de pe sol de către apele de irigaţie
sau ploi şi infiltrarea acestora în apele freatice, contribuind la accentuarea procesului de
eutrofizare a cursurilor de apă
Principalele surse de îmbogăţire a terenului, utilizate în agricultura biologică, sunt reprezentate
de totalitatea reziduurilor vegetale (mirişte, resturi de porumb, cartofi, resturi rezultate în urma
curăţatului pomilor etc.), combinate într-o proporţie adecvată cu îngraşăminte organice, de
preferat, gunoi de grajd sau compost matur.
5.3.2. Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)
Situaţia consumului produselor de protecţie a plantelor în perioada 2001-2007 Tab. 5.3.2
Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Consum total de
pesticide
(tonă substanţă activă) 226294 15945 92437 68976 126041 130247 217230
din care
insecticide 41751 29087 15225 6821 8185 7940 39553
fungicide 116625 73230 43661 33625 59255 38731 39513
erbicide 67918 49628 33551 28530 58601 83576 138164
Revin pe ha arabil
total(kg substanţă 0,9 0,6 0,4 0,3 0,5 0,5 0,8
activă) din care:
insecticide 0,2 0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 0,2
fungicide 0,4 0,3 0,2 0,2 0,3 0,2 0,1
erbicide 0,3 0,2 0,2 0,1 0,2 0,3 0,5
Date transmise de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău

Reducerea consumului produselor fitosanitare şi scăderea suprafeţelor şi a culturilor


tratate a fost determinată de reorganizarea şi restructurarea proprietăţilor din agricultură,
concomitent cu creşterea preţurilor la tratamentele fitosanitare.
Gama actuală de produse de uz fitosanitar include peste 300 de substanţe active din diverse
clase de compuşi chimici, gamă care se completează şi se perfecţionează sistematic, în
concordanţă cu cerinţele tot mai severe care se impun şi anume: realizarea de compuşi noi cu

79
activitate biologică ridicată la doze reduse de utilizare (g/ha) şi cu impact minim asupra mediului
înconjurător; reducerea numărului de stropiri, diminuarea riscului formării raselor rezistente,
creşterea eficacităţii şi lărgirea spectrului de acţiune; perfecţionarea compoziţiei, a formelor de
condiţionare şi a modului de aplicare, în vederea diminuării impactului asupra sănătăţii
oamenilor, animalelor şi a mediului înconjurător

Evolutia consumului de pesticide Evolutia consumului total de


la nivelul jd. Buzau pesticide

250000

Kg. subst. activa


250000
kg. subs. activa

200000 erbicide 200000


150000 150000
100000 100000
fungicide
50000 50000
0
insecticide 0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
01

03

05

07
20

20

20

20

Fig 8 Fig.9
Consumatorii sunt supuşi la consumul de pesticide din cauza micilor cantităţi ce rămân ca
reziduuri în produsele recoltate. Cantităţile de reziduuri identificate în alimente trebuie să nu
dăuneze sănătăţii consumatorilor şi să fie la niveluri cât mai mici posibil, corespunzator celor
mai scăzute cantităţi de pesticide folosite la culturi pentru obţinerea efectului dorit. Nivelul
maxim de reziduuri (MRL) este nivelul cel mai ridicat posibil al unui reziduu de pesticide care
este legal acceptat în produsele alimentare şi furaje.
5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice
Ca urmare a scăderii şeptelului, cantităţile de poluanţi zootehnici au scăzut, iar trecerea
de la creşterea animalelor în complexe, la creşterea în gospodării a redus într-o anumită
măsură concentrarea reziduurilor în anumite puncte şi disiparea reziduurilor pe suprafeţe mai
întinse dar cu o încărcare mai redusă, favorizând utilizarea lor ca îngrăşământ natural.
Reziduurile zootehnice se constituie ca îngrăşământ organic pentru suprafeţele agricole, numai
că monitorizarea reziduurilor de la fermele de păsări şi porci nu a fost făcută pe teritoriul
judeţului nostru şi nu ne putem pronunţa asupra efectelor negative pe care acestea le-ar putea
avea asupra solurilor.
5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare
Pe lângă aportul la producţia agricolă amenajările de îmbunătăţiri funciare contribuie la
siguranţa obiectivelor sociale şi economice, a vieţii oamenilor şi animalelor, reconstrucţia
ecologică şi protecţia mediului.
Evolutia amenajarilor de îmbunatăţiri funciare pe teritoriul judeţului Buzău Tab 5.3.4.a

Suprafaţă amenajată
Anul cu lucrari de desecare- cu lucrari de combatere a
pentru irigaţii
drenaj eroziunii
ha % ha % ha %
2004 44387 7,3 127644 20,9 53413 8,8
2005 44377 7,3 127644 20,9 53413 8,8
2006 44347 7,3 127644 20,9 53413 8,8
2007 44316 7,3 127644 20,9 53413 8,8
Date furnizate de Direcţia de Statistică Buzău
.
Suprafaţă amenajată
cu lucrari de desecare- cu lucrari de combatere a
Anul pentru irigaţii
drenaj eroziunii
ha % ha % ha %
2008 40542 6,68 122274 20,02 53413 8,8
Date furnizate de ANIF- Sucursala Argeş Buzău
80
Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare RA , Sucursala Teritorială Argeş- Buzău a
raportat pentru 2008 şi efectuarea lucrărilor de întreţinere la 2 amenajări de apărare împotriva
inundaţiilor, respectiv barajul de la Pitulicea şi cel de la Crângu Ursului.
Dintre lucrările mai importante executate de ANIF pe teritoriul judeţului Buzău, în 2008 amintim:
• începerea proiectului de investiţie cu finanţare Sapard pentru reabilitarea Canalului Est-
AHC Câmpia Buzăului, zona Măteşti;
• repunerea în funcţiune a Canalului de irigaţii VEST, Cândeşti- Săhăteni;
• amenajări de combaterea eroziunii solului şi desecare în comuna Topliceni, afectată de
calamităţile din mai-iulie 2008;
• reparaţii baraje beton în localităţile Chiojdu, Buda, Năieni, Cândeşti;
• decolmatări canale desecare 55000mc, în localităţile Săhăteni, Movila Banului, Stâlpu,
Merei, Amaru, Ulmeni;

Suprafata agricolă irigată în perioada 2000 – 2007 Tab 5.3.4.b


Suprafaţa Anul
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
ha 2907 3394 6564 5970 3281 311 375 2113
% din total 0,7 0,8 1,6 1,5 0,8 0,1 0,1 0,5
suprafaţa agricolă
Date furnizate de Direcţia de Statistică Buzău

Evolutia suprafetelor irigate in jd. Buzau in perioada


2000-2007

7000

6000

5000
suprafata (ha)

4000

3000

2000

1000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 10
5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial minier, siderurgic,
energetic etc.)
Cod. 01: Poluarea (degradarea) solurilor prin exploatări miniere la zi, balastiere, cariere
Suprafeţe importante sunt afectate de balastiere (circa 150ha în Lunca Buzăului), care
adâncesc albiile apelor, producând scăderea nivelului apei freatice şi ca urmare, reducerea
rezervelor de apă din zonele învecinate, dar şi deranjarea solului prin depunerile de materiale
extrase.

Cod 02: Poluarea cu deponii, halde, iazuri de decantare, depozite de steril de la flotare,
depozite de gunoaie etc
81
Depozitele de gunoaie orăseneşti cât şi cele din domeniul rural îşi urmează programul de
închidere conform graficelor stabilite pe baza reglementărilor în vigoare.
Suprafeţele afectate sunt de cca 120ha
Analizele efectuate, în data de 26.06.2007, la depozitul de deşeuri tehnologice (post închidere)
al SC Ductil Steel Buzău, zona Dig- Buzău, prezintă următoarele valori pentru metale grele:
Tabel 5.3.5.a
Parametrul mg/ kg s.u Cr Cu Ni Cd Zn Mn Cloruri
Adâncimea probelor 30 30 30 30 30 30 30
cm cm cm cm cm cm cm
Proba 1 partea de V 8,2 77,4 21,6 <1 455 786 33,4
Proba 2 parea de V 8,7 73,4 19,6 <1 467 772 29,4
Proba 1 partea de S 9,8 101,7 29,3 <1 488 793 48,4
Proba 2 partea de S 9,2 105,6 26,4 <1 476 765 40,2
Proba 1 partea de N 10,4 71,6 22,5 <1 459 748 37,2
Proba 2 partea de N 9,6 77,3 24,8 <1 446 731 30,6
Toate valorile sunt sub pragul de alertă

S. C . Fermit Râmnicul Sărat, intreprindere de materiale de fricţiune şi garnituri de etanşare


elimină în urma procesului de producţie deşeuri care pot polua cu metale grele solul. Analizele
prezentate în bilanţul de mediu de nivel II, relevă faptul că numai în solul din vecinătatea haldei
de deşeuri tehnologice, concentraţiile de metale grele depăşesc limitele pragului de alertă şi
intervenţie.
Parametrii statistici ai conţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Fe) la SC Fermit Râmnicul
Sărat- Zona sectorului finisaj ferodouri, depozit deşeuri şi halda de deşeuri tehnologice
Tabel 5.3.5.b
PARAMETRUL PB CU ZN FE
Adâncimea 0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 10-20 cm 0-10 10-20
probelor cm cm cm cm cm cm cm
Vecinătate
22,3 10,3 153,8 148,8 74,3 62,2
hală maşini
Vecinătate
1185 1043 1412 1309 19,847 19,09
haldă deşeuri
Vecinătate
35,4 27,1 43,3 37,5 273,5 161,7 - -
depozit deşeuri
Vecinătate
193,3 172,5 182,3 137,8 405,9 388,7 - -
societate
Pragul de
250 250 250 250 700 700 - -
alertă
Pragul de
1000 1000 500 500 1500 1500 - -
intervenţie
Metalele grele ajung la ţinte în mod uzual prin următoarele căi de migrare;
• cale o reprezintă geamurile şi uşile;
• sistemele de evacuare şi reţinere noxe;
• aerul ambiental, precipitaţiile, curenţii atmosferici şi apa uzată.
În mod accidental metalele grele au următoarele căi de migrare:
• coşul de evacuare fără reţinere noxe în cazul defectării sistemelor de evacuare şi
reţinere
• fisuri la reţeaua de canalizare
Pericolul contă în aceea că metalele grele sunt fitotoxice.
Suprafeţele afectate cuprind halda Rafinăriei Venus Oilreg de 6,2ha şi depozitul tehnologic al
SC Fermit SA cu 2ha, ambele din Rm. Sărat şi depozitul de deşeuri tehnologice al SC Ductil
Steel din Buzău cu 0,8ha.
Cod .06: Poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice de la industria alimentară, uşoară şi
alte industrii afectează 39,7 ha.
82
Cod 08: Poluarea cu dejecţii animale
Aceasta constă în dereglarea compoziţiei chimice a solului prin îmbogăţirea cu nitraţi, care pot avea
efecte toxice şi asupra apei freatice.
Comuna Vâlcele a raportat 1 ha afectat de dejecţii animaliere.
Cod 19: Poluarea cu ape sărate (de la extracţia de petrol) sau asociată şi cu poluarea cu ţiţei
Conţinuturile ridicate de apă sărată, în cazul unor “erupţii”, schimbă drastic chimismul solurilor,
în sensul pătrunderii sodiului în complexul adsorbtiv, cu efecte toxice pentru plante, apărând
flora specifică sărăturilor şi impurificând apa freatică. În cazul terenurilor în pantă apar alunecări
de teren. De asemenea, poate fi dereglată compoziţia apelor freatice, care alimentează puţurile
din gospodăriile locuitorilor aflate pe teritoriul învecinat.
Cod 20: Poluarea cu petrol de la extracţie, transport şi prelucrare.
Procesele fizice care au loc datorită activităţii de extracţie a petrolului constau în deranjarea
stratului fertil de sol în cadrul parcurilor de exploatare (suprafeţe excavate, reţea de transport
rutier, reţea electrică, conducte sub presiune şi cabluri îngropate sau la suprafaţa solului etc.).
Toate acestea au ca efect tasarea solului, modificări ale configuraţiei terenului datorate
excavării şi în final, reducerea suprafeţelor productive agricole sau silvice.
Procesele chimice sunt determinate de tipul de poluare: cu petrol sau cu petrol şi apă sărată
(mixtă); poluare ascendentă, descendentă şi suprapusă.
Pe plan naţional predomină poluarea ascendentă, care se datorează, în general, spargerii unor
conducte sub presiune, scurgerile din acestea putând ajunge în pânza pedofreatică.
Capacitatea de reţinere în sol a produselor petroliere depinde de conţinutul de argilă, acestea
putându-se infiltra, în general, până la 70 - 80 cm şi chiar mai mult, îngreuind procesul de
depoluare. Un indicator important care ilustrează reţinerea acestor produse în sol îl constituie
raportul carbon/azot (C/N).
Poluare PETROM S.A
În condiţii de funcţionare normală, cu respectarea strictă a fluxului tehnologic, pierderile
tehnologice de ţiţei şi apă de zăcământ sunt reţinute de amenajările tehnologice existente
(decantoare, incinte indiguite, canalizări, beciuri sonde).
Pot fi identificate următoarele surse potenţiale de poluare:
sonde- prin neetanşeităţi, fisuri habe, scurgeri fluide din beciuri, tasări terenuri cu măsuri de
vidanjare periodică a beciurilor sau în cazul lucrărilor de investiţii şi PP- RK sonde;
trasee conducte- prin neetaşeităţi la ventilele de secţionare ale conductelor, fisurări, spargeri
conducte datorită uzurii, coroziunii sau alunecărilor de teren;
parcuri- prin pierderi de fluide ca urmare a neetanşeităţilor, uzurii intervenite la instalaţii,
echipamente şi componente.
Pe structura Bărbunceşti au fost amenajate 12 careuri ecologice, la sondele : 490, 507, 492,
509, 504, 397, 82, 371, 410, 356, 394, 388 prin această măsură evitându-se scurgerea fluidelor
din careurile sondelor pe terenurile adiacente.
Pentru Parcul 3 Bărbunceşti, analizele de sol din 2006 au evidenţiat uşoare variaţii ale
paremetrilor analizaţi, fiind înregistrate depăşiri ale pragului de alertă şi de intervenţie în cazul
TPH-IR şi ale pragului de alertă în cazul benzenului.
Valorile rezultate din analizele de laboraror indică variaţii oarecum aleatoare pe adâncime şi în
suprafaţă, totuşi, din evoluţia concentraţiilor rezultate din analizele de laborator se poate
observa:
• pH-ul solului este cuprins între valori moderat acide până la slab alcaline(5.6- 7.93);
• clorurile au valori cuprinse între 34.5mg/kg substanţă uscată ţi 3937 mg/kg, fără a putea
stabili o tendinţă generală de variaţie cu adâncimea. Cea mai ridicată valoare, de 3937
mg/kg, a fost înregistrată pe treapta de adâncime 1,0-2,0m;

83
• sulfaţii înregistrează valori ce variază între 9,1 şi 484 mg/kg substanţă uscată, nefiind
semnalate depăşiri ale pragurilor de alertă sau intervenţie. Pe adâncime, în toate forajele
executate există o tendinţă de descreştere cu adâncimea;
• în cazul indicelui fenol şi al metalelor grele se observă uşoare fluctuaţii în jurul valorii
normale, nefiind semnalate depăşiri ale pragurilor de alertă sau intervenţie:
• în cazul compuşilor aromatici mono-ciclici (BTEX total şi fiecare compus în parte), în
general valorile determinate se înscriu în limitele valorilor normale cu excepţia unei foraj
de monitorizare în incinta parcului, în vecinătatea decantorului, la o adîncime de 0,5m,
unde s-a înregistrat o valoare ce depăşeşte pragul de alertă
Pentru Parcul 35 Plopeasa, analizele de laborator din incintă nu au relevat afectarea în
profunzime a calităţii solurilor. Totuşi pentru hidrocarburile petroliere a fost înregistrată o
depăşire a pragului de intervenţie pentru o probă prelevată din vecinătatea bazinului pentru
scurgeri într-o zonă cu scurgeri vizibile de ţiţei. În ce priveşte probele prelevate din perimetrele
sondelor, toate au înregistrat depăşiri ale pragurilor de intervenţie (sonda 120, sonda 140,
sonda 131). Aceleaşi probleme şi pentru Parcul 113 Plopeasa cu depăşiri ale pragurilor de
intervenţie (sonda 113 şi sonda 124).
La Parcul 90 Plopeasa, din analiza rezultatelor probelor de sol se constată depăşiri faţă de
limitele normale la cadmiu, nichel şi cupru, fără a atinge pragul de alertă. În cazul HTP sunt
depăşiri majore al pragului de intervenţie la două probe de sol superficial prelevate la 0,3m
adâncime, din interiorul parcului. Valoarea maximă a fost de 23814mg/kg substanţă uscată,
adică o valoare de circa 11ori mai mare decât pragul de intervenţie pentru folosinţe mai
puţin sensibile.
La Parcul 30 Plopeasa , în cazul HTP sunt depăşiri ale pragului de intervenţie în cazul probelor
prelevate de la sondele 63 şi 12, pe adâncimile 0,15- 0,3m, de cca 2 ori.
La Depozitul de ţiţei Sătuc, pH-ul se situează între 6,91- 7,79, cu tendinţa de descreştere în
adâncime. Tot aici se înregistreză depăşiri ale toluenului de cca 30 de ori faţă de valoare
normală, xilenul între 20,8 şi 68 de ori faţă de valoarea normală. Pentru HTP se înregistrează
depăşiri ale pragului de intervenţie de 3,7- 6,36 ori în sondajul de
adâncime şi 3,49- 19,19 ori la probele de sol superficial.

5.4 Calitatea solurilor


Calitatea terenurilor agricole se referă atât la fertilitatea solului, cât si modul de manifestare a
celorlalţi factori de mediu faţă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se
grupează în 5 clase de calitate, diferenţiate după nota medie de bonitare (clasa I – 81-100
puncte,clasa a V-a – 1-20 puncte). Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora
pentru folosinţele agricole.
5.4.1. Repartiţia solurilor din judeţul Buzău pe clase de calitate
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Buzău Tabel 5.4.1.
NR SPECIF. SUP.TOTA SUPRAFEŢE PE CLASE DE BONITARE ALE SOLURILOR (HA)
CR LA (HA) I II III IV V Total cartat
T
Arabil
1
257740 42866 134477 46685 26448 7264 253977
Pajişti
2 şi 117934 321 13399 39063 38825 26326
fâneţe 83444
3 Vii 15444 67 5891 6496 2452 538 15287
4 Livezi 10978 - 2586 4964 2750 678 8315
5 Total 402096 43254 156353 97208 70475 34806 361023
Date furnizate de Oficiu de Studii Pedologice şi Agrochimice Buzău

84
Repartitia terenurilor din judetul Repartitia terenurilor arabile pe
Buzau pe clase de bonitate clase de bonitate

9% 11% 10% 3% 17%


Clasa I
ClasaI 18%
18% Clasa II
Clasa II
Clasa III
Clasa III
Clasa IV Clasa IV
38% 52%
Clasa V Clasa V

24%

Fig 11 Fig. 12
După cum se poate urmări în tabelul 5.4.1 cea mai mare parte a terenurilor arabile se
încadrează în clasa de bonitate II, terenurile agricole cu vii se încadrează în clasele IIşi III,
livezile în III iar păşunile şi fâneţele în clasele III şi IV.
5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor
Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief, caracteristici
edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. In multe cazuri, factorii menţionaţi
pot acţiona sinergic, în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea
funcţiilor acestora. Principalele restricţii ale calităţii solurilor agricole sunt prezentate în tabelul
5.4.2
Tab. 5.4.2
NR SUPRAFAŢA
DENUMIREA FACTORULUI OBSERVAŢII
CRT AFECTATĂ(HA)
1 Seceta -
2 Amenajări pentru irigaţii 44 387
3 Exces de umiditate 7 321
4 Amenajări pentru drenaj 127 644
5 Eroziunea solului prin apă 42 400
6 Amenajări antierozionale 53 413
7 Alunecări de teren 4 302
8 Sărăturarea solului 37 563
din care cu alcalinitate ridicată 4 568
9 Compactarea solului datorită lucrărilor
nu deţinem date
necorespunzătoare
10 Compactarea primară a solului nu deţinem date
11 Formarea crustei nu deţinem date
12 Rezervă mică de humus în sol 36 542
13 Aciditate puternică şi moderată 9 433
14 Asigurarea slabă cu fosfor mobil 21 297
15 Asigurarea slabă cu potasiu mobil 4 089
16 Asigurarea slabă cu azot 15 045
17 Carenţe de microelemente (zinc) nu deţinem date
18 Poluarea chimică a solului, din care: 46,2
- excesiv poluate 6,2 Rafinăria Venus OIL
REG- Rm. Sărat
-poluate cu petrol 40 SC PETROM SA
- poluare cu substanţe purtate de vânt nu deţinem date
19 Distrugerea prin excavări nu deţinem date
20 Acoperirea terenurilor cu deşeuri şi 22,10 Suprafeţe invent.doar pe
reziduuri solide teritoriul com Merei,
Verneşti, B.Albă . Gl
Sărat
Date oferite de Oficiu de Studii pedologice şi Agrochimice Buzău

85
Degradarea solurilor. Tipuri de costuri
Tipuri de costuri generate de către
Restricţii utilizatorii terenului Tipuri de costuri generate de către societate

Deprecierea proprietăţii Costuri de îngrijire a sănătăţii


Costuri de asigurare Tratarea apei contaminate
Contaminarea Măsuri de protecţie a expunerii Controale ale securităţii alimentare

Pierderea fertilităţii şi recoltei Dragări în albie


Eroziunea Daune aduse proprietăţii Degradarea infrastructurii
Pierderi de venit (ex. turism) Tratarea apei
Declinul materiei Pierderea fertilităţii şi recoltei Degajarea gazelor de seră din sol
organice Costuri mari de producţie Tratarea apei

Pierderea fertilităţii şi recoltei Degradarea infrastructurii de alimentare cu apă


Salinizarea

Alunecari de Daune aduse infrastructurii şi a Pierderi de vieţi omeneşti


teren proprietăţii Intreruperea rutelor de transport
Extras din stategia pentru protecţia mediului din cadrul Uniunii Europene

5.5. MONITORIZAREA CALITĂŢII SOLURILOR


Monitorizarea poate fi făcută analizându-se mai mulţi indicatori:
• Indicatori agrari de presiune pentru soluri (repartizarea ramurilor de cultură agricolă,
folosirea îngrăşămintelor chimice, pesticidelor, ierbicidelor, îngrăşămintelor organice,
respectiv a nămolurilor provenite de la staţii de epurare, irigarea cu ape reziduale,
depozitarea dejecţiilor lichide)
• Indicatori industriali de presiune pentru soluri (prezenţa substanţelor minerale, mineritul)
• Indicatori pentru starea solurilor (tipul de degradare, raportul de degradare, soluri
poluate, soluri ce trebuiesc supuse unor activităţi de remediere a poluărilor, locuri de
monitorizare pentru soluri)

5.5.1 Monitorizarea calităţii solurilor la nivel local

Reţeaua de monitorizare a solului la nivelul judeţului Buzău în 2007 a fost formată din puncte
din zone agricole (Aldeni, Cochirleanca, Valea Râmnicului, Vipereşti-Cislău, Verneşti) şi din
apropierea rampelor de deşeuri menajere şi industriale (Nehoiu-Valea Rea, Pătârlagele, Buzău
1 şi 2, Rm. Sărat 1 şi 2, Pogoanele 1 şi 2, Smeeni). Probele au fost recoltate şi analizate
trimestrial şi în tabel sunt prezentate valorile medii anuale.
Indicatorii monitorizaţi au fost: PH, umiditate, aciditate hidrolitică, conductivitate, săruri solubile,
carbon organic, humus, Fe acetat, etc.

Tabelul 5.5.1.
Adân
cimea
Umidi- Aciditate Conduc Săruri Carbon Hu- Fe
de PH
tate hidrolitică tivitate solubile organic mus acetat
Punct de recol
recoltare tare
Cm UpH % µE/100g µS/cm mg/kg % % mg/kg
Ver 10
neşti 7,025 2,527 15,25 209,25 712,75 1,0725 1,85
20 6,983 2,268 14,178 212,25 721,25 0,93 1,6
Vipe- 10
reşti 7,185 2,072 16,36 176,25 599,25 0,975 1,68
20 7,12 2,071 15,703 183,75 624,5 1,1125 1,92

86
Valea 10
Rea 7,313 2,437 20,72 244,75 832 1,045 1,80 0,063
20 7,288 2,457 20,503 256,25 871 1,3425 2,31 0,0591
Pătâr 10
lagele 7,198 2,254 16,358 262,5 892,5 0,8175 1,41 0,049
20 7,235 2,304 17,233 254,25 864,5 0,8225 1,42 0,0662
10 6,973 3,318 16,628 209 710,75 1,2875 2,23 0,0353
Buzău 1 20 7,063 3,272 17,523 202,5 688,25 1,3125 2,27 0,0317
10 7,238 3,458 18,755 202 686,75 1,5125 2,61 0,0373
Buzău 2
20 7,243 2,953 12,033 232 788,5 1,545 4,17 0,0412
Rm. 10 7,13 2,567 17,015 188,25 640,25 1,0828 1,87 0,0393
Sărat 1 20 7,225 2,671 13,743 168 571 1,1555 1,99 0,0387
Rm 10 7,025 2,115 14,835 184,5 627,25 1,0925 1,88 0,1168
Sărat 2 20 7,118 2,362 13,805 181 616 1,0578 1,83 0,0391
Valea 10 7,188 2,143 13,945 171,25 582,25 0,823 1,42
Râmni
cului 20
7,11 2,274 15,755 164 557,5 0,86 1,49
Cochir 10 7,145 3,8 15,05 175 594,75 0,8425 1,46
leanca 20 7,138 2,38 16,358 170,75 580,25 0,855 1,48
Pogoa 10 7,34 5,334 13,678 239,25 813,5 1,355 2,34 0,0321
nele 1 20 7,27 5,173 15,268 238,25 809,75 1,245 2,15 0,06
Pogoa 10 7,238 5,265 16,793 218 741 1,3803 2,37 0,0393
nele 2 20 7,283 5,244 17,448 211,25 718,25 1,3775 2,38 0,123
10 7,01 4,686 10,033 219,5 746,25 1,22 2,10 0,0334
Smeeni
20 7,053 4,335 11,778 209,75 713 1,2925 2,24 0,0545
Monteo 10 7,16 3,743 12,43 263 894 1,1825 2,04 0,0379
ru 20 7,145 3,683 13,96 263,5 895,75 1,2725 2,15 0,0281
10 7,15 2,315 18,32 217,75 741 0,769 1,33
Aldeni 20 7,108 2,405 14,615 218,5 743 0,7353 1,27
Concluzii:
- nu s-au inregistrat situaţii de poluare a solului datorită acidifierii;
- din punct de vedere a pH-ului, solurile analizate prezintă o variatie sezonieră, fiind
mai scazută în perioadele uscate şi cu temperaturi mari, şi mai ridicate în
perioadele reci cu umiditate mărita în sol;
- din punct de vedere a nutriţiei plantelor, pH-ul are implicaţii directe asupra
solubilităţii şi accesibilităţii elementelor nutritive în sol. Astfel în perioadele mai
uscate creşte conţinutul de săruri (valoarea pH-ului scade), iar în perioadele cu
umiditate ridicată creşte pH-ul ca urmare a diluţiei sărurilor, care evidenţiază o
buna levigare a sărurilor solubile
- solurile situate în apropierea rampelor de deşeuri menajere şi industriale prezintă
conţinut mare de săruri solubile şi concentraţii ridicate la % de carbon organic.

87
5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor
5.6.1.Inventarul terenurilor afectate de diferite procese
OSPA Buzău ne-a transmis o suprafaţă de 4302 ha de teren afectat de alunecările de
teren, inventariată la nivelul judeţului Buzău şi pentru care se impun măsuri de refacere.
Alunecările de teren au cauze multiple în judeţul Buzău: defrişări, exploatări în subsol,
structura geologică, seismele.
In zona colinară a judeţului sunt frecvente cazurile de alunecări de teren datorită gradului mare
de înclinare a pantelor şi intercalaţiilor de argilă în profil. Acest
fapt favorizează degradarea naturală a solului, conduce la
schimbarea categoriei de folosinţă în sensul declanşării
acesteia, la apariţia izvoarelor de coastă, a pajiştilor cu vegetaţie
specifică scoţând practic suprafaţa din circuitul productiv. Zonele
cele mai expuse fenomenelor de alunecare sunt zonele
subcarpatice Berca, Pârscov, Chilii, Bisoca, Săruleşti,
Breaza, Năieni, Pardoşi, Mărgăriteşti, Gura Teghii, Buda,
Colţi, Vintilă Vodă.
În cazul eroziunii de suprafaţă (prin apă pentru solurile situate pe versanţi) gradul de afectare se
determină prin grosimea orizonturilor de suprafaţă sau a celor subiacente, conform indicatorului
nr. 20 din M.E.S.P. (1987). În cazul eroziunii de adâncime se ţine seama de forma şi adâncimea
organismului torenţial. Alunecările se grupează pe tipuri, conform indicatorului 38 din M.E.S.P.
1987, şi anume: alunecări în brazde, în valuri, în trepte, cu movile, curgătoare sau prăbuşiri de
mal şi pe grade de afectare (stabilizat, semistabilizat sau active)
.
5.6.2 Inventarul siturilor contaminate

Resursele naturale ale României şi politicile de industrializare anterioare anului 1990 au


favorizat dezvoltarea activităţilor intens poluatoare din industriile extractivă, metalurgică, chimică
şi energetică. Urmare a desfăşurării acestor activităţi, solul şi subsolul au fost poluate local,
zonal sau regional cu hidrocarburi, metale grele, substanţe organice naturale şi sintetice s.a.,
determinând în timp apariţia şi extinderea siturilor contaminate care afectează şi în prezent
sănătatea oamenilor şi mediul. Produsele petroliere au afectat suprafeţe semnificative atât în
zonele de exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze cât şi în jurul instalaţiilor de petrochimie şi
transport.
La nivelul judeţului, APM a analizat, chestionarele prevăzute în anexele nr.1 şi 2 ale
H.G.1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare poluării solului şi subsolului,
completate de către operatorii economici şi documentaţiile existente pentru actele de
reglementare realizându-se lista siturilor contaminate din judeţul Buzău. La nivelul judeţului a
fost identificat un număr de 25 de situri contaminate incluse în tabelul 5.6.2

Tab. 5.6.2
Nr. Denumire sit contaminat Operatorul economic Domeniul de Agentul
crt deţinătorul terenului activitate poluant
.
1 Batal vechi Rafinăria S.C. Rafinăria Eliminarea sau Metale
Venus Oilreg Venus Oilreg S.A. valorificarea grele
Rm. Sărat deşeurilor
periculoase
2 Batal nou Rafinăria S.C. Rafinăria Eliminarea sau Metale
Venus Oilreg Venus Oilreg S.A. valorificarea grele,
Rm. Sărat deşeurilor cianuri
periculoase

88
SNTFM Marfă S.A
Sucursala Galaţi Produse
3 Depoul CFR Buzău Transport CFR petroliere,
depoul de metale
exploatare a grele
locomotivelor marfă
Buzău
4 Mina de petrol Monteoru S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarb
Membru OMV- extracţie.depozit uri totale
Grupul de are din petrol
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
5 Staţia de uscare gaze S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Stănceşti Membru OMV- extracţie.depozit totale din
petrol
Grupul de are
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
6 Staţia de uscare gaze S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Bărbunceşti Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
7 Parc 1 Bărbunceşti S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
8 Parc 2 Bărbunceşti S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
9 Parc 3 Bărbunceşti S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
10 Parc 5017 Amaru S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti

89
11 Parc 571 Padina S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
12 Parc Lipănescu 41 S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
13 Parc Monteoru S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
14 Parc 7 Berca S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
15 Parc 1 Beciu S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
16 Parc 3 Beciu S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
17 Parc 35 Plopeasa S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
18 Parc 30 Plopeasa S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti

90
19 Parc 90 Plopeasa S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
20 Parc 113 Plopeasa S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
21 Parc 1 Pâcle S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
22 Parc 2 Pâcle S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
23 Parc 3 Pâcle S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
24 Structura Arbănaşi S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti
25 Depozit Tititei, Baterie de S.C Petrom SA Ind,Petrolieră - Hidrocarburi
cazane Satuc Membru OMV- extracţie.depozitare totale din
petrol
Grupul de
zăcăminte Torceşti -
Burcioaia -
Bărbunceşti

5.7.1. Modalităţi de investigare


Hotărârea Guvernului nr. 1408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării
solului şi subsolului reglementează modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi
subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru
refacerea mediului geologic. Printre cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea
poluării solului şi subsolului se numără:
- constatarea unei poluări potenţial periculoasă pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu;

91
- elaborarea bilanţului de mediu;
- stabilirea obligaţiilor de mediu, în cazul schimbării statutului juridic al terenurilor pe care
s-a desfăşurat o activitate cu impact asupra mediului.
Scopul investigării şi evaluării detaliate este delimitarea spaţială a zonei poluate, clarificarea
naturii şi intensităţii poluării identificate, relaţia poluanţilor cu matricea minerală a rocilor şi
structura mediului geologic, căile de migrare şi transport al poluanţilor şi evaluarea riscului
geologic, date necesare elaborării programelor sau proiectelor de refacere a mediului geologic.
Rezultatele investigării şi evaluării detaliate sunt cuprinse în raportul geologic final de
investigare şi evaluare a poluării mediului geologic, care se depune la autoritatea competentă
pentru protecţia mediului.
Este stabilită obligaţia pentru operatorul economic sau deţinatorul unui teren, ca la încetarea
activităţii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activităţii sau a destinaţiei
terenului, să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului ecologic.
Finanţarea lucrărilor de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic este suportată de
operatorul economic sau de deţinătorul de teren, în cazul poluărilor actuale şi istorice.
Pentru situri contaminate orfane şi abandonate aparţinând domeniului public al statului,
lucrările de investigare şi de evaluare a poluării mediului geologic sunt finanţate de la bugetul
de stat, prin bugetele autorităţilor care le administrează sau din fonduri structurale şi de
coeziune, prin proiecte aprobate spre finanţare în conformitate cu regulile de implementare a
acestor fonduri.

5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor


Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buzău, a început lucrările de investiţie în
perimetrul Aldeni-Cernăteşti pentru ameliorarea a cca 200ha, afectate de eroziune. Lucrările
vizează captări de izvoare, modelări cu reînsămânţări, regularizarea scurgerilor pe versant prin
canale şi debuşee, amenajarea de drumuri antierozionale cu canale marginale şi podeţe, lucrări
transversale din beton pe ravene, plantaţii de protecţie, drenaje. Valoarea lucrărilor se
estimează la 500 000 RON
Direcţia Silvică a demarat lucrările de refacere ecologică prin corectare de torenţi a unor
terenuri de pe văile râurilor Bâsca Mare şi Crasna (pe teritoriul judeţului Buzău şi Covasna).
Pe Bâsca Mare inferioară se urmăreşte consolidarea reţelei hidrografice cu degradări pe o
lungime de 1,19 km şi o suprafaţă de 9120mp. Durata va fi de 24 de luni iar valoarea lucrărilor
se estimează la cca 679 826 EURO.
Pe Crasna Mare corectarea torenţilor este necesară deoarece în zonă se constată distrugerea
drumurilor forestiere, surparea malurilor şi alunecări de teren care pot duce implicit la
colmatarea lacului de acumulare Siriu (se propune corectarea albiilor torenţiale pe lungimea de
3,89km şi S= 3,81 km). Valoarea lucrărilor estimate este de 373 927 EURO.
Toate costurile aferente lucrărilor sunt suportate de la bugetul de stat.

92
Capitolul 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA PĂDURILOR

6.1. Biodiversitatea României


Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul
unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea
genetică a unei specii din acest ecosistem.
România este o ţară cu o diversitate biologică ridicată, exprimată atat la nivel de
ecosisteme, cât şi la nivel de specii. Ecosistemele naturale si seminaturale reprezintă
aproximativ 47% din suprafaţa ţării.
Diversitatea florei şi a faunei se reflectă şi în faptul ca România deţine cele mai mari populaţii
de lupi, urşi, capre negre si râşi din Europa, cât şi extinse habitate forestiere şi alpine
nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor.
Nivelul ridicat al diversităţii habitatelor se reflectă şi în nivelul ridicat al diversităţii speciilor
de flora şi fauna, pe teritoriul României fiind identificate 3700 specii de plante, dintre care
speciile endemice reprezintă 4%.
In ceea ce priveste fauna, au fost identificate un număr de 33792 specii de animale, din
care 33085 nevertebrate şi 707 vertebrate.
Pe teritoriul judeţului Buzău se reunesc nu mai puţin de trei regiuni biogeografice
reprezentate în proporţii aproximativ egale : zona alpină, zona continentală şi zona stepică.

6.2 Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică

6.2.1 Habitate naturale


Habitatele naturale reprezintă zone
terestre, acvatice sau subterane, în stare
naturală sau seminaturală, ce se diferenţiază prin
caracteristici geografice, abiotice şi biotice.
Identificarea habitatelor se face, în mod
obişnuit, prin recunoaşterea fitocenozelor care le
caracterizează şi anume prin luare în
consideraţie a speciilor edificatoare(în general
dominante) şi indicatoare ecologice şi/sau
cenologice, precum şi prin recunoaşterea
caracteristicilor staţiunii, în primul rând
localizare geografică, altitudine, relief, rocă şi sol.
Fig.1 Habitatul prioritar ponto-sarmatic 62CO
de la Pâclele Mari
Pe teritoriul judeţului Buzău au fost identificate cca 68 de tipuri de habitate de interes
naţional, reprezentând cca 20000ha şi au fost înscrise în Reţeaua Ecologică Natura 2000 27
de habitate de interes comunitar, dintre care 7 prioritare, însumând aproximativ 18000ha.

Habitate naturale cuprinse în situri comunitare Tabel 6.2.1


Suprafete
Nr. crt Cod Denumirea habitatului cuprinse în situri
(ha)
1 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care 1000
colonizează terenurile umede şi nisipoase
93
2 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto- 10094
sarmatice
3 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu 0,5
vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-
Nanojuncetea
4 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie bentonică 500
de specii de Chara
5 3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a 30
lungul râurilor montane
6 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul 80
râurilor montane
7 40C0* Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice 47
8 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 260
9 4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix 10
10 6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 6
11 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la 160
nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin
12 6520 Fâneţe montane 700
13 62C0* Stepe ponto-sarmatice 800
14 7110* Turbării active 3
15 7230 Mlaştini alcaline 7
16 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din 3
etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea
rotundifolii
17 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci 1
calcaroase
18 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1240
19 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 290
20 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 110
21 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus 35
excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae)
22 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, 16
grohotişuri şi ravene
23 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 800
24 91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat 6
calcaros
25 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 80
26 92D0* Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea 140
şi Securinegion tinctoriae
27 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana 1460
(Vaccinio-Piceetea
TOTAL(27 de tipuri din care 7 tipuri prioritare) 17 878,5
6.2.2 Flora şi fauna sălbatică
Flora cuprinde toate speciile de plante care apar şi se dezvoltă spontan, inclusiv speciile care
s-au înmulţit artificial în diferite regiuni formând în acest fel plantaţii în care plantele cresc
independent.
În Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 cu modificările şi completările
ulterioare, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi

94
faunei sălbatice, anexa 3 sunt specificate speciile de floră şi faună pentru care este necesară
desemnarea ariilor speciale de conservare.
Plante identificate pe teritoriul judeţului Buzău a căror conservare necesită desemnarea
ariilor speciale de conservare:
Marsilea quadrifolia (trifoiaş de baltă), Echium russicum(capul şarpelui), Adenophora lilifolia, Campanula
serrata, Ligularia sibirica, Crambe tataria, Iris aphylla ssp. hungarica, Iris humilis ssp. arenaria,
Cypripedium calceolus(papucul doamnei), Agremonia pilosa (turiţa),şi pante inferioare : Dicranum viride,
Drepanocladus vernicosus.- 12 specii
Specii de interes national care necesită o protecţie strictă(conform anexei nr.4B, OUG
57/2007)- Diantus trifasciculatum ssp.parviflorus, Nitraria schoberi(gărdurariţa) Lycopodium inundatum .
3 specii
Plante de interes comunitar identificate pe teritoriul judeţului Buzău care fac obiectul
măsurilor de management anexei 5A din OUG 57/2007: Lycopodium spp. (pedicuţă), Galanthus
nivalis (ghiocelul alb), Gentiana lutea (ghinţură), Ruscus aculeatus (ghimpe)
4 specii
Specii de floră ocrotite pe raza judeţului Buzău pe baza Hotărîrii Consiliului Judeţean nr. 13 din
1995:
1. Garofiţa ( Dianthus spiculifolus) - Culmile Siriului
2. Smirdan ( Rhododendron kotschy) - Culmile Siriului
3. Laleaua pestriţă ( Fritillaria meleagris) - Parcul Crâng din municipiul Buzău
4. Laleaua de crâng (Tulipa bierbestiniana) - Parcul Crâng din municipiul Buzău
5. Frasin pufos ( Fraxinus pallisae) - Pădurea Spătaru şi Pădurea Frasinu
6. Roua cerului (Drosera rotundifolia)- Lacul Manta din Munţii Siriului, Muntele Penteleu
7. Goodyera repens - Pădurea Milea Viforâta
8. Bujorul (Paeonia arborea) - Parcul dendrologic Monteoru
9. Gărdurariţa ( itraria schoberi)- Pâclele Mari şi Pâclele Mici
10. Papucul doamnei ( Cypripedium calceosus)- Valea Nişcovului, Siriu
11. Tisa ( Taxus baccata) - Valea Nehoiului
12. Alga verde ( Chara crinita)- Balta Albă
Fauna include toate speciile de animale care trăiesc în libertate,
inclusiv cele care au fost reproduse artificial într-o anumită
regiune, formând o populaţie de animale care se înmulţeşte de
sine stătător. La nivelul ţării sunt identificate peste 100 de specii
de mamifere (dintre acestea 57% au regim de protecţie), peste
400 de specii de păsări sălbatice (dintre care 61,5% protejate), 23
de specii de reptile (82,61% protejate), 19 specii de amfibieni
(89,5%protejate). Fig.2 Ursulbrun -

Reţeaua Natura 2000 include pentru protecţie 26 de specii de mamifere, 12 specii de amfibieni
şi reptile, 27 specii de peşti, 57 specii de nevertebrate şi 118 specii de nevertebrate.
Fauna judeţului Buzău este una dintre cele mai bogate şi variate din ţară, ca o consecinţă a
varietăţii ecosistemelor acvatice şi terestre. Gradul mare de împădurire, în special în zona
montană şi subcarpatică, asigură condiţii bune de viaţă pentru multe specii de animale de
interes cinegetic şi ştiinţific.
Mamifere de pe raza judeţului Buzău
Specii de mamifere din judeţul Buzău care necesită desemnarea ariilor de conservare:
Rhinolophus hipposideros (liliacul mic cu potcoavă), Rhinolophus mehelyi (liliacul cu potcoavă a lui
Mehely), Myotis myotis (liliacul comun), Spermophilus citellus (popândăul), Sicista subtilis (şoarecele
săritor de stepă), Canis lupus(lup), Ursus arctos (ursul brun), Mustela eversmani (dihorul de stepă),
Vormela peregusna(dihorul pătat), Lynx lynx(râsul) -
10 specii
Specii de mamifere de interes comunitar care necesită măsuri de management speciale:
Martens martens (jder de copac), Mustela putorius (dihor de casă), Rupicapra rupicapra( capra neagră)-
3 specii.

95
Specii de mamifere de interes naţional care necesită măsuri de management speciale:
Lepus europaeus(iepurele de câmp), Oryctolagus cuniculus (iepurele de vizuină), Sciurus
vulgaris(veveriţa), Vulpes vulpes (vulpe), Martens foina(jderul), Mustela nivalis(nevăstuică), Meles
meles(viezure), Capreolus capreolus (căprioară), Cervus elaphus (cerb), Dama dama (cerb lopătar), Sus
scrofa (mistreţul) 11 specii.
Amfibieni şi reptile de pe raza judeţului Buzău
Specii de amfibieni/reptile pentru care se desemnează arii de protecţie speciale:
Triturus cristatus(tritonul cu creastă), Triturus dobrogicus(tritonul dobrogean), Triturus montandoni (
tritonul carpatic), Bombina bombina ( buhai de baltă cu burta roşie sau izvoraş de baltă cu burta roşie),
Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă) - 5 specii
Specii de amfibieni de importanţă comunitară cu protecţie strictă:
Triturus cristatus(tritonul cu creastă), Triturus montandoni ( tritonul carpatic), Bombina bombina( buhai de
baltă cu burta roşie sau izvoraş de baltă cu burta roşie), Bombina variegata (buhai de baltă cu burta
galbenă), Hyla arborea (brotăcel), Rana dalmatiana( broasca de pădure), Pelobates syriacus(broasca de
pământ dobrogeană), Bufo viridis (broasca râioasă verde) - 8 specii
Specii de amfibieni de interes comunitar care necesită planuri de management: Rana
ridibunda (broasca mare verde de lac), Rana temporaria (Broasca roşie de munte) - 2 specii
Specii de amfibieni de interes naţional care necesită o protecţie strictă:
Triturus alpestris alpestris (tritonul de munte), Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca
râioasă brună), Rana lessonae (broasca verde de baltă), Rana temporaria (Broasca roşie de munte)
- 5 specii
Reptile pentru care se desemnează arii de protecţie speciale :
E mys orbicularis (broasca ţestoasă de apă)- 1 specie
Reptile de interes comunitar cu protecţie strictă:
Emys orbicularis (broasca ţestoasă de apă), Lacerta agilis (şopârla
cenuşie), Lacerta viridis (guşter), Podarcis muratis(şopârla de zid),
Coronella austriaca(şarpele de alun), Natrix tessellata (şarpele de apă)
-6 specii
Reptile de interes naţional care necesită o protecţie
strictă:
Lacerta praticola (şopârlă de luncă), Vipera berus( vipera comună).
- 2 specii

Fig. 3.Elaphe quatuorlineata( Balaur mare)


Specie de importanţă comunitară Vulcanii Noroioşi

PEŞTI
Pesti pentru care se desemnează arii speciale Pde protecţie: Aspius aspius (avat), Barbus
meridionalis (moioagă), Gobio uranoscopus (petroc), Cobitis taenia (zvârlugă), Misgurnis fossilis (ţipar),
Cottus gobio( zglăvoc) -6 specii
Peşti de interes comunitar care necesită planuri de management:
Thymallus thymallus (lipanul), Barbus barbus (mreana), Barbus meridionalis (moioaga) 3 specii
NEVERTEBRATE
Nevertebrate pentru care se desemnează arii speciale de protecţie:
Carabus variolosus, Cerambyx cerdo(croitor), Lucanus cervus(rădaşcă), Rosalia alpina(croitorul alpin),
Callimorpha quadripunctaria, Colias myrmidone, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Lepidea morsei,
Maculina teleius, Isophya stysi, Pholidoptera transsylvanica - 12 specii
Nevertebrate de interes comunitar care necesită o protecţie strictă:
Carabus variolosus, Cerambyx cerdo(croitor), Lucanus cervus(rădaşcă), Rosalia alpina(croitorul alpin),
Apatura metis, Callimorpha quadripunctaria, Colias myrmidone, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar,
Lepidea morsei, Maculina teleius, Isophya stysi, Pholidoptera transsylvanica, Saga pedo, Maculina arion,
Proserpinus proserpina, Zerynthia polyxena - 17 specii
Nevertebrate de interes naţional care necesită o protecţie strictă:
Apatura metis, Maculinea alcon - 2 specii
Nevertebrate de interes comunitar care necesită planuri de management:
Helix pomatia (melcul de livadă) - 1 specie
96
PĂSĂRI
Judeţul Buzău are în patrimoniu său natural peste 100 de specii de păsări sălbatice de
importanţă comunitară şi naţională, majoritatea fiind concentrate în zona lacurilor şi bălţilor din
câmpie, zonele împădurite şi în luncile râurilor.
Specii de păsări de pe raza judeţului Buzău care necesită desemnarea ariilor de protecţie
specială avifaunistică: Acrocephalus melanopogon, Alcedo atthis, Anser erythropus, Anthus
campestris, Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca,
Botaurus stellaris, Branta ruficollis, Burhinus oedicnemus, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus,
Charadrius alexandrinus, Charadrius morinellus, Chlidonias hybridus, Chlidonias niger, Ciconia ciconia,
Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Circus cyaneus, Circus pygargus, Coracias garrulous, Crex crex,
Cygnus Cygnus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Egretta
garzetta, Emberiza hortulana, Falco columbarius, Falco peregrinus, Ficedula albicollis, Ficedula parva,
Gavial arctica, Gavia stellata, Glareola pratincola, Grus grus, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus,
Hieraaetus pennatus, Ixobrychus minutes, Lanius collurio, Lanius minor, Larus melanocephalus, Lullula
arborea, Melanocorypha onocrotalus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmeus, Phalaropus lobatus,
Pernis apivorus, Philomachus pugnax, Picus canus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Pluvialis
apricaria, Porzana parva, Porzana porzana, Porzana pusilla, Recurvirostra avosetta, Sterna albifrons,
Sterna hirundo, Strix uralensis, Sylvia nisoria,Tringa glareola .
-67 de specii

Alte păsări de pe raza judeţului Buzău protejate pe anexa II- Directiva Păsări şi lista rosie
naţională::
Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus palustris, Acrocephalus schoenobaenus, Acrocephalus
scirpaceus, Alauda arvensis, Anas acuta, Anas clypeata, Anas crecca, Anas Penelope, Anas
platyrhynchos, Anas querquedula, Anas strepera, Anser albifrons, Anser anser, Anser fabalis, Anthus
pratensis, Anthus spinoletta, Anthus trivialis, Apus apus, Ardea cinerea, Asio otus, Aythya farina,
Aythya fuligula, Calidris alpina, Calidris temminckii, Calidris ferruginea, Calidris minuta, Carduelis
cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Charadrius dubius, Charadrius hiaticula,
Coccothraustes coccothraustes, Columba oenas, Columba palumbus, Coturnix coturnix, Cuculus
canorus, Cygnus olor, Delichon urbica, Dendrocopos major, Emberiza rustica, Erithacus rubecula,
Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Fringilla coelebs, Fulica atra, Galerida cristata, Gallinago gallinago,
Gallinula chloropus, Hirundo rustica, Jynx torquilla, Larus cachinnans, Larus canus, Lanius excubitor,
Limosa limosa, Locustella luscinioides, Locustella fluviatilis, Lymnocryptes minimus, Luscinia
megarhynchos, Mergus merganser, Merops apiaster, Miliaria calandra, Motacilla alba, Motacilla flava,
Muscicapa striata, Netta rufina, Numenius arquata, Oenanthe oenanthe, Oriolus oriolus, Phalacrocorax
carbo, Phoenicurus ochruros, Phoenicurus phoenicurus, Phylloscopus collybita, Pluvialis squatarola,
Podiceps cristatus, Podiceps grisegena, Podiceps nigricollis, Pyrrhula pyrrhula, Rallus aquaticus,
Regulus ignicapillus, Regulus regulus, Remiz pendulinus, Riparia riparia, Saxicola rubetra, Saxicola
torquata, Serinus serinus, Sitta europaea, Sturnus vulgaris, Sylvia atricapilla, Sylvia borin, Sylvia
communis, Sylvia curruca, Tachybaptus ruficollis, Tadorna tadorna, Tringa erythropus, Tringa
nebularia, Tringa stagnatilis, Tringa tetanus, Turdus merula, Turdus philomelos, Upupa epops,
Vanellus vanellus .
- 102 specii
Specii de faună ocrotite pe raza judeţului Buzău pe baza
Hotărîrii Consiliului Judeţean nr. 13 din 1995:
Specii de animale:
1. Râsul ( Lynx lynx) - Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta, Pădurea Harţagu.
2. Barza albă (ciconia ciconia) - Zona de câmpie
3. Egreta mare ( Egreta alba) .- Balta Amara
4. Egreta mică ( Egreta garzetta) - Balta Amara
5. Scorpionul ( Euscorpius carpatichus)- Platoul Meledic
6. Cocoşul de munte ( Tetrao urogallus)- Culmile Siriului, Pădurea Milea Viforâta, Pădurea Harţagu.
7. Termite ( Reticulitermes)- Dealul cu lilieci, Platoul Meledic
8. Cerbul lopătar ( Dama dama) - Lopătari- Bisoca
9. Ciocănitoarea verde (Picus viridis) - Culoarul Sibiciu - Lopătari
10. Capra neagră ( Rupicapra rupicapra carpathica)- Culmile Siriului, Mălâia

97
6.2.3 Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic
Reglementarea activităţilor de valorificare economică a unor specii sălbatice de floră şi
faună se face conform ORDIN nr.410 din 11 aprilie 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării
durabile pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau
achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor
de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor
din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora.
În 2008 APM Buzău a eliberat 2 autorizaţii de mediu pentru recoltarea ciupercilor, a
fructelor de pădure şi a plantelor medicinale.
Cantitatea
Nr.c
Denumire Specii autorizată
rt.
(kg)
Gălbiori 20 000
1 Ciuperci Hribi 30 000
Ghebe 5 000
Vâsc 1 000
Mesteacan 1 000
Nuc 1 000
Păducel 5 000
Pelin 1 000
Plante Rostopască 1 000
Fig 4. Fructe de pădure 2
medicinale Salcâm 3 000
Sunătoare 1 000
Tei argintiu 30 000
Tei Pucios 15 000
Soc 10 000
Urzică 1 000
Cătină albă 240 000
Fructe de Măceşe 100 000
3
pădure Păducel 20 000
Porumbe 80 000
Fig 5. Ciuperci
În 2008 a fost eliberată 1 autorizaţie pentru capturare melci- specia Helix lucorum- 20 000kg.
APM Buzău a eliberat şi 15 autorizaţii pentru vânătoare din care 2 pentru vânătoare de
carnivore protejate. Cantităţi autorizate: Fig. 6. Capra neagră din Siriu
a) mamifere
Nr. crt Specia Nr. exemplare
autorizat
1 Căprior 322
2 Cerb carpatin 58
3 Capra neagră 3
4 Mistreţ 477
5 Viezure 42
6 Vulpe 574
7 Bizam 5
8 Dihor 49
9 Iepure de 7810
câmp
10 Jder de copac 4
11 Jder de piatră 2
12 Nevăstuică 44
13 Şacal 11
98
b) mamifere protejate

Nr. crt Nr. exemplare


Specia
autorizat
1 Urs brun 7
2 Lup 10
3 Râs 5
4 Pisică 6 Fig.7. Lup
sălbatică

c) păsări
Nr.
Nr. exemplare
Nr. crt Specia exemplare Nr. crt Specia
autorizat
autorizat
1 Becatina comună 80 17 Potârniche 1065
2 Cioară grivă 1800 18 Raţă mare 1700
3 Cioară de 600 19 830
Raţa mică
semănătură
4 Ciocârlia de camp 27000 20 Raţă cu cap castaniu 35
5 Cocoş de munte 8 21 Raţă lingular 30
6 Cocoşar 1280 22 Raţă suliţar 25
7 Coţofană 4360 23 Raţă cârâitoare 45
8 Gaiţă 455 24 Raţa cu cap negru 25
9 Găinuşă de baltă 10 25 Raţă fluierătoare 40
10 Gîrliţă mare 2360 26 Raţă moţată 15
11 Gâşte de vară 295 27 Raţă sunătoare 15
12 Guguştuc 4470 28 Sitar de pădure 450
13 Lişiţă 110 29 Sturz de vîsc 480
14 Porumbel Gulerat 172 30 Sturzul viilor 850
15 Porumbel de 22 31 1550
Turturică
scorbură
16 Prepeliţă 10680 32 Fazan 602
Fiecare beneficiar de autorizaţie, prezintă un studiu de evaluare elaborat de unităţi de
cercetare ştiinţifică în care se precizează nivelurile maxime de recoltare/capturare anuale, în
special pentru speciile supuse unui regim intens de exploatare, pentru speciile aflate într-o stare
nefavorabilă, precum şi date referitoare la zonele pentru care se impune instituirea de interdicţii
periodice de recoltare/capturare în scopul menţinerii potenţialului natural de regenerare a
acestor resurse şi a echilibrului ecologic.
6.2.4 Specii deţinute în captivitate
- Nu este cazul judeţului Buzău unde nu sunt înfiinţate grădini zoologice, acvarii si nu există
încă centre de reabilitare şi îngrijire a animalelor sălbatice cu dizabilităţi.

6.3. Starea ariilor naturale protejate

Fig.8 – imagine din situl de importanţă comunitară Bisoca


99
Valoarea patrimoniului natural al României este recunoscută la nivel naţional şi internaţional
prin protejarea celor mai reprezentative zone şi includerea acestora în reţeaua naţională de arii
naturale protejate sau în cadrul altor reţele internaţionale de arii naturale protejate constituite în
baza unor convenţii sau tratate la care ţara noastră a aderat. Rămâne de rezolvat modul de
administrare al acestora şi eliminarea tuturor activită.ilor cu impact semnificativ asupra lor.
Judeţul Buzău are o suprafaţa protejată de cca 36.092,6ha, reprezentând aproximativ
6% din suprafaţa judeţului( s-a luat în considerare faptul că anumite arii,ca de expl. Balta Albă,
au în acelaşi timp statut de rezervaţie , de SCI sau de SPA)

6.3.1 Arii de interes naţional


La nivelul Judeţului Buzău ariile naturale de interes naţional sunt reprezentate de ariile
desemnate prin Legea nr.5 din 2000 ca rezervaţii naturale(12) şi monumente ale naturii(3).
Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes naţional
Tabel 6.3.1

COD SUPRAFATA( HA)


DENUMIRE ARIE
ARIE L.5/2000 Vect.2004
1 2.261 Vulcanii noroiosi - Pâclele Mari 15,2 18,8
2 2.262 Vulcanii noroioşi- Pâclele Mici 10,2 13,2
3 2.263 *Sarea lui Buzău 0,8 1,77
4 2.264 Blocurile de calcar - Bădila 1,0 3,0
5 2.265 Pădurea Crivineni 14,1 15,4
6 2.266 Pădurea Brădeanu 5.8 5.8
7 2.267 Platoul Meledic 67,5 156,7
8 2.268 Padurea Lacurile- Bisoca 10 10
9 2.269 Dealul cu lilieci- Cernăteşti 3,0 10,6
10 2.270 Pădurea cu tisă 150 196,8
11 2.271 Balta Albă 600 1167
12 2.272 Balta Amara 900 813,8
13 2.273 *Focul Viu 0,03 0,25
14 2.274 *Piatra alba "La Grunj" 0,025 0,025
15 2.275 Chihlimbarul de Buzău 2,52 2,23
Total cca 1850ha
*monumente ale naturii
Rezervaţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecţia şi
conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier,
hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de
arealul necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.
Managementul rezervaţiilor naturale se face diferenţiat, în funcţie de caracteristicile acestora,
prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea habitatelor şi/sau în vederea
protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice. Pe lângă activităţile ştiinţifice,
dupa caz, pot fi admise activităţi turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele activităţi
de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau
exploatarea resurselor care dăuneaza obiectivelor atribuite.
Tot in categoria ariilor de interes naţional se va înscrie şi Geoparcul „Ţinuturile
Buzăului”, nedesemnat oficial, ce va cuprinde localităţile: Beceni, Berca, Bisoca, Bozioru,
Brăieşti, Căneşti, Colţi, Cozieni, Lopătari, Mânzăleşti, Odăile, Săruleşti, Scorţoasa, Vintilă-
Vodă, Chiliile, Valea Salciei. Geoparcul reprezintă un concept lansat şi susţinut de UNESCO, în
parteneriat cu Reţeaua Europeană a Geoparcurilor.
6.3.2 Arii de interes internaţional
Pentru ţara noastră au fost declarate la nivel internaţional trei Rezervaţii ale Biosferei: Delta
Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) , 5 situri Ramsar: Delta Dunării (1991),
100
Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului(2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006),
Lacul Techirghiol (2006) şi 1 sit natural al patrimoniului natural universal- Delta Dunării ( din
1991)- cu 576.216 ha
Nu există în prezent pe teritoriul judeţului Buzău desemnate aceste tipuri de arii.
6.3.3 Arii de interes comunitar
În anul 2007, România a declarat 273 Situri de Importanţă Comunitară 108 Situri de
Protecţie Specială Avifaunistică. Suprafaţa totală a siturilor Natura 2000 din România, raportată
la suprafaţa ţării, este de 17,84%. Aceste situri fac parte din Reţeaua Ecologică Europeană
Natura 2000.
Scopul acestei reţele este de a menţine într-o stare de conservare favorabilă o selecţie a
celor mai importante tipuri de specii ale Europei şi de a promova activităţi economice benefice
pentru biodiversitate. Natura 2000 este soluţia prin care Europa se străduieşte să păstreze
natura în toată diversitatea ei actuală şi să promoveze activităţi economice care nu dăunează
biodiversităţii.
Pe teritoriul Uniunii Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice.
În România se regăsesc 5 regiuni biogeografice :alpină, continentală, panonică, stepică,
pontică.
Pe teritoriul judeţului Buzău se regăsesc 3 bioregiuni :alpină, continentală şi stepică.
Pentru judeţul Buzău:
• numărul siturilor comunitare desemnate prin Ordinul nr.1964/2007- 10 situri
• numărul de situri de protecţie avifaunistică desemnat prin HG 1284/2007- 1sit

Fig. 9 Distribuţia siturilor de importanţă comunitară în România – 2008

Fig 9. Situri de importanta comunitara

101
Fig. 10 Distribuţia siturilor de protecţie specială avifaunistică în România -2008

Fig 10. Situri de protectie avifaunistică

Lista siturilor comunitare Tabel 6.3.3


NR. SUPRAFAŢĂ
COD DENUMIRE LOCALIZARE
CRT (HA)
Judeţul Brăila: Galbenu
(7%), Grădiştea (11%),
Balta Albă - Amara - Jirlău (9%), Vişani (17%) 6415.4
1 ROSCI0005 Jirlău - Lacul Sărat din care 3336
Câineni Judeţul Buzău: Balta Albă ha în Buzău
(30%), Boldu (11%)

Bisoca Judeţul Buzău: Bisoca


2 ROSCI0009 1160.6
(14%), Mânzăleşti (2%)
Judeţul Buzău: Breaza (9%),
3 ROSCI0057 Dealul Istriţa Pietroasele (3%) 587.9

4 ROSCI0103 Lunca Buzăului Judeţul Buzău: Berca (2%),


Buzău (6%), C.A. Rosetti
(2%), Cilibia (4%), Cislău
(2%), Gălbinaşi (4%), Măgura
(6%), Mărăcineni (12%),
Nehoiu (<1%), Pănătău (2%), 3990.5
Pârscov (2%),
Pătârlagele (2%), Săgeata
(2%), Săpoca (13%), Unguriu
(9%), Vadu Paşii (6%),
Verneşti (2%), Vipereşti (2%)
5 ROSCI0127 Muntioru Ursoaia Judeţul Buzău: Bisoca (2%) 156

102
6 ROSCI0190 Penteleu Judeţul Covasna:
11233.1
Comandău (<1%), Zagon
din care
(<1%)
11200 în
Judeţul Buzău: Gura Teghii
judeţul
(24%)
Buzău
Judeţul Buzău: Lopătari
7 ROSCI0199 Platoul Meledic (<1%), Mânzăleşti (1%) 136.6

Judeţul Buzău: Chiojdu


8 ROSCI0229 Siriu (7%), Gura Siriului (22%) 5747.3

Judeţul Buzău: C.A. Rosetti


(2%), Cilibia (12%), Costeşti
(16%), Gălbinaşi (2%), 17 000
Gherăseni (14%), Largu din care 9556
9 ROSCI0259 Valea Călmăţuiului
(21%), Luciu (34%), Ruşeţu ha în jud
(11%), Smeeni (15%), Ţinteşti Buzău
(6%).

Vulcanii Noroioşi Judeţul Buzău: Berca (<1%),


10 ROSCI0272 de la Pâclele Mari şi Scorţoasa (1%) 93.8
Pâclele Mici
Judeţul Buzău: Balta Albă
(10%) ,Judeţul Brăila:
Balta Albă - Amara
11 ROSPA0004 Galbenu (5%), Jirlău (7%), 4509,6
– Jirlău
Vişani (5%)

Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes judeţean


Tabel 6.3.4
Nr. Denumirea Suprafaţa Anul
crt. Localizare Administraţie
zonei (ha) declarării
Culmile com. Siriu O. S. Nehoiaşu, Cons.
1 Siriului 85 1995
Local com.Siriu
Pădurea com. Ţinteşti
2 Frasinu 158 O.S. Buzău 1995
Pădurea com. Stâlpu O.S. Buzău, Cons.
3 Spătaru 165 1995
Local com. Costeşti
Pădurea com. Mânzăleşti
4 Găvanu 216 O.S. Vintilă Vodă 1995
Pădurea com. Gura Teghii
5 Milea Viforâta 165 O.S.Nehoiu 1995

Pădurea mun. Buzău


Crângul O.S. Buzău
6 162 1995
Buzăului Cons. Local Buzău
Pădurea com. Siriu
7 Harţagu 191 O.S. Nehoiaşu 1995
Stejarul din Str.
8 Buzău Crizantemelor nr. - SC Agrotransport SA 1995
1, mn. Buzău

103
Platanii din Parcul central al
Râmnicul oraşului Consiliul Local
9 - 1995
Sărat Râmnicu Sărat Râmnicu Sărat

Total cca 1142 ha


Din totalul ariilor protejate la nivelul judeţului Buzău numai 3 arii sunt atribuite în
custodie, respectiv Balta Amara, Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Vulcanii Noroioşi de la
Pâclele Mici. În 2008 nu a fost atribuită în custodie nicio arie protejată.
Monitorizarea creşterii reţelei globale a ariilor protejate, distribuţia lor şi obiectivele de
management ale acestora sunt vitale, dar este la fel de important de cunoscut starea reală în
care se găseşte o anumită arie protejată şi mai ales cât este de eficient managementul ariei
protejate.
Pentru ţara noastră au fost declarate la nivel internaţional trei Rezervaţii ale Biosferei: Delta
Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979) şi 5 situri Ramsar: Delta Dunării
(1991), Insula Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului(2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa
(2006), Lacul Techirghiol (2006).

6.4 MEDIU MARIN ŞI COSTIER


Nu este cazul

6. 5 STAREA PĂDURILOR
6.5.1 Fondul forestier
Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de
cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu
destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie
1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului
de proprietate, fondul forestier naţional.
Termenul pădure include:
a) pădurile cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum si cele
incluse ulterior în acestea, în condiţiile legii;
b) perdelele forestiere de protecţie;
c) jnepenişurile;
d) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculata numai pentru
suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră.

Tab. nr. 6.5 Fondul forestier al judeţului Buzău în 2008


Fondul forestier Suprafaţa(ha) pe tipuri de proprietate
Publică Publică UAT Privată Privată pers.
de stat UAT fizice şi juridice
păduri răşinoase 28763 500 13531
foioase 70149 737 24830
terenurile în curs de regenerare şi 9
plantaţiile înfiinţate in scopuri
forestiere
terenurile destinate împăduririi 92 9
terenurile care servesc nevoilor de 51 34
cultură
terenurile care servesc nevoilor de 3
producţie silvică
terenurile care servesc nevoilor de 608 22
administraţie

104
terenurile ocupate de construcţii şi 594 1
curţile aferente acestora
iazurile, albiile pâraielor, precum şi 38
terenurile neproductive incluse în
amenajamentele silvice
perdelele forestiere de protecţie
jnepenişurile
păşunile împădurite
Total 100 298 1237 38496
Date oferite de ITRSV Focşani

Repartitia FF pe tipuri de proprietate


De stat
27%

Publica UAT

1%
Privata UAT
72%
0%

Privata persoane
fizice si juridice

Fig 11. Repartiţia fondului forestier pe tipuri de proprietate

Repartitia fondului forestier al judetului Buzau pe


administratori

; 101270
120000
100000
80000
60000
Suprafete(ha) ; 13696 ; 17631
40000 ; 7434
20000
0

Directia Silvica OS Buzaul Ardelean OS Siriu SRL OS Nehoiu privat SRL

Fig 12. Repartiţia FF pe administratori

6.5.2 Funcţia economică a pădurilor


Pădurile, prin multiplele lor funcţii, constituie o importantă resursă a economiei naţionale.
Veniturile se obţin din:
 arbori grosi pentru obţinerea de furnire estetice şi tehnice;

105
 arbori groşi pentru lemn de cherestea ;
 arbori mijlocii pentru celuloză şi construcţii rurale;
 fauna pădurii pentru blănuri şi carne;
 fructe şi ciuperci pentru valorificare în industria
alimentară;
 plante medicinale;
 organizare de partide de vânătoare;
Deloc neglijabilă este bogaţia de produse secundare pe care
le adaposteşte pădurea: fructe mici, ciuperci, plante Fig. 13- Creasta cocosului
medicinale dar şi marea varietate de animale sălbatice ca: urşi, mistreţi, vulpi, râşi, cocoşi de
munte, lupi, capra neagră, ce deschide perspective pentru practicarea vânătorii. Reţeaua densă
de râuri şi pâraie montane gestionate de organele silvice sau de asociaţiile vânătorilor şi
pescarilor, populată natural cu specii de peşte (păstrav, lipan, zglăvoc, clean, mreana, scobar,
boiştean, beldiţă, petroc, s.a.) reprezintă o bază folosită curent pentru pescuitul sportiv.

6.5.3 Masa lemnoasă pusă în circuitul economic


Direcţia Silvică Tabel 6.5.3.a
Natura tăierii Suprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc)
Prop.stat Prop.UAT Prop. priv Prop.stat Prop.UAT Prop. priv
Produse principale 1250 122,5
Accidentale I 2987 13,9
Conservare 215 9,9
Accidentale II 708 4,3
Rărituri 2761 75,9
Igiena 7019 15,3

Ocolul Silvic Buzăul Ardelean Tabel 6.5.3.b


Natura tăierii Suprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc)
Prop.stat Prop.UAT Prop. priv Prop.stat Prop.UAT Prop. priv
Produse principale 146 7,8
Accidentale I 80 0,2
Conservare 59 1,8
Accidentale II 76 0,1
Rărituri 76 1,8
Igiena 384 0,3

SC Ocolul Privat Nehoiu Tabelul 6.5.3.c


Natura tăierii Suprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc)
Prop.stat Prop.UAT Prop. priv Prop.stat Prop.UAT Prop. priv
Produse principale 14 156 1,1 11,1
Accidentale I 20 0,8
Conservare 136 2,5
Accidentale II
Rărituri 48 0,8
Igiena 14 975 0,1 3,1

OS SIRIU SRL Tabelul 6.5.3.d


Natura tăierii Suprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc)
Prop.stat Prop.UAT Prop. priv Prop.stat Prop.UAT Prop. priv
Produse principale

106
Accidentale I
Conservare
Accidentale II
Rărituri
Igiena

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic la nivelul anului 2008 în judeţul Buzău
Tabelul 6.5.3
Natura tăierii Suprafaţa parcursă(ha) Volumul recoltat (mii mc)
Prop.stat Prop.UAT Prop. priv Prop.stat Prop.UAT Prop. priv
Produse principale 122,5 1,1 37,8
Accidentale I 13,9 0 3,6
Conservare 9,9 0 4,9
Accidentale II 4,3 0,6 0,3
Rărituri 76,5 0 3
Igiena 15,3 0,2 4,9

Exploatarea pădurilor este definită ca reprezentând ansamblul activităţilor prin care se


extrage şi se pune în valoare masa lemnoasă cu scopul de a se asigura condiţii optime de
dezvoltare şi regenerare a arboretelor şi de a satisface cerinţe ale societăţii.
Punerea în valoare a masei lemnoase presupune transformarea arborilor marcaţi în
sortimente de lemn brut- sortimente care reprezintă produsul final al exploatării şi care sunt
constituite din prese de lemn cu dimensiuni, forme şi calităţi impuse de necesităţile de folosire
ulterioară. În plus, pentru a putea fi valorificate, sortimentele de lemn brut trebuie să se
găsească în final, în locuri accesibile beneficiarilor de astfel de produse.
Activitatea de exploatare trebuie să fie eficientă din punct de vedere economic iar pe de
altă parte să se desfăşoare astfel încât să nu producă ecosistemului prejudicii care să
depăşească pragul de suportabilitate al acestuia.

6.5.4 Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief în judeţul Buzău


Tab. 6.5.4
Forma de relief Suprafaţa totală /ha) Suprafaţa relativă (%)
Munte 56012 40
Deal 54366 39
Câmpie 29653 21

Distributia padurilor dupa formele de relief

21%
40%

39%

Munte Deal Câmpie

Fig 14. Distribuţia pădurilr după forma de relief

107
6.5.5 Starea de sănătate a pădurilor
Pentru promovarea unei silviculturi durabile vor fi necesare modificari fundamentale,
schimbari de conceptie în sensul unei gestionari durabile a pădurilor.
Având în vedere că veniturile populaţiei rurale din zona montană depind în mare măsură de
valorificarea lemnului, pe lângă restricţii trebuie introduse şi alternative (soluţii) pentru ca
pădurea să nu fie afectată din punct de vedere ecologic.
Datorită exploatării şi transportului lemnului cu mijloace deseori prea puţin adecvate, reţeaua de
drumuri forestiere a avut mult de suferit. Şi în acest sector este loc pentru investiţii şi
retehnologizare.
Deosebit de gravă este depozitarea la întâmplare, deseori pe malul apelor, a rumeguşului care
rezultă din prelucrarea lemnului. Acesta este un pericol real pentru peşti
Acţiuni strategice pentru gestionarea durabilă a pădurilor:
Impădurirea de terenuri degradate şi abandonate din terenul agricol;
• Reconstucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factorii naturali;
• Creare de perdele forestiere de protecţie a câmpului, a solului şi împotriva eroziunii;
• Menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţii pădurilor;
• Aplicarea de tratamente intensive şi de tratamente cu perioadă lungă de regenerare,
care să asigure realizarea de arborete amestecate, cu structura mozaicată. Tăierile rase
trebuie diminuate drastic;
• Ecologizarea tehnologiilor de exploatare a lemnului şi reconsiderarea acestei activităţi ca
importantă componentă a silviculturii.
Suprafeţe de pădure afectate de diverşi factori la nivelul anului 2008 Tabel 6.5.5.a
Suprafeţe afectate Pagube aproximative
Factori ce afectează sănătatea pădurilor
(ha) (RON)
Incendii 2,0 3191
Agresiuni climatice 359,0 neevaluate
Boli - -
Insecte - -
Poluare - -
Date transmise de ITRSV Focşani

Tratamente aplicate pădurilor Tabel 6.5.5.b


Tipul tratamentului Suprafeţe tratate(ha)
Pentru combaterea insectelor 487
Pentru paraziţii vegetali (preventiv) 468
Date oferite de ITRSV Focşani

6.5.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri în 2008


Suprafeţe parcurse cu tăieri pe toate tipurile de proprietăţi Tabel 6.3.6
Proprietate Proprietatea unit. Proprietate
Tipul tăierii de stat administrativ-teritoriale privată
(ha) (ha) (ha)
de regenerare 1135 14 763
de produse accidentale 3695 - 540
de igienă şi curăţire 7019 14 1480
de îngrijire în păduri tinere 3327 - 156
de transformare a păşunilor - - 80
împădurite
Date oferite de ITRSV Focşani

108
6.5.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire
Dacă se pune problema instalării unei păduri pe terenuri care au fost acoperite cu
vegetaţie forestieră până în ultimile decenii este vorba, practic, de reîmpădurire. Împădurirea
propriu-zisă se execută pe un terenul lipsit de pădure de cel puţin 50 de ani. În mod curent însă
se foloseşte termenul împădurire.
Un obiectiv important al strategiei silviculturii româneşti îl constituie împădurirea terenurilor
degradate. Categoriile de terenuri care necesită împăduriri pentru judeţul Buzău sunt:
• terenuri agricole degradate (terenuri erodate, terenuri afectate de alunecări, terenuri
agricole destructurate);
• terenuri agricole cumpărate în condiţiile legii de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva;
• terenuri agricole pe care se creează perdele forestiere de protecţie a culturilor agricole,
cursurilor de apă şi căilor de comunicaţie, pentru protecţia antierozională a terenurilor în
pantă, etc.
Pădurile formate prin împădurire sunt însă departe de cele naturale în ceea ce priveşte
biodiversitatea, compoziţia speciilor, diversitatea genetică sau stabilitatea lor. De aceea, este
nevoie ca noile păduri să fie create în apropierea sau în contact cu cele naturale sau bătrâne,
pentru ca speciile să le colonizeze şi să asigure astfel o biodiversitate din ce în ce mai ridicată
şi, implicit, o stabilitate care să permită existenţa lor pe termen lung.
Zonele declarate de Direcţia Silvică ca fiind cu deficit de vegetaţie forestieră sunt:
O.S. Râmnicu Sărat – UP I- Cernăteşti- 2577,3ha
OS Buzău- UP II Pogoanele - 1023,3 ha
Academia Română- Pădurea Ruşeţu- 34 ha
6.5.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări
• suprafeţe scoase temporar- 0ha în 2008
• suprafeţe scoase definitiv- 0 ha în 2008

6.5.9. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2008


În mod firesc, continuitatea unei păduri se asigură prin regenerare naturală. Arboretele
ajunse la vârsta exploatabilităţii fructifică dacă sunt rărite corespunzător. Dacă şi solul este
capabil să asigure germinarea seminţelor şi instalarea seminţişului o nouă pădure se va instala
în locul celei vechi. Aceasta ar fi calea cea mai indicată din punct de vedere silvicultural şi
economic.
Folosirea optimă a factorilor de vegetaţie pentru obţinerea unor producţii de lemn
importante calitativ şi cantitativ, dar şi îndeplinirea obiectivelor de protecţie a mediului implică
deseori intervenţii în modificarea compoziţiei pădurilor. Prin urmare, există multe situaţii când
este necesar să se recurgă la împădurirea anumitor suprafeţe pe cale artificială şi anume:
- în cazul culturilor cu cicluri scurte de producţie;
- când se aplică tratamentul tăierilor rase;
- în arborete degradate sau brăcuite (slab productive);
- în tipuri de păduri derivate;
- la crearea de noi păduri;
- în pădurile intrate în conversiune;
- în cazul în care regenerarea naturală a eşuat pe parcurs ;
- când arborii bătrâni (din arboretul ajuns la vârsta exploatabilităţii) sunt bolnavi sau
aparţin unor specii necorespunzătoare staţiunii;
- datorită gospodăririi necorespunzătoare a unor păduri, starea lor actuală nu mai
reflectă potenţialul productiv al staţiunilor forestiere. Astfel, productivitatea multor păduri
de stejar este în prezent inferioară potenţialului staţional.
- în situaţii în care pădurea a fost tăiată ras sau distrusă (doborâturi de vânt, uscări,
incendii);
- în porţiuni de pădure care nu s-au regenerat în mod satisfăcător pe cale naturală şi pe
care se vor realiza împăduriri pentru completarea şi ameliorarea calitativă a regenerării
109
naturale.
Suprafeţe de păduri regenerate în 2008 transmise de ITRSV Focşani:
• regenerare naturală- 422 ha;
• regenerare artificială- 51 ha
6.5.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
Declinul pădurilor s-a manifestat sub două forme:
- defrişarea pădurilor, adică înlăturarea completă şi definitivă a învelişului forestier
(neurmată de regenerare sau împădurirea suprafeţei respective)
- degradarea pădurilor, adică destructurarea lor sub aspectul compoziţiei, consistenţei,
stării de vegetaţie, capacităţii de producţie, caracteristicilor calitative, stării de sănătate
etc.

La deteriorarea pădurilor contribuie mai multi factori:


• defrişările ilegale şi exploatarea forestieră extensivă;
• factorii de climă (seceta, inundaţiile, gerurile puternice,etc) exercită presiuni puternice
asupra pădurii;
• publicul are influenţă nefastă asupra pădurii prin: camparea sau parcarea automobilelor
pe terenuri cu vegetaţie, aruncarea deşeurilor menajere la întâmplare, ruperea de ramuri,
recoltări de plante din zonele speciale de conservare, aprinderea de focuri în zone
nepermise şi nesupravegherea acestora, etc;
• vânătoarea ilegală a unor specii de animale care conduce la modificarea ecosistemelor
pădurii;
• extinderea păşunilor a făcut ca limita superioară a pădurilor şi a jnepenişurilor să
coboare în multe zone montane cu 100-250 de metri altitudine;
• lucrările desfăşurate pentru obţinerea de noi surse energetice
Reţeaua de păduri naturale incluse în zone strict protejate trebuie să mărească eficienţa
sistemelor de administrare şi să sprijine investiţiile în cercetarea ştiinţifică din domeniul ecologiei
forestiere şi a conservării biodiversităţii.
Sensibilizarea publicului trebuie să înceapă încă din şcoală. Orice campanie publicitară nu
poate avea rezultate mai bune decât implicarea directă a copiilor, a adulţilor şi de ce nu a
bătrânilor. Participarea la plantarea puieţilor, la igienizarea pădurilor de agrement
responsabilizează pe cei implicaţi.
Pentru deţinătorii de titluri de proprietate este important să conştientizeze că de avantajele
pădurii trebuie să beneficieze şi generaţiile următoare .
6.5.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Defrişarea şi degradarea pădurilor are trei consecinţe directe majore:
- scăderea biomasei şi a volumului de resurse forestiere valorificabile (lemn, fructe de
pădure, ciuperci, latex, cauciuc, etc.)
- modificarea proceselor ecologice (circuitul elementelor, stocarea carbonului,
diminuarea rezistenţei la factori perturbatori etc.)
- reducerea diversităţii biologice la toate nivelurile (genetice a speciilor, comunităţilor,
peisajelor).
Aceste consecinţe directe generează la rândul lor o serie de alte consecinţe. Astfel,
scăderea biomasei şi a volumului de resurse forestiere valorificabile duce la:
- diminuarea cantităţii de carbon stocat în lemn şi în solurile forestiere;
- diminuarea unei importante materii prime pentru industrie şi consumul populaţiei;
- necesitatea înlocuirii lemnului ca sursă regenerabilă de energie cu alte surse, unele
mai puţin pretenţioase faţă de mediu;
- sărăcirea populaţiei prin lipsirea acesteia de o sursă de venit;
- diminuarea unor resurse care constituie materii prime pentru diferite industrii
(alimentară, farmaceutică, cauciucului etc.);

110
- fragmentarea masivelor forestiere.
Modificarea proceselor ecologice duce la:
- modificarea circuitului carbonului în natură;
- modificarea circuitului apei în natură;
- modificarea circuitului oxigenului în natură;
- apariţia unor modificări climatice, (încălzirea climei – aşa numitul efect de seră),albedou
mai ridicat, vânturi mai puternice;
- apariţia fenomenului de aridizare;
- amplificarea proceselor ocazionale;
- degradarea habitatelor;
- strangularea unor coridoare ecologice;
- izolarea populaţiilor.
Reducerea diversităţii biologice are drept consecinţe:
- dispariţia unor specii de plante şi animale;
- dispariţia unor forme şi varietăţi adaptate la anumite condiţii ecologice;
- diminuarea efectivelor unor populaţii de plante şi animale;
- modificări la nivelul relaţiilor trofice (apariţia unor atacuri de fitofagi).
Pe lângă poluare, acţiunile umane, ca de pildă înlocuirea pădurilor naturale cu plantaţii de specii
străine, au produs schimbări în floră şi faună, au accentuat eroziunea şi au contribuit la
schimbari climatice. Furtunile, amplificate ca rezultat al schimbarilor climatice, distrug arii mari
cu monoculturi de conifere formate din arbori cu o vitalitate şi o rezistenţă redusă, păduri
vulnerabile instalate de oameni în afara zonei în care acestea ar trăi în mod normal. De
asemenea, focurile aprinse de fulgere, avalanşele, bolile produse de bacterii, fungi sau insecte
fitofage, ca si alte fenomene naturale care altadată erau izolate, au acum puterea să distrugă o
pădure din ce în ce mai slăbită de intervenţia omului.
Multe specii de arbori au fost eliminate pentru simplul fapt că nu aveau o valoare utilitară, cum
ar fi cireşul, mărul sau părul sălbatic şi tisa (otravitoare pentru animalele domestice). Pădurile
din România conţin 58 de specii de arbori şi 118 specii de arbuşti .
6.6 Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii
In ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul că diversificarea, accelerarea, globalizarea
şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale procesului de deteriorare a capitalului natural.
Organizarea şi desfăşurarea diferitelor activităţi economice pe teritoriul ţării generează presiuni
asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor şi a
ecosistemelor,distrugerea spaţiului natural, utilizarea neraţională a solului, supraconcentrarea
activităţilor pe o zonă foarte sensibilă şi cu mare valoare ecologică, etc.
Principalii factori antropici:
 desecarea luncilor râurilor şi desecarea mlaştinilor
 construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică
 crearea lacurilor de acumulare
 creşterea poluării apelor şi a solurilor prin neizolarea deşeurilor industriale
 defrişări necontrolate şi exploatarea exesivă a masei lemnoase
 neutilizarea fertilizatorilor naturali
 utilizarea pesticidelor
 recoltări/capturări excesive de specii pentru valorificare economică fără posibilitatea
acestora de a se regenera, importul sau exportul de specii de floră
şi faună fără o bază ştiinţifică
 utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de
infrastructură (şosele, linii de cale ferată, poduri, reţele de transport
a energiei electrice, conducte pentru transportul produselor
petroliere, etc).
 reducerea şi fragmentarea habitatelor din cauza urbanizării Fig 15. Orhidee- Ophrys Scolopax
 turismul haotic
111
 practicarea de sporturi în afara spaţiilor amenajate
Educaţia ecologică a populaţiei este departe de a fi mulţumitoare şi probabil în viitorii ani se vor
face eforturi deosebite pentru a o realiza nu numai în şcoli ci şi pentru cetăţeanul de toate
vârstele.
Dacă se ţine seama că aceste fenomene de deteriorare a ecosistemelor se produc pe
suprafeţe imense, se poate înţelege şi faptul că ele afectează nu numai echilibrele ecologice
locale, ci şi starea ecologică globală a planetei, implicit calitatea vieţii populaţiei umane.

6.7 BIOSECURITATEA
Bisecuritatea este reprezentată de un spectru larg de măsuri (politici de biosecuritate,
regim de reglementari, măsuri ştiintifice şi tehnice) aplicate într-un cadru organizat, necesar
minimalizării riscurilor potenţiale pe care biotehnologia modernă le poate aduce asupra
echilibrului natural al mediului înconjurator şi sănătăţii umane.

6.7.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii

Activităţile care implică organisme sunt supuse unui regim special de reglementare, autorizare şi
administrare, în conformitate cu legislaţia şi actele juridice internaţionale la care România este parte.
La nivelul UE biosecuritatea este reglementată prin următoarele acte normative:
• Directiva Parlamentului European şi a Consiliului privind introducerea deliberată în mediu și
plasarea pe piață a organismelor modificate genetic care abrogă Directiva Consiliului
nr.90/220/CE;
• Directiva Consiliului nr.90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor
modificate genetic, amendată prin Directiva nr. 98/81/CEE;
• Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului(CE) nr.1829/2003 privind alimentele și
furajele modificate genetic;
• Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului(CE) nr.1830/2003 privind urmărirea şi
etichetarea organismelor modificate genetic şi urmărirea produselor alimentare şi furaje produse
din organismele modificate genetic şi care amendează Directiva Consiliului nr.2001/18/CE;
• Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului(CE) nr.1946/2003 privind transportul peste
frontieră a organismelor modificate genetic.
Obţinerea, testarea, utilizarea şi comercializarea organismelor modificate genetic (plante,
animale sau microorganisme) sunt supuse, în toate ţările, unui regim special de reglementare, autorizare
şi administrare, care stabileşte cadrul juridic şi instituţional menit să elimine sau să reducă riscurile de
producere a unor efecte negative asupra sănătăţii oamenilor, diversităţii biologice, echilibrului ecologic şi
calităţii mediului înconjurător.
Aceste reglementări au la bază principiul precauţiei şi includ proceduri detaliate privind evaluarea
şi managementul riscurilor.
România este practic una dintre primele ţări din S - E Europei care şi-a reglementat propriul
cadru naţional de biosecuritate. La nivel internaţional, România a semnat în data de 11 octombrie 2000,
în calitate de Parte la Convenţia privind Diversitatea Biologică, Protocolul de la Cartagena privind
Biosecuritatea, pe care l-a ratificat în 30 iunie 2003.
Legislaţia caracteristică din România
OUG nr. 49/2000 ( 30 ianuarie 2000) este primul act legislativ care reglementează regimul de
obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile
biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea .
Legea nr. 214/2002 (19 aprilie 2002) pentru aprobarea OG nr. 49/2000 privind regimul de
obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile
biotehnologiei moderne, precum şi a produselor rezultate din acestea (publicat în Monitorul
Oficial 316/2002).
Ordinul MMGA nr. 606/2005 (6 iulie 2005) privind aprobarea Formularului pentru prezentarea
rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte

112
scopuri decât introducerea pe piaţă (publicat în Monitorul Oficial Partea I Nr. 707/4 august
2005).
Ordin MMGA nr. 838/2005 pentru aprobarea “Îndrumarului” privind aplicarea Anexei 122-
Planul de monitoring din L egea nr. 214/ 2002. Îndrumarul este în conformitate cu Decizia
Consiliului nr. 2002/811/CE, care stabileşte linii directoare pentru aplicarea Anexei VII a
Directivei nr. 2001/18/CE.
Ordin MMGA nr. 923/2005 privind Formularul de prezentare a rezumatului notificării privind
introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse.
Legea nr. 59/2003(11 martie 2003) pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind
Biosecuritatea la Convenţia privind Diversitatea Biologicã (convenţie semnată la 5 iunie 1992 la
Rio de Janeiro), adoptată la Montreal la 29 ianuarie 2000.
Legea MAPDR nr. 266/2002 (15 mai 2002) privind producerea, prelucrarea controlul şi
certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea
soiurilor de plante (publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 343 din 23 mai 2002).
Ordinul MAPDR nr. 550/2002 (27 noiembrie 2002) pentru aprobarea Regulilor şi normelor
tehnice privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de
înmulţire viticol (publicat în Monitorul Oficial Partea I nr. 937 din 20 decembrie 2002).
Ordinul MAPDR nr. 462/2003 (15 iulie 2003) privind evidenţa agenţilor economici care cultivă
plante modificate genetic (publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 542 din 29 iulie 2003).
Ordinul MMGA nr. 727/2003 (29 septembrie 2003) pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind procedurile naţionale pentru autorizarea şi supravegherea produselor
medicinale de uz veterinar (publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 787 din 7 noiembrie 2003)
care prezintă conţinutul cererii pentru autorizarea unui produs medicinal veterinar modificat
genetic (Articolul 6).
Hotărârea Guvernamentală nr. 106/2002 (7 februarie 2002) privind etichetarea alimentelor
(publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 147 din 27 februarie 2002).
Reglementarea cuprinde Norme Metodologice privind informaţiile suplimentare care se indică
obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor obţinute din organisme modificate genetic sau
care conţin aditivi sau arome modificate genetic ori obţinute din organisme modificate genetic.
Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr.195/2005, privind protecţia mediului, cu
modificările şi completările ulterioare, care are un capitol special referitor la OMG, respectiv
capitolul VI “Regimul organismelor modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei
moderne”.
H.G. 28/2006 privind transportul transfrontier al organismelor modificate genetic
H.G.nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea
alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic;
H.G. nr. 256/2006 privind hrana pentru animale şi alimentele modificate genetic;
Ordin MDGA nr. 55/2007 pentru înfiinţarea Registrului naţional al informaţiei cu privire la modificările
genetice din organismele modificate genetic şi transmiterea informaţiei către Comisia Europeană
HG nr. 497/2007, privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului
European şi al Consiliului (CE) nr. 1946/2003 privind mişcarea transfronsfrontieră a
organismelor modificate genetic
Ordin MMDD nr. 1.829/2007, pentru aprobarea îndrumarului privind evaluarea riscurilor asupra
mediului şi sănătăţii umane, datorate introducerii deliberate în mediu şi pe piaţă a organismelor
modificate genetic
OUG nr. 43 din 23 mai 2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe
piaţă a organismelor modificate genetic.
Ultima ordonanţă are rolul de a compatibiliza legislaţia din România cu prevederile
Directivei 2001/18/CE privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate
genetic şi asigurarea unui cadru legislativ unitar în acest domeniu
Legea nr.3 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2007 privind
utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic
113
6.7.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii

6.7.2.1. Cadrul instituţional


În România cadrul instituţional în domeniul biosecurităţii este asigurat de Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Comisia pentru Securitate Biologică şi
alte autorităţi publice centrale.
Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile coordonează şi asigură aplicarea principiului
precauţiei pentru evitarea efectelor adverse potenţiale ale organismelor modificate genetic asupra
sănătăţii umane şi asupra mediului, asigură cadrul legislativ în domeniul biosecurităţii, şi stabileşte
proceduri de comunicare cu Comisia Europeană şi cu alte state membre în funcţie de solicitările
organismelor comunitare.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului gestionează procedurile de notificare şi
autorizare, emite autorizaţii/acorduri, conform prevederilor legale în vigoare, le suspendă sau anulează,
colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, autorităţile implicate, notificatorul,
Comisia pentru securitate biologică şi cu organul de control, colaborează cu autorităţile naţionale şi
comunitare în procesul de autorizare a organismelor modificate genetic pentru utilizarea directă ca
aliment sau hrană pentru animale, sau ca produse medicamentoase de uz uman sau veterinar,
realizează şi gestionează baza de date pentru funcţionarea Biosafety Clearing-House (BCH) la nivel
naţional, asigură raportarea stadiului evoluţiei şi implementării legislaţiei în domeniul microorganismelor
şi organismelor modificate genetic atât către Comisia Europeană (DG ENV) în contextul îndeplinirii
obligaţiilor de natură comunitară ce revin României în calitate de Stat Membru, cât şi în raportarea către
Comisia pentru Diversitate Biologică (CBD), respectiv către Biosafety Clearing House (BCH), în
contextul îndeplinirii obligaţiilor de natură internaţională ce revin României în calitate de stat Parte la
Protocolul de la Cartagena.
Comisia pentru Securitate Biologică este autoritatea ştiinţifică cu rol consultativ în procesul de
luare a deciziilor de M.M.D.D. – A.N.P.M.
Alte autorităţi publice centrale: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea
Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii, Autoritatea Naţională
pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, au atribuţii în procedura de
notificare, stabilirea capacităţii necesare de a primii şi evalua notificările, îndeplinirea/realizarea de către
utilizatori, a evaluării de risc, pentru evaluarea efectelor potenţial periculoase a OMG asupra diversităţii
biologice, luând in considerare de asemenea riscul asupra sănătăţii umane, realizarea registrului
locaţiilor introducerii deliberate in mediu a PSMG (plantelor superioare modificate genetic), pentru
testare în câmp sau pentru cultivare, informarea şi participarea publicului referitor la introducerea
deliberată în mediu si plasarea pe piaţă a OMG şi asigurarea trasabilităţii şi etichetării produselor plasate
pe piaţă.

6.7.2.2. Procedura de autorizare

INTRODUCERE DELIBERATA IN MEDIUL INCONJURATOR


Orice persoană fizică sau juridică, înainte de a introduce în mediul înconjurător un
organism modificat genetic sau o combinaţie de asemenea organisme, în scopul cercetării,
testării şi dezvoltării şi/sau în orice alt scop, cu excepţia producerii în scopul introducerii pe
piaţă, trebuie să prezinte Comisiei Naţionale o notificare.
Notificarea privind intenţia introducerii deliberate în mediul înconjurător a organismelor
modificate genetic va conţine:
- un dosar tehnic cuprinzând informaţiile necesare pentru evaluarea riscurilor previzibile, fie că
sunt imediate sau cu efect întârziat, pe care organismul sau combinaţia de organisme
modificate genetic îl pot avea pentru sănătatea oamenilor şi/sau mediul inconjurător;
- o prezentare a evaluării impactului şi a riscurilor generate de OMG sau de combinaţia de
organisme modificate genetic pentru sănătatea oamenilor şi a mediului înconjurător, ca rezultat
al introducerii lor în mediul înconjurător;
- informaţii privind rezultatele introducerii aceloraşi OMG sau aceleaşi combinatii de OMG,
notificate anterior sau în acel moment, notificaţii obţinute de notificator în ţară şi/sau în afara
114
acesteia.
Comisia Naţionala poate accepta ca introducerea în mediul înconjurător, într-un anumit loc, a
unei combinaţii de OMG sau a aceluiaşi OMG în locuri diferite, într-un singur scop şi pe o
perioada limitată, să fie notificată printr-o singură notificare.
Pentru facilitarea luării deciziei cu privire la aprobarea introducerii deliberate în mediul
înconjurator a unor OMG, a căror introducere a fost deja notificată şi/sau, dupa caz, aprobată
pentru ţările din Uniunea Euopeană, din proprie iniţiativă sau la solicitarea Comisiei Naţionale,
orice persoană fizică sau juridică care intenţionează a introduce în mediul înconjurător un OMG
sau o combinaţie de asemenea organisme, va prezenta :
- fie un exemplar din rezultatul notificării, transmis Comisiei UE de către autorităţile naţionale
competente din statele membre;
- fie un exemplar din documentul Comisiei UE, prin care se aprobă introducerea organismului
modificat pe teritoriul statelor membre. Atunci când se consideră îndreptăţit, notificatorul poate
solicita, prin notificarea adresată Comisiei Naţionale, aplicarea regulilor procedurii simplificate
pentru aprobarea introducerii în mediul înconjurător a organismului modificat genetic.
Dupa ce şi-a stabilit procedura care trebuie urmată, Comisia Naţională va răspunde, în scris,
notificatorului, în termen de maximum 90 zile de la primirea notificării. Notificatorul poate începe
activitatea propusă numai după obţinerea aprobării scrise a Comisiei Naţionale şi cu
respectarea condiţiilor stabilite prin aceasta aprobare.

INTRODUCERE DELIBERATA PE PIATA.


Introducerea deliberată pe piaţă a organismelor modificate genetic, a produselor provenite
din organismele modificate genetic sau care conţin organisme modificate genetic se poate face
numai în baza aprobării date de Comisia Naţională. Aprobarea se acordă numai dacă sunt
îndeplinite următoarele condiţii :
- produsele corespund normelor din legislaţia naţională, iar dacă acestea nu sunt stabilite, se
vor avea în vedere cele din legislaţia Uniunii Europene sau din legislaţia internaţională;
- produsele corespund cerinţelor stabilite pentru evaluarea riscurilor asupra sănătăţii oamenilor
şi mediului;
- Comisia Naţională a dat aprobarea notificării sau dacă s-a efectuat o analiză de risc bazată pe
cerinţele de evaluare a riscurilor.
Regulile procedurilor simplificate vor asigura protecţia sănătăţii oamenilor, securitatea biologică,
echilibrul ecologic şi calitatea mediului înconjurător şi se vor aplica dacă :
- Introducerea pe piaţă a produsului în cauză a fost aprobată şi se realizează în Statele Membre
ale Uniunii Europene;
- Consumul de produse rezultate din organismele modificate genetic, din categoria celui in
cauză, a fost aprobat pentru Statele Membre ale Uniunii Europene.

Fig.16. Procedura de notificarea pentru Fig. 17. Procedura de autorizare pentru


introducerea în mediul inconjurător a OMG-urilor întroducerea în mediul inconjurător a
OMG-urilor
115
6.7.2.3. Evaluarea riscurilor
Obiectivele evaluării riscurilor asupra mediului îl constituie identificarea şi evaluarea posibilelor
efecte negative pe care OMG îl poate avea asupra sănătăţii umane sau asupra mediului, pe
parcursul introducerii deliberate în mediu sau pe piaţă, efecte ce pot fi directe sau indirecte şi
care pot apărea imediat sau cu întârziere. Evaluarea trebuie realizată pentru a se stabili dacă
este necesară sau nu dezvoltarea unui plan de management al riscurilor, iar în cazul în care
acesta este necesar se vor preciza cele mai bune metode de aplicare. Procedura este
reglementată prin Ordonanţa de Guvern nr. 43/2007, care transpune Directiva 2001/18/CE. Ca
principiu general, ER (evaluarea riscului) trebuie să integreze rezultatele unor cercetări
adecvate relevante privind riscurile potenţiale, asociate introducerii deliberate în mediu sau pe
piaţă a OMG, precum şi orice studiu sau experienţă similar/similară, documentat/documentată(
Ord. 1.829/2007).
În acord cu principiul precauţiei în evaluarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului,
trebuie să se urmărească următoarele reguli generale:
• caracteristicile OMG ce pot determina efecte negative în timpul utilizării acestuia trebuie
să fie comparate cu caracteristicile organismului nemodificat genetic din care derivă;
• studiul de evaluare a riscului asupra mediului trebuie realizat într-un mod ştiinţific şi
transparent, bazat pe date existente;
• studiul de evaluare a riscului asupra mediului trebuie realizat pentru fiecare caz,
deoarece informaţiile pot varia în funcţie de tipul de organism modificat genetic, de
scopul utilizării şi de caracteristicile mediului în care este introdus, ţinându-se seama,
printre altele, de rezultatele introducerilor anterioare în mediu a OMG;
• în momentul în care apar noi informaţii privind OMG şi efectele acestuia asupra mediului,
studiul de evaluare a riscului asupra mediului trebuie revăzut pentru a stabili dacă:
a. riscurile se modifică;
b. este necesară modificarea planurilor de management al riscurilor.
Efecte adverse pot apărea direct sau indirect prin mecanisme care pot include:
- răspândirea unui OMG sau a unor OMG în mediu;
- transferul materialului genetic inserat la alte organisme sau în acelaşi organism;
- indiferent dacă este sau nu modificat genetic;
- instabilitatea fenotipică şi genetică;
- interacţiunile cu alte organisme;
- schimbări ale managementului, inclusiv, când este cazul, în practicile agricole.

6.7.2.4. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente


Activităţile care privesc organismele modificate genetic sunt supuse procedurii de
monitorizare asupra potenţialelor efecte negative asupra sănătăţii umane şi mediului
înconjurător. Activitatea de monitorizare se desfăşoară după obţinerea autorizaţiei de
introducere deliberată în mediu sau pe piaţă a organismelor modificate genetic. Datele colectate
în urma monitorizării oferă noi informaţii privind impactul introducerii unui nou organism
modificat genetic în mediu sau pe piaţă. Dacă apar astfel de date noi, acestea trebuie să fie
luate în considerare în realizarea următoarelor studii de evaluare a riscurilor asupra mediului.
Obiectivele planului de monitorizare sunt: confirmarea faptului că orice ipoteză în
cadrul evaluării riscurilor pentru sănătatea umană şi mediu, în ceea ce priveşte apariţia şi
impactul efectelor adverse potenţiale ale organismului modificat genetic sau ale utilizării
acestuia, este corectă; identificarea apariţiei acelor efecte adverse ale organismului modificat
genetic sau ale utilizării acestuia asupra sănătăţii umane ori asupra mediului care nu au fost
anticipate în evaluarea riscurilor asupra mediului.
Notificatorul are obligaţia de a elabora un plan de monitorizare care se depune la
autoritatea competentă, odată cu notificarea.
Interpretarea datelor colectate prin monitorizare trebuie să fie făcută în funcţie de toate
condiţiile de mediu existente şi de toate activităţile. În cazul în care se observă modificări în
116
mediu, trebuie să se aibă în vedere o evaluare suplimentară, cu scopul de a stabili dacă aceste
modificări sunt o consecinţă a organismului modificat genetic sau a utilizării sale, precum şi
dacă asemenea modificări pot fi un rezultat al factorilor de mediu, alţii decât introducerea pe
piaţă a organismului modificat genetic.
Monitorizarea caz – specifică reprezintă analiza efectelor potenţiale evidenţiate în
studiul de evaluare a riscurilor (verificarea corectitudinii prezumtiilor avansate pe baza studiului
de evaluare a riscurilor). Exemple: diseminarea prin intermediul polenului, persistenţa,
invazivitatea, compatibilitatea sexuală cu specii înrudite, apariţia formelor de rezistenţă la
anumite insecte etc.
Monitorizarea prin supraveghere generală reprezintă efectele neanticipate,
neprevăzute (perioadă de timp mai lungă, observaţii, zone mai extinse) – realizată cu ajutorul
fermierilor (recomandare EFSA). Exemple: efecte negative asupra ecosistemului, biodiversităţii,
modificarea biologiei plantei în timp.
Notificatorul are obligaţia de a transmite rapoartele de monitorizare, autorităţii
competente, Comisiei Europene şi autorităţilor competente ale statelor membre.
PRIN Ordinul M.M.G.A. nr. 606/2005 a fost aprobat Formularul pentru prezentarea
rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte
scopuri decât introducerea pe piaţă. Acest ordin conţine proceduri clare: pentru fiecare
notificare va fi transmis un raport final sau un raport final şi unul intermediar de monitorizare,
după caz; raportul final trebuie transmis după ultima recoltare a plantelor superioare modificate
genetic; raportul final de monitorizare post–introducere se transmite după finalizarea
monitorizării post-introducere.
Experienţa acumulată şi datele obţinute prin monitorizarea introducerilor experimentale ale
organismelor modificate genetic pot să ajute la elaborarea planului de monitorizarea
postcomercializare, necesar pentru introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca
atare sau componente ale unor produse.
6.7.3. Etichetarea şi trasabilitatea organismelor modificate genetic
Actele normative care reglementează aceste activităţi sunt: Regulamentul Parlamentului
European şi al Consiliului nr. 1830/2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor
modificate genetic şi trasabilitatea produselor alimentare şi furajere obţinute din organisme
modificate genetic, transpus prin H.G. nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea
organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute
din organismele modificate genetic şi Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.
1829/2003 privind alimentele şi furajele obţinute din organisme modificate genetic, transpus în
legislaţia românească prin H.G. nr. 256/2006.

6.7.3.1. Etichetarea.
H.G. nr.173/2006, are ca scop facilitarea etichetării corespunzătoare, monitorizarea
efectelor asupra mediului şi, după caz, asupra sănătăţii umane şi sănătăţii animale şi aplicarea
măsurilor corespunzătoare de management al riscului, ce includ, dacă este necesar, retragerea
de pe piaţă a produselor. Hotărârea prevede că, în prima etapă a introducerii pe piaţă a unui
produs constituit din sau care conţine organisme modificate genetic, operatorii trebuie să
transmită celorlalţi operatori care preiau produsele că: produsul conţine sau este constituit din
OMG şi codul/codurile unice de indentificare atribuit/atribuite acestor OMG.
Etichetele produselor preambalate constituite din sau conţinând OMG trebuie să aibă
înscrisă menţiunea: "Acest produs conţine organisme modificate genetic" sau "Acest produs
conţine «numele organismului/organismelor» modificat/ modificate genetic". De asemenea,
pentru produsele nepreambalate, destinate consumatorului final, un afiş care să însoţească
expunerea la vânzare a produselor trebuie să includă menţiunea: "Acest produs conţine
organisme modificate genetic" sau "Acest produs conţine «numele organismului/ organismelor»
modificat/modificate genetic". De la această prevedere sunt exceptate produsele, destinate
utilizării directe ca alimente, hrană pentru animale sau pentru prelucrare, care conţin urme de
117
OMG într-o proporţie mai mică de 0,9%, cu condiţia ca aceste urme să fie întâmplătoare sau
inevitabile din punct de vedere tehnic.
În momentul în care produsele obţinute din OMG sunt introduse pe piaţă, operatorii
trebuie să se asigure că următoarele informaţii sunt transmise în scris operatorului care
primeşte produsul: o indicaţie despre fiecare dintre ingredientele alimentare obţinute din OMG;
o indicaţie despre fiecare dintre furajele sau aditivii furajeri produşi din OMG; în cazul
produselor pentru care nu există o listă a ingredientelor, o indicaţie conform căreia produsul
este obţinut din OMG.
Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile controlează modul de
îndeplinire a prevederilor legale în vigoare din acest domeniu.

6.7.3.2. Trasabilitatea.
Poate fi realizată numai în urma etichetării corespunzătoare de-a lungul întregului lanţ,
începând cu organismele modificate genetic din laboratorul amelioratorilor şi continuând cu
producătorii de seminţe, fermieri, procesatori şi/sau importatori/exportatori.
Elemente de trasabilitate s-au introdus prin Ordinul M.A.P.D.R. 471/2006 privind autorizarea
cultivatorilor de plante modificate genetic. Precizăm că în procesul de autorizare privind
introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a PSMG (plantelor superioare modificate genetic) în
2007, M.A.D.R. a avizat importul şi introducerea deliberată în mediu, pentru testare sau
cultivare, numai cu condiţia respectării prevederilor Ordinului de către toţi agenţii economici
cultivatori.
M.A.D.R., în baza acestui ordin, este autoritatea naţională competentă pentru evidenţa
agenţilor economici care cultivă PSMG. Ordinul prevede obligativitatea agenţilor economici
(persoane fizice sau juridice, asociaţii fără personalitate juridică) de a declara la Direcţiile pentru
Agricultură şi Dezvoltare Rurală, respectiv a municipiului Bucureşti, suprafeţele cultivate cu
PSMG şi producţiile realizate. Declaraţia se completează în 2 exemplare astfel, un exemplar se
depune la DADR în decurs de 30 zile de la încheierea semănatului.
După încheierea recoltatului agenţii economici sunt obligaţi să depună o declaraţie
privind producţia obţinută şi destinaţia acesteia, până la data de 15 decembrie. Informaţiile se
centralizează la DADR şi se transmit, electronic, la Centrul de Calcul al MAPDR (Registrul de
evidenţă al agenţilor economici care cultivă PSMG în România). Pentru a asigura respectarea
O.M. al M.A.P.D.R. nr. 471/2006, companiile transmit clienţilor lor, o dată cu documentele de
vânzare a seminţei, şi formularele de declaraţii, pe care trebuie să le completeze şi să le
transmită direcţiilor agricole. De asemenea, companiile sunt obligate să transmită M.A.P.D.R.,
informaţii cuprinzând datele de identifcare ale clienţilor, cantităţile de seminţe vândute, pe soiuri
şi categorii biologice. Aceste informaţii sunt necesare pentru verificarea datelor primite prin
direcţiile agricole.
Importul seminţelor se face numai după obţinerea avizului de import eliberat de
M.A.D.R.. Marfa este ambalată în saci, iar pe etichetele şi documentele însoţitoare se
menţionează că soiul este modificat genetic. Pentru evidenţa seminţelor distribuite, clienţii sunt
obligaţi să restituie companiilor ambalajele goale după încheierea semănatului.
M.A.D.R. poate lua măsuri de interzicere a utilizării unui soi modificat genetic pentru o
parte sau pentru întreg teritoriul ţării, dacă se constată că soiul este dăunător culturilor din alte
soiuri sau alte specii, ori prezintă risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană. Un soi
modificat genetic nu poate fi testat şi înregistrat fără ca solicitantul să dovedească faptul că
acesta îndeplineşte condiţiile legale privind protecţia mediului şi a sănătătţii umane.
6.7.4. Controlul implementării legislaţiei
Autorităţile cu responsabilităţi de inspecţie şi control în domeniul biosecurităţii sunt:
M.M.D.D. prin Garda Naţională de Mediu (G.N.M.) în atribuţiile căreia intră verificarea
conformării cu prevederile legislaţiei specifice domeniului, respectarea condiţiilor de autorizare,
118
potrivit tipului de organism modificat genetic sau de combinaţii de organisme modificate genetic
sau de produse care conţin sau constau din organisme modificate genetic, sau potrivit tipului de
activităţi; M.A.D.R. prin Inspecţia de Stat pentru Controlul Organismelor Modificate Genetic
(ISCOMG), organism abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea trasabilităţii
producţiei de plante modificate genetic de la cultivator până în depozit; A.N.S.V.S.A., urmăreşte
aplicarea cerinţelor privind asigurarea trasabilităţii alimentelor şi a hranei pentru animale
obţinute din OMG; A.N.P.C., urmăreşte aplicarea cerinţelor referitoare la etichetarea produselor
obţinute din OMG, în vederea informării corecte, complete şi precise a consumatorilor.
1. Garda Naţională de mediu , Comisariatul Judeţean Buzău a raportat un număr de?
controale în domeniul biosecurităţii.
2. Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Buzău a raportat un număr de
27 controale privind domeniul transabilităţii şi etichetării alimentelor şi furajelor modificate
genetic( 12 inspecţii la FNC pentru soia şi porumb, 13 inspecţii la unităţile de procesare
şi 2 inspecţii la unităţile de comercializare a produselor pe bază de soia). Nu au fost date
amenzi sau avertismente.
3. Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Buzău a raportat 0 controale legate de
modul de etichetare al produselor alimentare modificate genetic.
6.7.5. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic în România
În anul 2007, plantele modificate genetic au fost cultivate pe 143.7 milioane ha, în 23 de ţări de
pe 6 continente, cu 26 milioane mai mult decât în anul precedent.
Pe parcursul celor 10 ani de la introducerea în cultură, pe scară largă, a plantelor transgenice,
această suprafaţă a crescut de la 1,7 milioane ha în anul 1996 la 143,7 milioane ha în anul
2007.

Fig. 18 Suprafaţa mondială cultivată cu plante


modificate genetic în
perioada 1996-2007

Ponderea speciilor de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial în anul 2007 sunt
reprezentate în figura nr. 14

119
Bumbac; 13,4mil ha;
13%

Porumb;
25,2mil ha;
25% Soia; 58,6mil ha;
57%

Soia Porumb Bumbac Rapiţă

Fig. 19 Specii de plante modificate genetic cultivate pe plan mondial în anul 2007

În Europa, în anul 2007, numărul ţărilor care au cultivat plante modificate genetic a
crescut de la 22 la 23, incluzând şi Polonia, care a plantat pentru prima dată porumb modificat
genetic. Spania a cultivat 70.000 de ha cu porumb în anul 2007. Alte specii de plante ca de
exemplu: cartof, dovlecel, papaya, garoafe s-au cultivat pe suprafeţe foarte mici. România s-a
aliniat politicii agricole a Uniunii Europene în ceea ce priveste regimul organismelor modificate
genetic, iar respectarea angajamentelor în acest domeniu implica interzicerea cultivării de soia
modificată genetic.
Din categoria organismelor modificate genetic, singura plantă care este autorizată de UE
este porumbul modificat genetic. Potrivit MADR, porumbul modificat genetic MON 810
rezistent la Sfredelitorul porumbului, este aprobat în cultura în Uniunea Europeana şi deci şi în
România.
Suprafaţa totală autorizată în 2007 de către Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
judeţene, conform legislaţiei în vigoare, pe care s-a cultivat porumb modificat genetic în
România în anul 2007, este de 332,5 ha, în judetele Arad (40 ha), Brăila (60 ha), Călăraşi
(226,5 ha, inclusiv testare), Iaşi (5 ha), Neamţ (0,5 ha testare), Timiş (0,5 ha testare).
În 2008 la Centrul de testare soiuri Râmnicul Sărat din judeţul Buzău s-a început
testarea soiurilor de porumb modificate genetic, linia MIR 604 (NX44267DW), linia GA21
(NX44257GB), linia Bt11(NX400BB), linia Bt11XMIR60XGA21(NX44287WU), linia
Bt11XGA21(NX44277YT) aparţinând societăţii autorizate SC Syngenta Agro SRL, precum
şi a soiurilor linia NK603 pentru hibrizii EC3701HTTZ, ED4005HTTZ, MPA421HTTA,
ED4203HTTZ, linia DKC5143 cu hibrizii TXP151-M şi TXP939A-B aparţinând agentului
economic SC Monsanto România.
La CTS Râmnicu Sărat s-a cultivat în 2008 1.5ha porumb modificat genetic, comform
autorizaţiei nr. 2/23.04.2008 şi o suprafaţă de 0,0625 ha soia modificată genetic, deţinând
autorizaţie de la DADR nr. 3/20.06.2008 şi de la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile nr.
3/23.04.2007
SA Inverg Greabanu a cultivat 40ha porumb modificat genetic MON 810, din care 20ha pe
raza comunei Greabănu şi 20 ha pe raza comunei Valea Râmnicului, deţinând autorizaţia de la
DADR nr.1/09.04.2008.
Zona unde s-a făcut testarea este cunoscută pentru cultivarea porumbului în România şi
nu se găseşte în apropierea unor arii protejate prin lege.
Sămânţa rămasă după semănat a fost recuperată în totalitate şi distrusă prin ardere. Recoltarea
s-a efectuat manual, ştiuleţii fiind puşi în saci de plastic etichetaţi pentru a împiedica
diseminarea. După recoltare, resturile vegetale au fost tocate şi încorporate în sol, locul urmând
a fi cultivat în anul 2009 cu altă plantă de cultură care va fi supusă monitorizării.

120
Toate câmpurile de testare au fost înconjurate de câte o perdea de protecţie de 6 m lăţime care
a fost tratată în mod similar cu plantele modificate genetic, iar pe toată perioada cultura
experimentală este atent monitorizată.
Producţia de porumb modificat genetic a fost nesemnificativă, masa vegetativă fiind distrusă
după recoltare.
Guvernul României a decis interzicerea cultivării soiei modificate genetic, începând cu
data de 1 ianuarie 2007, conform reglementărilor în vigoare în Uniunea Europeană.
Cultivatorii de soia modificată au fost informaţi , prin diferite mijloace de comunicare, cu privire
la noua legislaţie de interzicere a cultivării de soia modificată genetic începând cu data de 1
ianuarie 2007.
La nivelul Uniunii Europene este autorizat pentru utilizarea ca aliment şi furaj un singur tip de
soia modificată genetic GTS-40-3-2.
România importă soia modificată genetic pentru utilizarea ca aliment şi furaj. Legislaţia
românească prevede explicit faptul că, operatorilor din domeniu le revine obligaţia de a
respecta prevederile legislative referitoare la trasabilitate şi anume să deţină sisteme şi
proceduri pentru a identifica provenienţa şi destinaţia produselor care conţin soia.
Prin prelucrarea boabelor de soia se obţin: făina de soia, utilizată în industria alimentară (lapte,
brânză, fulgi, cafea, ciocolată, macaroane, biscuiţi, substituient al cărnii); uleiul de soia, folosit la
fabricarea margarinei, săpunurilor, lecitinei etc; şroturile de soia, rezultate din procesarea
uleiului, utilizate în hrana animalelor.

6.7.6. Coexistenta
Coexistenţa se referă la abilitatea fermierilor de a face o alegere practică între agricultura
convenţional, ecologică sau cea care utilizeaza OMG, indeplinind obligaţiile legale de etichetare
şi / sau standarde de puritate.
Comisia Europeană consideră că măsurile de coexistenţă trebuie dezvoltate şi implementate de
Statele Membre.
Conform Recomandarii Comisiei nr. 556/2003, măsurile de coexistenţă trebuie să fie: eficiente,
specifice fiecărei culturi, să dea prioritate măsurilor de management al fermelor şi să se bazeze
pe practicile existente de separare, de exemplu cele privind seminţele.

6.7.7 PERSPECTIVE
La nivelul UE se doreşte ca ţările europene să joace un rol activ în evaluarea riscurilor pe care
le presupun OMG-urile. 62% din populatia Europei are prejudecăţi legate de alimentele
care provin din culturi modificate genetic.
Libertatea de alegere pentru consumatori a fost asigurată prin introducerea etichetelor la
produsele modificate genetic. Potrivit Comisiei Europene, Uniunea Europeană are prea puţină
experienţă în domeniul culturilor modificate genetic şi ar trebui să se aştepte finalul procesului
de implementare a măsurilor decise de statele membre, la nivel naţional. EFSA (Autoritatea
Europeană pentru Securitate Alimentară) face eforturi pentru a ameliora sistemul de evaluare a
riscurilor. Intitulat “Coexistenta imposibilă”, un studiu realizat de Greenpeace încearcă să
demonstreze ca “organismele modificate genetic cultivate în Spania, singura ţară din Uniunea
Europeana care cultivă OGM-uri pe scara largă, reduc biodiversitatea agricolă şi alegerea
consumatorilor”.
Bazat pe o cercetare care include teste de laborator realizate pe eşantioane care provin de pe
culturi de porumb de pe 40 de exploataţii spaniole, convenţionale şi ecologice, studiul dat
publicităţii de Greenpeace arată că:
- Aproape un sfert din eşantioanele studiate conţineau urme de porumb modificat genetic,
procentul putând ajunge chiar şi la 12,6%.
- In mai multe cazuri, agricultorii afectaţi au înregistrat pierderi economice, nemaifiind în măsura
să vândă producţia de porumb la preţul pieţei.
121
- Trei dintre aceste cazuri de contaminare afectează varietăţile de pobumb locale care, după
mulţi ani de selecţionari atente, nu mai pot fi utilizate ca sămânţă certificată.
Legislaţia românească prevede etichetarea produselor modificate genetic încă din iunie 2006
(Legea 106/2002 prevederile legate de OMG fiind înlocuite de HG 173/2006). Nici un produs de
pe piaţa românească nu este etichetat ca şi OMG.
Legislaţia europeană permite statelor membre interzicerea OMG pe teritoriul lor, prin activarea
clauzei de salvgardare reglementată prin Directiva 18/2001. Statele se pot preleva de principiul
precauţiei pentru a proteja astfel mediul şi consumatorii.

122
CAPITOLUL 7. DEŞEURI

7.1. Date generale. Cadru legislativ

Deşeurile sunt acele substanţe sau obiecte de care deţinătorul se debarasează, are intenţia sau
obligaţia de a se debarasa. În general, deşeurile reprezintă ultima etapă din ciclul de viaţă al unui
produs (intervalul de timp între data de fabricaţie a produsului şi data când acesta devine deşeu).
În prezent problema gestionării deşeurilor se manifestă tot mai acut din cauza creşterii cantităţii şi
diversităţii acestora, precum şi a impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului
înconjurător. Depozitarea deşeurilor pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în
cursurile de apă şi arderea necontrolată a acestora reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru
mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei.
De aceea, legislaţia europeană transpusă prin actele normative naţionale a impus o nouă abordare
a problematicii deşeurilor, plecând de la necesitatea de a economisi resursele naturale, de a
reduce costurile de gestionare şi de a găsi soluţii eficiente în procesul de diminuare a impactului
asupra mediului produs de deşeuri.
Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi
eliminare a deşeurilor, inclusiv monitorizarea acestor operaţii şi monitorizarea depozitelor de
deşeuri după închiderea lor.
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor sunt prevenirea şi reducerea producerii de deşeuri şi
a gradului de periculozitate al acestora prin:
• dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;
• dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare,
utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra creşterii
volumului sau periculozităţii deşeurilor, ori asupra riscului de poluare;
• dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor periculoase
din deşeurile destinate valorificării;
• valorificarea materială şi energetică a deşeurilor, cu transformarea acestora în materii
prime secundare, ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.
Astfel se asigură protejarea resursele naturale prin folosirea materiilor prime secundare din deşeuri
şi se reduce poluarea mediului cauzată de eliminarea lor.
Documentele strategice naţionale care reglementează gestionarea deşeurilor cuprind două
componente principale: Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor care
constituie instrumentele de bază prin care se asigură implementarea în România a politicii Uniunii
Europene în domeniul deşeurilor.
La sfârşitul anului 2006 au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD),
de Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor de
mediu de la nivel local şi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, utilizând date de la
nivelul acestora. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor au fost aprobate prin Ordinul
Comun al M.M.G.A. nr. 1364/14.12.2006 şi al M.I.E. nr. 1499/21.12.2006.
Elaborarea şi aprobarea PRGD asigură beneficii majore în toate regiunile, astfel: asigură cadrul
necesar pentru dezvoltarea proiectelor de gestionare a deşeurilor municipale cu finanţare din
fonduri europene; optimizează investiţiile şi costurile operaţionale în domeniul gestionării deşeurilor
municipale la nivel judeţean şi regional; asigură, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea unor sisteme
integrate de gestionare a deşeurilor municipale, cu efecte pozitive asupra mediului şi sănătăţii
populaţiei.

123
PRGD se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu, iar obiectivele şi ţintele
propuse sunt cele cuprinse în Strategia Naţională şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor.
Cele mai importante obiective vizate de PRGD sunt:
• extinderea colectării deşeurilor în zonele rurale nearondate până în prezent unor servicii de
salubritate;
• dezvoltarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de
reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice,
vehicule scoase din uz;
• construirea unor instalaţii de tratare a deşeurilor în scopul atingerii ţintelor de reducere a
cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite;
• închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi reabilitarea ecologică a amplasamentelor;
• construirea şi operarea unor depozite noi conforme.
Detalierea la nivel de judeţ a măsurilor şi acţiunilor cuprinse în PRGD se face prin intermediul
Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, care este în curs de elaborare de către Consiliul
Judeţean, împreună cu Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului şi toţi factorii interesaţi din judeţ.
Începând cu anul 2005, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în colaborare cu Institutul
Naţional de Statistică şi Agenţiile Judeţene pentru Protecţia Mediului realizează anual colectarea
datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor în anul anterior, atât pentru necesităţile interne
de raportare, cât şi în vederea elaborării raportărilor către Comisia Europeană şi EUROSTAT.
Această activitate are la bază atât prevederile legislative generale în domeniul protecţiei mediului,
cât şi reglementările specifice din domeniul deşeurilor. Colectarea şi validarea datelor aferente
anului 2007 este finalizată.
Alte tipuri de date şi informaţii specifice legate de generarea şi gestionarea anumitor fluxuri de
deşeuri sunt colectate de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului cu frecvenţă anuală sau mai
mare, în funcţie de cerinţele legislative şi de solicitările Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
De aceea, datele prezentate în raportul de faţă se referă atât la anul 2007, cât şi la anul 2008, acest
lucru fiind specificat în fiecare caz.
Tabel 8.1.1. Deşeuri generate pe principalele categorii în 2006
Deşeuri generate Cantitate Procent
(tone)
Deşeuri generate în activităţi
75624,85 30,58%
industriale
Deşeuri municipale generate 171674,94 69,42%
Total 247299,79 100 %
Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică

7.2. Deşeuri municipale

7.2.1. Cantităţi şi compoziţie

Deşeuri municipale şi asimilabile reprezintă totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în


mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii (deşeuri
menajere), deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din
construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti.
Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea
acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere.

124
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice
locale, care, în mod direct sau prin concesionarea serviciului de salubrizare către un operator
economic autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea,
valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.
Colectarea deşeurilor menajere nu este generalizată la nivelul întregului judeţ.

În anul 2007, agenţii de salubritate au colectat 103176,67 tone de deşeuri (tabelul 7.2.1.1 şi
figura 7.2.1.1.), atât de la populaţie şi agenţi economici, cât şi din serviciile publice. Din datele
avute la dispoziţie, rezultă că în anul 2007 procentul populaţiei urbane care a beneficiat de
servicii de salubritate, a fost de 54,91 % iar cel al populaţiei rurale de 6,9 %.

De asemenea, ţinând cont de aceste procente şi de faptul că în zonele rurale nu prea există
servicii specializate pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere, se poate estima
cantitatea de deşeuri menajere necolectate şi anume 68498,27 tone în 2007, respectiv
cantitatea de deşeuri municipale generate - 171674,94 tone.

7.2.1 Cantităţi şi compoziţie

Tabel 7.2.1.1. Deşeuri municipale generate în anii 2006 şi 2007


Deşeuri municipale Cantitate deşeuri generate în anul, (tone)
2006 2007

Deşeuri menajere colectate 69158,87 70550,67


în amestec 67790,82 66721,26
de la populaţie 56946,45 55589
de la agenţi economici 10844,37 11132,26
• separat 1368,05 3829,41
Deşeuri din servicii publice(stradale, pieţe, 26747 32626
spaţii verzi)
Deşeuri din construcţii şi demolări( inclusiv 0 0
alte categorii de deşeuri neclasificate)
Total deşeuri municipale colectate 95905,87 103176,67
Deşeuri menajere necolectate 69139 68498,27
Total deşeuri municipale generate 165044,87 171674,94
Sursa: Operatori de salubritate

Fig. 7.2.1.1. Deşeuri municipale generate in anul 2007


(tone)

deşeuri
necolectate
deşeuri 68498,27
colectate
103176,67

După provenienţa lor, deşeurile municipale au inclus (tabelul 7.2.1.2 şi figura 7.2.1.2):

125
• deşeuri menajere de la populaţie;
• deşeuri menajere de la agenţii economici;
• deşeuri din servicii municipale (deşeuri stradale, din pieţe, spaţii verzi);
• deşeuri din construcţii, demolări.

Tabel 7.2.1.2. Deşeuri municipale colectate în anul 2007


Deşeuri municipale Cantitate colectată Procent
colectate (tone)
Deşeuri menajere 70550,67 68,38
Deşeuri din servicii publice 32626 31,62
Deşeuri din construcţii şi
0 0
demolări
Total 103176,67 0
Sursa: Operatori de salubritate

Fig. 7.2.1.2. Deşeuri municipale colectate în


deşeuri din anul 2007
deşeuri din
servicii
construcţii/
municipale
demolări
31,62 %
0%
deşeuri
menajere de la
populaţie şi
agenţi
economici
68,38 %

Distribuţia deşeurilor menajere colectate în amestec de la populaţie şi agenţii economici este


prezentată în tabelul 7.2.1.3. şi figura 7.2.1.3.

Tabelul 7.2.1.3. Deşeuri menajere colectate în amestec în anul 2007


Deşeuri menajere colectate în amestec Cantitate colectată Procent %
Deşeuri menajere de la populaţie 55589 83,32
Deşeuri menajere de la agenţii economici 11132,26 16,68
Total 66721,26 100
Sursa: Operatori de salubritate

Fig. 7.2.1.3. Deşeuri menajere colectate în


amestec de la municipalităţi în anul 2007
deseuri
menajere de la
agenti
economici
83.32%

deseuri
menajere de la
populatie
16.68%

126
Colectarea separată a deşeurilor municipale în vederea valorificării materialelor reciclabile
provenite din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice) se practică
într-o mică măsură.
Implementarea colectării selective s-a preconizat să fie abordată în trei etape, astfel:
• 2004 – 2006: experimentare (proiecte pilot), conştientizare populaţie;
• 2007 – 2017: extinderea colectării selective la nivel naţional;
• 2017 – 2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective,
mediu rural dispersat, zone montane).
Din cauza procentului foarte scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie,
componentele reciclabile din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice,
metale) nu se recuperează, ci se elimină aproape în totalitate prin depozitare finală împreună cu
celelalte deşeuri municipale.

Tabelul 7.2.1.4. Deşeuri menajere colectate separat în anul 2007


Deşeuri colectate separat Procent %
Hârtie, carton 99,35
Sticlă 0
Plastic 0,65
Metale 0
Biodegradabile 0
Altele 0
Total 100
Sursa: Operatori de salubritate

Compoziţia procentuală a deşeurilor menajere colectate în judeţul Buzău, pentru anul 2007
(date estimative), este prezentată în tabelul 7.2.1.5.

Tabel 7.2.1.5. Compoziţia procentuală estimativă a


deşeurilor menajere şi asimilabile în anul 2007
Material Cantităţi Procentaj
Hârtie şi carton 8030,6 11,383
Sticlă 7294,3 10,34
Metale 3450,2 4,89
Materiale plastice 3424,4 4,854
Textile 3440,2 4,876
Inerte 67 0,095
Biodegradabile 35971,3 50,987
Altele 8872,7 12,576
Total 70550,7 100
Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică

7.2.2. Deşeuri biodegradabile

În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă


importantă. În această categorie sunt cuprinse:
- deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;
- deşeuri vegetale din parcuri, grădini;
- deşeuri biodegradabile din pieţe;
- componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;
- nămol de la epurarea apelor uzate orăşeneşti;

127
- hârtia, teoretic este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al Planului Naţional de
Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în
categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, cea care nu
poate fi reciclată.

În ultimii ani, procentul de biodegradabile din deşeurile municipale la nivel naţional, a scăzut dar
cantitatea de materie biodegradabilă pe locuitor într-un an de zile a crescut, deoarece a crescut
cantitatea de deşeuri municipale generate, ca şi cantitatea de nămol orăşenesc generat.
Directiva 1999/31 privind depozitarea include prevederi pentru reducerea deşeurilor
biodegradabile de la depozitare pentru a evita efectele adverse asupra mediului cauzate de
comportamentul acestor deşeuri în condiţii de depozitare, producerea de levigat şi a gazului de
depozit. Articolul 5 al acestei directive cuprinde ţinte pentru reducerea progresivă a depozitării
deşeurilor biodegradabile la 25% la nivelul anului 2006, 50% la nivelul anului 2009 şi 35% la
nivelul anului 2016, din cantitatea totală la nivelul anului 1995 (an de referinţă). Statele membre
care în 1995 sau ultimul an dinainte de 1995 pentru care există date standardizate EUROSTAT
au depus în depozite mai mult de 80% din deşeurile municipale colectate, pot amâna atingerea
obiectivelor pe o perioadă nedepăşind patru ani. Astfel România va aplica prevederile parag. 3
al art. 5(2) privind posibilitatea amânării cu 4 ani a realizării ţintelor de reducere cu 25% şi
respectiv 50%, până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013.
Soluţiile disponibile de recuperare/reciclare şi/sau de reducere cantităţilor de deşeuri
biodegradabile sunt:
- compostarea (degradare aerobă) – cu producere de compost utilizabil;
- degradare anaerobă cu producere de gaz utilizabil,
- tratare mecano-biologică (degradare aerobă) – cu producere de deşeuri stabilizate,
depozitabile.
Pentru a atinge ţintele pe termen scurt privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile
(reducere cu 25% în 2010) cu implicarea unor investiţii minime, este necesară concentrarea
asupra cantităţilor de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Acestea includ
în general hârtia, cartonul, lemnul şi ambalajele pentru reciclare, deşeurile din grădini şi parcuri
şi deşeurile alimentare pentru compostare. Cantităţile de deşeuri biodegradabile care vor trebui
colectate separat precum şi capacităţile necesare pentru tratarea şi prelucrarea acestora au
fost estimate în Planurile Regionale pentru Gestionarea Deşeurilor. Planul Judeţean pentru
Gestionarea Deşeurilor, care este în curs de elaborare, va stabili necesarul instalaţiilor de
compostare sau incinerare pentru reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile de la
depozitare.

Pentru a se utiliza în mod eficient compostarea este necesară o colectare separată a deşeurilor
organice. Trebuie evitată compostarea deşeurilor municipale colectate în amestec, deoarece
acestea au un conţinut ridicat de metale grele, cum ar fi: Cd, Pb, Cu, Zn, şi Hg.

Colectarea separată a materiei biodegradabile poate fi realizată în toate regiunile în care


populaţia locuieşte în „medii verzi”, gospodării cu grădini. Cel mai mare volum de deşeuri
biodegradabile poate fi colectat în mediul rural şi este recomandabil ca în aceste zone să se
realizeze compostarea individuală (reutilizarea materiilor biodegradabile în propriile gospodării).

În condiţiile existente în România este recomandată introducerea colectării separate a materiei


biodegradabile în mediul urban mai puţin dens, în zonele verzi ale marilor oraşe şi în unele
zone rurale, acestea reprezentând un procent de 25–35% din populaţie. În unele oraşe s-au
înfiinţat staţii pilot de compostare a deşeurilor biodegradabile.

În funcţie de rezultatele acestor proiecte, se vor stabili condiţiile necesare pentru extinderea
sistemelor de colectare separată şi compostare a deşeurilor biodegradabile.
128
În judeţul Buzău, în prezent nu există nici o instalaţie pentru compostarea sau tratare
mecano-biologică a deşeurilor biodegradabile. Cu excepţia compactării realizate în utilajele
de transport (gunoiere, autocompactoare) deşeurile municipale nu sunt supuse niciunui proces
de tratare prealabilă înaintea eliminării finale.

Tabel 7.2.2.1. Deşeuri biodegradabile (cantităţi estimate)


Cantitate de deşeuri Cantitate de deşeuri Cantitate de deşeuri
biodegradabile colectată în biodegradabile biodegradabile valorificată
amestec (tone) depozitată (tone) (tone)
Aprox. 80300 Aprox. 80300 0
Sursa: Operatori depozite şi agenţi de salubritate

Pentru deşeurile biodegradabile, HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (care transpune


Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor), stipulează necesitatea scăderii cantităţii de
deşeuri biodegradabile depozitate, după cum urmează:
- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea
totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2006;
- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea
totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2009;
- reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea
totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, până în anul 2016.

7.2.3. Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

În baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje , întocmită pentru anul 2008, a fost
introdus un număr de 78 de operatori economici. Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în
2008 a fost de 6087,25 tone, iar prezentarea pe tipuri de ambalaje se regăseşte în tabelul
7.2.3.1.

Tabel 7.2.3.1. Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţă în anul 2008


Tip material Cantitate (tone)
Sticlă 2680,94
Plastic 1397,74
Hârtie şi carton 972,73
Metal 7,97
Lemn 1027,56
Altele 0,31
Total 6087,25
Din care ambalaje de desfacere -

În judeţul Buzău există operatori economici autorizaţi pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje,
iar prezentarea acestora se regăseşte în tabelul 7.2.3.2.

Tabel 7.2.3.2. Societăţi ce realizează reciclarea deşeurilor de ambalaje


Denumire agent economic Localizare Tip deşeu prelucrat
Com. Ţinteşti, Ferma Frasinu,
PET, HDPE,LDPE,PP
Jud. Buzău
SC GREENTECH SA PET, HDPE,LDPE,PP
Aleea Industriilor nr.7 , Mun.
Buzău, Jud.Buzău
129
Sat. Valea Rîmnicului, Com.
SC LAUREX PROD SRL Metalice neferoase
Valea Rîmnicului, Jud. Buzău
SC HOEGANAES CORPORATION Str. Urziceni nr.33, Mun.
Metalice
EUROPE SA Buzău, Jud. Buzău
Sos. Brăilei nr.7, Mun. Buzău,
SC ROMTERA PRODUCT SRL PVC
Jud. Buzău
Sos. Brăilei nr.7, Mun. Buzău, PET,HDPE,LDPE,PP,P
SC REPLASTICA HDPE SRL
Jud. Buzău S,PVC

Se consideră că întreaga cantitate de ambalaje introdusă pe piaţă devine deşeu. Cantităţile de


deşeuri de ambalaje preluate şi gestionate în anul 2008 de către operatorii economici autorizaţi
sunt prezentate în tabelul 7.2.3.3.

Tabel 7.2.3.3. Cantităţile de deşeuri de ambalaje gestionate în anul 2008


Cantitate de deşeuri de Cantitate de deşeuri valorificată
Materialul
ambalaje preluată Total Din care reciclate
Sticlă 0 0 0
Plastic 23271,63 23284,22 23151,21
Hârtie şi carton 1482,20 1345,31 1054,42
Metale 154,61 140,32 139,13
Lemn 0 0 0
Altele 0,75
Total 24909,19 24769,85 24344,76

În judeţul Buzău există un număr de 20 agenţi economici care au încheiat contracte cu societăţi
de preluare responsabilităţi de realizare a obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a
deşeurilor de ambalaje.

7.2.4. Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale

Ţinând cont de aspectul diminuării tot mai accentuate a resurselor naturale de materii prime, la
nivel mondial recuperarea şi reciclarea deşeurilor a devenit o activitate destul de importantă
pentru economie. În judeţul Buzău, deşeurile municipale sunt colectate selectiv în vederea
valorificării materialelor reciclabile într-o mică măsură, cea mai mare parte a deşeurilor fiind
eliminată prin depozitare. În anul 2008, a funcţionat un sistem de colectare selectiva a
deşeurilor municipale ( disponibil doar pentru PET şi hârtie-carton), distribuţia fiind prezentată în
tabelul de mai jos.

Tabel nr. 7.2.4.1. Situaţia corespunzătoare anului 2008 privind punctele de colectare
selectivă a deşeurilor municipale
Număr Cantitate
Fracţii de
Număr containere pe colectată Cantitate
deşeuri
Localitatea locuitori tip de deşeu (tone) valorificată
colectate
arondaţi şi tipul (tone)
selectiv
containerului
Hârtie 16 82,544 82,544
Buzău 74000
PET 16 0,6 0,6
Rm.Sărat PET 14530 20 0 0
Breaza PET 2960 6 0,08 0,08
130
Săhăteni PET 3328 5 0,1 0,1
Pietroasele PET 3950 5 0,204 0,204
Mărăcineni PET 7136 7 0,3 0,3
Vadu Paşii PET 10500 2 0,03 0,03
Pătârlagele PET 2200 5 0,5 -
Hârtie * 1,05 1,05
Berca 1868
PET 3 0,6 0,6
Hârtie 83,594 83,594
TOTAL
PET 2,414 2,414

* În anul 2008, în localitatea Berca, pentru colectarea deşeurilor de hârtie-carton de la


gospodăriile individuale a fost utilizat sistemul de colectare periodică „din poartă în poartă” cu
ajutorul a două autoutilitare.

Foto 7.2.4.1. Recipienţi colectare selectivă


Deşeurile din hârtie-carton colectate din judeţul Buzău sunt predate spre valorificare la fabricile
de hârtie din ţară.
Deşeurile de mase plastice sunt valorificate la SC GREENTECH SA Buzău.
La sfârşitul anului 2008, în judeţul Buzău existau 44 societăţi autorizate pentru colectarea
deşeurilor de ambalaje şi 5 societăţi autorizate pentru reciclarea deşeurilor de ambalaje.
In judeţul Buzău nu există staţii de sortare a deşeurilor menajere.

Nămolurile de la staţiile de epurare nu sunt valorificate decât într-o mică măsură (vezi punctul
7.6.)
În judeţul Buzău, cu excepţia compactării realizate în utilajele de transport (gunoiere,
autocompactoare) deşeurile municipale nu sunt supuse niciunui proces de tratare înaintea
eliminării finale.

Incinerarea deşeurilor nu reprezintă o practică obişnuită pentru tratarea/eliminarea deşeurilor


municipale în România. Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor reglementează
desfăşurarea activităţilor de incinerare şi co-incinerare şi a măsurilor de control şi urmărire a
instalaţiilor de incinerare şi co-incinerare. Reglementarea acestor activităţi are drept scop
prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea aerului,
solului, apelor de suprafaţă şi subterane şi a oricăror riscuri pentru sănătatea populaţiei.

În prezent, în judeţul Buzău nu sunt în funcţiune incineratoare pentru tratarea termică a


deşeurilor solide municipale. Compoziţia şi caracteristicile deşeurilor menajere (de exemplu,
umiditate de circa 50% şi putere calorică mai mică de 8400 kJ/kg), precum şi costurile mai

131
ridicate ale acestei metode de eliminare a deşeurilor menajere, nu fac viabilă incinerarea la
această dată.

7.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale


Deşeurile menajere municipale sunt eliminate controlat de către serviciile de salubritate în
depozitele de deşeuri existente, care însă, cu excepţia depozitului zonal de deşeuri
nepericuloase de la Gălbinaşi, nu au amenajările necesare protecţiei factorilor de mediu şi
conformării la cerinţele legislaţiei în vigoare.

În judeţul Buzău, ca de altfel în toată ţara, depozitarea reprezintă principala opţiune de


eliminare a deşeurilor municipale. Au fost identificate şi clasificate depozitele de deşeuri care
intră sub incidenţa prevederilor Directivei 1999/31/CE; în ceea ce priveşte depozitele care sunt
exceptate de la anumite prevederi ale Directivei (respectiv cele din aşezările izolate), niciuna
din cele 32 de aşezări izolate identificate în judeţul Buzău nu a întrunit condiţiile stabilite prin
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor pentru aplicarea excepţiei.

Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, care transpune prevederile Directivei
1999/31/EC, depozitele de deşeuri se clasifică astfel :
- depozite de clasa “a” pentru deşeuri periculoase;
- depozite de clasa “b” deşeuri nepericuloase, inclusiv municipale;
- depozite de clasa “c” pentru deşeuri inerte.

Până la data aderării României la UE, închiderea depozitelor s-a putut realiza printr-o procedură
simplificată, care respectă cerinţele articolului 4 din Directiva 75/442/CEE, însă din cauza
inexistenţei până la acea dată a unor alternative pentru eliminarea conformă a deşeurilor
municipale, în judeţul Buzău niciun depozit nu a fost închis prin procedura simplificată. După
data aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cerinţelor Directivei
1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 3 ani.

7.2.5.1. Depozite deşeuri rurale

În mediul rural, aproape fiecare comună are anumite spaţii destinate depozitării deşeurilor. În
zona rurală colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor se realizează individual, neexistând
posibilitatea ţinerii unei evidenţe privind cantităţile de deşeuri eliminate anual. Pe aceste
amplasamente se depozitează deşeuri menajere, dejecţii animaliere solide (gunoi de grajd),
resturi vegetale provenite de la culturi agricole şi deşeuri de materiale din construcţii (în special
moloz, restul materialelor fiind valorificate în gospodării). Aceste depozite, în general, sunt
terenuri neamenajate, stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale şi administrate de către primării
ele fiind de cele mai multe ori suprafeţe de teren din izlazurile comunale, care pot fi cu uşurinţă
aduse la starea iniţială.
Închiderea şi ecologizarea depozitelor rurale va trebui realizată până la 16.07.2009, odată cu
extinderea serviciilor de colectare a deşeurilor şi în zona rurală, cu realizarea sistemului de
transport şi a staţiilor de transfer.
Conform prevederilor art. 3 alin. (7) din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, toate
spaţiile de depozitare din zona rurală trebuie să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin
salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform
prevederilor Ordinului MMDD nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea
activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitare şi incinerare, completat prin Ordinul
MMDD nr. 120/2008.

132
În anul 2008, după o reinventariere a spaţiilor de depozitare din zona rurală, Consiliul Judeţean
Buzău a realizat un calendar de închidere al acestora, conform Ordinul ministrului MMGA nr.
1274/2005 care stipulează că ”sunt exceptate de la obţinerea avizului de mediu spaţiile de
depozitare din zona rurală care se reabilitează conform calendarului de închidere şi
ecologizare, cu respectarea prevederilor tehnice prevăzute în anexa nr. 2”.
În calendarul de închidere al spaţiilor de depozitare din zona rurală (care cuprinde şi localităţile
urbane mici Pogoanele, Pătârlagele), au fost stabilite de către consiliile locale, termene de
sistare a depozitării, termene şi măsuri de reabilitare, modul de gestionare al deşeurilor
generate în localitate după sistarea depozitării pe aceste amplasamente.
Modul de gestionare al deşeurilor generate după sistarea depozitarii în spaţiile de depozitare
din mediu rural, va fi prin înfiinţarea serviciului propriu de salubritate al primăriilor, sau prin
concesionarea acestuia către un operator autorizat.
În anul 2008, doar 6 primării din mediu rural au avut încheiate contracte cu operatori de
salubritate.

7.2.5.2. Depozite conforme de deşeuri municipale

Depozitul zonal de deşeuri nepericuloase din localitatea Gălbinaşi, este singurul depozit
conform, caracteristicile sale fiind prezentate în tabelul tabelul 7.2.5.2.

Tabel 7.2.5.2. Depozite de deşeuri municipale conforme


Denumire depozit/ Supraf. Cant. deşeuri depozitată în anul,
Localizare Operator (ha) (tone)
2005 2006 2007 2008
Depozitul ecologic zonal de S.C. RER SERVICII
deşeuri nepericuloase ECOLOGICE SRL 14,7 70745 77739 95 000 140710,3
Galbinaşi/ Com. Gălbinaşi Buzău

Depozitul ecologic zonal de deşeuri nepericuloase Galbinaşi deţine Autorizaţia Integrată de


Mediu nr. 24/02.11.2006 reactualizată în 22.10.2007.

Foto 7.2.5.2. Depozitul zonal Gălbinaşi

7.2.5.3. Depozite de deşeuri municipale neconforme

Celelalte depozite pentru deşeuri menajere urbane, care deservesc municipiul Rm. Sărat şi
oraşul Nehoiu, vor fi folosite în continuare, până la găsirea unor surse de finanţare pentru

133
amenajarea staţiilor de transfer şi pentru închiderea depozitelor existente, dar nu mai târziu de
termenele de sistare a depozitării negociate cu Uniunea Europeană.

Avându-se în vedere costurile mari necesare demarării procedurii de închidere a celor trei
depozite de deşeuri menajere actuale (Buzău - depozitare sistată, Rm. Sărat şi Nehoiu) s-a
acordat, pentru implementarea Directivei 1999/31 EC, perioadă de tranziţie, după cum
urmează:
- 2017 - pentru depozitul Râmnicu Sărat;
- 2009 - pentru depozitul Nehoiu;
- pe fostul depozit al municipiului Buzău s-a sistat depozitarea în anul 2003, urmând să
se desfăşoare procedura de închidere.
Caracteristicile depozitelor urbane neconforme sunt prezentate în tabelul 7.2.5.3.

Tabel 7.2.5.3. Depozite de deşeuri municipale neconforme


Denumire depozit/ Operator Suprafaţă Cantitate deşeuri depozitată în An
Localizare proiectată anul, (tone) închidere
(ha)

2005 2006 2007 2008

Depozit mixt orăşenesc SC SERVCOM 0,1 1895 1997 1901 1790 2009
Nehoiu/Nehoiu SA Nehoiu
Depozit mixt municipal ADP Râmnicu 2 13007 23140 11 810 2875 2017
Rm. Sărat/Rm. Sărat Sărat
Sursa: Operatori depozite

7.2.5.4. Colectarea şi transportul deşeurilor


Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct – prin serviciile
de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect – prin concesionarea serviciului firmelor
specializate în servicii de salubrizare. Serviciile de salubrizare sunt organizate şi operează mai
ales în zonele urbane. În anul 2008, s-a constatat o creştere a acoperirii cu servicii de
salubrizare cu aprox. 1 % faţă de anul 2007 la nivel de judeţ, iar în mediu rural cu aprox. 4,5%.

Din cauza procentului scăzut de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, componentele


reciclabile din deşeurile menajere (hârtie, carton, sticlă, materiale plastice, metale) nu se
recuperează, ci se elimină prin depozitare finală împreună cu celelalte deşeuri urbane.

• Activitatea de salubrizare
Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din judeţ, sunt organizate diferit în
funcţie de: mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare şi forma de proprietate a
agenţilor de salubritate.

Redăm mai jos datele de identificare ale agenţilor de salubritate şi numărul locuitorilor pe care i-
au deservit în anul 2008.
Tabel 7.2.5.4.1. Datele de identificare ale agenţilor de salubritate din judeţul Buzău
Denumire agent salubritate Populaţie deservită
Adresa în 2008
Tel/fax, E-mail urban rural
SC IGOSERV SA Berca , Com.
Berca, Str. 1 Decembrie
Tel/Fax: 0238/526218; - 4200
E-mail: radudoru@from.ro

134
SC SERVCOM SA Nehoiu, Oraş
Nehoiu, Str. Alba Iulia nr. 6 4515 512
Tel/Fax: 0238/554373
SC RER ECOLOGIC SERVICE SA
Buzău, Mun. Buzău, Str. Unirii bl.
4B, Parter
Tel: 0238/436912; Fax: 103000 15170
0238/720037
E-mail: rerbz@buzau.ro
SC PREST SERV SRL
Pătârlagele Oraş Pătârlagele, Bl.
C3, Jud. Buzău,Tel: 0238/550001; 2500 -
Fax: 0238/550566
110015 19882
Total locuitori 129897
Sursa: Operatori depozite

Fig. 7.2.5.4.1.Populaţia judeţului deservită de


serviciile de salubritate în 2007

Populaţie Populaţie
judeţ deservită
489784 132353

Tabel 7.2.5.4.2. Ponderea populaţiei deservită de societăţile de salubritate pe mediu urban

şi rural

Populaţie existentă la 01 Ponderea populaţiei


Populaţie deservită
Anul ianuarie deservite

judeţ urban rural judeţ urban rural judeţ urban rural


2007 489784 203107 286677 125964 118830 7134 25,72 58,51 2,49
2008 486445 200365 286080 129897 110015 19882 26,703 54,91 6,95
Sursa: Operatori depozite

Având în vedere procentele populaţiei deservite de servicii de salubritate, care în anul 2006
reprezenta 25,02%, în anul 2007 aprox. 25,72%, iar în anul 2008 26,703%, se poate constata o
foarte uşoară, dar constantă creştere a ariei de acoperire cu servicii de salubritate, pe ultimii 3
ani.

135
Fig. 7.2.5.4.2. Ponderea populaţiei care beneficiază
de servicii de salubritate în mediul urban şi rural în
2008

60.00%
50.00% urban populaţie
40.00% deservită
30.00% rural populaţie
20.00% deservită
10.00%
0.00%

• Staţii de transfer
În judeţ, la această dată, nu există staţii de transfer. În Planul Regional de Gestiune a
Deşeurilor în Regiunea 2 Sud-Est, sunt propuse a se realiza, în judeţul Buzău, 8 astfel de staţii.
În anul 2006 au fost fixate locaţiile a 3 staţii de transfer în localităţile Râmnicu Sărat, Beceni şi
Cislău, iar celelalte 5 amplasamente au fost stabilite prin Hotărârea Consiliului Judeţean Buzău
nr. 20/28.02.2007, în localităţile Pătârlagele, Berca, Zărneşti, Pogoanele şi Ulmeni.
Cele de la Cislău şi Beceni au obţinut finanţare externă (Fonduri PHARE CES 2005) pentru
implementarea proiectelor, iar staţia de transfer de la Rm. Sărat este în curs de realizare de
către operatorul de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA prin fonduri provenite de la
Administraţia Fondului de Mediu.
Sistemele de management integrat al deşeurilor, cu staţiile de transfer în localităţile Pogoanele,
Pătîrlagele, Berca, Ulmeni şi Zărneşti au obţinut finanţare pentru realizarea studiului de
fezabilitate prin PHARE CES 2005, valoarea SF 19.950 euro, proiecte încheiate în prima parte
a anului 2008 (ianuarie-februarie).
În anul 2008, APM Buzău a emis Notificarea cu impact redus nr. 256/31.12.2008 pentru
proiectul de investiţie: „Sistem de management integrat al deşeurilor cu staţie de transfer în
comuna Cislău, jud. Buzău”, iar pentru proiectul „Staţie de transfer deşeuri menajere” finanţat
prin fonduri AFM, amplasament municipiul Rm. Sărat”, s-a început procedura de emitere a
notificării B fără acord de mediu.

7.2.6. Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale

Conform Planului de Implementare pentru Directiva 1999/31/CE – privind depozitarea


deşeurilor, cantităţile de deşeuri municipale periculoase depozitate (conform studiului realizat
de ICIM în principalele centre urbane) reprezintă maxim 0,05 % din cantitatea totală depozitată.
Ca deşeuri menajere periculoase (DMP) se pot enumera: recipienţi impregnaţi, deşeuri sanitare,
componente a echipamentelor electrice – electronice, tuburi fluorescente, acumulatori şi baterii
uzate, baterii auto, medicamente.
Având în vedere ca o parte a acestor deşeuri se colectează selectiv pentru valorificarea sau
eliminarea lor (echipamente electrice şi electronice, baterii) se poate considera că influenţa
deşeurilor periculoase este neglijabilă.
Numeroase produse care se găsesc într-o bucătărie, baie, într-un garaj sau în anexe utilitare
sunt potenţiale substanţe menajere reziduale periculoase. Din cauza naturii lor chimice, sunt
adesea otrăvitoare şi pot să corodeze metalele, să explodeze sau să ia foc, atunci când nu sunt
manevrate adecvat. Uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare
136
a lemnului, bateriile, cosmeticele şi unele dintre substanţele casnice de curăţat sunt exemple de
produse care pot conţine solvenţi, produşi petrolieri, metale grele sau substanţe toxice chimice.
Atunci când aceste produse sunt aruncate la gunoi sau vărsate în canalizare, contaminează
mediul.
Deşeurile menajere periculoase prezintă probleme serioase pentru municipalităţi, inclusiv
pentru administratorii localităţilor, angajaţi şi locuitori. Cele mai multe DMP ajung la gropile de
gunoi sau în sistemul de canale colectoare. Importanţa DMP nu trebuie subestimată. Aceste
deşeuri reprezintă o răspundere semnificativă pentru angajaţii serviciilor de salubrizare.

În vederea gestionării deşeurilor periculoase existente în amestec, în deşeurile menajere,


operatorii depozitelor au obligaţia:
- sortării deşeurilor periculoase;
- depozitării temporare a deşeurilor periculoase sortate pe platforme betonate, acoperite, în
incinta depozitului;
- găsirii unor filiere adecvate pentru tratarea fiecărui tip de deşeu periculos.
În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor periculoase generate de populaţie, la nivelul
judeţului nu s-a implementat până în prezent niciun sistem de colectare selectivă a acestora,
prin urmare nu se cunoaşte exact cantitatea generată. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de
descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa
freatică.

Estimarea cantităţii generate se poate realiza pe baza de indicatori statistici de generare din
alte ţări europene, şi anume:
• 2,5 kg/persoană x an, în mediu urban;
• 1,5 kg/persoană x an, în mediu rural.

Tabel 7.2.6.2. Estimarea cantităţilor de deşeuri menajere periculoase generate în 2007 şi


2008
Populatia judeţului Cantit. de deşeuri menajere
Indicator de generare (nr. locuitori) periculoase generată (kg)
Anul 2007 Anul 2008 Anul 2007 Anul 2008
Mediul urban 2,5 203107 200365 507768 500913
Mediul rural 1,5 286677 286080 430016 429120
Total judeţ 489784 486445 937783 930033

Pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării există mai multe opţiuni. Aceasta
poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula
conform unui program stabilit, prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de
returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru toate sistemele o
constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare.

În vederea gestionării corecte a deşeurilor menajere periculoase la nivelul judeţului, în Planul


Judeţean de gestionare a Deşeurilor, se propune:
- înfiinţarea unor centre de colectare a DMP pentru anumite comunităţi, în condiţii de siguranţă
pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu, în cadrul unor centre de predare a materialelor
reciclabile; de la aceste puncte de colectare, DMP vor putea fi transportate la depozitele de
deşeuri periculoase sau la co-incinerare;
- organizarea unei colectări mobile care să asigure colectare DMP şi din zonele rurale;nerate

137
În ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor periculoase municipale, la început eficienţa
acesteia va fi destul de scazută şi va creşte doar prin educaţie continuă. Sunt necesare
campanii prelungite de conştientizare a publicului în legatură cu riscurile.
Conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările
ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale au ca obligaţie să asigure „colectarea
selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a
deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”. De
asemenea trebuie să asigure „spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor,
dotarea acestora cu containere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea
acestora”.

În prezent la nivelul judeţului Buzău nu există posibilităţi de tratare şi eliminare a deşeurilor


periculoase municipale, decât a celor provenite de la echipamentele electrice şi electronice.

7.2.7. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

OUG nr. 78/200 privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, prevede
următoarele în privinţa deşeurilor din construcţii şi demolări:
• deşeurile depuse în depozite temporare sau deşeurile de la demolarea ori reabilitarea
construcţiilor sunt tratate şi transportate de deţinătorii de deşeuri, de cei care execută
lucrările de construcţie sau de demolare ori de o alta persoană, pe baza unui contract;
• primăria indică amplasamentul pentru eliminarea deşeurilor precizate la alin. (1),
modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta;
• producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea
deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate,
în vederea valorificării sau eliminării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de producţie,
deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase, în
vederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract.
Legea nr. 101/2006 privind organizarea serviciului de salubrizare a localităţilor, introduce ca
activitate în cadrul serviciului de salubrizare al localităţilor (serviciu public local de gospodărie
comunală, organizat, coordonat, reglementat, condus, monitorizat şi controlat de autorităţile
administraţiei publice locale) şi activitatea de „colectare, transport şi depozitare a deşeurilor
rezultate din activităţi de construcţii şi demolări” ca activitate separată de ”precolectarea,
colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice periculoase din
deşeurile menajere”. Judeţean d

Sistemul de colectare poate aborda diferit persoanele fizice şi cele juridice. Un punct de
colectare pentru deşeuri menajere poate primi cantităţi mici de deşeuri provenite din construcţii
sau demolări de la persoane fizice. Pentru deşeurile de construcţii sau demolări provenite de la
persoane juridice, acestea îşi pot amenaja propriile puncte de colectare în funcţie de necesităţi.
In ambele situaţii transportul trebuie asigurat cu utilaje specializate urmând ca deşeurile să fie
separate la staţia de sortare sau să fie depozite într-un depozit pentru deşeuri inerte.
Introducerea unui sistem de colectare a deşeurilor din construcţii şi demolări trebuie să fie
pregătită prin organizarea de informări ale publicului, dispoziţii clare şi taxe şi control prin
aplicarea de sancţiuni.

Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, până la reglementarea acestui


domeniu, (la Ministerul Mediului se află în lucru un proiect de act normativ privind gestionarea
şi valorificarea deşeurilor inerte din construcţii şi demolări, inclusiv a modului lor de depozitare)
Consiliul judeţean şi Consiliile locale ar trebui să prevadă un paragraf adiţional în contractele cu
agenţii economici care se ocupă cu reparaţia drumurilor, construcţia de drumuri, construcţia de
clădiri noi precum şi cu lucrări de renovare şi modificare, care să reglementeze gestionarea
138
deşeurilor. Oferta agenţilor economici va conţine la componenta preţ de cost şi valorile pentru
colectarea şi eliminarea conformã a deşeurilor).

O anumită cantitate de deşeuri sortate din demolări şi construcţii sau materiale excavate sunt
folosite ca materiale de separare a straturilor de deşeuri in depozitele de deşeuri sau pentru
drumurile din perimetrul depozitelor.

În ceea ce priveşte valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări aceasta se realizează


parţial prin utilizarea în gospodării (pentru pavări alei, construire anexe gospodăreşti etc.) sau
prin folosirea lor ca materiale de umplere (pentru aducerea la cote a terenurilor destinate
construirii de obiective).

La nivelul judeţului Buzău nu există instalaţii de sortare, tratare, reciclare a deşeurilor din
construcţii şi demolări, cea mai mare parte a cantităţii de deşeuri generată de către populaţie
este depozitată în depozitele de deşeuri menajere sau în locuri nepermise în scopul umplerii de
gropi.
În municipiul Buzău, deşeurile din construcţii şi demolări sunt depozitate pe un amplasament
situat în zona “Dig apărare râu Buzău” - şoseaua de Centură - Parc Tineretului şi este
administrat de SC URBIS SERV SRL Buzău. Depozitarea deşeurilor inerte în această zonă a
fost stabilită de Primăria municipiului Buzău, în scopul aducerii la cotă a terenului. În municipiul
Râmnicu Sărat deşeurile din construcţii şi demolări sunt depozitate în depozitul municipal
neconform, al oraşului. În celelalte oraşe, deşeurile de materiale din construcţii sunt utilizate
pentru amenajarea drumurilor de acces în depozitele de deşeuri menajere şi/sau pentru
aducerea la cotă a terenurilor. Operatorul de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA
Buzău predă deşeurile din construcţii şi demolări colectate, spre eliminare la Depozitul zonal de
deşeuri nepericuloase Gălbinaşi.

Tabel 7.2.7. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări


Localităţile Cantităţi de deşeuri din construcţii şi Mod de
demolări colectate (tone) valorificare/eliminare
Eliminare pe rampa „dig de
10856
Mun. Buzău apărare râu Buzău”
597 Eliminare la dep. Gălbinaşi
Mun. Râmnicu Eliminare la dep. Mun.
1900
Sărat Râmnicu Sărat

Autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ia măsuri pentru controlul acestui flux de
deşeuri, prin Regulamentele locale de salubrizare (măsuri pentru control fluxului de deşeuri în
scopul menţinerii unei evidenţe a cantităţilor generate, reutilizate, reciclate şi eliminate), prin
condiţiile de autorizare a lucrărilor de construcţii (clauze legate de spaţiile de depozitare
specifice acestui tip de deşeuri), prin asigurarea de capacităţi de procesare şi prin amenajarea
de depozite pentru aceste tipuri de deşeuri.

7.3. Deşeuri de producţie

În urma prelucrării datelor din anchetele statistice pentru gestiunea deşeurilor corespunzătoare
anului 2007, cantitatea de deşeuri generate de industrie şi agricultură, în judeţul Buzău a fost
de 75624,85 tone. Cantitatea reciclată/valorificată de deşeuri industriale, a fost de 70575,51
tone, în această cantitate fiind incluse şi deşeuri aflate în stoc la începutul anului 2006, precum
şi cantităţi de deşeuri preluate de la alţi agenţi economici.
În tabelul 8.3.1. sunt prezentate cantităţile de deşeuri de producţie raportate pentru anul 2006.
139
Tabel 7.3.1. Cantităţile de deşeuri de producţie raportate pentru anul 2007
Cantitate Cantitate Cantitate Stoc
generată valorificată eliminată 31.12.2007
( tone) ( tone) ( tone)
75624,85 70575,51 5898,81 4475,86
Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Institutul Naţional de Statistică

În judeţul Buzău principalii producători de deşeuri de producţie sunt: SNP PETROM – SCHELA
Berca, DUCTIL STEEL SA Buzău, DUCTIL SA Buzău, CORD SA Buzău, ELARS SA Rm.
Sărat, METAL SOMET SA Buzău, ROMCARBON SA Buzău, SC AVICOLA SA Buzău, SC
HOEGANAES EUROPE SA Buzău, ROTEC SA Buzău, GLASSROM SA Berca, NATURAL EST
SA Buzău, SOFROM EXIM SA Buzău, SNCFR - SECŢIA L3 Buzău.
În judeţul Buzău nu s-au generat drojdii cu ferocianuri.

Deşeurile nepericuloase generate, în anul 2007, în cantitate de peste 74019,48 tone, au


reprezentat 97,88% din totalul deşeurilor generate.

Principalii producători de deşeuri de producţie nepericuloase sunt: DUCTIL STEEL SA Buzău,


CORD SA Buzău, ELARS SA Rm. Sărat, METAL SOMET SA Buzău, ROMCARBON SA Buzău,
SC AVICOLA SA Buzău, SC HOEGANAES EUROPE SA Buzău, ROTEC SA Buzău,
GLASSROM SA Berca, NATURAL EST SA Buzău, SOFROM EXIM SA Buzău, DUCTIL SA
Buzău.

7.3.1. Deşeuri periculoase


Deşeurile periculoase sunt definite în conformitate cu prevederile OUG 78/2000 privind regimul
deşeurilor, aprobată cu modificări prin Legea 426/2001, modificată de OUG 61/2006 , aprobată
prin Legea 27/2007.

Tipurile de deşeuri periculoase generate din activităţile economico-sociale sunt cuprinse în Lista
privind deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, aprobată prin HG 856/2002.
Prin definiţie deşeurile periculoase au cel mai mare impact potenţial asupra mediului
înconjurător şi sănătăţii populaţiei. Ţinând cont de proprietăţile lor specifice (de exemplu:
inflamabilitate, coroziune, toxicitate), este necesar ca activităţile de gestionare a deşeurilor
periculoase să fie abordate într-un mod riguros.

Deşeurile periculoase generate, în anul 2007 (tabelul 7.3.1.1.), în cantitate de peste


1605,37 tone, au reprezentat 2,12 % din totalul deşeurilor generate, spre deosebire de anul
2006 când 2270,21 tone, au reprezentat 4 % din totalul deşeurilor generate şi de anul 2005
când au reprezentat 7% din totalul deşeurilor generate. Deci se constată o scădere de la an la
an.

Tabel 7.3.1.1. Cantităţi de deşeuri periculoase în anii 2003-2007


Sursa: Anul Cantitate generată Cantitate Cantitate eliminată
Agenţia (tone) valorificată (tone) (tone)
Naţional 2003 1084,976 708,595 866,884
ă pentru 2004 2418,376 460,851 2279,597
Protecţi 2005 5901,80 664,14 362,00
a
2006 2270,21 1047,33 10798,66
Mediului
2007 1605,37 207,48 635,48
şi
140
Institutul Naţional de Statistică

Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în anul 2007 au fost :


- deşeuri periculoase din industria extractivă a petrolului,
- nămoluri provenite de la epurarea apelor industriale.

Principalii agenţi economici generatori de deşeuri periculoase în anul 2007 au fost: PETROM
SERVICE SA Berca, SNP PETROM – SCHELA Berca, DUCTIL STEEL SA Buzău, DUCTIL SA
Buzău, CORD SA Buzău, DEPOUL CFR Buzău, SNCFR - SECŢIA L3 Buzău, METAL SOMET
SA Buzău.

7.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie

7.3.2.1. Gestionarea deşeurilor nepericuloase

Deşeurile de producţie nepericuloase generate în anul 2007 au fost colectate, valorificate


/eliminate de către firme autorizate. Deşeurile valorificate în cea mai mare măsură au fost:
- deşeurile metalice,
- deşeurile din materiale plastice ( PET, PE, PP, PVC),
- deşeurile de hârtie şi carton,
- deşeurile de lemn.

Modul de gestionare al principalelor categorii de deşeuri de producţie nepericuloase, în judeţul


Buzău a fost următorul:
• deşeurile de zgură neprocesată provenite de la SC HOEGANAES CORPORAŢION
EUROPE SA au fost eliminate prin depozitare în Depozitul propriu de deşeuri
nepericuloase de la Gălbinaşi/Tăbărăşti;
• deşeurile de nămoluri de la epurarea apelor uzate au fost eliminate prin depozitare pe sol
sau valorificare prin împrăştiere pe sol, în beneficiul agriculturii;
• deşeurile de beton, nisip şi argilă, dejecţiile animaliere au fost valorificate prin
împrăştiere pe sol, în beneficiul agriculturii sau pentru reconstrucţie ecologică;
• deşeurile de lemn şi rumeguş au fost valorificate de societăţile generatoare în instalaţiile
proprii, sau prin vânzare către populaţie;
• deşeurile de mase plastice, au fost valorificate prin firmele autorizate existente în judeţul
Buzău (SC GREENTECH SA, SC GEANI CONPES SA, SC ROMTERA PRODUCT
SRL);
• deşeurile de sticlă şi deşeurile textile, au fost valorificate prin firmele autorizate din în alte
judeţe;
• anvelopele uzate şi deşeurile din cauciuc au fost valorificate prin coincinerare la fabricile
de ciment din alte judeţe;
• deşeurile metalice feroase au fost valorificate prin firmele autorizate din judeţul Buzău
(SC HOEGANAES SC CORPORAŢION EUROPE SA, SC SCORPION EXIM SRL, SC
MSD COM SRL, SC PROMETAL SRL, SC METAL COM 95 SRL, SC REMATHOLDING
CO SRL), sau din alte judeţe;
• deşeurile metalice neferoase au fost valorificate prin firma autorizată din judeţul Buzău
SC LAUREX PROD SRL Rm. Sărat şi prin alte firme autorizate din afara judeţului.
• deşeurile de hârtie-carton au fost predate spre valorificare unităţilor autorizate pentru
reciclare, din alte judeţe.

141
Pentru deşeurile industriale nepericuloase există 2 depozite administrate de următoarele
societăţi:
- SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA Buzău administrează un depozit de deşeuri
nepericuloase (zgura neprocesată; deşeuri de beton refractar spinelic; deşeuri de cărămizi
magnezitice) rezultate din procesele de elaborare a oţelului în cuptorul cu arc electric şi de
demolare şi de refacere a căptuşelilor refractare cu o suprafaţă de 0,3 ha. Termenul de sistare
a depozitării a fost stabilit la 16.07.2009, iar ca metodă alternativă aleasă, este depozitarea pe
un alt depozit propriu conform, amplasat în raza comunei Mărăcineni, pentru construirea căruia
societatea a început deja demersurile în cursul anului 2008.
- SC CORD SA Buzău administrează un depozit de deşeuri nepericuloase (nămoluri inertizate)
cu o suprafaţă de 0,5 ha. Pe acest depozit s-a început depozitarea în luna mai 2008.

Tabel 7.3.2.1.2. Situaţia depozitelor de deşeuri nepericuloase

Localitat Denumire Deţinător Cantităţi Supra Autoriz. Cod

e depozit depozit depozitate (t) f. de mediu deşeu

2007 2008 (ha)

Sat Haldă SC 2588,5 3032,5 0,3 Nr. 547/ 10.02.0

Tăbărăşti deşeuri Hoeganes 6 6 22.11.200 2


, Com. nepericuloa Corporaţion 16.11.0
7
Gălbinaşi se (zgură Europe SA 4

neprocesat Buzău

ă)

Sat Depozit de SC CORD 0 351,90 0,5 Nr. 356/ 19.03.0

Tăbărăşti namoluri SA Buzău 5 7


13. 08.
, Com. inertizate 2007
Gălbinaşi

Sursa: Operatori depozite şi APM Buzău

142
Foto 7.3.2.1.1. Depozitul de deşeuri inertizate al SC CORD SA
7.3.2.2. Gestionarea deşeurilor de producţie periculoase
Modul de gestionare al acestor deşeuri periculoase în anul 2007, constă în principal în
colectarea şi stocarea lor în spaţii special amenajate şi predarea spre valorificare (acumulatori,
uleiuri uzate, alte produse petroliere uzate), eliminare în depozite de deşeuri industriale,
neutralizare şi evacuare în reţele de canalizare (deşeuri lichide apoase cu conţinut de substanţe
periculoase).
Uleiurile minerale de motor, transmisie şi de ungere au fost valorificate la unităţi autorizate
pentru valorificare din ţară. Nămolurile cu conţinut de substanţe periculoase generat de SC
DUCTIL STEEL SA, au fost depozitate în depozitul propriu. Echipamentele casate cu conţinut
de clorofluorocarburi (HCFC, HFC), condensatorii cu conţinut de PCB, electroliţii colectaţi
separat din baterii şi acumulatori au fost eliminaţi în general prin firma autorizată SC Setcar SA
Brăila, sau alte societăţi similare. Bateriile cu plumb au fost valorificate prin firme autorizate ca
SC Neferal SA Bucureşti. Toate echipamentele electrice cu conţinut de PCB, sunt fie depozitate
în spaţii care respectă prevederile HG nr. 173/2000, fie sunt în funcţiune urmând să fie
eliminate conform Planurilor de eliminare. Deşeurile de substanţe periculoase care au termen
de valabilitate depăşit au fost depozitate separat în condiţii de siguranţă, o parte din acestea
fiind predate către firme autorizate pentru eliminare.
• Depozite de deşeuri periculoase
Cele 5 depozite de deşeuri periculoase sunt administrate de agenţii economici generatori de
astfel de deşeuri, situaţia lor fiind prezentată în tabelul 7.3.2.2.1.
Tabel 7.3.2.2.1. Situaţia depozitelor de deşeuri periculoase

Deţinător Tip depozit Cod Supraf. Cantităţi de deşeuri Anl


depozit deşeu (ha) depozitate în anul sistare
depozit
2006 2007 2008
are
SC Ductil Haldă de 19 08 0,8 0 0 0 2005
Steel SA si SC nămol 13*
Cord SA tehnologic
Buzău
SC Fermit SA Haldă de 06 13 2 94,61 0 0 2006
Rm.Sărat deşeuri 04*
industriale

143
SC Rafinăria Batal pentru 13 01 6,2 0 0 0 2002
Venus Oilreg reziduuri de la 01*
SA Rm. Sărat regenerarea
uleiului uzat
SC PETROM Dep. de 01 04 0,99 1019 0 0 2006
SA - SUC. deşeuri 07* 9
PETROM peric.provenite
PLOIEŞTI din ind.
(SCHELA extractivă a
BERCA) petrolului
Grăjdana
SC DUCTIL Depozit 11 01 0,71 458,7 362,5 354,8 -
STEEL SA conform de 09* 2 9 4
Buzău nămoluri 19 08
tehnologice 13*
Sursa: Operatori depozite şi APM Buzău

Toate cele 4 depozite neconforme prezentate în tabelul 7.3.2.2.1., s-au conformat termenului
de sistare a depozitării impus de prevedere HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, până
pe 31.12.2006.

Foto 7.3.2.2.1 Batalul SC PETROM SA – Grăjdana

Halda de deşeuri industriale a SC Fermit SA Rm.Sărat a obţinut avizul de închidere în anul


2008. Depozitul de deşeuri periculoase provenite din ind. extractiva a petrolului Grăjdana
(Tisău), deţinut de către SC PETROM SA - SUC. PETROM PLOIEŞTI (SCHELA BERCA) a
obţinut avizul de închidere în anul 2007, halda de nămol tehnologic administrată de către
societăţile S.C.DUCTIL STEEL SA BUZĂU şi SC CORD SA BUZĂU a obţinut avizul de
închidere încă din anul 2005 (lucrările de închidere au fost finalizate în anul 2007, acum
aflându-se în faza de monitorizare postînchidere), iar SC Rafinăria Venus Oilreg SA Rm. Sărat
a depus la APM solicitarea nr. 275/11.01.2008 pentru obţinerea avizului de mediu pentru
stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii, însă datorită faptului că operatorul nu a dat
144
curs solicitărilor repetate de completare a documentaţiei, în data de 30.10.2008, APM Buzău a
decis încetarea procedurii de emitere.
SC DUCTIL STEEL SA Buzău deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 10/22.05.2006 pentru
noul depozit, situat în Tăbărăşti.
În conformitate cu prevederile HG nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi
nepericuloase pe teritoriul României, în anul 2008 s-au emis 5 aprobări pentru transport deşeuri
periculoase.
7.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari.

La nivelul judeţului Buzău au fost identificaţi şi notificaţi agenţii economici care deţin
echipamente şi/sau materiale care conţin compuşi desemnaţi (PCB) în cantităţi mai mari decât
cantităţile minimale, în conformitate cu HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special
privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari, modificată prin
H.G. nr. 291/2005 şi H.G. nr. 975/2007.
Situaţia operatorilor economici care deţineau echipamente cu conţinut de PCB la nivelul anului
2008 este prezentată în tabele 7.3.3.1 şi 7.3.3.2

Tabel 7.3.3.1. Transformatori care conţin PCB


Transformatori scoşi din uz
Transformatori în funcţiune(buc)
(buc)
Judeţ
Nr. buc în Eliminaţi Nr. buc în stoc
Eliminaţi 2008
stoc 2008 2008 2008
BUZĂU 5 - 36 -

Tabel 7.3.3.2. Condensatori care conţin PCB


Condensatori scoşi din uz
Condensatori în funcţiune(buc)
(buc)
Judeţ
Nr. buc în Eliminaţi Nr. buc în stoc
Eliminaţi 2008
stoc 2008 2008 2008
BUZĂU 3474 1413 2101 123

Toţi agenţi economici care deţin echipamente cu conţinut de PCB/PCT au întocmit Planurile de
eliminare a echipamentelor care au fost aprobate de către APM Buzău. Conform acestora s-a
stabilit graficul de eliminare etapizată a echipamentelor. Faţă de începutul anului 2008, când în
inventar existau 26 operatori economici deţinători de echipamente cu PCB, până la sfârşitul
anului mai rămăseseră 22, deoarece 4 operatori au ieşit de sub incidenţa Directivei 96/59/CEEE
prin eliminarea echipamentelor deţinute.

7.4. Gestionarea deşeurilor de baterii şi acumulatori

Bateriile şi acumulatorii se supun prevederilor Hotărâre Guvernului nr. 1132/2008 ce transpune


în legislaţia naţională Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6
septembrie 2006 privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de
abrogare a Directivei 91/157/CEE.

Obiectivul principal al legislaţiei este de a reglementa condiţiile de introducere pe piaţă a


bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase, precum şi modalităţile de
gestionare a bateriilor şi acumulatorilor uzaţi, în scopul asigurării condiţiilor de protecţie a
mediului şi a sănătăţii populaţiei.

145
7.4.1. Gestionare deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili
Colectarea deşeurilor de baterii şi acumulatori se face individual de către producători sau prin
transferarea responsabilităţilor, pe bază de contract, către un operator economic legal constituit
– organizaţie colectivă.
Producătorii de baterii şi acumulatori portabili trebuie să realizeze următoarele rate minime de
colectare:
- 25% până la data de 26 septembrie 2012;
- 45% până la data de 26 septembrie 2016.

7.4.2. Gestionare deşeurilor de baterii şi acumulatori auto şi industriali


Colectarea acumulatorilor auto se realizează în principal prin sistemul "depozit" - sistem prin
care cumpărătorul, la cumpărarea unei baterii şi/sau a unui acumulator pentru autovehicul,
plăteşte vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când bateria şi/sau
acumulatorul uzat cu electrolitul în el este returnat persoanelor juridice care comercializează
baterii şi/sau acumulatori pentru autovehicule.
În judeţul Buzău, în anul 2008, au fost inventariaţi numai operatori economici autorizaţi pentru
colectarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi, dar nu toţi au desfăşurat activitate de colectare pe
anul 2008. Nu există în judeţ unităţi de tratare a deşeurilor de baterii sau acumulatori, nici
societăţi economice pentru producţia de baterii sau acumulatori.

În tabelul 7.4.3 sunt prezentate datele privind gestionarea bateriilor sau acumulatorilor uzaţi
colectaţi în anul 2008 unde vor fi incluşi şi cei rămaşi în stoc la sfârşitul anului 2007 şi predaţi
pentru tratare/reciclare în anul următor.

Tabel 7.4.3 Datele privind gestionarea bateriilor sau acumulatorilor uzaţi colectaţi în anul
2008
Judeţ/tip Nr. Deşeuri Predate pentru In stoc
baterii colectori colectate tratare/reciclare 31.12.2008
Nr. Kg Nr. Kg Nr. Kg
Auto 8 15 804 335,823 15642 333,931 344 6,696
Portabili - - - - - - -
Industriali - - - - - - -

7.5. Deşeuri generate din activităţi medicale

Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale este reglementată prin acte normative
specifice ale Ministerului Sănătăţii. Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 219/2002 cu toate
modificările şi completările ulterioare, care aprobă Normele tehnice privind gestionarea
deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi Metodologia de culegere a datelor pentru baza
naţională de date, reglementează modul în care se colectează, se ambalează, se depozitează
temporar, se transportă şi se elimină aceste deşeuri, o atenţie deosebită acordându-se
deşeurilor medicale periculoase (pentru a preveni astfel contaminarea mediului şi afectarea
stării de sănătate).

Unităţile sanitare elaborează şi aplică cu prioritate programe, strategii de management şi


proceduri medicale care să prevină generarea de deşeuri periculoase sau să reducă pe cât
posibil cantităţile produse. Unităţile sanitare elaborează şi aplică planul propriu de gestionare a
deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanţă cu regulamentele interne şi cu
codurile de procedură, pe baza reglementărilor în vigoare.

146
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti gestionează baza de date naţională privind gestionarea
deşeurilor rezultate din activitatea medicală.
Din cantitatea totală de deşeuri produse în unităţile sanitare în anul 2008, în judeţul Buzău, 78%
sunt deşeuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere şi numai 22% sunt deşeuri periculoase
( 4% înţepătoare-tăietoare şi 18% infecţioase). Atât cantităţile, cât şi tipurile de deşeuri rezultate
din activităţile medicale variază în funcţie de mai mulţi factori: mărimea unităţii sanitare,
specificul activităţilor şi al serviciilor prestate, numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi la un
moment dat şi pe perioada întregului an.
Deşeurile medicale periculoase fac obiectul unor măsuri speciale de colectare şi gestionare
ulterioară, iar cantitatea acestora este înregistrată separat. Estimări privind deşeurile
periculoase rezultate din activităţile medicale în perioada 2000 – 2006, bazate pe raportări ale
Direcţiei de Sănătate Publică a jud. Buzău, sunt prezentate în tabelul 7.5.1. Datele referitoare la
anii 2007 şi 2008 nu mai reprezintă estimări, ele reflectând exact cantităţile de deşeuri colectate
şi transportate la instalaţii de incinerare autorizate de către două firme cu care unităţile medicale
din judeţ au avut încheiate contracte de eliminare.

Tabel 7.5.1. Cantităţi privind deşeurile periculoase rezultate din activităţile medicale
Anul Cantităţi medii generate (t/an) Cantităţi medii eliminate (t/an)
2000 225,470 225,470
2001 240,345 240,345
2002 233,880 233,880
2003 276,165 276,165
2004 242,370 242,370
2005 265,996 265,996
2006 284,314 284,314
2007 184,533 184,533
2008 167,031 167,031

Comparativ cu anul 2006, în anii 2007 şi 2008, se constată o scădere continuă a cantităţii de
deşeuri periculoase generate de unităţile sanitare cu paturi cu 35 % ( în 2007 şi respectiv cu 41
% în 2008).

Atât cantităţile, cât şi tipurile de deşeuri rezultate din activităţile medicale variază în funcţie de
mai mulţi factori: mărimea unităţii sanitare, specificul activităţilor şi al serviciilor prestate,
numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi la un moment dat şi pe perioada întregului an.

La nivelul unităţilor sanitare din judeţul Buzău, se respectă în general condiţiile privind
colectarea deşeurilor sanitare periculoase în ambalaje şi recipiente speciale (saci negri pentru
deşeuri menajere, sac galben sau cutie din carton galbenă cu sac în interior pentru deşeuri
infecţioase şi cutie de culoare galbenă cu pereţi rigizi pentru deşeuri înţepătoare/tăietoare),
constatându-se o permanentă îmbunătăţire a modului de gestionare a acestor deşeuri.
Din totalul de 9 unităţi sanitare analizate în eşantionul Direcţiei de Sănătate Publică a jud.
Buzău, doar una Spitalul judeţean de Urgenţă Buzău deţine un spaţiu de stocare temporară
amenajat special, întrunind condiţiile stipulate de legislaţia în vigoare.

În toate unităţile spitaliceşti, transportul deşeurilor se realizează manual pe scările de serviciu


sau cu liftul, pe baza unui program orar stabilit, dar există încă deficienţe majore care rezidă în
faptul că se realizează pe acelaşi circuit cu cel al pacienţilor şi vizitatorilor.
Transportul extern (în afara unităţii sanitare) al deşeurilor periculoase rezultate din activitatea
medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare, elaborate de Ministerul Mediului
şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei şi Ministerul
147
Sănătăţii şi Familiei, cu respectarea strictă a normelor de igienă şi securitate în scopul protejării
personalului şi a populaţiei.

Pentru transportul deşeurilor medicale periculoase sunt autorizate de către APM Buzău
următoarele societăţi:
- SC DERATY MAX SRL BUZĂU
- SC CABEL SNC BUZĂU
- SC MARY COM-EXPO SRL BUZĂU

Pe teritoriul judeţului au existat 15 instalaţii de tratare termică a deşeurilor medicale, care nu


îndeplineau cerinţele HG nr. 128/2002, modificată şi completată cu HG. nr. 268/2005, motiv
pentru care a fost elaborat un plan de închidere etapizată., s-au închis.
Urmărind “Planul de implementare a Directivei 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor” se
constată că în perioada iunie 2004-martie 2007, toate instalaţiile neconforme din judeţ şi-au
sistat activitatea, după cum urmează: o instalaţie în anul 2004, 3 în 2005, 9 în 2006 şi 2 în
2007. Ultima instalaţie închisă, cea aparţinând Maternităţii Buzău, avea termenul de închidere
stabilit pentru 2008, dar a fost închisă în avans, pe 15 martie 2007, astfel încât în anul 2008
nicio unitate medicală din judeţ, nu a incinerat deşeurile periculoase generate în crematoriul
propriu, ci au deţinut contracte încheiate cu firme specializate în vederea colectării şi
transportului cu firme autorizate, care la rândul lor le-au predat pe bază de contract, spre
eliminăre finală.
Astfel colectarea şi transportul deşeurilor medicale periculoase rezultate de la celelalte 15
unităţi spitaliceşti care şi-au închis incineratoarele, au fost realizate de operatorii SC DERATY
MAX SRL Buzău, SC CABEL SNC BUZĂU şi SC ECO FIRE SISTEMS SRL Constanţa, iar
eliminarea finală a fost realizată la incineratoarele ecologice autorizate, aparţinând SC IRIDEX
GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucureşti şi respectiv SC ECO FIRE SISTEMS SRL
Constanţa.
Pentru desfăşurarea activităţii de depozitare temporară a deşeurilor medicale, SC DERATY
MAX SRL, deţine Autorizaţia de Mediu nr. 201/14.05.2007, iar SC ECO FIRE SISTEMS SRL
Constanţa în anul 2008 a demarat procedura de obţinere a Acordului de mediu.Deşeurile
nepericuloase rezultate din activităţi medicale sunt deşeuri asimilabile celor menajere, rezultate
din activităţile serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor
alimentare şi oficiilor de distribuire a hranei. Aceste deşeuri se colectează şi se îndepărtează la
fel ca şi deşeurile menajere. În categoria deşeurilor nepericuloase intră: ambalajele materialelor
sterile, flacoane de perfuzie care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice,
ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor
provenite de la secţiile de boli contagioase), sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipiente
din sticlă care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice etc.
Eliminarea finală a deşeurilor nepericuloase asimilabile celor menajere rezultate din activităţile
medicale se realizează prin depozitare în depozitul zonal de deşeuri nepericuloase. Pe baza de
contract, companiile de salubritate preiau deşeurile nepericuloase de la unităţile sanitare,
transportându-le apoi la depozitul conform.

Pe baza analizei datelor prezentate mai sus se poate observa, faţă de anii anteriori, o
îmbunătăţire a sistemului de gestionare a deşeurilor în unităţile sanitare. Majoritatea unităţilor
sanitare utilizează ambalaje adecvate pentru colectarea deşeurilor, s-au creat spaţii de
depozitare temporară.

148
7.6. Nămoluri

Nămolurile provin de la tratarea apelor uzate orăşeneşti, industriale şi de la potabilizarea apei.


Principala sursă de producere a nămolurilor o reprezintă însă staţiile de epurare urbane.
Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate sunt nămolurile reţinute şi colectate din
decantoarele primare şi secundare ale staţiilor de epurare mecano–biologice.
Apele uzate tratate în staţiile de epurare provin din zonele dens populate dar şi din întreprinderi
industriale racordate la canalizare sau nu, caz în care apele uzate sunt vidanjate.

Conform noilor reglementări din domeniu, deţinătorii staţiilor de epurare sunt obligaţi să
retehnologizeze staţiile de epurare, să amelioreze calitatea nămolului şi să asigure o gestionare
corespunzătoare a acestora.
În vederea realizării obiectivelor de reducere a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depozitate,
pe viitor nu va mai fi permisă eliminarea nămolurilor de epurare nestabilizate pe depozitele de
deşeuri nepericuloase.

7.6.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti

În judeţul Buzău au fost inventariate 13 staţii de epurare municipale, din care, în anul 2008 au
funcţionat 8. Situaţia nămolurilor generate de staţiile de epurare municipale este prezentată în
tabelul nr. 7.6.1.1.:

Tabel 7.6.1.1. Nămoluri generate de staţiile de epurare municipale în 2008


Nămol Nămol Nămol
Tip de nămol Nămol mixt Total
primar secundar chimic
Nămol umed
12 6 0 49847 49865
(tone/an)
Nămol uscat
12 5 0 1594.8 1611.8
(tone/an)

Referitor la gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare municipale, în tabelul nr. 7.6.1.2. se


prezintă modalităţile utilizate şi cantităţile gestionate.

Tabel 7.6.1.2. Gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare municipale în 2008 –


cantităţi (tone)
Nămol Nămol
Tip gestionare Nămol primar Nămol mixt Total
secundar chimic
Depozitare la
depozitul de 10 5 0 575 590
deşeuri
Incinerare 0 0 0 0 0
Depozitare în
0 0 0 1019,8 1019,8
stocul propriu
Alte forme de
2 0 0 0 2
eliminare
Folosite în
0 0 0 0 0
agricultură

7.6.2 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale


La nivelul anului 2008 au fost inventariate în judeţ un număr de 35 de staţii de epurare şi
preepurare a apelor uzate industriale din care:
149
- 2 nu au funcţionat;
- 8 nu au necesitat scoaterea nămolului.
În tabelele nr. 7.6.2.1. şi 7.6.2.2. se prezintă situaţia privind generarea şi gestionarea
nămolurilor provenite de la epurarea apelor uzate industriale.

Tabel 7.6.2.1. Nămoluri generate de staţiile de epurare a apelor uzate industriale


Tip de Nămol Nămol Nămol Nămol
Total
nămol primar secundar chimic mixt
Nămol umed
369,2 560,03 3601,94 363,1 4894,27
(tone/an)
Nămol uscat
362,996 560,03 3601,9363 362,74 4887,705
(tone/an)

Tabel 7.6.2.2. Gestionarea nămolurilor de la staţiile de epurare industriale – cantităţi


(tone)
Nămol Nămol Nămol Nămol
Tip de nămol Total
primar secundar chimic mixt
Depozitare la depozitul
337,01 552,56 3558,93 362,39 4810,89
de deşeuri
Incinerare 4,8 0 0 0,21 5,01
Depozitare în stocul
19,336 2,91 43,0063 0,35 65,6023
propriu
Alte forme de eliminare 0 0 0 0 0
Folosite în agricultură 1,85 6,72 0 0 8,57

În anul 2008, nu s-a eliberat nici un permis de aplicare a nămolurilor pe terenurile agricole, în
conformitate cu prevederile Ordinului comun MMGA/MAPDR nr. 344/708/2004 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează
nămoluri de epurare în agricultură.
Cantitatea de 0,21 t nămol mixt şi 2,16 t nămol secundar au fost generate în anul 2007, dar au
fost valorificate în anul 2008.

7.7. Deşeuri din echipamente electrice şi electronice

Colectarea şi tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice


Conform HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, autorităţile
locale sunt obligate să pună la dispoziţie spaţiile pentru punctele de colectare iar producătorii de
echipamente trebuie să preia responsabilitatea administrării acestor puncte.
În anul 2005 au fost stabilite amplasamentele, care vor fi puse la dispoziţia producătorilor de
echipamente electrice şi electronice pentru amenajarea punctelor de colectare selectivă a
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice pentru judeţ şi pentru Municipiul Buzău (oraş
cu peste 100 000 locuitori), iar în anul 2006 s-a stabilit amplasamentul pentru punctul de
colectare care deserveşte Municipiul Râmnicu Sărat (oraş cu peste 20 000 locuitori). Situaţia
acestor puncte este prezentată în tabelul nr. 7.7.1.

150
Tabel 7.7.1. Puncte de colectare DEEE în Regiunea Sud Est

Operator, Acte de reglementare Deserveşte Funcţional


amplasare punct colectare DEEE deţinute (da/nu)
SC RER ECOLOGIC Autorizaţia de mediu nr. Mun. Buzău Da
SERVICE SA Buzău, 126/22.03.2007, valabilă (oraş cu peste
Sediu: Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun. până la data de 22.03.2012 100000
Buzău; Pct. lucru: Garaj din Şoseaua locuitori)
Buzău-Vadu Paşii,
Tel: 0238/436912; Fax: 0238/720037;
E-mail: rerbz@buzau.ro; Poteraş Ninel
ADMINISTRAŢIA DOMENIULUI Autorizaţia de mediu nr. Judeţul Da
PUBLIC RÂMNICU SĂRAT, Str. 431/24.09.2007, valabilă
Armoniei, nr. 58 bis; până la data de 24.09.2010
Tel/Fax: 0238/563032; E-mail:
adporas@yahoo.com; Manolache Sorin
SC RER ECOLOGIC Autorizaţia de mediu nr. Mun. Da
SERVICE SA Buzău, 146/30.05.2008, valabilă 5 Râmnicu
Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun. Buzău; ani, până la data de Sărat (oraş cu
Tel: 0238/436912; 30.05.2013 peste 20000
Fax: 0238/720037; locuitori)
E-mail: rerbz@buzau.ro;
Pct. lucru: Râmnicu Sărat, str. Căpitan
Roşca Nicolae, nr. 1, Tel/Fax:
0238/567305

Aceste puncte de colectare au devenit funcţionale în cursul anului 2007.

Astfel în anul 2007, în punctele de colectare existente în judeţ, s-au colectat 8,1992 tone DEEE,
dintre care 6,1803 tone provin de la populaţie. Întreaga cantitate colectată, a rămas pe stoc în
centrele de colectare, la sfârşitul anului 2007.
În anul 2008 firmele autorizate pentru colectarea DEEE au colectat în total 189,28 tone DEEE,
din care 157,823 tone provin de la populaţie şi au predat firmelor autorizate pentru tratare
148,673 tone, rămânând pe stoc la sfârşitul anului o cantitate de 48,8063 tone.
Cantităţile de DEEE colectate şi respectiv tratate în judeţ, pe ani, sunt prezentate în tabelul
7.2.2.

Tabelul 7.7.2. Cantitati DEEE colectate si reciclate


Cantitate colectată Cantitate tratată
(tone) (tone)
2006 2007 2008 2006 2007 2008
0 8,1992 189,2801 0 0 0

Lista societăţilor economice care în anul 2008 erau autorizate pentru colectare/tratarea DEEE
este prezentată în tabelul nr. 7.7.3.

151
Tabel 7.7.3. - Societăţi economice autorizate pentru colectare/tratare/reciclare DEEE în
judeţul Buzău în anul 2008
Acte de Colector Tratator Reciclator
Agent economic (denumire, date de
reglementare
contact)
deţinute
SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, Autorizaţia de mediu Da - -
Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun. Buzău;Pct. nr. 126/22.03.2007,
lucru: Garaj din Şoseaua Buzău-Vadu Paşii, valabilă până la data
Tel: 0238/436912; Fax:238/720037; de 22.03.2012
E-mail: rerbz@buzau.ro; Poteraş Ninel
ADMINISTRAŢIA DOMENIULUI PUBLIC Autorizaţia de mediu Da - -
RÂMNICU SĂRAT, Str. Armoniei, nr. 58 bis; nr. 431/24.09.2007,
Tel/Fax: 0238/563032; E-mail: valabilă până la data
adporas@yahoo.com; Manolache Sorin de 24.09.2010
SC REMATHOLDING Co SRL Autorizaţie de mediu Da - -
BUCUREŞTI, str. Blăjel nr.4, nr. 214/22.05.2007,
bl.V3,Sc.1,Etj.7, Ap.23, revizuită prin AM nr.
Tel/Fax:0238/710604; 0238/710603; 9/06.06.2008
e-mail:aldea.nicoleta@rematholding.ro;
Pct.lucru: Str.Izlazului nr.6, Mun. Buzău;
Aldea Nicoleta
SC GREENTECH SA BUZĂU, Sediul: Str. Autorizaţia de Mediu Da - -
Aleea Industriilor nr. 17, Mun. Buzău; nr. 569/12.12.2007,
Tel: 0238/725759, Fax: 0238/725796, valabilă până la
e-mail: office@greentech.ro; Pct.lucru: 12.12.2012
Ţinteşti-ferma Frasinu, jud. Buzău; Dragostin
Nela
SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău, Autorizaţia de mediu Da - -
Str. Unirii, Bl. 4B, Parter, Mun. Buzău; nr. 146/30.05.2008,
Tel: 0238/436912; Fax: 0238/720037; valabilă 5 ani, până la
E-mail: rerbz@buzau.ro; data de 30.05.2013
Pct. lucru Râmnicu Sărat, str. Căpitan
Roşca Nicolae, nr. 1, Tel/Fax: 238/567305
SC PROD PET IMPEX SRL BUZĂU, Mun. Autorizaţia de mediu Da - -
Buzău, Str. Transilvaniei nr. 356 A, Tel/Fax: nr. 168/24.04.2007,
0238/718913, Grasim Angelica-Tel: valabilă până la data
0788430903 de 24. 04. 2010
SC CNDPI ROMSOFT SA BUCUREŞTI, Autorizaţia de mediu Da - -
Sediul: Bd. Mareşal Averescu nr. 8-10, nr. 46/21.02.2008,
sector 1, Tel/Fax(021)319.06.26, Mateescu valabilă până la data
Cristina, Pct. lucru: Mun. Buzău, Str. Unirii, de 20.02.2013
Bl. 16 H, Parter
SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA Acord de mediu nr. Da Da -
BUZĂU Amplasament - Parcul Industrial 10/17.12.2008
Frasinu, sat Odaia Banului, comuna Ţinteşti, Autorizaţia de mediu
jud. Buzău, Tel: 0338100601, 602, 603; nr. 62/23.02.2009
Fax: 0338100604
E-mail: office@greenweee.ro

Firma SC PROD PET IMPEX SRL BUZAU şi-a pierdut la sfârşitul anului 2008 autorizaţia,
aflându-se în insolvenţă conform Legii nr. 85/2006, iar reprezentantul SC CNDPI ROMSOFT SA
BUCUREŞTI ne-a comunicat în octombrie 2008, că nu va mai desfăşura activitatea de
colectare DEEE la punctul de lucru din Buzău.

În ceea ce priveşte tratarea DEEE, SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU a primit în


2008 acordul de mediu pentru proiectul de investiţie „ Fabrica de tratare deşeuri de

152
echipamente electrice si electronice”, iar în 2009 autorizaţia de mediu pentru colectarea şi
tratarea DEEE.
Liniile tehnologice utilizate pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice
sunt următoarele:
- Linia pentru tratarea aparatelor de uz casnic de mici dimensiuni şi a aparatelor de uz
casnic de mari dimensiuni
- Linia pentru tratarea echipamentelor ce conţin tuburi cinescopice (televizoare şi
monitoare)
- Instalaţia pentru tratarea cablurilor electrice şi a plăcilor de circuit imprimat.
Capacitatea maximă de tratare a fabricii este de 24,893 t/oră.

Foto 7.7.1. SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU - Instalaţii tratare DEEE

• Politica în domeniul gestiunii DEEE


Pentru o mai bună gestionare a deşeurilor de echipamente electrice si electronice, producătorii
au fost obligaţi ca în primele 4 luni ale anului 2006 să se înregistreze conform prevederilor
Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă
şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente
electrice şi electronice (M.O. 1/03.01.2006). Fiecare producător va primi un număr de
înregistrare ce va fi comunicat reţelelor de magazine unde îşi distribuie echipamentele. Fără
acest număr producătorii nu au voie să vândă produsele. Garda de Mediu şi Autoritatea
Naţională pentru Protecţia Consumatorilor vor aplica amenzi între 10.000 si 20.000 RON pentru
nerespectarea acestei prevederi. În acest fel, producătorii care nu se înregistrează se vor
autoexclude de pe piaţă, iar producătorii existenţi vor plăti în mod echitabil pentru gestionarea
deşeurilor de echipamente electrice şi electronice colectate. După 01.01.2007 producătorii
plătesc doar pentru gestionarea deşeurilor provenite din propriile produse.

Înregistrarea producătorilor se face la Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului, iar


documentele necesare sunt prevăzute în Ordinul nr. 1223/715/2005 privind procedura de
înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele
electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
Lista celor 9 agenţi economici din judeţul Buzău pentru care s-a emis numărul de înregistrare în
registrul producătorilor şi importatorilor de EEE până la 18.12.2008, este prezentată în tabelul
nr. 8.6.5.

153
Tabel 7.7.4. Lista agenţilor economici, pentru care s-a emis numărul de înregistrare în
registrul producătorilor şi importatorilor de EEE
Nr. Denumire operator economic Data înregistrării Categ. EEE produs/ importat,
crt. la ANPM conf. HG 448/2005, an. IA
1. PROSPERO IMPEX 2000 S.R.L 02.05.2006 4
Buzău
2. ARCA INF S.R.L. Buzău 09.05.2006 3
3. DUCTIL S.A. Buzău 11.05.2006 6
4. UNITED ELECTRIC INDUSTRY 19.05.2006 1, 2, 4, 10
S.R.L Pârscov
5. TEHNO S.R.L. Buzău 05.07.2006 2,6
6. TEHNO BIONIC S.R.L. Buzău 04.08.2006 8
7. IDM DINAMIC S.R.L. Buzău 09.08.2006 1
8. PECAR COM S.R.L. Buzău 27.03.2008 8
9. SOFT EXPERT S.R.L. Buzău 22.08.2008 3

• Realizarea obiectivelor anuale de colectare


Conform art. 5, alin. 13 din HG 448/2005, sunt prevăzute următoarele ţinte de colectare:
a) până la 31 decembrie 2006, a cel puţin 2 kg/locuitor;
b) până la 31 decembrie 2007, a cel puţin 3 kg/locuitor;
c) până la 31 decembrie 2008, a cel puţin 4 kg/locuitor.

În niciunul dintre anii 2006, 2007 şi 2008, în judeţul Buzău, nu au fost realizate ţintele de
colectare a DEEE, precum nici cele de valorificare, refolosire sau reciclare a componentelor,
materialelor şi substanţelor conţinute în aceste deşeuri.

Din cauza nivelului scăzut de trai, echipamentele electrice şi electronice sunt utilizate cu mult
peste durata medie indicată de producător. De asemenea, este imposibilă atingerea unui indice
de colectare din gospodăriile populaţiei de 100%.

La propunerea MMDD, în anul 2008, au fost organizate la nivel naţional 4 campanii de colectare
DEEE, la care au participat şi municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, rezultatele lor fiind
prezentate în tabelul 7.7.5. În afară de campaniile naţionale, în cele 2 municipii ale judeţului s-
au mai organizat şi alte campanii lunare.

Tabel 7.7.5. Cantităţile de DEEE colectate în localităţile judeţului Buzău, implicate în


campaniile naţionale de colectare DEEE în anul 2008
Cantităţi DEEE colectate în campania din, (kg)
Localităţi implicate
19 aprilie 4 octombrie 3 noiembrie 6 decembrie
Mun. Buzău 4100 1700 4107 1891
Mun. Râmnicu Sărat 400 420 1690 975
Total judeţ 4500 2120 5797 2866

Se poate constata o creştere considerabilă a cantităţii de DEEE colectate în anul 2008 faţă de
anul 2007, datorată tocmai numeroaselor campanii de colectare desfăşurate în municipiile
Buzău şi Râmnicu Sărat, prin aportul conjugat al APM, autorităţilor publice locale, operatorilor
de salubritate (SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzău şi ADP Râmnicu Sărat) şi al unităţilor
din învăţământ (grădiniţe, şcoli, licee).

154
În acest context, deşi în anul 2008 s-a înregistrat un progres remarcabil faţă de anii 2006 şi
2007, se consideră totuşi necesară organizarea unor noi campanii de informare şi
conştientizare a publicului cu privire la următoarele aspecte:
- obligaţia de a nu elimina DEEE odată cu deşeurile municipale nesortate şi de a le colecta
separat;
- disponibilitatea sistemelor de returnare şi colectare a DEEE
- reutilizarea, reciclarea şi alte forme de valorificare a DEEE
- obligaţia de a utiliza sistemele de colectare selectivă pentru eliminarea DEEE
- efectele potenţiale asupra mediului şi sănătăţii umane ca rezultat al prezenţei
substanţelor periculoase în EEE.

7.8. Vehicule scoase din uz – operatori economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea
VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

Gestionarea acestui tip de deşeu se supune prevederilor H.G. 2406/2004 completată şi


modificată prin H.G. 1313/2006 care reglementează măsurile de gestionare corespunzătoare a
deşeurilor rezultate de la tratarea vehiculelor scoase din uz, punând accent pe reutilizarea,
reciclarea, precum şi pe alte forme de valorificare a VSU şi a componentelor acestora, în
vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării.

În judeţul Buzău în anul 2008 funcţionau 8 operatori economici autorizaţi din punct de vedere al
protecţiei mediului pentru colectarea şi/sau tratarea vehiculelor scoase din uz şi care au fost au
fost validaţi de către Administraţia Fondului de Mediu să participe la desfăşurarea Programul
de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional 2008.

Conform datelor furnizate de operatorii autorizaţi, în anul 2008 au fost colectate 1475 VSU, din
care 1110 VSU, au fost supuse operaţiilor de tratare (dezmembrare). Din totalul VSU colectate
în anul 2008, 620 VSU au reprezentat vehiculele scoase din uz cu o vechime de ce puţin 12 ani
de la anul fabricaţiei, predate în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto
naţional.

În tabelul 7.8.3 sunt prezentate datele privind numărul de vehicule colectate/tratate în anul
2008 unde vor fi incluse şi vehiculele uzate rămase pe stoc la sfârşitul anului 2007 şi supuse
tratării în anul următor.

Tabel 7.8.3. Agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi/sau tratarea VSU în 2008
Agent economic autorizat Nr. Nr. vehicule VSU stoc la
pentru colectare şi/sau vehicule tratate 31.12.2008
tratare VSU colectate
S.C. Automax Express S.R.L. 258 155 181
S.C. Autoglobus Com S.A. 54 39 48
S.C. Auto Rolla Service S.R.L 236 164 88
S.C. Iulia Neli S.R.L. 78 112 0
S.C. Puiu Service 2000 S.R.L. 60 12 68
S.C. MSD Com S.R.L. 520 520 0
S.C. Total Auto S.R.L 9 10 3
S.C. Rematholding CO S.R.L 260 260 0

Prin exemplul vechilor State Membre ca Germania, Olanda, Danemarca, care au dezvoltat o
piaţă a deşeurilor, făcând din gestionarea VSU o activitate din ce în ce mai profitabilă, România
a învăţat cum să meargă pe calea dezvoltării durabile participând la o Europă a reciclării. De

155
asemenea, este de aşteptat ca numărul de VSU să crească pe viitor şi ca urmare a Programului
de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, ce cunoaşte de la an la an, o continuă creştere.

7.9. Uleiuri uzate

În domeniul uleiurilor uzate prevederile legislative urmăresc crearea unui sistem funcţional de
gestiune a acestora, colectarea uleiurilor uzate reprezentând o prioritate pentru operatorii
economici implicaţi în gestionarea acestui tip de deşeu. În municipiul Rm. Sărat în anul 2008, a
fost autorizată SC ALBINA CARPATICA SRL, care realizează valorificarea uleiurilor uzate şi a
altor reziduuri petroliere, în vederea obţinerii ecopetrolului.
De asemenea, în judeţ îşi desfăşoară activitatea 4 operatori economici care realizează o
valorificare a uleiurilor uzate prin combustie în centrale termice.

Tabelul 7.9.1. Uleiuri uzate colectate în anul 2008


Număr agenţi Cantitate Cantitate Mod de Stoc la
BUZĂU economici colectata valorificată valorificare 31.12.2008
colectori (tone) (tone) (tone)
Colectori Combustie în
1 0,9 0,9 0
autorizaţi centrală termică
Staţii
61 0,08 0,5 10,833
distribuţie
Producători
- - - -
interni -
Importatori 1 - - - -
Comercianţi 10 0,082 - - 0,132

Conform datelor furnizate de operatorii care utilizează uleiuri proaspete chestionaţi în anul
2008, situaţia la nivelul judeţului este prezentată în tabelul 7.9.2.

Tabelul 7.9.2. Uleiuri proaspete utilizate în anul 2008


Nr. agenţi Cantitate Cantitate de Cantitate de Cantitate de
economici de ulei ulei uzat ulei uzat ulei uzat în stoc
BUZĂU utilizatori proaspăt generată predată la 31.12.2008
utilizată (tone) (tone) (tone)
(tone)
Generatori 58 304,50 43,05 56,62 30,46
Service-uri 20 61,16 60,06 80,86 14,16

7.10. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului

Dezvoltarea economică inegală si spectaculoasă din ultima vreme a făcut să ne confruntăm cu


o creştere a varietăţi şi complexităţii tipurilor şi cantităţilor de deşeuri generate. Activitatea de
gestionare a deşeurilor este recunoscută ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi
sănătate.

Un impact mare asupra mediului îl au depozitele de deşeuri industriale şi urbane.


Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri sunt :
- modificări de peisaj şi disconfort vizual
- poluarea aerului

156
- poluarea solului
- poluarea apelor de suprafaţă şi subterane
- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei terenurilor învecinate.

Amplasarea depozitelor de deşeuri menajere în municipiile Buzău, Rm. Sărat şi în oraşul


Nehoiu a fost stabilită (în anii 1970,1980 şi respectiv 1992) astfel încât impactul asupra
aşezărilor umane să fie minim. În aceste zone, vânturile predominante nu transportă emisiile
specifice depozitelor de deşeuri menajere spre cartierele locuite, iar alimentarea cu apă se
realizează din surse de adâncime.

În privinţa depozitelor de deşeuri din mediul rural, amplasarea acestora a fost verificată de
comisii formate din specialişti de la Agenţia de Protecţie a Mediului, Administraţia „Apele
Române” şi Direcţia de Sănătate Publică; acestea au acceptat doar acele amplasamente care
aveau impact minim asupra populaţiei, apelor subterane şi de suprafaţă şi unde a fost cazul, au
fost alese alte amplasamente corespunzătoare. Dovada faptului că impactul datorat
transportului eolian de emisii specifice este minim, este faptul că s-a înregistrat un număr foarte
mic de sesizări ale populaţiei din zonele învecinate depozitelor de deşeuri.

Un aspect important, necuantificat, până în prezent în judeţul Buzău, este efectul emisiei
gazului de depozit asupra atmosferei. Aşa cum se ştie, gazul de depozit, rezultat din
descompunerea deşeurilor organice, este alcătuit din CH4, care alături de CO2, N2O,
hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) şi hexafluorid de sulf (SF6) contribuie la
creşterea cantităţii de gaze cu efect de seră. Având în vedere că o tonă de CH4 este
echivalentă cu 21 tone de CO2, putem concluziona că CH4 are un impact mai mare în cadrul
procesului de încălzire globală. Putem concluziona că, este imperios necesar să se ia măsuri
de captare şi ardere a gazului de depozit. Acest aspect a fost evaluat în cadrul studiilor de
evaluare a impactului şi bilanţurilor de mediu efectuate pentru depozitele de deşeuri menajere.

Eliminarea deşeurilor industriale în depozite neconforme, practicată în ultimii câţiva zeci de ani,
a condus în cele mai multe cazuri la poluarea solului, apelor subterane şi de suprafaţă.
Bilanţurile de mediu efectuate încă din anul 2000 în cadrul procedurilor de autorizare a acestor
depozite au relevat că depozitarea neconformă are un impact semnificativ asupra factorilor de
mediu. Acest fapt a condus la impunerea de măsuri de realizare a unor foraje de observaţie, de
implementare a sistemului de automonitorizare a calităţii factorilor de mediu şi de găsire a unor
soluţii alternative pentru eliminarea deşeurilor. Toate aceste măsuri au avut rolul de a face
posibilă sistarea depozitării deşeurilor industriale pe aceste amplasamente şi ulterior închiderea
acestora. Până la 31.12.2006 s-a sistat depozitarea în toate cele trei depozitele neconforme de
deşeuri industriale periculoase, precum şi în cel de deşeuri din industria extractivă a petrolului şi
urmează să se realizeze închiderea acestora. De menţionat că unul din cele trei depozite
neconforme pentru deşeuri industriale periculoase (operat de SC DUCTIL STEEL SA şi SC
CORD SA Buzău) a obţinut, în anul 2005, avizul de mediu pentru închidere, a finalizat
procedura de închidere în cursul anului 2007, acum aflându-se în faza de monitorizare
postînchidere.

Problema impactului semnificativ asupra factorilor de mediu, datorat eliminării deşeurilor în


depozite neconforme, va fi soluţionată definitiv după închiderea tuturor depozitelor existente,
conform termenelor stabilite prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.

O altă problemă o reprezintă depozitarea necontrolată a deşeurilor (în locuri nepermise, cum ar
fi malurile râurilor, poduri şi podeţe, terenuri cu alte destinaţii etc.), care nu poate fi rezolvată

157
decât prin implicarea activă a administraţiei publice locale, a autorităţilor de mediu, ONG-urilor,
a mass-mediei şi a întregii societăţi civile în acţiuni menite să asigure creşterea nivelului de
educaţie ecologică a populaţiei.

7.11. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

7.11.1. Iniţiative adoptate de către agenţii economici, instituţii, ONG-uri

Implementarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor, se va realiza prin realizarea


următoarelor obiective specifice:
• înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie, a staţiilor de
transfer şi a depozitelor conforme;
• eliminarea depozitărilor necontrolate de deşeuri;
• extinderea ratei de acoperire cu servicii de salubrizare;
• extinderea colectării selective a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere provenite de
la populaţie;
• creşterea gradului de reciclare al deşeurilor;
• reducerea cantităţilor de deşeuri industriale eliminate la depozitele orăşeneşti de către
agenţii economici industriali.
• reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile eliminate în depozite.

La propunerea MMDD, în anul 2008, au fost organizate la nivel naţional 4 campanii de colectare
DEEE, la care au participat şi municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat, rezultatele lor fiind
prezentate în tabelul 7.7.5. În afară de campaniile naţionale, în cele 2 municipii ale judeţului s-
au mai organizat şi alte campanii lunare. Toate aceste campanii în ansamblu, desfăşurare prin
aportul conjugat al APM, autorităţilor publice locale, operatorilor de salubritate (SC RER
ECOLOGIC SERVICE SA Buzău şi ADP Râmnicu Sărat) şi al unităţilor din învăţământ
(grădiniţe, şcoli, licee), au avut o contribuţie foarte mare la creşterea cantităţii de DEEE
colectate în anul 2008 faţă de cea colectată în 2007.

Foto 7.11.1. Acţiune de colectare DEEE

158
O mare realizare la nivel de judeţ, legată de gestionarea deşeurilor de echipamente
electrice şi electronice, este obţinerea de către SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA
BUZĂU în 2008 acordul de mediu pentru proiectul de investiţie „Fabrica de tratare
deşeuri de echipamente electrice si electronice”, iar în 2009 a autorizaţiei de mediu
pentru colectarea şi tratarea DEEE. Liniile tehnologice de ultimă generaţie în domeniu,
care vor funcţiona la această societate, vor contribui la rezolvarea problemelor nu numai
pe plan local, ci chiar la nivel naţional în ceea ce priveşte tratarea DEEE.

Foto 7.11.2. SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA BUZĂU - Instalaţii tratare DEEE

În cursul anului 2008, s-a observat că 6 primării din mediul rural (Berca, Breaza, Mărăcineni,
Pietroasele, Săhăteni şi Vadu Paşii) au făcut primii paşi pentru implementarea unui sistem
integrat de gestionare a deşeurilor, încheind contracte de concesionare a serviciului de
salubrizare cu un operator autorizat.

Următoarele proiecte care au obţinut finanţare în anul 2008 şi se află în curs de derulare prin
Programul PHARE CES 2005 Coeziune Economică şi Socială, Schema de investiţii pentru
sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu:
• „Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Bălănesei,
Valea Buzăului şi Valea Chiojdului, cu staţia de transfer în comuna Cislău, judeţul Buzău”,
beneficiar Consiliul Local Cislău, valoare proiect 780 000 euro,
• „Sistem de management integrat al deşeurilor în zona localităţilor de pe Valea Slănicului, cu
staţia de transfer în comuna Beceni, judeţul Buzău”, beneficiar Consiliul Local Beceni,
valoare proiect 780 000 euro,
• „Serviciul de gestionare a deşeurilor în regiunea Stîlpu şi Costeşti”, beneficiar Consiliul Local
Stîlpu, valoare proiect 401 567 euro,

Proiectele care au obţinut finanţare în anul 2008 şi sunt în curs de finalizare prin programul
PHARE RO 2005 – FONDUL DE MODERNIZARE PENTRU DEZVOLTAREA
ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LA NIVEL LOCAL III – IV, sunt:

159
• Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Căneşti prin achiziţionarea de utilaje şi
echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide, beneficiar Consiliul Local Căneştii,
valoare proiect 122 222 euro,
• Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Valea Rîmnicului prin achiziţionarea
de utilaje şi echipamente specifice de gestionare a deşeurilor solide beneficiar Consiliul
Valea Râmnicului, valoare proiect 122 222 euro.

Staţia de transfer de la Rm. Sărat este în curs de realizare de către operatorul de salubritate SC
RER ECOLOGIC SERVICE SA prin fonduri provenite de la Administraţia Fondului de Mediu.
Sistemele de management integrat al deşeurilor, cu staţiile de transfer în localităţile Pogoanele,
Pătîrlagele, Berca, Ulmeni şi Zărneşti au obţinut finanţare pentru realizarea studiului de
fezabilitate prin PHARE CES 2005, valoarea SF 19.950 euro, proiecte încheiate în prima parte
a anului 2008 (ianuarie-februarie) urmând a avea ca sursa potenţială de implementare a
proiectului Schema de investiţii în domeniul protecţiei mediului a Programului PHARE CES
2005 (proiectele au fost depuse), Fondurile Structurale şi de Coeziune, POS Mediu prin Axa
2 «Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor
contaminate» sau alte granturi oferite de ţări membre UE.

7.11.2. Iniţiative adoptate de A.P.M.

În dorinţa de a oferi cetăţenilor judeţului un mediu curat şi sănătos, în anul 2008, Agenţia pentru
Protecţia Mediului Buzău a iniţiat :

- campanii de informare a publicului şi de educaţie ecologică cu privire la colectarea selectivă


desfăşurate în şcoli şi prin distribuirea de materiale informative (broşuri, pliante, afişe), apariţii în
mass-media;
- campanii pentru colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie şi PET în unităţile şcolare din judeţ,
în cadrul cărora, cu sprijinul material al SC GREENTECH SA Buzău s-au distribuit unităţilor
şcolare pubele
- campanii pentru colectarea DEEE în unităţi de învăţământ.
De asemenea în cursul anului 2008, APM şi-a reactualizat permanent pagina web, venind în
sprijinul tuturor celor interesaţi (agenţilor economici, instituţiilor, publicului larg, etc.) cu o gamă
variată de informaţii utile din domeniul gestiunii deşeurilor.

APM Buzău a instituit un sistem de raportare lunară a cantităţilor de deşeuri reciclabile


generate, colectate şi valorificate şi a creat baza de date privind gestionarea deşeurilor.
Se ştie că o pondere în cantitatea de deşeuri menajere o au deşeurile de ambalaje. Faptul că
acestea, în cea mai mare parte, sunt colectate de la populaţie neselectiv, ajungând să fie
eliminate în depozite în loc să fie reciclate şi reintroduse în circuitul productiv, face ca întreg
potenţialul lor util să se piardă, conducând pe de o parte la creşterea consumului de resurse
naturale neregenerabile şi de energie pentru producerea materiilor prime (hârtie, sticlă, mase
plastice), iar pe de altă parte la epuizarea prematură a capacităţilor de depozitare. În
conformitate cu legislaţia europeană şi naţională, recuperarea deşeurilor reciclabile reprezintă o
prioritate. Ca urmare, APM Buzău foloseşte toate pârghiile posibile pentru implicarea activă a
factorilor responsabili (consilii locale, operatori de salubritate, asociaţii de proprietari) în
educarea populaţiei şi implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor de la
populaţie.

Se urmăreşte permanent îmbunătăţirea sistemului de colectare a deşeurilor menajere, prin


extinderea şi modernizarea infrastructurii de colectare (pubele, containere, utilaje de colectare
şi transport etc.), introducerea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor în toate localităţile
160
judeţului, conştientizarea populaţiei, acordarea de consultanţă de specialitate şi sprijinirea
tuturor iniţiativelor din acest domeniu.

7.12.Tendinţe privind generarea deşeurilor

Deşeurile de orice fel, rezultate din multiplele activităţi umane, constituie o problemă de o
deosebită actualitate, datorată atât creşterii continue a cantităţilor şi a tipurilor acestora (care
prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător şi
sănătatea populaţiei), cât şi însemnatelor cantităţi de materii prime, materiale refolosibile şi
energie care pot fi recuperate şi introduse în circuitul economic.
Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor implică schimbări majore ale practicilor
actuale. Implementarea acestor schimbări va necesita participarea tuturor segmentelor
societăţii: persoane individuale în calitate de consumatori, întreprinderi, instituţii social-
economice, precum şi autorităţi publice.
Generarea deşeurilor este indicatorul care ilustrează cel mai bine măsura interacţiunii dintre
activităţile umane şi mediu. Generarea deşeurilor urmează, de obicei, tendinţele de consum şi
de producţie. De exemplu, generarea deşeurilor menajere (cantitate/locuitor) creşte o dată cu
creşterea nivelului de trai. Creşterea producţiei economice, dar şi gestionarea ineficientă a
resurselor, conduc la generarea de cantităţi mari de deşeuri.
7.12.1.Prognoza privind generarea deşeurilor municipale

Prognoza de bază ia în considerare factorii de influenţă şi anume: evoluţia populaţiei; evoluţia


economiei; racordare la sistemele centrale de canalizare/epurare; prognoza activităţilor de
construcţii; schimbări în comportamentul consumatorilor, educaţia privind mediul înconjurător,
nivelul de trai.
Cu toate că pe termen scurt şi mediu principala opţiune de gestionare a deşeurilor va fi în
continuare depozitarea, obiectivul este de a promova opţiuni superioare de gestionare şi de a
asigura alinierea la practicile europene, de evitare pe cât posibil a soluţiilor de eliminare finală
(depozitare, incinerare).
Deşeurile municipale reprezintă o problemă rezolvabilă tehnic numai după ce societatea îşi va
asuma rolul important în separarea, reutilizarea, reciclarea şi compostarea acestora, iar
industria va acorda atenţia corespunzătoare proiectării, astfel încât produsele să poată fi
reutilizate sau reciclate.
Cantitatea de deşeuri municipale generate va creşte din cauza creşterii consumului de bunuri la
populaţie, creşterea fiind estimată la 0,8% pe an/locuitor.
Pentru cantitatea de nămoluri generate de staţiile de epurare orăşeneşti s-a luat în considerare
populaţia racordată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare şi s-a prognozat o creştere
medie de 25% pe an a populaţiei racordate, în acest fel crescând proporţional şi cantitatea de
nămol generată.
Pentru cantitatea de deşeuri din construcţii şi demolări s-a prognozat, de asemenea, o creştere
medie de 0,8% pe an în ceea ce priveşte generarea.

Pornind de la cantităţile de deşeuri estimate a fi generate şi ţinând seama de obiectivele


stabilite privind extinderea sistemului de colectare şi implementarea colectării selective, în
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor au fost estimate cantităţile de deşeuri care vor fi
colectate, precum şi cantităţile de deşeuri care urmează a fi colectate separat.

7.12.2. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţie

Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la un an la altul, această variaţie


neuniformă având mai multe cauze, dintre care cele mai importante sunt :

161
- variaţia din punct de vedere cantitativ a activităţilor industriale generatoare de deşeuri de
producţie;
- retehnologizările, utilizarea tehnologiilor curate şi creşterea preocupării pentru minimizarea
cantităţilor de deşeuri generate;
- cercetarea este exhaustivă, procentul de răspuns variază aleator de la an la an, iar agenţii
economici care răspund chestionarelor anuale sunt diferiţi; astfel transmiterea într-un an a
chestionarelor completate de unii agenţi economici mari generatori de deşeuri şi netransmiterea
datelor pentru anul următor creează variaţii relativ importante ale cantităţilor de deşeuri de la an
la an.

Având în vedere faptul că unităţile economice utilizează tehnologii foarte diferite ca tip şi
performanţe economice, nu se poate realiza o estimare prea exactă a cantităţii de deşeuri de
producţie generate, în funcţie de tipul de activitate şi numărul de angajaţi în sectorul productiv.
Deşi este dificil de realizat o prognoză a generării deşeurilor de producţie, deoarece aceasta
este direct influenţată de prognoza de dezvoltare industrială, este de aşteptat ca indicele de
generare a deşeurilor industriale să scadă, pe măsură ce vor fi implementate tehnologii curate
şi se vor aplica principiile prevenirii, reducerii şi controlului integrat al poluării.

Va fi necesară schimbarea abordării modului de gestionare a deşeurilor periculoase, astfel:


• schimbarea materiei prime care generează deşeul periculos şi/sau schimbarea şi modificarea
tehnologiei - aplicare BAT;
• renunţarea la realizarea produsului care generează deşeurile;
• găsirea unor modalităţi de valorificare şi înlocuirea depozitării permanente cu stocarea
temporara în vederea valorificării;
• promovarea dezvoltării instalaţiilor specifice de tratare, inclusiv tratarea fizico-chimică şi acolo
unde deşeul devine nepericulos, depozitarea pe depozite pentru deşeuri nepericuloase;
• depozitarea deşeurilor periculoase care nu pot fi valorificate sau incinerate se va realiza în
depozite conforme cu cerinţele UE;

Investiţiile necesare pentru tratarea/eliminarea deşeurilor periculoase vor trebui realizate de


către agenţii economici care generează deşeurile sau, în regim privat, de operatori economici
specializaţi, autorizaţi să desfăşoare astfel de operaţii pentru terţi.

Din această cauză, la care se adaugă şi condiţiile specifice ale situaţiei economice actuale din
România, nu se poate realiza o prognoză a cantităţilor de deşeuri de producţie generate pentru
următorii ani. Totuşi se poate estima că generarea anumitor tipuri de deşeuri va urma o curbă
descendentă,.

7.12.3. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor

Prin implementarea prevederilor legale în activitatea curentă a agenţilor economici şi a


administraţiilor publice locale, se preconizează că impactul gestionării deşeurilor asupra
mediului şi sănătăţii umane se va reduce semnificativ.
Conform legislaţiei în vigoare, obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gestionare a
Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, este dezvoltarea unui sistem
integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere economic şi care să asigure
protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului.
Obiectivele specifice pentru gestionarea deşeurilor sunt:
• asigurarea celor mai bune opţiuni pentru colectarea şi transportul deşeurilor municipale, în
vederea unei cât mai eficiente valorificări şi eliminări a acestora pentru asigurarea unui
management ecologic raţional;

162
• reutilizarea, reciclarea, tratarea în vederea recuperării sau eliminării şi eliminarea
corespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi demolări;
• prevenirea eliminării necontrolate pe soluri şi în apele de suprafaţă a nămolurilor
orăşeneşti provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate;
• adoptarea şi implementarea de măsuri în vederea prevenirii generării deşeurilor de
ambalaje, asigurării valorificării şi reciclării şi minimizarea riscului determinat de
substanţele periculoase din ambalaje,
• punerea în practică a obiectivelor Planului Naţional/Regional/Judeţean de Gestionare a
Deşeurilor.
Pentru îndeplinirea obiectivelor de mai sus este necesară implicarea practic a întregii societăţi,
reprezentată prin autorităţi publice, generatori de deşeuri, asociaţii profesionale, societatea
civilă.
În vederea conformării cu cerinţele legislative în domeniul gestionării deşeurilor, proiecte
integrate de management al deşeurilor se vor derula în conformitate cu Planul
Naţional/Regional/Judeţean de Gestionare a Deşeurilor. Programele de investiţii vor include
activităţi legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (prevenire, colectare şi
colectare selectivă, valorificare şi reciclare, tratare şi eliminare), în paralel cu închiderea
depozitelor de deşeuri neconforme.

Problemele privind gestiunea deşeurilor în judeţul Buzău sunt legate de :


- scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un
proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare
durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de
amenajare (1-3 ani), exploatare (min. 20 ani), refacere ecologică şi monitorizare postînchidere
(min. 30 ani); închiderea depozitelor neconforme, reconstrucţia ecologică care trebuie realizată
după eliberarea zonei, precum şi monitorizarea postînchidere este o problemă datorită
costurilor ridicate, care de cele mai multe ori nu pot fi suportate de către operatorii acestora,
dacă nu s-a constituit fondul pentru închiderea depozitului.
- colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv; ele ajung pe depozite
ca atare, amestecate, astfel pierzându-se o mare parte a potenţialului lor util (hârtie, sticlă,
metale, materiale plastice);
- colectarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor nu este efectuată corespunzător în totalitate,
din motive financiare sau manageriale.
- realizarea celor 6 staţii de transfer pentru care încă nu s-a putut obţine finanţare externă;
- realizarea staţiilor de compostare;
- extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate;
- închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale şi realizarea punctelor de
colectare pentru aceste zone racordate la staţiile de transfer;

Se poate aprecia totuşi că se urmăreşte extinderea/finalizarea sistemelor de management al


deşeurilor. Scopul îl constituie crearea unui sistem modern de management al deşeurilor care
să contribuie la reducerea cantităţii de deşeuri depozitate, prin stabilirea unui sistem adecvat
care să trateze fiecare tip de deşeuri în parte, în vederea protejării mediului.
În paralel, s-au derulat şi se vor mai derula proiecte de conştientizare a populaţiei, având în
vedere faptul că, pentru realizarea sistemelor eficiente de gestionare integrată a deşeurilor nu
este suficientă doar dezvoltarea infrastructurii, ci şi implicarea populaţiei. A contribui la
conservarea şi refolosirea resurselor existente este mai mult decât dovada unei bune politici
civice, este exact ceea ce trebuie sa facă fiecare cetăţean în vederea protejării mediului în care
trăim.

163
Reducerea volumului de deşeuri depozitate şi protejarea resurselor naturale presupun
implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor, valorificarea şi reciclarea
deşeurilor refolosibile.

Foto 7.12.3. Depozitul conform Gălbinaşi - Staţia Pall de tratare a levigatului tip ROAW 9121 DTG 8

Reciclarea ajută la menţinerea unor costuri scăzute de eliminare a deşeurilor şi în acelaşi timp
la conservarea resurselor naturale şi protejarea aerului, solului şi a apelor de suprafaţă. Fiecare
cetăţean trebuie să conştientizeze faptul că, daca nu acţionează în direcţia colectării selective a
unor deşeuri care se generează zilnic (ambalaje de hârtie şi carton, recipiente din plastic, sticlă
sau metal, deşeuri electrice şi electronice, baterii) şi le aruncă amestecat în pubele sau
containere de gunoi, acest lucru se va reflecta, foarte curând, nu doar în gradul ridicat de
poluare care afectează sănătatea umană şi a mediului, ci şi în preţul pe care trebuie să-l
plătească pentru produsele noi din acelaşi material, pentru serviciul de salubritate, etc.

Concluzii

 Reglementarea şi controlul eficient reprezintă aspecte de maximă importanţă pentru


îmbunătăţirea gestionării deşeurilor;
 În judeţ se implementează sistemul de gestionare integrată a deşeurilor;
 Transformarea recuperării şi reciclării într-un mod de viaţă şi de acţiune economică şi
socială asigură succesul implementării strategiei de dezvoltare durabilă;
 Necesitatea intensificării şi eficientizării colaborării interinstituţionale;
 Respectarea angajamentelor rezultate din negocierile pentru capitolul 22 – Mediu,
reprezintă o condiţie sine-qua-non;
 Resursele financiare proprii fiind limitate, necesarul ridicat de investiţii conduce la
necesitatea accesării unor fonduri de finanţare.

164
Capitolul 8. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

8.1 Introducere

Datorită riscului pe care îl reprezintă substanţele şi preparatele chimice periculoase pentru


mediu şi sănătatea umană, activităţile desfăşurate care implică aceşti produşi chimici periculoşi
presupun un interes deosebit, din partea tuturor factorilor implicaţi.
Substanţele şi preparatele chimice periculoase se clasifică, în funcţie de gradul de pericol şi de
natura specifică a riscurilor apărute, în mai multe categorii: explozive, oxidante, extrem de
inflamabile, foarte inflamabile, inflamabile, foarte toxice, toxice, corozive, iritante, sensibilizante,
cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere şi periculoase pentru mediul înconjurător.
Producătorul elaborează fişa tehnică de securitate pentru fiecare substanţă/preparat periculos
astfel încât să dea posibilitatea utilizatorilor profesionali să ia măsurile necesare cu privire la
protecţia sănătăţii şi a securităţii la locul de muncă şi la protecţia mediului.

8.2 Informaţiile referitoare la substanţele chimice ca atare sau în preparate conform


Ordinului MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005

Agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul substanţelor şi preparatelor


chimice au obligaţia să raporteze anual date şi informaţii pentru substanţele fabricate,
importate, utilizate sau distribuite pe piaţă în anul precedent, substanţe ca atare sau în
preparate. În judetul Buzău, în anul 2008 un număr de 14 agenţi economici au raportat date
pentru anul 2007, conform prevederilor Ordinului MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005.
În data de 09.01.2008 Agenţia Naţională de Protecţia Mediului a preluat toate atribuţiile şi
responsabilităţile Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase privind
implementarea, la nivel naţional, a legislaţiei din domeniul substanţelor şi preparatelor
periculoase, conform Legii nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul
managementului substanţelor chimice.
Ca urmare a schimbărilor din legislaţia comunitară referitoare la substanţele şi preparatele
chimice şi aplicării directe a Regulamentelor comunitare, în conformitate cu art. 28 al
Regulamentului (CE) nr. 1907/2006/CE al Parlamentului European şi al Consiliului privind
înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), începând
cu data de 01.06.2008, producătorii şi importatorii din UE care produc/importă substanţe
chimice ca atare, în preparate sau în articole, în cantitate egală sau mai mare de 1 tonă pe an
sunt obligaţi să înregistreze aceste substanţe. În scopul facilitării înregistrării acestor substanţe
de către agenţii economici, a fost prevăzută procedura de preînregistrare. Producătorii şi
importatorii de substanţe în cantitate egală sau mai mare de 1 tonă/an precum şi
fabricanţii/importatorii de articole ce conţin asemenea substanţe, au transmis până la
01.12.2008 un dosar de preînregistare la Agenţia Europeană pentru Produse Chimice de la
Helsinki.
A fost elaborată HG nr. 1408/04.11.2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea
substanţelor periculoase prin care se abrogă numeroase acte normative din domeniul
chimicalelor, printre care şi Ordinul comun MMGA nr. 1001/MEC nr. 552/2005.

8.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase (procedura


PIC)

Importul şi exportul de produse chimice periculoase este reglementat prin Regulamentul


Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 304/2003 (înlocuit prin Regulamentul (CE) nr.
689/2008).
Obiectivele Regulamentului sunt:

165
• punerea în aplicare a Convenţiei de la Rotterdam privind procedura PIC (Procedura de
Consimţământ Prealabil în Cunoştinţă de Cauză sau acord preliminar scris - APS) pentru
anumite produse chimice şi pesticide periculoase comercializate la nivel internaţional;
• încurajarea răspunderii comune şi a eforturilor de cooperare în circulaţia internaţională a
produselor chimice periculoase în scopul protejării sănătăţii oamenilor şi a mediului de
posibile daune;
• contribuţia la utilizarea ecologică corectă a acestora.
Ţara noastră a aderat la Convenţia de la Rotterdam, adoptată la 10 septembrie 1998, prin
Legea nr. 91/2003. Scopul Convenţiei de la Rotterdam este de cooperare între părţi în domeniul
comerţului internaţional cu anumite produse chimice periculoase, în vederea asigurării unei
gestionări temeinice a produselor chimice pentru a contribui la utilizarea raţională a acestora,
facilitând schimbul de informaţii referitoare la caracteristicile lor şi pentru a proteja sănătatea
populaţiei şi a mediului.

Importul şi exportul anumitor produse periculoase se realizează în baza unei proceduri de


notificare conform cerinţelor Regulamentului 304/2003 (înlocuit prin Regulamentul (CE) nr.
689/2008).
În anul 2008, în judeţul Buzău nu au fost identificaţi agenţi economici importatori şi/sau
exportatori de produse chimice periculoase reglementate prin Regulamentul (CE) 304/2003 şi
Regulamentul (CE) nr. 689/2008.
Agenţia de Protecţia Mediului Buzău a realizat în anul 2008, inventarul pentru anul 2007 al
declaraţiilor pe proprie răspundere ale agenţilor economici importatori/exportatori de substanţe
şi preparate, altele decât cele reglementate sub procedura PIC. În cursul anului 2007 nu au fost
efectuate operaţiuni de import/export care să aibă ca obiect substanţe şi preparate periculoase
şi care să necesite declaraţia pe propria răspundere, conform prevederilor art. 6(3) din Ordinul
nr. 1239/2007 dar, în anul 2008, s-a efectuat o astfel de operaţiune pentru care importatorul din
Buzău a transmis o copie a declaraţiei pe propria răspundere pentru substanţa importată.

8.4. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

Activităţile cu azbest sunt reglementate de HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi


controlul poluării mediului cu azbest, modificată şi completată prin HG nr. 734/2006 şi HG nr.
210/2007, care transpune Directiva 87/217/CEE cu acelaşi nume şi punctul 6 referitor la
restricţionarea comercializării şi utilzării azbestului şi produselor care conţin azbest, din anexa
nr.1 a Directivei 76/769 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării unor substanţe şi
preparate periculoase.
Produsele care conţin azbest şi care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de data
de 1 ianuarie 2005 pot fi utilizate pânǎ la încheierea ciclului de viaţǎ al acestora. Astfel,
utilizarea azbestului se face în condiţiile aplicării unor măsuri şi proceduri care să asigure atât
reducerea la sursă, cât mai mult posibil, a emisiilor de azbest în aer sau în mediul acvatic şi a
cantităţilor de deşeuri solide care conţin azbest, cât şi prevenirea apariţiei unor astfel de emisii.
Deţinătorii de produse cu conţinut de azbest sunt obligaţi să ia măsuri pentru a se asigura că:
• demolarea clădirilor, a structurilor şi instalaţiilor care conţin azbest şi îndepărtarea
azbestului sau a materialelor care conţin azbest nu conduc la o poluare semnificativă a
mediului cu azbest;
• transportul şi depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest nu sunt
însoţite de emisii de praf şi/sau fibre de azbest în aer şi nici de împrăştierea de lichide
care conţin fibre de azbest;
• depozitarea deşeurilor care conţin praf şi/sau fibre de azbest se face cu tratarea,
ambalarea sau acoperirea corespunzătoare a acestora, avându-se în vedere condiţiile
locale, astfel încât să se prevină poluarea mediului cu azbest.

166
În judeţul Buzău, conform inventarului realizat pe anul 2008 şi prezentat în tabelul 8.4.1, au fost
identificaţi 40 de agenţi economici şi instituţii publice care deţin produse cu conţinut de azbest,
frecvente fiind plăcile de azbociment, ca parte componentă a clădirilor, în acoperişuri. Deşi unul
din agenţii economici a eliminat în 2007 întreaga cantitate de deşeuri cu azbest, numărul
deţinătorilor de produse cu azbest nu a scăzut ci a crescut, comparativ cu anul 2007, deoarece
au fost identificaţi noi agenţi economici deţinători de produse cu azbest.

Tabelul 8.4.1. Instituţii publice şi agenţi economici deţinători de produse cu azbest şi


utilizarea acestora în judeţul Buzău
Numǎr Pereţi cu Acoperişuri Materiale de
Articole cu Conducte
deţinǎtori azbest cu azbest izolaţie
azbest (kg) azbociment(m)
(mp) (mp) termicǎ (mp)
40 22500 119858,8 264,05 287 35328

În anul 2008, s-au generat deşeuri cu conţinut de azbest prin demolarea acoperişurilor din plăci
de azbociment şi, conform inventarului prezentat în tabelul 8.4.2, s-au eliminat 7,78 tone de
deşeuri cu conţinut de azbest, prin eliminare la depozitul de deşeuri periculoase operat de SC
VIVANI SALUBRITATE SA Slobozia.

Tabelul 8.4.2. Cantităţile de deşeuri cu conţinut de azbest generate în judeţul Buzău


Cantitate de Cantitate Mod de Stoc la
Numǎr generatori
deşeuri generatǎ eliminatǎ eliminare 31.12.2008
(t) (tone) (tone)
4 17,76 7,78 depozitare 16,68

8.5. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) – inventarul cantităţilor


de ODS-uri

Substanţele chimice periculoase care distrug stratul de ozon sunt substanţele reglementate prin
Protocolul de la Montreal şi anume: clorofluorocarburi, alte clorofluorocarburi complet
halogenate, haloni, tetraclorura de carbon, 1,1,1-tricloretan, hidrobromofluorocarburi şi
hidroclorofluorocarburi, bromura de metil, în stare pură sau în amestec, produse, recuperate,
reciclate sau regenerate.
Substanţele care afectează stratul de ozon se clasifică în opt grupe şi principalele lor aplicaţii
sunt următoarele:
• grupa I – clorofluorocarburi (CFC-11, CFC-12, CFC-113, CFC-114, CFC-115, CFC-uri
utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare
în tehnologia de producţie a spumelor de izolaţie), inclusiv izomerii acestora;
• grupa II – alte clorofluorocarburi total halogenate, denumite tehnic – “alţi CFC” (CFC-13,
CFC-111, CFC-112, CF-211, CFC-212, CFC-213, CFC-214, CFC-215, CFC-216, CFC-217),
inclusiv izomerii acestora;
• grupa III – haloni (substanţe de luptă împotriva incendiilor), inclusiv izomerii acestora;
• grupa IV – tetraclorura de carbon (solvent industrial);
• grupa V – 1,1,1 tricloretan (solvent);
• grupa VI – bromura de metil (utilizată în dezinfecţia solului în sere, dezinfecţia spaţiilor de
depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi
fructelor proaspete, tratarea seminţelor);
• grupa VII – hidrobromofluorocarburi inclusiv izomerii acestora;
• grupa VIII– hidroclorofluorocarburi inclusiv izomerii acestora (HCFC hidrocarburi parţial
halogenate – agenţi frigorifici, agenţi de expandare a spumelor de izolaţie, solvenţi,
aerosoli).
167
Părţile semnatare ale Protocolului de la Montreal au hotărât să protejeze stratul de ozon prin
luarea unor măsuri de precauţie pentru controlul echitabil al emisiilor globale de substanţe care
contribuie la epuizarea stratului de ozon având drept obiectiv final eliminarea acestora prin
intermediul progreselor înregistrate în domeniul ştiinţei şi având în vedere consideraţiile de
ordin tehnic şi economic, prin găsirea de substanţe şi tehnologii alternative.
Prin Legea nr. 84 din decembrie 1993, România a aderat la Convenţia privind protecţia stratului
de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care epuizează
stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987. De asemenea, a acceptat
Amendamentul la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon,
adoptat la cea de a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990.
Amendamentul de la Londra asupra Protocolului de la Montreal, adoptat în anul 1990,
scurtează termenul de reducere a producţiei şi a consumului de gaze şi alte substanţe care
distrug stratul de ozon, iar Amendamentul din 1992 convenit şi adoptat la Copenhaga (acceptat
prin Legea nr. 9/2001) stabileşte termene ferme de interzicere a utilizării acestor substanţe
dăunătoare.
Regimul ODS-urilor este reglementat prin Legea nr.159/2000 pentru aprobarea Ordonanţei
Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea
hidrocarburilor halogenate care epuizează stratul de ozon. Eliminarea ODS-urilor este
reglementată prin HG nr. 58/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de eliminare treptată
a substanţelor care epuizează stratul de ozon, având ca scop actualizarea pe termen scurt a
unei strategii de eliminare eşalonate şi fezabile a ODS-urilor rămase în utilizare în România,
aplicabilă în perioada 2003-2005.
De la 01 ianuarie 2007, ca urmare a aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, se aplică
direct Regulamentul Parlamentului Europen şi al Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind
substanţele care diminuează stratul de ozon, modificat de: Regulamentul (CE) nr. 2039/2000,
Decizia Comisiei 2003/160/CE, Regulamentul (CE) nr. 1804/2003, Decizia Comisiei
2004/232/CE.

În judeţul Buzău, în anul 2008 au fost identificaţi 10 utilizatori de ODS-uri din care:
• 8 în aplicaţii de tipul service refrigerare unde s-a utilizat HCFC 22;
• 2 în curăţătorii chimice în care ODS-ul folosit ca solvent a fost percloretilena.
Agenţii frigorifici sunt înlocuiţi treptat cu agenţi frigorifici ecologici. Cantităţile utilizate de ODS-uri
în judeţul Buzău, în anul 2008 sunt cele prezentate în tabelul 8.5.1. În judeţul Buzău, nu s-au
utilizat agenţi de spumare, haloni, tetraclorură de carbon, hidrobromofluorocarburi.

Tabelul 8.5.1. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) – inventarul


cantităţilor de ODS-uri

Alte utilizări:
Agenţi Agenţi Solvenţi
Tip ODS curăţătorie
frigorifici (Kg) spumare (Kg) (Kg)
chimică (Kg)
CFC 0 - - -
HCFC 480,1 0 - -
Agenţi ecologici 18929,85 - - -
CCl4 - - 0 -
Solvenţi alternativi:
- - - 1070
percloretilenă

168
8.6.Biocide (utilizare, import, export)

Directiva 98/8/CE privind plasarea pe piaţă a produselor biocide a fost transpusă în România
prin HG nr. 956/2005, modificată şi completată prin HG nr. 584/2006 şi HG nr. 545/2008.
Conform acestei Directive, produsele biocide sunt substanţe active şi preparate conţinând una
sau mai multe substanţe active condiţionate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului,
având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să
exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau
biologice.
Normele metodologice de aplicare a HG nr. 956/2005 aprobate prin Ordinul comun
nr.1321/280/90/2006 al Ministerului Sănătăţii/Ministerului Mediului şi Gospodăririi
Apelor/Autorităţii Sanitar Veterinare şi Siguranţa Alimentelor, modificate şi completate de
Ordinul comun MSP/MMDD/ANSVSA nr. 2164/2007/81/5/2008, stabilesc cerinţele şi conţinutul
dosarului tehnic pentru solicitarea autorizării biocidelor şi procedura de autorizare şi evaluare a
produselor biocide în vederea plasării pe piaţă. Aceste proceduri sunt derulate de Comisia
Naţională pentru Produse Biocide (CNPB), care funcţionează pe lângă Ministerul Sănătăţii
Publice.
Biocidele sunt clasificate în 23 de tipuri de produse biocide şi patru grupe principale:
• grupa I – dezinfectante şi produse biocide generale utilizate pentru: igiena umană, spaţii
private şi zone de sănătate publică, igienă veterinară, industria alimentară şi de preparare a
furajelor, apa potabilă;
• grupa a II-a – conservanţi utilizaţi pentru: produsele îmbuteliate, pelicule, lemn, fibre, piele,
cauciuc şi materiale polimerizate, zidărie, instalaţii de răcire pe bază de lichide şi a
sistemelor de prelucrare, împiedicarea depunerilor de nămol, fluidele utilizate în metalurgie;
• grupa a III-a – pesticidele nonagricole utilizate pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor
(rodenticide, avicide, moluscocide);
• grupa a IV-a – alte produse biocide utilizate ca şi conservanţi pentru produse alimentare sau
furajere, produse antibiodermă, fluide pentru îmbălsămare şi produse toxidermale, pentru
combaterea altor vertebrate.
În judeţul Buzău, conform inventarului realizat şi prezentat în tabelul 8.6.1, nu se cunosc
importatori şi exportatori de biocide, însă au fost identificaţi, până în prezent, 15 utilizatori de
produse biocide, care sunt deţinători de staţii de epurare şi surse de alimentare cu apă, unităţi
sanitare. Tot în judeţul Buzău, sunt 2 agenţi economici care au preluat cantitatea de 12793 kg
hipoclorit de sodiu cu denumirea comercială de ,,înălbitor tip Lotus” de la SC Becom SRL
Oneşti pe care l-au ambalat în vedera plasării pe piaţă.
Tabelul 8.6.1. Biocide (utilizare, import, export)
Judeţ Numǎr utilizatori Cantitǎţi utilizate în 2008 (tone)
Buzău 15 37,724525

8.7. Poluanţi organici persistenţi

Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi (POPs), adoptată în luna mai
2001, are ca obiectiv protejarea sănătăţii umane şi a mediului faţă de poluanţii organici
persistenţi care au proprietăţi toxice, persistenţă, bioacumulare, volatilitate şi biodisponibilitate.
A intrat în vigoare la 17 mai 2004 şi România a devenit parte a Convenţiei odată cu ratificarea
acesteia prin Legea 261/2004, care prevede reducerea şi unde este necesar, eliminarea a nouă
pesticide şi anume: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorbenzen, mirex,
toxafen; două substanţe chimice industriale: bifenilii policloruraţi (PCB) şi hexaclorbenzenul
(HCB), precum şi patru produşi secundari: dibenzo-p-dioxine policlorurate şi dibenzofurani, HCB
şi PCB. Ca urmare a faptului că România este Stat Membru al Uniunii Europene, de la

169
01.01.2007 se aplică direct prevederile regulamentelor comunitare: Regulamentul (CE) nr.
850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului amendat de Regulamentul (CE) nr.
172/2007 şi Regulamentul (CE) nr. 323/2007. A fost elaborată HG nr. 561/2008 privind
stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanţii
organici persistenţi şi pentru modificarea Directivei 79/117/CEE

Conform Planului Naţional pentru Implementarea Convenţiei de la Stockholm se operează


pentru realizarea obiectivelor:
• eliminarea stocurilor de PCB, a depozitelor şi deşeurilor de pesticide;
• reducerea emisiilor de POPs din incinerarea deşeurilor;
• orientarea către o dezvoltare durabilă a unei agriculturi ecologice.

Convenţia cere Părţilor să adopte şi să implementeze măsuri ce conduc la reducerea sau


eliminarea emisiilor de POPs din mediu având în vedere reducerea expunerii populaţiei,
animalelor şi organismelor din mediu la aceştia.

Inventarul transformatorilor care conţin PCB este prezentat în tabelul nr. 7.3.3.1. iar cel al
condensatorilor care conţin PCB este prezentat în tabelul nr. 7.3.3.2.
În anul 2008, în judeţul Buzău nu s-au utilizat Poluanţi Organici Persistenţi.
Deoarece endosulfanul şi perfluorooctan sulfonaţii sunt substanţe propuse spre a fi incluse în
anexele Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici persistenţi, s-au realizat
următoarele:
- inventarul operatorilor economici care au produs, importat, utilizat endosulfan ca
substanţă activă în diverse insecticide, în perioada 01.01.2005-01.05.2008;
- inventarul operatorilor economici care produc şi utilizează perfluorooctan sulfonaţi.
În judeţul Buzău nu au fost producători, importatori, comercianţi de produse pe bază de
endosulfan şi nu au fost identificate stocuri de deşeuri cu conţinut de endosulfan la 01.05.2008.
Au fost identificaţi doi utilizatori de Thionex 35 EC, (preparat pe bază de endosulfan), unul în
anul 2006 iar celălalt în 2007. Conform prevederilor Regulamentului Comisiei Europene nr.
2024/2006 pentru stabilirea măsurilor tranzitorii de derogare de la Regulamentul CE nr.
2076/2002 şi Deciziile 98/270/EEC, 2002/928/EC, 2003/308/EC, 2004/129/EC, 2004/141/EC,
2004/247/EC, 2004/248/EC, 2005/303/EC şi 2005/864/EC privind continuarea utilizării
produselor de protecţie a plantelor conţinând anumite substanţe active care nu au fost incluse
în Anexa I la Directiva 91/414/CEE, ca urmare a aderării României, produsul Thionex 35 EC a
avut o perioadă de graţie pentru a putea fi utilizat până la data de 31.12.2007.
În judeţul Buzău nu sunt producători şi utilizatori de perfluorooctan sulfonaţi.

8.8. Produse pentru protecţia plantelor

Introducerea pe piaţă a produselor de protecţia plantelor este reglementată de Directiva


91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piaţă a produselor fitofarmaceutice, transpusă
în legislaţia românească prin următoarele acte normative:

• Hotărârea nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecţia


plantelor în vederea plasării pe piaţă şi a utilizării lor pe teritoriul României, modificată şi
completată prin HG nr. 894/2005 şi HG nr. 628/2006;
• Ordin nr. 134/2006 privind aprobarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de
protecţia plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o
decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în Uniunea Europeană;
• Ordinului nr. 135/2005 prin care se aprobă organizarea şi funcţionarea comisiei de
avizare a produselor de uz fitosanitar, precum şi procedura de emitere a avizului de
mediu;
170
• Ordonanţa nr. 38/2007 privind importul în România al produselor de protecţie a plantelor
şi al mostrelor, ajutoarelor şi donaţiilor de produse de protecţie a plantelor din ţări terţe
aprobată prin Legea nr. 22/2008.

Produsele de protecţia plantelor sunt produse de natură chimică, biologică sau biotehnică,
destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenţi patogeni, dăunători, buruieni şi alte organisme
dăunătoare culturilor agricole, vegetaţiei forestiere precum şi produsele agricole depozitate. Tot
cu aceeaşi denumire sunt şi produsele cu efect regulator de creştere, cu efect desicant,
repelent, adjuvanat, sinergic dar şi produsele a căror utilizare are ca scop îmbunătăţirea stării
fitosanitare a culturilor agricole, vegetaţiei forestiere şi a produselor depozitate.

Comercializarea produselor de protecţia plantelor este reglementată de prevederile


următoarelor acte normative:
• Legea nr. 85/13.09.1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/20.01.1995
privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru
combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură;
• Legea nr. 26/2006 pentru abrogarea unor prevederi din OG nr. 4/1995;
• Ordonanţa nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor,
precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar.

Unitatea Fitosanitară Judeţeană Buzău autorizează societăţile comerciale care desfăşoară


activităţi de comercializare cu produse de protecţia plantelor. În judeţul Buzău nu sunt
identificaţi producători şi nici importatori de produse de protecţia plantelor. Aprovizionarea
agenţilor economici cu profil de comercializare şi/sau utilizare se realizează prin societăţi cu
profil de distribuţie a produselor de uz fitosanitar, care au sediul social în alte judeţe.
În anul 2008 în judeţul Buzău s-au utilizat următoarele cantităţi de produse de protecţia
plantelor, prezentate în tabelul 8.8.1.(conform datelor furnizate de Unitatea Fitosanitară
Judeţeană Buzău):

Tabelul 8.8.1. Cantităţile de produse de protecţia plantelor utilizate în anul 2008 în judeţul
Buzău
Cantitate totală (t), din care: Insecticide (t) Fungicide (t) Erbicide (t)
104,332 4,396 47,896 52,04

Ca urmare a încheierii Programului-Proiect PHARE EuropaAid/115815/D/SV/RO de eliminare a


stocurilor istorice de pesticide (pesticide învechite) şi a costurilor ridicate pentru eliminarea
deşeurilor de pesticide prin firme autorizate, în judeţul Buzău, în anul 2008 nu s-a eliminat nicio
cantitate de deşeuri de pesticide. Stocul la 31.12.2008 este de 28,12122 tone de deşeuri de
pesticide, conform tabelului nr. 8.8.2:

Tabelul nr. 8.8.2. Cantităţile de deşeuri de pesticide eliminate în anul 2008


Cantitate eliminată (t) Stoc la 31.12.2008 (t)
0 28,12122

8.9 Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produsele biocide şi pentru


produsele de protecţia plantelor

Biocidele şi produsele de protecţie a plantelor sunt substanţe şi preparate periculoase.


Evaluarea riscului reprezintă estimarea incidenţei şi gravităţii efectelor adverse care se pot
produce în cadrul unei populaţii umane sau în cadrul unei componente de mediu, ca urmare a
unei expuneri reale sau previzibile la o substanţă/preparat chimic periculos.

171
Evaluarea riscurilor implică identificarea pericolelor existente în orice societate şi determinarea
amplorii riscurilor existente, luând în considerare măsurile de precauţie existente. Rezultatele
unei evaluări cuprinzătoare şi adecvate trebuie să ajute la stabilirea celor mai adecvate măsuri
de prevenire şi la selecţionarea celor mai potrivite bune practici.
Evaluarea riscului se bazează pe furnizarea de informaţii despre substanţele existente, produse
sau importate, pentru:
• crearea unui sistem coerent de evaluare şi control al riscurilor substanţelor existente;
• stabilirea principiilor generale pentru evaluarea riscurilor pentru populaţie şi pentru mediu
asociate substanţelor existente.
În procesul de muncă, evaluarea riscurilor constă într-o examinare atentă a ceea ce poate
cauza o vătămare a persoanelor, astfel încât să se poată decide dacă au fost luate suficiente
măsuri de protecţie sau sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea oricărei vătămări
sau afectare a sănătăţii.
Utilizarea substanţelor/preparatelor periculoase trebuie eliminată, ori de câte ori este posibil.
Dacă nu este posibil, substanţele periculoase/preparatele trebuie înlocuite prin altele,
nepericuloase sau mai puţin periculoase.
Controlul riscurilor se poate realiza din faza de proiectare a proceselor de lucru şi a sistemelor
de control tehnologic astfel încât să se evite sau să se diminueze degajările de substanţe
periculoase la locul de muncă de exemplu. Măsurile de control tehnologic sunt în funcţie de
substanţele utilizate şi procesul tehnologic, dar există exemple de bune practici disponibile.
În prezent se caută soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare, care
utilizează substanţe cu efecte nocive asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, în vederea
asigurării unei dezvoltări durabile, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului.
În acest sens se acţionează cu efort comun al tuturor factorilor implicaţi, într-o transparenţă
totală şi în deplină cooperare.

Produsele biocide sunt plasate pe piaţă şi folosite pe teritoriul României numai dacă sunt
autorizate în conformitate cu legislaţia în vigoare. Resposabilii de plasarea pe piaţă a produsului
biocid furnizează utilizatorilor profesionali, industriali, precum şi altor utilizatori fişa cu date de
securitate, conform prevederilor art. 31 din Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr.
1907/2006/CE (REACH).

Este interzisă comercializarea în unităţile fitofarmaceutice a produselor de protecţie a plantelor


care nu sunt omologate pentru a fi utilizate în România. Importul produselor de protecţie a
plantelor omologate în România se efectuează pe baza certificatului de abilitare.
Reducerea impactului produselor de protecţia plantelor asupra factorilor de mediu şi implicit
asupra sănătăţii umane se realizează prin:
• introducerea pe piaţă doar a acelor produse omologate pentru a fi utilizate în România;
• interzicerea utilizării stocurilor vechi de produse organoclorurate;
• promovarea utilizării produselor sistemice, ecologice.

8.10. Metale grele: mercur, nichel, cadmiu, plumb, crom,cobalt, arsen

Metalele grele, cum sunt: mercurul, nichelul, cadmiul, plumbul, cromul, cobaltul, arsenul sunt
metale restricţionate, regimul acestora este reglementat de următoarele acte normative :
- HG nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi
preparate chimice periculoase modificată şi completată prin HG nr. 932/2004; HG nr. 646/2005,
HG nr. 498/2007;
- Ordinul comun MMDDD/MSP/MMFES nr. 1238/1461/718/2007 pentru modificarea şi
completarea anexei nr. 1 la HG nr. 347/2003;

172
- Ordinul comun MMDDD/MSP/MMFES nr. 923/556/1503/2008 pentru modificarea şi
completarea anexei nr. 1 la HG nr. 347/2003;
Mercurul este un compus care poate fi găsit în mod natural în mediu, fie în formă metalică, fie
ca sare de mercur sau compuşi organici de mercur.
Mercurul metalic este folosit într-o serie de produse casnice ca barometre, termometre şi tuburi
fluorescente de lumină. Mercurul din aceste dispozitive este blocat şi de obicei nu provoacă
probleme de sănătate. Cu toate acestea, când un termometrul se sparge va avea loc, prin
respirare, o expunere semnificativă la mercur pentru o perioadă scurtă de timp, până este
vaporizat. Aceasta poate cauza efecte dăunătoare, ca nervozitate, afecţiuni ale creierului şi
rinichilor, iritaţii la plămâni, iritaţii la ochi, mâncărimi ale pielii.
Mici cantităţi de mercur se acumulează în organism ca urmare a consumului de carne de peşte.
Acestea se elimină încet, în decurs de un an, cu condiţia stopării inhalării unor noi cantităţi de
mercur. În mod normal aceste cantităţi de mercur pot fi nocive în cazul unui făt în dezvoltare.
Omul, asemeni celorlalte vertebrate, are nevoie de cationi de metale, care asigură derularea
multor procese de importanţă vitală. În doze mari în organism, metalele grele devin toxice,
foarte toxice, astfel:
- în procesul de preparare a hranei metalele nu se descompun, dimpotrivă concentraţia
lor pe unitatea de masă creşte;
- posedă proprietatea de a se acumula în organismul uman, astfel ele frânează sau chiar
blochează procesele biochimice intracelulare;
- majoritatea metalelor posedă proprietăţi mutagene şi cancerigene.
În conformitate cu prevederile Strategiei Uniunii Europene în domeniul mercurului, diferite
organizaţii neguvernamentale de sănătate şi de protecţie a mediului au cerut Comisiei
Europene să interzică exporturile de mercur şi să impună depozitarea în condiţii securizate a
mercurului nefolosit. Toate părţile sunt de acord cu faptul că este nevoie de interzicerea
exporturilor de mercur pe plan european.
Exportul mercurului, cadmiului, arseniului şi al compuşilor acestor metale se realizează în
conformitate cu prevederile Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.
304/2003 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase (înlocuit prin
Regulamentul (CE) nr. 689/2008).
Metalele grele, respectiv deşeurile acestora sunt inventariate şi monitorizate. Deşeurile cu
conţinut de metale grele trebuie să fie eliminate doar prin firme autorizate.
Pentru anul 2007, în judeţul Buzău s-au inventariat metalele restricţionate şi deşeurile acestora.
Rezultatul inventarierii pentru anul 2007 este prezentat în tabelele 8.10.1, 8.10.2, 8.10.3, 8.10.4,
8.10.5, 8.10.6,8.10.7:
Tabelul 8.10.1. Situaţia mercurului la 01.01.2008
Judeţ Mercur utilizat, Mercur total pe stoc
comercializat (kg) la 01.01.08 (kg)
Buzău Metalic În Metalic În compuşi
compuşi
4,1 0 130,667 0,38
Tabelul 8.10.2. Situaţia nichelului la 01.01.2008
Judeţ Nichel utilizat, (kg) Nichel total pe stoc
la 01.01.08 (kg)
Buzău Metalic În Metalic În compuşi
compuşi
4906,5 11 237,5 64

173
Tabelul 8.10.3.Situaţia cadmiului, arseniului la 01.01.08
Judeţ Cadmiu, arsen Cadmiu, arsen total
utilizat, (kg) pe stoc la 01.01.08
(kg)
Buzău Metalic În Metalic În compuşi
compuşi
0 0 0 0
Tabelul 8.10.4. Situaţia plumbului la 01.01.2008
Judeţ Plumb utilizat, (kg) Plumb total pe stoc
la 01.01.08 (kg)
Buzău Metalic În Metalic În compuşi
compuşi
5765 23249,3 0 1080,6
Tabelul 8.10.5. Situaţia cromului la 01.01.2008
Judeţ Crom utilizat, (kg) Crom total pe stoc la
01.01.08 (kg)
Buzău Metalic În Metalic În compuşi
compuşi
5516 17596,56 1455 4275,09
Tabelul 8.10.6. Situaţia cobaltului la 01.01.2008
Judeţ Cobalt utilizat, (kg) Cobalt total pe stoc
la 01.01.08 (kg)
Buzău Metalic În Metalic În compuşi
compuşi
0 0,22 0 0,03

Tabelul 8.10.7. Situaţia deşeurilor cu conţinut de metale grele la 01.01.2008


JUD Deşeuri cu Cantitǎţi de deşeuri cu continut de metale grele gestionate (Kg)
generate (kg)
Metalic În Recicl Incinerat Depozitat Exportat Altele: Pe stoc
compuşi at predat
Buzău
Hg 6,079 0 0 0 149,702 0 5,257 149,702

Ni 0 0 0 0 0 0 0 0

Cd 0 0 0 0 1440000 0 0 1440000

Pb 1120 3680 0 0 5660 0 0 1400

Cr 0 12900 0 12900 0 0 0 0

Situaţia inventarului metalelor restricţionate şi a deşeurilor acestora pe anul 2008 este


prezentată în tabelele 8.10.8, 8.10.9, 8.10.10, 8.10.11, 8.10.12,8.10.13, 8.10.14:
Tabelul 8.10.8. Situaţia mercurului la 01.01.2009
Judeţ Mercur utilizat (kg) Mercur total pe stoc la Mercur total pe stoc
01.01.08 (kg) la 01.01.09 (kg)
Buzău Metalic În compuşi Metalic În compuşi Metalic În compuşi
0 0 130,667 0,38 130,657 0,38
174
Tabelul 8.10.9. Situaţia nichelului la 01.01.2009
Judeţ Nichel utilizat (kg) Nichel total pe stoc la Nichel total pe stoc
01.01.08 (kg) la 01.01.09 (kg)
Buzău Metalic În compuşi Metalic În compuşi Metalic În compuşi
4632,3 9,5 237,5 64 155,2 54,5
Tabelul 8.10.10. Situaţia cadmiului, arseniului la 01.01.2009
Judeţ Cadmiu, arsen Cadmiu, arsen total pe Cadmiu, arsen total
utilizat (kg) stoc la 01.01.08 (kg) pe stoc la 01.01.09
(kg)
Buzău Metalic În compuşi Metalic În compuşi Metalic În compuşi
0 0 0 0 0 0
Tabelul 8.10.11. Situaţia plumbului la 01.01.2009
Judeţ Plumb utilizat (kg) Plumb total pe stoc la Plumb total pe stoc
01.01.08 (kg) la 01.01.09 (kg)
Buzău Metalic În compuşi Metalic În compuşi Metalic În compuşi
9370 24431,2 0 1080,6 0 727,49
Tabelul 8.10.12. Situaţia cromului la 01.01.2009
Judeţ Crom utilizat (kg) Crom total pe stoc la Crom total pe stoc la
01.01.08 (kg) 01.01.09 (kg)
Buzău Metalic În compuşi Metalic În compuşi Metalic În compuşi
5080 16945,75 1455 4275,09 375 4729,84

Tabelul 8.10.13. Situaţia cobaltului la 01.01.2009


Judeţ Cobalt utilizat (kg) Cobalt total pe stoc la Cobalt total pe stoc
01.01.08 (kg) la 01.01.09 (kg)
Buzău Metalic În compuşi Metalic În compuşi Metalic În compuşi
0 0,25 0 0,03 0 0,28

Tabelul 8.10.14. Situaţia deşeurilor cu conţinut de metale grele la 01.01.2009


JUD Deşeuri cu Cantitǎţi de deşeuri cu continut de metale grele gestionate (Kg)
generate (kg)
Meta În Reci Inciner Depozita Export Altele Pe stoc la Pe stoc la
lic compu clat at t at 01.01.08 01.01.09
şi
Buzău
Hg 0,01 0 0 0 0 0 0 149,702 149,712

Ni 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Cd 0 0 0 0 0 0 16450 1440000 1423550

Pb 0 13540 0 0 12006 0 0 1400 4054

Cr 0 7884 0 4834 0 0 4250 0 3000

8.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilor


Introducerea pe piaţă a detergenţilor se face în conformitate cu prevederile:

175
• Regulamentului nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind
detergenţii amendat de Regulamentul nr. 907/2006 pentru detergenţi, privind adaptarea
Anexelor III şi VII;
• HG nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării
Regulamentului (CE) nr. 648/2004 privind detergenţii.
Autorităţile competente pentru aplicarea Regulamentului nr. 648/2004 sunt Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului.şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Detergenţii reprezintă orice substanţe sau preparate care conţin săpunuri şi/sau alţi agenţi
tensioactivi destinaţi proceselor de spălare şi curăţare. Normele stabilite pentru realizarea
liberei circulaţii a detergenţilor şi agenţilor tensioactivi pentru detergenţi pe piaţa internă asigură
un grad înalt de protecţie a mediului şi a sănătăţii umane.
Producătorii sunt responsabili de conformitatea detergenţilor şi/sau de agenţilor tensioactivi
pentru detergenţi cu dispoziţiile din Regulament şi din anexele acestuia.
Pentru introducerea pe piaţă a detergenţilor şi agenţilor tensioactivi pentru detergenţi, normele
conform Regulamentului se referă la:
• biodegradabilitatea agenţilor tensioactivi din detergenţi;
• restricţii sau interdicţii privind agenţii tensioactivi din motive de biodegradabilitate;
• etichetarea suplimentară a detergenţilor, care să includă parfumurile alergene;
• informaţiile pe care producătorii trebuie să le pună la dispoziţia autorităţilor competente şi
personalului medical din statele membre.
Testele conform prevederilor Regulamentului, utilizându-se metodele prevăzute de acesta, se
efectuează numai în Laboratoarele înregistrate la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
În judeţul Buzău, în anul 2008 nu au fost efectuate operaţiuni de punere în liberă circulaţie a
detergenţilor dar au fost identificaţi 4 producători de detergenţi. Cantitatea de detergent produsă
în judeţul Buzău este prezentată în tabelul 8.11.1.

Tabelul .8.11.1 Introducerea pe piaţă a detergenţilor


Nr. Cantitate importată în Nr. Cantitate produsă
Judeţ
importatori anul 2008 producători în 2008 (Kg)
Buzău 0 0 4 300592

176
CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA

Mediul înconjurător conţine surse naturale de radiaţii, existente de miliarde de ani pe planeta
Pământ; acestora, omul le-a adăugat în ultimii aproape o sută de ani şi pe cele artificiale create
de el. Scopurile supravegherii radioactivităţii sunt:
- cunoaşterea factorului fizic – radioactivitatea – existent pe Pământ şi într-o bună măsură
determinant al evoluţiei vieţii;
- evaluarea expunerii omului la radiaţii şi, după caz, luarea de măsuri de radioprotecţie;
- stabilirea oportunităţilor şi priorităţilor în refacerea ecologică a zonelor cu radioactivitate
crescută ca urmare a acţiunilor umane.

9.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din


sistemul integrat de supraveghere a poluării mediului pe teritoriul României, din cadrul
Ministerului Mediului.
Organizarea şi funcţionarea RNSRM se realizează în baza Ordonanţei de Urgenţă nr.
195/22 decembrie 2005 şi a Ordinului nr. 338/2002 al Ministrului apelor şi protecţiei mediului.
Înfiinţată în anul 1962, RNSRM constituie o componentă specializată a sistemului
naţional de radioprotecţie, care realizează supravegherea şi controlul respectării prevederilor
legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor M.M. privind
detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact
radiologic asupra mediului şi sănătăţii populaţiei.
La nivelul anului 2008, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor
pentru Protecţia Mediului, coordonarea ştiinţifică şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul
Naţional de Referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul Agentiei Nationale pentru
Protectia Mediului, Bucureşti.
Staţia de Radioactivitatea Mediului Buzău efectuează în prezent măsurători de
radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii ale
radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite în aer.
Staţia de Radioactivitate a Mediului Buzău derulează un program standard de
supraveghere a radioactivităţii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de recoltări şi
măsurători asigură supravegherea la nivelul judeţului, în scopul detectării creşterilor nivelelor de
radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie.
Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situaţii normale, cât şi
procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare, precum şi fluxul de date în cazul
sesizării unor depăşiri ale pragurilor de atenţionare / avertizare / alarmare.

9.2. Programul Naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

Situaţia radioactivităţii mediului pentru judeţul Buzău rezultă din măsurătorile beta
globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipitaţii atmosferice,
ape, sol si vegetaţie.
În anul 2008 s-a efectuat un număr de 8480 analize beta globale (imediate şi întârziate)
şi de doză gamma externă. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este
prezentată în graficul următor:

177
Aerosoli
Debit doză
25.9%
gamma
47.5% Sol
0.4%

Depuneri
atmosferice
8.6%

Vegetaţie
Ape
0.4%
17.2%

Fig. 9.2.1. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat

9.2.1. Radioactivitatea aerului

Radioactivitatea naturală a mediului înconjurător este sursa majoră de iradiere (internă şi


externă) a organismului uman. Radioactivitatea naturală este determinată de prezenţa în aer,
apă, sol, vegetaţie, organisme animale a substanţelor radioactive de origine terestră, existente
în mod natural din cele mai vechi timpuri, la care se adaugă radiaţia cosmică.
Radioactivitatea atmosferei este dată, în perioade normale de timp, în principal de
descendenţii gazelor radioactive Radon şi Toron. În atmosferă, Radonul şi Toronul (gaze
nobile) suferă procesul de dezintegrare radioactivă, dând naştere descendenţilor de viaţă scurtă
sau de viaţă lungă. În momentul formării, aceşti descendenţi sunt ionizaţi pozitiv şi pot forma
complexe care se pot ataşa de particulele de aerosoli.
Atât din cauza pericolului reprezentat de un accident nuclear, cât şi datorită impactului
psihologic deosebit asupra populaţiei, este esenţial ca aceste variaţii naturale să se cunoască şi
să poată fi deosebite de creşteri ale radioactivităţii rezultate din eventuale accidente.

9.2.1.1. Aerosoli atmosferici

Una din procedurile de determinare a radioactivităţii naturale a atmosferei constă în


aspirarea pe filtre a aerosolilor atmosferici şi măsurarea beta globală a radioactivităţii filtrelor la
diferite intervale de timp.
În anul 2008 s-au măsurat 732 de probe de aerosoli (2 aspiraţii pe zi) în 3 etape: la 3
minute, la 1 zi şi la 5 zile de la prelevarea probei. S-au efectuat 366 de aspiraţii în perioada 2-7
şi 366 de aspiraţii în perioada 8-13.

În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică aerosolilor
atmosferici (50 Bq/mc) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelul anului 2008 şi
comparativ pentru perioada 2005-2008.

178
AEROSOLI ATMOSFERICI-Activitatea specifică beta
globală[Bq/m3]

50
Activitatea specifică

45
40
35
[Bq/m3]

30
25
20
15
10
5
0
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
luna

Aer im Limita de avertizare

Fig. 9.2.1.1.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru aerosoli atmosferici (valori
imediate), comparativ cu limita de avertizare în 2008

Maxima anuală pentru măsurătorile imediate ale aerosolilor atmosferici s-a înregistrat în
data de 02.12.2008 şi a avut valoarea de 8,5 Bq/m3. Toate valorile au fost sub 10 Bq/m3, care
este valoarea de atenţie.

Comparativ, în perioada 2005-2008, valorile activităţii specifice beta globale medii pentru
aerosolii atmosferici au evoluat astfel:

AEROSOLI ATMOSFERICI Activitatea specifica beta globala


(Bq/mc)

50
Activitatea specifica (Bq/mc)

45
40
35
30
activitatea beta globala
25
limita de atentie
20
15
10
5
0
2005 2006 2007 2008
anul

Fig. 9.2.1.1.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru aerosoli atmosferici
(valori imediate), comparativ în perioada 2005-2008

179
Activitatea specifică beta globală a aerosolilor atmosferici (valori după 5 zile) a variat
între 3,0±0,97--44,5±4,17 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 2,9±0,93 – 36,3±4,00 mBq/m3 (aspiraţia 8-
13). Mediile anuale au fost de 8,06 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi de 8,7 mBq/m3 (aspiraţia 8-13).
Maxima anuală s-a înregistrat în luna noiembrie şi a avut valoarea de 44,5±4,17 mBq/m3, în
intervalul de aspiraţie (2-7).
În general, numărul de valori semnificative a fost mic. S-au înregistrat în total 70 de valori
semnificative, reprezentând 9,58% din numărul total de valori măsurate. Se observă că valorile
înregistrate nu au atins limita de atenţie pentru nici un interval de aspiraţie.
Intervalul de variaţie al erorilor relative a fost de 9,4 – 34,0%.
Concentraţiile descendenţilor gazelor radioactive Radon (Rn 222) şi Toron (Tn) sunt
calculate prin măsurarea beta globală a filtrelor la 20(25) ore de la încetarea aspiraţiei.
Pentru Radon valorile au variat între 496,9±61,38 – 23386,9±1259,13 mBq/m3 (aspiraţia
2-7) şi 321,1±73,87 – 26122±1380,04 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Mediile anuale au fost de 8744,8
mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi 3755,8 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Valoarea maximă a fost de
26122±1380,04 mBq/m3 şi s-a înregistrat în data de 03.12.2008, în intervalul de (aspiraţie 8-13).
Pentru Toron valorile au variat între 14,5±2,60 – 697,9±36,62 mBq/m3 (aspiraţia 2-7) şi
16,3±5,47 – 576,1±31,5 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Media anuală a fost de 231,7 mBq/m3
(aspiraţia 2-7) şi 127,6 mBq/m3 (aspiraţia 8-13). Valoarea maximă anuală a fost de 697,9±36,62
mBq/m3 şi s-a înregistrat în data de 03.11.2008, în intervalul de (aspiraţie 2-7).

9.2.1.2. Debitul dozei gamma în aer


Debitul dozei gamma absorbite în aer s-a determinat prin măsurări cu ajutorul
debitmetrului de radiaţii TIEX la intervale de 60 de minute.
Valorile înregistrate s-au încadrat în intervalul 0,021 – 0,115 µGy/h. Valoarea medie
anuală a fost de 0,071 µGy/h, iar maxima anuală a fost de 0,115 µGy/h, în data de 04.01.2008
şi în data de 28.12.2008.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 0,250 µGy/h.
Numărul total de măsurători al debitului de doză gamma externă pe parcursul anului
2008 a fost de 4026.
În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorile medii
de doză gamma înregistrate în anul 2008.
Valoarea debitului de doza gam m a externă pe anul 2008

0,07
Debit doza gamma [uGy/h]

0,06
0,05
0,04
0,03
0,02
0,01
0
Ian Feb M art Apr M ai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
luna

D oză gamma- Val min detectabile D oză gamma - V alori medii

Fig. 9.2.1.2.1. Valorile debitului de doză gamma externă pe anul 2008

180
Comparativ, în perioada 2005-2008, valorile debitului de doză gamma externă au evoluat astfel:

Valorile debitului de doză gamma externă


pentru anii 2005-2008

0,07 0,066 0,067 0,068 0,07


0,06

Debit doza gamma


0,05

(uGy/h)
0,04
0,03
0,02
0,01
0
2005 2006 2007 2008

Fig. 9.2.1.2.2. Valorile medii anuale ale debitului de doză gamma, comparativ
pentru anii 2005-2008

9.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii

Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale se face zilnic, de pe o suprafaţă de


0.3 m2, durata de prelevare fiind de 24 ore. Pentru fiecare probă s-au efectuat 2 măsurători: o
măsurătoare imediată şi o măsurătoare la 5 zile de la data colectării.
La măsurătorile imediate, valorile au variat între 0,2 – 17,0 Bq/m2/zi, maxima de 17,0
2
Bq/m /zi înregistrându-se în data de 16.07.2008, când volumul precipitaţiilor căzute în perioada
colectării a fost mare. Media anuală a fost de 0,86 Bq/m2/zi.
În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorile medii
ale depunerilor atmosferice imediate înregistrate în anul 2008.

DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitatea beta globală [Bq/m2/zi]


LIMITA DE AVERTIZARE - 1000 Bq/m2/zi

3
Activitatea beta globală

2,5

2
[Bq/m2/zi]

1,5

0,5

0
Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
luna

Dep im- Val min detectabile Dep im - Activitati medii

Fig.9.2.1.3.1 Valorile depunerilor atmosferice imediate pe anul 2008

181
Limita de avertizare în cazul depunerilor atmosferice (măsuratori imediate) este de 1000
Bq/m2/zi.

Comparativ, în perioada 2005-2008, valorile activităţii beta globale pentru depuneri atmosferice
au evoluat astfel:

DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitatea beta globala (Bq/mp/zi)

1,8
1,6
Activitatea beta globala

1,4
1,2
(Bq/mp/zi)

1
activitatea beta globala medie
0,8
0,6
0,4
0,2
0
2005 2006 2007 2008
anul

Fig. 9.2.1.3.2 Valorile medii anuale ale depunerilor atmosferice, comparativ pentru anii
2005-2008

Pentru măsurătorile efectuate la 5 zile de la data colectării, valorile au fost cuprinse între
0,2 ± 0,1–1,6 ± 0,4 Bq/m2zi. Valoarea maximă de 1,6 ± 0,4 Bq/m2zi a fost înregistrată pentru
proba colectată în data de 17.08.2008, când volumul precipitaţiilor a fost, de asemenea, mare.
Valoarea medie anuală a fost de 0,40 Bq/m2/zi.
Numărul valorilor semnificative a fost de 30, care raportat la numărul total de probe
măsurate, reprezintă un procent de 8,20%. Intervalul de variaţie al erorilor relative a fost de 8,6
– 35%.
Radioactivitatea beta globală în probele de depuneri atmosferice totale prelevate în
cursul anului 2008 s-a situat sub valoarea limitei de atenţie, atât la măsurătorile imediate, cât şi
la cele întârziate.

9.2.2. Radioactivitatea apelor

Staţia de radioactivitate Buzău determină radioactivitatea beta globală a probelor de apă


potabilă, apă brută, prelevată din râul Buzău şi apă brută de adâncime, prelevată din forajul
Crâng.
Probele de apă potabilă se colectează zilnic (1l/zi) din reţeaua localităţii Buzău, după ce
s-a lăsat apa să curgă cel puţin 10 minute. Au fost prelevate în total 366 probe pentru care s-au
efectuat măsurători imediate.
Valorile măsurate au variat între 98,8 – 210,6 Bq/m3, maxima înregistrându-se pe
01.05.2008. Media anuală a fost de 133,09 Bq/m3, iar numărul de valori semnificative a fost de
199, ceea ce reprezintă aproximativ 54,52% din numărul total de probe.

182
În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică apei
potabile (5000 Bq/mc) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelul anului 2008 şi
comparativ pentru perioada 2005-2008.

Activitatea beta globală a apei potabile

5000
Activitatea beta globală

4500
4000
3500
[Bq/m3]

3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
luna

Apa potabilă im Limita de avertizare

Fig. 9.2.2.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru apa potabilă, comparativ cu
limita de avertizare în 2008

Pentru perioada 2005-2008, evoluţia valorilor activităţii beta globale măsurate pentru apa
potabilă a fost următoarea:

APA POTABILĂ- Activitatea beta globală medie (Bq/mc)

5000
Activitatea beta globală

4500
4000
3500 activitatea beta globala
(Bq/mc)

3000 medie anuala


2500
2000 limita de avertizare
1500
1000
500
0
2005 2006 2007 2008
anul

Fig. 9.2.2.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru apa potabilă,
comparativ în perioada 2005-2008

183
În anul 2008 s-au făcut recoltări zilnice de apă de adâncime provenind din forajul din
zona Crâng a oraşului Buzău. Măsurătorile pentru apa de adâncime au fost numai măsurători
imediate.
Valorile măsurate au variat în intervalul 98,8 – 599,0 Bq/m3, maxima înregistrându-se în
data de 05..04.2008. Media anuală a fost de 131,27 Bq/m3, iar numărul de valori semnificative a
fost de 133, ceea ce reprezintă aproximativ 36,43% din numărul total de probe.
În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică apei de
adâncime (5000 Bq/mc) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelul anului 2008 şi
comparativ pentru perioada 2005-2008.
Se menţionează că la nivelul anului 2008 nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei de
avertizare pentru acest factor de mediu.

Activitatea beta globală a apei foraj Buzău


Activitatea beta globală

5000
4500
4000
3500
[Bq/mc]

3000 Apa foraj Buzau im


2500
2000 Limita de avertizare
1500
1000
500
0
ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec
luna

Fig. 9.2.2.3. Activitatea specifică beta globală lunară pentru apa de adâncime foraj Buzău,
comparativ cu limita de avertizare în 2008

În perioada 2005-2008, valorile activităţii medii beta globale pentru apa de adâncime
foraj Buzău au evoluat astfel:

FORAJ BUZăU- Activitate beta globală medie (Bq/mc)

5000
Activitatea beta globală

4500
4000
3500 activitatea beta globala
(Bq/mc)

3000 medie anuala


2500
2000 limita de avertizare
1500
1000
500
0
2005 2006 2007 2008
anul

Fig. 9.2.2.4. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru apa de adâncime foraj
Buzău, comparativ în perioada 2005-2008

184
9.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri

În cursul anului 2008 a fost urmărită radioactivitatea cursului de apă Buzău cu frecvenţă
zilnică.
Au fost prelevate în total 366 probe pentru care s-au efectuat măsurători imediate şi
măsurători întârziate (la 5 zile de la prelevarea probei).
Pentru măsurătorile imediate, valorile înregistrate s-au situat în intervalul 102,8 – 441,0
Bq/m3, maxima înregistrându-se în data de 05.04.2008.
În figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limita de avertizare specifică apei
brute (5000 Bq/m3) valorile medii lunare ale masurătorilor imediate, la nivelul anului 2008 şi
comparativ pentru perioada 2005-2008.

Activitatea beta globală a apei brute - Râul Buzău 2008

5000
Activitatea beta globală

4500
4000
3500
[Bq/m3]

3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
luna

Apa bruta im Limita de avertizare

Fig. 9.2.2.1.1 Activitatea specifică beta globală lunară pentru apa brută Buzău (valori
imediate), comparativ cu limita de avertizare în 2008

În perioada 2005-2008, valorile activităţii medii beta globale pentru apa râu Buzău, au
evoluat astfel:

APA BRUTĂ RÂU BUZĂU- Activitate beta globala medie (Bq/mc)


globala (Bq/mc)
Activitatea beta

6000
4000
activitatea beta globala
2000 medie
0 limita de avertizare
2005 2006 2007 2008
anul

Fig. 9.2.2.1.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru apa râu Buzău
(valori imediate), comparativ în perioada 2005-2008

185
Pentru măsurătorile după 5 zile, valorile au variat între 66,3 ± 22,99 – 132,3 ± 24,86
Bq/m3, media anuală fiind de 42,92 Bq/m3.
Valoarea maximă anuală a fost de 132,3 ± 24,86 Bq/m3 şi s-a înregistrat pentru proba
colectată în data de 10.12.2008. Numărul de valori semnificative a fost de 13, care raportat la
numărul total de probe măsurate (366), reprezintă 3,55%.
Intervalul de variaţie al erorilor relative asociate fiecărui rezultat individual a fost de 18,8
– 34,7%.

9.2.2.2. Radioactivitatea Dunării

Nu este cazul.

9.2.2.3. Radioactivitatea Mării Negre

Nu este cazul.

9.2.3. Radioactivitatea solului

Gradul de contaminare radioactivă a solului furnizează date de referinţă pentru nivelul de


contaminare a culturilor, a vegetaţiei în general, verigă importantă a lanţului alimentar.
Probele de sol necultivat s-au prelevat săptămânal în ziua de vineri, în perioada 1 aprilie
– 31 octombrie, din perimetrul amplasamentului SSRM.
S-a prelucrat şi măsurat beta global 1 g de sol pentru fiecare probă. Au fost prelevate 31
probe de sol, măsurarea lor făcându-se la 5 zile de la colectare.
Valorile înregistrate au fost de 170,2 ± 26,94 – 390,8 ± 37,30 Bq/kg, cu maxima de 390,8
± 37,30 Bq/kg pentru proba colectată în data de 03.10.2008. Valoarea medie anuală a fost de
220,95 Bq/kg.

În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorile medii
ale solului înregistrate în anul 2008.

SOL NECULTIVAT- Activitatea beta globală [Bq/kg]

400
Activitatea beta globală

300
[Bq/kg]

200

100

0
Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
luna

Val min detectabile Activităţi medii

Fig.9.2.3.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru sol pe anul 2008
186
În perioada 2005-2008, valorile activităţii medii beta globale pentru solul necultivat, au
evoluat astfel:

SOL NECULTIVAT- Activitatea beta globala (Bq/kg)

400
Activitatea beta globala

300
(Bq/kg)

200 activitatea beta globala medie

100

0
2005 2006 2007 2008
anul

Fig.9.2.3.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru solul necultivat,
comparativ în perioada 2005-2008

Toate cele 31 de măsurători au înregistrat valori semnificative, intervalul de variaţie al


erorilor relative fiind de 9,5 – 15,8%.

9.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei

Prin vegetaţie se înţelege vegetaţie spontană, plante furajere, produse vegetale (legume,
fructe). La Staţia de radioactivitate Buzău se determină radioactivitatea beta globală a probelor
de vegetaţie spontană.
Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate în cursul anului 2008 din perimetrul
amplasamentului SSRM Buzău, cu o frecvenţă săptămânală în perioada 1 aprilie-31 octombrie.
Au fost prelevate 31 de probe, care au fost prelucrate şi măsurate beta global, măsurarea
făcându-se la 5 zile de la data colectării.
Valorile măsurate au fost cuprinse în intervalul 95,2±15,25 – 536,6±44,59 Bq/kg. Media
anuală a fost de 231,25 Bq/kg, iar maxima anuală de 536,6±44,59 Bq/kg a fost înregistrată
pentru proba prelevată în data de 29.05.2008.
Toate cele 31 de măsurători efectuate în cursul anului 2008 au înregistrat valori
semnificative, intervalul de variaţie al erorilor relative fiind 6,6 – 16%.

În figura de mai jos sunt prezentate valorile minime detectabile, precum şi valorile medii
ale vegetaţiei spontane înregistrate în anul 2008.

187
VEGETAŢIA SPONTANĂ- Activitatea beta globală [Bq/kg]

400
Activitatea beta globală

300
[Bq/kg]

200

100

0
Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
luna

Val min detectabile Activităţi medii

Fig.9.2.4.1. Activitatea specifică beta globală lunară pentru vegetaţia spontană pe


anul 2008

În perioada 2005-2008, valorile activităţii medii beta globale pentru vegetaţia spontană,
au evoluat astfel:

VEGETAŢIA SPONTANĂ - Activitatea beta globala (Bq/kg)

400
Activitatea beta globala

300
(Bq/kg)

200 activitatea beta globala medie

100

0
2005 2006 2007 2008
anul

Fig.9.2.4.2. Activitatea specifică beta globală medie anuală pentru vegetaţia spontană,
comparativ în perioada 2005-2008

188
Concluzii:

În anul 2008 s-au efectuat măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii
de mediu ( aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apă potabilă, apă râu Buzău, apă foraj
Buzău, sol şi vegetaţie), calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi
supravegherea dozelor gamma absorbite în aer.
Valorile măsurate nu au evidenţiat abateri de la media multianuală şi nici nu au fost
înregistrate depăşiri ale limitelor de avertizare.
Comparativ cu anul 2007, valorile măsurate au fost apropiate ca ordin de mărime.

9.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural


modificat antropic

9.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului

9.3.1.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului

Nu este cazul.

9.3.1.2. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD Cernavodă

Nu este cazul.

9.3.2. Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi mediului.

9.3.2.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului

Nu este cazul.

9.3.2.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui

Nu este cazul.

9.3.2.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN-FCN Piteşti

Nu este cazul.

9.3.2.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele

Nu este cazul.

189
10. Mediul urban

10.1. Aşezările urbane

10.1.1. Amenajarea teritorială

Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea, la nivelul întregului


judeţ, a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local
pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale judeţului. În acest context s-au
elaborat Planurile de Urbanism General care armonizate cu Planul Urban de Management de
Mediu fac posibilă şi creativă adaptarea la necesitatea rezolvării prezente şi viitoare a nevoilor
fiecărui oraş.

10.1.1.1. Procesul de urbanizare

Urbanizarea privită ca un proces continuu, dinamic este o activitate operaţională, prin


detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului; integratoare,
prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităţilor; normativă, prin
precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor, definirea destinaţiilor şi gabaritelor de clădiri,
inclusiv infrastructura, amenajările şi plantaţiile.
Zonele urbane sunt zone complexe: rezidenţiale, industriale, culturale, administrative,
ştiinţifice,de învăţământ, comerciale, având căi de comunicaţie interne şi externe complexe.
Numărul de locuitori din mediul urban (locuitori la finele fiecărui an) din judeţul Buzău
populaţia stabilă, este prezentat în tabelul 10.1.1.1.1.

2003 2004 2005 2006 2007 2008


198256 205217 204510 203107 200365 232026
Tabelul 10.1.1.1.1 Numărul de locuitori din mediul urban

Populaţia stabilă totală a judeţului Buzău (locuitori la finele fiecărui an) este prezentată în
tabelul 10.1.1.1.2.

2003 2004 2005 2006 2007 2008


497172 495325 492787 489784 486445 488724
Tabelul 10.1.1.1.2 Populaţia totală a judeţului Buzău

Indicatorul URBANIZAREA este exprimat prin raportul dintre numărul de locuitori din
mediul urban şi populaţia totală a judeţului şi se exprimă prin procente (%).
Indicatorul URBANIZARE este prezentat în tabelul 10.1.1.1.3

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Unitatea


de
Indicatorul
0,39 0,41 0,41 0,41 0,41 0,47 măsură
Urbanizare
(%)
Tabelul 10.1.1.1.3 Indicatorul Urbanizare

Suprafaţa totală a judeţului (km2) şi lungimea totală a drumurilor publice din judeţul
Buzău (km) sunt prezentate în tabelul 10.1.1.1.4

190
Specificaţia 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suprafaţa totală judeţ
6103 6103 6103 6103 6103 6103
- km²
Lungimea totală
drumuri publice judeţ 2646 2638 2646 2646 2646 2646
- km
Tabelul 10.1.1.1.4 Suprafaţa totală a judeţului şi lungimea totală a drumurilor publice
Indicatorul DENSITATEA DRUMURILOR URBANE se calculează raportând lungimea totală a
drumurilor publice din judeţul Buzău la suprafaţa totală a judeţului.
Indicatorul DENSITATEA DRUMURILOR URBANE este prezentat în tabelul 10.1.1.1.5

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008


Indicatorul Unitatea de
Densitatea măsură
43,35 43,22 43,35 43,35 43,35 43,35 km/100km2
drumurilor
urbane
Tabelul 10.1.1.1.5 Indicatorul Densitatea drumurilor urbane
10.1.1.2. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale
În anul 2008 în municipiul BUZĂU, s-au realizat 8 centre comerciale în suprafaţa totală de 14 ha,
din care 5 complexe comerciale , zone rezidenţiale în execuţie Cartier Orizont în suprafaţă de 25 ha, cu
dotări individuale, spaţii comerciale, grădiniţă, şcoală, biserică. Este în curs de elaborare PUZ pentru
Cartier locuinţe DN10 (zona Verneşti) în suprafaţă totală de 46 ha cu spaţii de producţie şi prestări servicii
nepoluante, locuinţe individuale şi colective cu dotări spaţii comerciale, grădiniţă, şcoală, biserică.
În anul 2008, în municipiul RÂMNICU SĂRAT, s-a dezvoltat un cartier nou – Bariera Focşani în
suprafaţă de 45,9 ha.
În anul 2008, în oraşul POGOANELE, nu s-au dezvoltat zone comerciale, rezidenţiale şi
industriale.
În anul 2008, în oraşul PATÂRLAGELE, nu s-au dezvoltat zone comerciale, rezidenţiale şi
industriale.
În anul 2008, în oraşul NEHOIU, nu s-au dezvoltat zone comerciale, rezidenţiale şi industriale
10.1.1.3. Concentrările urbane
În tabelul 10.1.1.3.1 sunt prezentate suprafeţele oraşelor din judeţul Buzău, numărul de locuitori,
precum şi densitatea populaţiei în aceste localităţi.
% zona urbană Densitatea
Judeţul/Total
Zona urbană (ha) Intravilan (ha) din suprafaţa populaţiei în zona
Regiune
judeţului urbană (loc/km2)
Mun. Buzău 8128 2866 1,33 1655
Mun. Rîmnicu
875 850 0,14 950
Sarat
Oraşul Nehoiu 1127,50 909 0,18 495
Oraşul Patîrlagele 804,5 535 0,13 305
Oraşul
526,25 983,28 0,09 557
Pogoanele
Tabelul 10.1.1.3.1 Concentrările urbane
191
10.1.1.4. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement
Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului în anul 2008 este prezentată în tabelul 10.1.1.4.1
Suprafeţe spaţii
Suprafeţe spaţii verzi cu acces public nelimitat
verzi cu acces
(ha)
limitat (ha)
Suprafaţa

Baze sau parcuri


dotărilor publice
caracter uutilitar
Grădină publică
Municipiu/

Sere, pepiniere
Terenuri libere
Spaţii verzi cu

neproductive
spaţiu verde

Parc sportiv

Aliniamente
oraş

Aferente

sportive
mp/locuitor
Scuar

Parc

inventariere

inventariere
În curs de

În curs de
Mun. Buzău 7,1 2,66 77 - - 8,2145 1,8 76 12,9

Mun.
Râmnicu 1,0 - 4,0 0,7 8,1 9,0 29,1 0,6 7,5 0,5 20,9
Sărat
Oraşul
0,5 - - - 19,23 - - - - - 15,15
Nehoiu
Oraşul
1,8 - - - 3,8 0,5 - - - - 15
Pătârlagele
Oraşul
- - - 2 3 8 4 2 - - 23,75
Pogoanele
Tabelul 10.1.1.4.1 Situaţia spaţiilor verzi

Suprafaţa totală de spaţii verzi în mediul urban (ha) şi suprafaţa totală a mediului urban
din cadrul judeţului Buzău (km2) sunt prezentate în tabelul 10.1.1.4.2
Specificaţia 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Suprafaţa totală a
37057 45102 45102 45102 45103 45102
mediului urban
Suprafaţa totală a spaţiilor
180 182 182 182 183 214
verzi din mediul urban
Tabelul 10.1.1.4.2 Suprafaţa totală de spaţii verzi în mediul urban şi suprafaţa totală
a mediului urban
Indicatorul SPAŢII VERZI ÎN MEDIUL URBAN prezintă procentul de spaţii verzi
existente în mediul urban şi se calculează prin raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi şi
suprafaţa totală a mediului urban.
Indicatorul Spaţii verzi în mediul urban este prezentat în tabelul 10.1.1.4.3

Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008


Indicatorul Unitatea
Spaţii verzi de măsură
0,0049 0,004 0,004 0,005 0,004 0,0047
în mediul %
urban
Tabelul 10.1.1.4.3 Indicatorul Spaţii verzi
192
10.2. ZGOMOT

Unul dintre elementele de importanţă majoră pentru derularea normală a activităţilor


umane pe timp de zi, seară şi noapte este confortul acustic definit de menţinerea nivelului de
zgomot în parametrii recomandaţi.
Datorită ritmului alert de desfăşurare a actvităţilor zilnice, zgomotul devine unul dintre cei
mai influenţi factori de stres, care conduce la creşterea oboselii şi perturbează activităţile
umane. Din acest motiv poate fi considerat ca unul din “efectele secundare” negative ale
civilizaţiei.
Tendinţa de formare de aglomerări urbane de mari dimensiuni are drept consecinţă
mărirea numărului de surse de zgomot, fenomen care se accentuează mai ales în zonele
adiacente arterelor de circulaţie şi activităţilor industriale.
Sursele principale de zgomot în mediul urban includ transportul rutier, feroviar, aerian şi
activităţiile din zonele industriale din interiorul aglomerărilor.
Activităţile specifice din sectorul construcţiilor, activităţile publice, sistemele de alarmare
(pentru clădiri şi autovehicule) precum şi cele din sectorul specific de consum şi de recreere
(restaurante, discoteci, mici ateliere, animale domestice, stadioane, concerte în aer liber,
maniferstări culturale în aer liber) sunt alte surse generatoare de zgomot specifice vieţii de zi cu
zi a unei societăţi umane.
Pentru perioada de noapte, se estimează că mai mult de 30% din populaţie este expusă
la niveluri ce depăşesc 55 dB(A) şi care perturbă somnul.
Dezvoltarea tehnologică, creşterea reţelelor de trafic, aeroporturile vor amplifica în
continuare problemele legate de zgomot, generate de activităţile specifice acestora, dacă nu se
iau măsuri de planificare şi de prevenire a acestui fenomen.
Pentru oprirea acestei tendinţe s-au adoptat măsuri legislative de diminuare a nivelurilor
de zgomot prin acţiuni “la sursă”, asupra elementelor generatoare de zgomot, cât şi “la
receptor”, asupra elementelor ce trebuie protejate faţă de zgomot (locuinţe, spitale, şcoli, locuri
de odihnă, parcuri etc.).
În domeniul zgomotului, Comunitatea Europeană a elaborat Directiva 2002/49/EC a
Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, referitoare la evaluarea şi
gestionarea zgomotului ambiant, care a fost transpusă prin H.G. nr. 321/2005 privind evaluarea
şi gestionarea zgomotului ambiant, republicată.
Sursele de zgomot sunt clasificate în surse fixe, (zonele rezidenţiale, industriale, de
construcţii şi demolare) şi surse mobile (date de reţeaua de transport urban de suprafaţă şi
aeroporturi).
În cazul circulaţiei rutiere zgomotul este determinat de: sistemul de propulsie, transmisiile
mecanice şi contactul pneu-cale de rulare.
Factorii care influenţează nivelul de zgomot sunt: factorii de emisie, textura suprafeţei de
rulare, factorii de propagare (distanţa faţă de sursa de zgomot) şi factorii meteorologici.
Zgomotul produs de traficul feroviar, nu afectează întreaga populaţie a oraşelor, traficul
este concentrat pe anumite direcţii şi zone, iar zgomotul se propagă în lungul axei căii ferate.
O componentă cu efect perturbator este pe moment, transportul cu tramvaiul. Schimbarea
progresivă a parcului de tramvaie în exploatare, a calităţii şinelor, vor aduce un efect benefic
transportului urban, de suprafaţă, acest mijloc având circulaţie fluentă, fiind bine perceput de
populaţie ca nepoluant, rapid şi sigur.
Traficul aerian generează poluare fonică prin derularea ciclului de decolare-aterizare,
afectând astfel populaţia care locuieşte în imediata vecinătate a aeroporturilor.

193
10.2.1 Hărţi strategice de zgomot

Principalele avantaje pe care le oferă hărţile strategice de zgomot în mediul urban,


diferenţiate în funcţie de stadiul existent şi cel preconizat al dezvoltării urbanistice, sunt:
• dezvoltarea de noi zone rezidenţiale;
• informarea populaţiei asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes (prin panouri
locale, publicaţii periodice, paginile oficiale web etc.);
• conservarea zonelor liniştite (zonă delimitată de către autorităţile competente, care nu
este expusă unei valori a indicatorului Lzsn sau a vreunui alt indicator de zgomot, mai
mare decât valoarea limită în vigoare, indiferent de sursa de zgomot), ţinând cont de
datele oferite de harta de zgomot;
• stabilirea zonelor unde se înregistrează depăşiri ale valorilor limită precum şi simularea
efectelor diferitelor metode de diminuare ce pot fi implementate, alegându-se măsurile
cele mai eficiente din punct de vedere tehnic şi economic pentru realizarea planurilor de
acţiune.
Elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerări presupune cartarea separată,
pentru indicatori ai nivelului de zgomot Lzsn şi Ln, a următoarelor surse de zgomot: traficul rutier,
traficul feroviar, aeroporturi, zonele industriale în care se desfăşoară activităţi privind prevenirea
şi controlul integrat al poluării, inclusiv pentru porturi.
Până la sfârşitul anului 2007 a fost finalizat procesul de elaborare al hărţilor strategice de
zgomot pentru aglomerările Bucureşti, Craiova, Galaţi; parte din aglomerarea formată din
Ploieşti, Brazi, Bărcăneşti şi Blejoi (Ploiesti si Brazi); drumurile principale cu un trafic mai mare de
6.000.000 de treceri de vehicule/an; căile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de
treceri de trenuri/an.
Sunt prezentate hărţile strategice de zgomot pentru aglomerările: Craiova, Bucureşti,
Galaţi, Cluj Napoca, Timişoara şi pentru Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti.
Pentru municipiul Buzău trebuie elaborată harta strategică de zgomot şi pusă la dispoziţia
agenţiei regionale pentru protecţia mediului Galaţi până la 30 iunie 2012.

10.2.2. Măsurători de zgomot în anul 2008


APM Buzău a monitorizat nivelul de zgomot în anul 2008 în 4 puncte din municipiul
Buzău: Buzău Nord, Complex OMI EXPO, zona Buzău Est şi intersecţia E85 cu DN10, într-un
punct în municipiul Râmnicu Sărat – Scoala Ajutătoare, un punct în oraşul Nehoiu şi un punct în
Oraşul Pătârlagele. În aceste puncte s-au înregistrat depăşiri ale limitei maxime admise care s-
au datorat traficului foarte intens din aceste zone
APM Buzău a efectuat şi analize conta cost, la limita incintei societăţii, la solicitarea
diverşilor agenţi economici.

Tabelul 10.2.2.1
Tip Maxima Determinări Sesizări
Număr Depăşiri Indicator
masurătoare măsurată în urma rezolvate
măsurători % utilizat
zgomot (dB) sesizărilor% %
Pieţe , spaţii
comerciale ,
- - - - - -
restaurante în
aer liber
Incinte de şcoli
şi creşe ,
grădiniţe , spaţii - - - - - -
de joacă pentru
copii
194
Parcuri, zone
de recreere şi - - - - - -
odihnă
Incinta
- - - - - -
industrială
Zone feroviare - - - - - -
Măsurători la
- - - - - -
cerere
Parcaje auto - - - - - -
Stadioane ,
cinematografe - - - - - -
în aer liber
Trafic 84 96,9 46,42 Lech
Altele- zone
- - - - - -
locuibile
Determinări în
urma sesizărilor - - - - - -
cetăţenilor
Determinări
- - - - - -
exe. Cu GM
La solicitarea
22 81,7 0 Lech - -
ag. economici
Total 106 96,9 36,8 Lech - -

Tabelul nr. 10.2.2.2


Maxima Determinări Sesizări
Număr Depăşiri Indicator
Regiunea măsurată în urma rezolvate
măsurători % utilizat
(dB) sesizărilor% %
APM Buzău 106 96,9 36,8 Lech - -

10.3. Mediu şi sănătate

10.3.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate a populaţiei în mediul urban au fost
studiate prin monitorizarea calităţii aerului în relaţie cu morbiditatea ce ar putea fi atribuită
acestui factor de mediu în Municipiile Buzău si Rm. Sărat. Această activitate s-a realizat în anul
2008 prin prelevarea de probe analizate lunar prin metoda pulberilor-sedimentabile, astfel:
• 180 probe au fost analizate chimic din cele 15 puncte pilot ale municipiului Buzău şi
Rm. Sărat şi nu s-au înregistrat rezultate necorespunzătoare.
Nu s-au înregistrat depaşiri ale C.M.A.

10.3.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Procentul foarte mare de analize necorespunzătoare se datorează faptului că


aprovizionarea cu apă de băut se face din fântâni ca sursă permanentă sau alternativă pentru
un procent de 47% din totalul populaţiei judeţului, iar instalaţiile centrale din mediul rural au
dotări tehnice deficitare şi personal necalificat pentru exploatarea lor.

195
Efectele consumului de apă ce nu se încadrează în parametrii de potabilitate ai Legii
458/2002 cu modificările şi completările ulterioare, nu s-au concretizat în boli de etiologie
hidrică decât la grupa de varstă 0-3 ani, sub forma intoxicaţiilor cu nitriţi care în anul 2008 au
fost în număr de 6 ( numărul de cazuri este în scădere faţă de anul 2007 când s-au înregistrat
11 cazuri). Scăderea incidenţei bolii se datorează acţiunilor de educaţie pentru sănătate
realizate în judeţ în rândul populaţiei, dar şi comunicării către administraţia locală şi către
cabinetele medicale individuale a obligaţiei de a informa populaţia cu privire la calitatea apei de
băut, din sursele existente în zonă. Localităţile unde au apărut intoxicaţii cu nitriţi generate de
apa de fântână în anul 2008 au fost: Smeeni, Stâlpu, Beceni, Florica, Verneşti, Mărăcineni.
Nu s-a înregistrat nici un deces prin intoxicaţie cu nitriţi în Judeţul Buzău.

10.3.3 Efectele gestionări deşeurilor asupra stării de sănătate


Interdependenţa dintre protecţia sănătăţii populaţiei şi protecţia mediului este de mult timp
recunoscută, drept pentru care managementul deşeurilor a apărut ca fiind extrem de necesar
pentru asigurarea unui climat de viaţă sănătos.
În întreaga activitate a mediului înconjurător se urmăreşte nu numai folosirea raţională a
resurselor, cât şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi localităţilor cu măsuri de
protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producţie cât mai puţin poluante şi
echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare de poluanţi cu
dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător,
recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale utilizabile.
În ciuda conştientizării crescânde a problemelor legate de mediu, oamenii încă nu sunt destul
de informaţi despre ce trebuie făcut pentru a reduce impactul pe care îl au deşeurile asupra
mediului înconjurător.
Gestionarea deşeurilor implică identificarea, colectarea şi tratare respectiv depozitarea
acestora. Provenienţa, respectiv conţinutul acestor deşeuri, poate fi un mare risc pentru
populaţie, motiv pentru care se acordă o grijă deosebită acestui sector.
Din păcate, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se
numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi
sănătatea publică.
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri municipale şi
industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:
 modificări de peisaj şi disconfort vizual;
 poluarea aerului;
 poluarea apelor de suprafaţă;
 modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compozitei biocenozelor pe terenurile învecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de


evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi
acoperirea cu materiale inerte.
Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la
poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii.
Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa poluării apelor subterane
cu nitraţi si nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante. Atât exfiltraţiile din depozite,cât şi apele
scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare, fapt ce se repercutează
asupra folosinţei acestora.
În judeţul Buzău, în anul 2008, nu s-au înregistrat probleme de sănătate publică, determinate de
gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor.
10.3.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei

Nu există în derulare un program de monitorizare a zgomotului în mediul urban.

196
10.4. Obiective şi măsuri
10.4.1. Oiective şi măsuri pentru gestionarea calităţii aerului
Pentru poluanţii SO2, NO2, CO, O3, neînregistrându-se depăşiri ale valorilor limită la Staţia BZ -
1, obiectivul pentru viitor este de a păstra nivelele atinse în 2008 pentru aceşti poluanţi.
Pentru poluantul PM10, la care s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită pentru media la 24 de
ore, obiectivul este de a se reduce nivelul sub limita admisă. Pentru acest lucru, conform
legislaţiei în vigoare, se va iniţia Programul de îmbunătăţire a calităţii aerului din punctul de
vedere al pulberilor în suspensie PM10 în municipiul Buzău (după realizarea evaluării privind
calitatea aerului pe anul 2007).
Pentru benzen obiectivele sunt ca nivelul poluantului să se încadreze sub valoarea limită
începând cu data de 1 ianuarie 2010.
În anul 2008 nu s-au înregistrat depăşiri la Staţia BZ -1 ale pragurilor de alertă (pentru SO2,
NO2) şi ale pragului de informare pentru ozon, ca urmare nu a fost necesară realizarea Planului
de gestionare a calităţii aerului pentru municipiul Buzău. Menţionăm că în conformitate cu
legislaţia în vigoare există întocmit Planul cadru de gestionare a calităţii aerului pentru situaţiile
în care se depăşesc aceste praguri.
În vederea monitorizării calităţii aerului în municipiul Rm.Sărat se va pune în funcţiune în cursul
anului 2009 Staţia BZ - 2 de tip trafic.
Pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate faţă UE, în anul 2009 se vor monitoriza atât PM10 cât şi
PM2,5 la Staţia BZ - 1.

10.4.2. Obiective şi măsuri privind reducerea poluării apei


Există un program la nivelul CONSILIULUI JUDEŢEAN BUZĂU, pentru reabilitarea,
extinderea şi înfiinţarea de noi reţele de canalizare în cadrul judeţului Buzău.
Prezentăm mai jos situaţia localităţilor cuprinse în STRATEGIA JUDEŢEANĂ DE
DEZVOLTARE, cu referire la reţelele de canalizare şi epurarea apelor uzate menajere, până în
anul 2018, în tabelul 10.4.2.1
Nr. crt. DENUMIRE ZONĂ DENUMIRE LOCALITATE
1 Valea Buzăului Buzău, Siriu, Gura Teghii, Colţi, Pănătău,
Sibiciu de Sus, Cislău, Măgura, Unguriu,
Vipereşti,Berca, Verneşti, Tisău, Mărăcineni,
Nehoiu, Pătârlagele
2 Valea Chiojdului Cătina, Chiojdu
3 Valea Bălăneasa Brăieşti, Odăile, Bozioru, Cozieni, Pârscov
4 Valea Sărăţelului Căneşti, Scorţoasa
5 Valea Slănicului Bisoca, Lopătari, Mânzăleşti, Beceni, Săpoca
6 Valea Câlnăului Valea Salciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, Zărneşti
Blăjani, Poşta Câlnău, Racoviţeni
7 Valea Râmnicului Buda, Topliceni, Grebănu, Podgoria, Valea
Râmnicului, Râmnicelu, Puieşti, Rm. Sărat
8 Dealul Istriţa Breaza, Pietroasele, Săhăteni
9 Valea Sărata Merei, Monteoru, Ulmeni, Movila Banului,
Amaru, Glodeanu Sărat, Florica
10 Valea Buzăului Vadu Paşii, Gălbinaşi, Săgeata, Cilibia,
(curs inferior) C.A.Rosetti, Robeasca
11 Câmpia Buzăului Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici,
Padina, Pogoanele
12 Valea Călmăţuiului Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Luciu, Largu, Ruşeţu
13 Câmpia Râmnicului Ziduri, Balta Albă, Vâlcele, Bălăceanu,
Cochirleanca
Tabel 10.4.2.1.
197
Prezentăm mai jos situaţia localităţilor cuprinse în STRATEGIA JUDEŢEANĂ DE
DEZVOLTARE, cu referire la colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale până în
2018, în tabelul 10.4.2.2.

Nr. crt. DENUMIRE ZONĂ DENUMIRE LOCALITATE


1 Valea Buzăului Buzău, Siriu, Gura Teghii, Colţi, Pănătău,
Cislău, Măgura, Unguriu,
Vipereşti,Berca, Verneşti, Tisău, Mărăcineni,
Nehoiu, Pătârlagele
2 Valea Chiojdului Cătina
3 Valea Bălăneasa Brăieşti, Odăile, Bozioru, Pârscov
4 Valea Sărăţelului Căneşti
5 Valea Slănicului Bisoca, Lopătari, Beceni, Săpoca
6 Valea Câlnăului Valea Salciei, Pardoşi, Mărgăriteşti, Zărneşti
Blăjani, Poşta Câlnău
7 Valea Râmnicului Buda, Topliceni, Grebănu, Podgoria, Valea
Râmnicului, Puieşti
8 Dealul Istriţa Pietroasele, Săhăteni
9 Valea Sărata Merei, Ulmeni, Movila Banului, Mihăileţti,
Amaru, Glodeanu Sărat, Florica
10 Valea Buzăului Vadu Paşii, Săgeata, Cilibia, Robeasca
(curs inferior)
11 Câmpia Buzăului Brădeanu, Glodeanu Siliştea, Scutelnici

12 Valea Călmăţuiului Stâlpu, Ţinteşti, Costeşti, Gherăseni, Smeeni,


Luciu, Largu, Ruşeţu
13 Câmpia Râmnicului Ziduri, Balta Albă, Vâlcele, Bălăceanu

Tabel 10.4.2.2.

10.4.3. Obiective şi măsuri pentru gestionarea deşeurilor municipale

Principalele obiectivele în acest domeniu sunt:


 reducerea treptată a deşeurilor depozitate pe depozitul municipal Râmnicu Sărat ;
 sistarea depozitării pe depozitul orăşenesc Nehoiu;
 atingerea până la 31 decembrie 2009 a unui nivel mediu de colectare separată de cel puţin
patru kilograme pe cap de locuitor pe an de deşeuri de echipamente elecrice şi electronice
(DEEE) provenind din gospodăriile populaţiei, precum şi nivelurile de recuperare, refolosire
şi reciclare a componentelor, materialelor şi substanţelor;
 atingerea obiectivului de reciclare a plasticului la 31 decembrie 2011 în conformitate cu
următoarele obiective intermediare: 8% din masă la 31 decembrie 2006, 10% în anul 2007,
11% în anul 2008, 12% în anul 2009 şi 14% în anul 2010;
 atingerea obiectivului global de reciclare la 31 decembrie 2013 în conformitate cu
următoarele obiective intermediare: 26% din masă la 31 decembrie 2006, 28% în anul 2007,
33% în anul 2008, 38% în anul 2009, 42% în anul 2010, 46% în anul 2011 şi 50% în anul
2012;
 atingerea obiectivului de reciclare a sticlei la 31 decembrie 2013, în conformitate cu
următoarele obiective intermediare: 21% din masă la 31 decembrie 2006, 22% în anul 2007,
32% în anul 2008, 38% în anul 2009, 44% în anul 2010, 48% în anul 2011 şi 54% în anul
2012;
198
 atingerea obiectivului de reciclare a plasticului, luând în considerare exclusiv materialul
reciclat sub formă de plastic, la 31 decembrie 2013, în conformitate cu următoarele obiective
intermediare: 16% din masă în anul 2011 şi 18% în anul 2012;
 atingerea obiectivului de reciclare a lemnului la 31 decembrie 2011, în conformitate cu
următoarele obiective intermediare: 4% din masă la 31 decembrie 2006, 5% în anul 2007,
7% în anul 2008, 9% în anul 2009 şi 12% în anul 2010.
Având în vedere că volumul de deşeuri aflate în depozite trebuie stabilizat sau redus, creşterea
acestuia evidenţiază importanţa asigurării de noi capacităţi de tratare a deşeurilor (reciclare,
compostare, coincinerare etc.).
Pentru succesul tehnicilor de reciclare, este important să se obţină deşeuri colectate selectiv cât
mai curate. Pentru aceasta, trebuie organizată sortarea la sursă şi colectarea selectivă a lor, o
sarcină dificilă, care depinde într-o anumită măsură de comportarea şi de gradul de conştiinţă
ecologică al consumatorilor.
Un obiectiv major este acela de a implementa acţiuni, proceduri şi investiţii de mediu în vederea
atingerii ţintelor propuse. Se urmăreşte, de asemenea, încurajarea participării publicului la
luarea deciziilor în probleme de mediu.
Despre obiective şi măsuri privind gestionarea deşeurilor s-a mai vorbit în Capitolul 7.
DEŞEURI al acestei lucrări, dar ele sunt prezentate foarte detaliat în cuprinsul Planului
Regional şi respectiv Judeţean de Gestionare a Deşeurilor precum şi în Programul de Acţiuni al
judeţului Buzău.

Foto 10.4.3. SC GREENTECH SA Buzău – valorificare deşeuri mase plastice şi doze aluminiu

10.4.4. Obiective şi măsuri privind reducerea zgomotului

Principalul obiectiv în domeniul zgomotului prevăzut în cadrul celui de-al VI-lea Program
de acţiune pentru protecţia mediului constă în reducerea numărului de persoane afectate în mod
regulat şi pe termen lung de nivele ridicate ale zgomotului, de la un număr de 100 milioane de
persoane în anul 2000 cu 10% până în anul 2010 şi cu 20% până în anul 2020. Pentru limitarea
acţiunii surselor de zgomot este necesară adoptarea unei strategii adecvate, susţinută de
reglementări legislative corespunzatoare.
Principalele mijloace de combatere a zgomotului sunt: reducerea nivelului de zgomot la
sursă; măsuri urbanistice specifice; măsuri de protecţie fonică a construcţiilor şi clădirilor; protecţia
directă a omului expus zgomotului.
Pentru municipiul Buzău trebuie elaborată harta strategică de zgomot şi pusă la
dispoziţia agenţiei regionale pentru protecţia mediului Galaţi până la 30 iunie 2012 şi planurile
de acţiune pentru reducerea zgomotului se pun la dispoziţia agenţiei regionale Galaţi până la
data de 18 iulie 2013.

199
10.4.5. Obiective şi măsuri pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi

Pentru menţinerea, întreţinerea şi crearea de noi spaţii verzi, se prevăd următoarele


obiective:
- stoparea diminuării şi degradării spaţiilor verzi intraurbane şi periurbane;
- analiza suprafeţelor intraurbane şi periurbane existente, reglementarea şi monitorizarea
acestora;
- conservarea suprafeţelor spaţiilor verzi;
- extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi, prin includerea în categoria spaţiilor verzi
publice a terenurilor cu potenţial ecologic sau sociocultural.
- identificarea zonelor deficitare şi realizarea de lucrări pentru extinderea suprafeţelor
acoperite cu vegetaţie;
- menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi privind apele, solul,
schimbările climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei,
protecţiei mediului şi al asigurării calităţii vieţii;
- regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor verzi;
Se prevăd în mod obligatoriu măsuri de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic
natural şi antropic al fiecărei localităţi şi zone, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a
zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi. Aceste măsuri sunt: realizarea de
noi spaţii verzi în interiorul localităţilor urbane şi îmbunătăţirea celor existente; identificarea
terenurilor degradate, dar posibil a fi reabilitate şi reamenajate ca spaţii verzi, continuarea
acţiunilor de plantare a puieţilor de salcâm, stejar, molid, tei şi gard viu în parcuri; amenajarea
parcurilor cu alei, locuri de joacă, bănci; urmărirea respectării normelor regulamentului general de
urbanism privind raportul număr locuitori/spaţii verzi în localităţile urbane; extinderea perdelelor de
protecţie în zonele industrializate.

200
Capitolul 11. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

11.1. Agricultura
Solul agricol se defineşte ca fiind acea parte a litosferei care permite cultivarea şi
creşterea de bunuri destinate în principal alimentaţiei. Solurile agricole, pe lângă faptul că stau
la baza producţiei de alimente, îndeplinesc diverse şi importante funcţii:
– creează o legătură între mediu, resursele de apă şi sistemele geologice;
– filtrează diferitele substanţe dizolvate în apă şi acumulează particule depozitate de către
atmosferă;
– acţionează ca nişte rezervoare de carbon, datorită capacităţii culturilor de a fixa CO2 din
atmosferă prin procesul de fotosinteză (asimilaţie clorofiliană) şi de a-l stoca în soluri la nivel de
rizosferă;
– reglează fluxul precipitaţiilor atmosferice;
– interacţionează cu clima, determinând tipul de cultură care se poate realiza;
– influenţează şi determină forma peisajului;
– constituie baza diverselor habitate şi a diversităţii biologice, furnizând apă şi substanţe
nutritive;
– creează condiţii pentru conservarea seminţelor şi pentru viaţa organismelor şi a
microorganismelor;
– îndeplinesc, în sfârşit, importante funcţii sociale şi culturale.
Agricultura este a doua ramură de bază a economiei judeţului Buzău, suprafaţa agricolă fiind
de 402.015 hectare, din care 257 749 hectare teren arabil. Sectorul privat particular deţine 85,9
% din suprafaţa agricolă a judeţului, iar proprietatea privată a statului 11,3%, restul fiind
domeniul public al statului.
În zona colinară predomină plantaţiile de vii, cunoscute mai ales prin podgoriile Dealul Mare, cu
renumitul centru viticol Pietroasele şi Dealul Câlnăului, specializat în producerea vinurilor roşii.
Pe văile Buzăului, Slănicului şi Râmnicului, se întâlnesc numeroase plantaţii de meri, pruni,
vişini, caişi, etc.
Bazinele legumicole din jurul oraşelor Buzău şi Râmnicul Sărat sunt renumite prin produsele
sale ( varza, ceapa de apă, tomate, usturoi, etc)
11.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul
Agricultura reprezintă un sector economic extrem de
dependent de fenomenele naturale, dar şi cu
posibilităţi importante de reacţie. Pământul este expus
mai mult ca oricând la daune ireversibile, provocate de
eroziunea eoliană şi laminară, poluare, salinizare,
impermeabilizare, sărăcire în substanţe organice şi
pierderea biodiversităţii solurilor. Efectele negative deja
resimţite sunt reprezentate de dezastrul
hidrogeologic, de pătrunderea nitraţilor şi nitriţilor în
pânzele acvifere , salinizarea solurilor, Fig. 1
pierderile de sol agricol, diminuarea biodiversităţii, creşterea vulnerabilităţii în faţa incendiilor,
îmbolnăvirea plantelor şi a animalelor.
Aceste schimbări intervenite în interacţiunea dintre mediul natural-antropic şi cel
productiv au efecte majore asupra cultivării plantelor şi a creşterii animalelor, asupra orientării
folosirii solurilor pentru anumite producţii, asupra ofertei de produse alimentare, ceea ce are
repercusiuni evidente asupra siguranţei alimentare, precum şi asupra aspectelor sociale,
culturale şi economice ale zonelor afectate de fenomenul de abandonare, cu repercusiuni şi din
punct de vedere hidro-geologic.
Rezultă că interacţiunea dintre solul agricol, apă şi aer defineşte funcţionarea unui sistem
unic care trebuie să aibă ca obiectiv prioritar dezvoltarea unei agriculturi durabile, capabile să
reducă poluarea şi degradarea mediului, să furnizeze servicii şi bunuri ecologice, menţinându-
201
şi, în acelaşi timp şi nu în ultimul rând, capacitatea de producţie. Într-adevăr, pe de o parte,
agricultura suportă impactul celorlalte sisteme productive, însă, pe de altă parte, este
responsabilă, de asemenea, de buna gestiune a acestei resurse naturale importante şi
neregenerabile.
11.1.2 Evoluţiile din domeniul agriculturii, estimările noilor efective de animale şi
perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

11.1.2.1. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate


Protecţia ecosistemului sol şi lupta împotriva degradării acestuia face ca o atenţie
deosebită să fie acordată programelor de împădurire, având în vedere, în acelaşi timp, că
alegerea fondului forestier de arbuşti de tip mediteranean pentru intervenţii ce privesc zona
Europei de sud poate să contribuie în mod eficient nu doar la lupta împotriva eroziunii, ci şi
împotriva incendiilor.
Tabel 11.1.2.1

Specificare 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008


naturale 115 250 372 602 501 308 399 422
împădurite şi 122 109 101 126 84 69 64 51
reîmpădurite
Total 237 359 473 728 585 377 463 473
Evolutia suprafetelor de paduri
regenerate prin impadurire si Evolutia suprafetelor regenerate
reimpadurire natural
3000
150
suprafata(ha)
suprafata(

100 2000
ha)

impadurite si
50 reimpadurite 1000 naturale
0
0
1
3
5
7

anul
0
0
0
0
20
20
20
20

anul 2001-2008

Fig 2 Fig. 3
Pădurile formate prin împădurire artificială sunt însă departe de cele naturale în ceea ce
priveşte biodiversitatea, compoziţia speciilor, diversitatea genetică sau stabilitatea lor. De
aceea, este nevoie ca noile păduri să fie create în apropierea sau în contact cu cele naturale
sau bătrâne, pentru ca speciile să le colonizeze şi să asigure astfel o biodiversitate din ce în ce
mai ridicată şi, implicit, o stabilitate care să permită existenţa lor pe termen lung.

11.1.2.2. Evoluţia şeptelului


Obiectivul strategic fundamental în dezvoltarea zootehniei îl constituie trecerea la
economia de piaţă şi pregătirea adaptării producţiei animaliere românesti la cerintele C.E.E
Factorul principal al dezvoltării producţiei zootehnice îl reprezintă fondul genetic al animalelor,
care se îmbunătăţeşte continuu prin reproducţie şi selecţie, susţinute de însămânţările artificiale
şi controlul oficial al producţiilor.

Tab. 11.1.2.2
ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Bovine 86 337 78 133 77 812 78 660 80 083 79 794 81 468 77082 73182
total

202
52 796 46 960 45 624 46 196 46 096 45 051 45173 40145 36973
Vaci lapte

Alte
9 10 12 18 36937 36209
bovine
(bubaline)

Ovine
249 778 221572 227 933 227 239 241 121 265 438 217 716 200612 195932
total+
caprine

Caprine(2 27 234 24 848 22821 25406


005-2007)

109 663 90 719 87 800 97 024 96 303 82 682 80 980 74508 54275
Porcine

Păsări
2608,049 2531,0 2990,32 3061,211 2821,0 2512,0 3781,00 4031,870 3513,727
total mii
cap

Găini 1154 1078 1168 1132 1239 1273 1340 1188,580 1315,662
ouătoare

25643 25257 25034 24373 25312 24900 25038 23813 23144


Cabaline

Animale
425 379 250 75 75 25 25 - 4237
blană-
iepuri

Evoultia efectivelor de pasari Evolutia nr. de ovine


din jud. Buzau
5000 300000
Mii capete

4000 250000
nr. capete

3000 200000
Pasari 150000
2000
Gaini 100000
1000 50000
0 0
00

01

02

03

04

05

06

07

08
00

02

04

06

08

20

20

20

20

20

20

20

20

20
20

20

20

20

20

Anii 2000-2008 Perioada 2000-2008

Fig. 4 Fig. 5
11.1.2.3. Agricultura ecologică
Rezultatele obţinute în agricultura ecologică, situaţia alimentară actuală, deficitară calităţii,
impune tot mai mult abordarea unor aspecte care să răspundă preocupărilor viitoare ale
societăţii. Exploataţiile ce practică agricultura ecologică au un sector zootehnic care asigură
necesarul de îngrăşăminte organice pentru cultura vegetală şi exploatează un şeptel de
animale care să nu afecteze solul.
Deşi producţiile medii în fermele
ecologice sunt mai scăzute, profiturile pe
fermă sunt egale, iar pe forţa de muncă
sunt mai mari (16 091
euro în ferma ecologică faţă de 15 848

203
euro în ferma convenţională). Aceasta din cauza preţurilor de vânzare care în fermele
ecologice sunt mult mai mari. Preţurile de vânzare în fermele ecologice depăşesc de 1,2
la 2,5 ori pe cele din fermele convenţionale.
Fig 6

Producători în agricultura ecologică din judeţul Buzău Tab. 11.1.2.3


Nr crt Numele Cultura Suprafaţa Cantitatea Observaţii
producatorului (ha) (kg)
1 CH Pietrosărăţii Vie nobilă 30,86 3,86ha conversie anul II
SRL
2 SCDVV Vie nobilă 9,98 6,68 conversie anul II şi
Pietroasa 3,30ha conversie anul III
3 AF Ion Mădălin- Grâu 19,97 Certificată ecologic
Puieşti Mazăre boabe 11,60 Certificată ecologic
In pentru ulei 10,00 Certificată ecologic
Cătină albă 3,50 Anul III conversie
4 Liceul Beceni Livadă 3,27 Anul II conversie
Porumb 2,21 Anul II conversie
Legume 0,18 Anul II conversie
5 RNP Romsilva Cătină 240 000 Floră spontană
Direcţia Silvică Măceşe 100 000 Floră spontană
Buzău Porumbe 80 000 Floră spontană
Păducel 20 000 Floră spontană
6 Elit Agrar SRL Grâu 1,75 Anul I conversie
7 SC INFO Porumb 5,00 Anul I conversie
CONSULT
BUSINESS
SERVICE SRL
8 SC Agro Tera Tomate 0,02 Certificată ecologic
SRL
9 SC Nicosta Lucernă 10,00 Certificată ecologic
Farm Group
10 SC Puişoru Apis Albine 250 familii Certificată ecologic
SRL
11 SC Romagron Floarea 36,00 Certificată ecologic
SRL Soarelui
12 Panaiet Sanda- Melci (Helix 0,90 800 Anul II conversie
Nehoiu Pomatia)
13 Ghidel Emil- Melci (Helix 0,58 2000 Anul III conversie
Pogoanele Pomatia)
14 Gârban Marian Porumb 20,00 Anul I conversie
Date furnizate de DADR Buzău

Concluzie
Agricultura ecologică pune accentul în mod special pe producţia cu inputuri scăzute, pe
protecţia resurselor naturale şi a biodiversităţii. De asemenea, este importantă contribuţia pe
care agricultura ecologică o poate aduce la dezvoltarea economică a comunităţilor rurale.
11.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului
Dacă ne referim la conflictul dintre agricultură şi mediul înconjurător putem evidenţia problemele
cu care se confruntă agricultura:
1. În primul rând, efectele asupra sănătăţii omului (reziduurile pesticidelor şi îngrăşămintelor
chimice, metalelor grele, aditivilor din alimentaţia animală şi alte substanţe poluante
prezente în sol, apă, în întregul lanţ alimentar).

204
2. Dezvoltarea necondiţionată conduce la deteriorarea mediului natural şi a sănătăţii
populaţiei, punând în pericol existenţa umanităţii; contaminarea apelor de suprafaţă şi
subterane şi
eutrofizarea apelor de suprafaţă din cauza nitraţilor şi fosfaţilor
ceea ce poate implica o îmbolnăvire a populaţiilor locale; o scădere a capacităţii
resurselor de apă; o creştere a costului aprovizionării cu apă;
3. Poluarea agricolă legată de dezvoltarea creşterii intensive a animalelor (în special
poluarea solului unde dejecţiile lichide nu sunt stocate corespunzător şi implicit poluarea
apei prin scurgerea acestora în pânza freatică);poluarea atmosferică datorită stropirii
culturilor şi împrăştierii pe câmp a dejecţiilor semilichide şi lichide;
4. Tasarea, eroziunea şi poluarea solului, determinând o scădere a capacităţii productive a
acestuia şi o degradare a calităţii resurselor de apă şi a capacităţii debitelor;
5. Degradarea peisajului şi a habitatului speciilor sălbatice ca urmare a concentrării
fermelor; dezvoltării monoculturilor; desfiinţării gardurilor vii şi a teraselor; drenării
solurilor umede ca şi din cauza degradării şi distrugerii clădirilor tradiţionale.

La nivelul judeţului Buzău au intrat într-un program de reabilitare 5 comune datorită poluării
apelor de suprafaţă şi a celor din subsol cu nitraţi: Verneşti, Mihăileşti, Merei, Glodeanu Sărat,
Balta Albă. Principalele surse pentru nitraţi şi fosfaţi sunt îngrăşămintele chimice şi dejecţiile
provenite de la animale.
11. 1. 4 Utilizarea durabilă a solului
Gestionarea durabilă a solului înseamnă combinarea tehnologiilor şi a activităţilor, urmând
politica menită să asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocupările privind
protecţia mediului înconjurător, astfel încât să se realizeze concomitent: bioproductivitatea,
securitatea alimentară, protecţia calităţii solului, viabilitatea economică şi acceptabilitatea
socială.
Pentru a putea vorbi de un model durabil al culturilor practicate trebuie să se respecte
următoarele cerinţe:
• practicarea culturilor în concordanţă cu pretabilitatea solului;
• zonarea culturilor care pe lângă pretabilitatea solului să ţină cont şi de condiţiile climatice:
temperatură, precipitaţii etc.;
• practicarea rotaţiei culturilor astfel încât să se cultive plante premergătoare care favorizează
obţinerea unor producţii ridicate ale culturilor viitoare.
Implementarea agriculturii durabile în exploataţia agricolă din România necesită încă
vaste cercetări, totuşi, ştiinţa agricolă dispune, încă de acum, de un arsenal însemnat de tehnici
proprii agriculturii durabile, cum sunt:
• lucrarea solului pe curba de nivel, benzi înierbate, terasarea cu înfiinţarea de perdele
forestiere;
• rotaţia culturilor care elimină unele probleme legate de boli, dăunători, buruieni, asigură surse
alternative de azot în sol; reduce eroziunea solului; evită riscul poluării apelor;
• strategii pentru combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor cu extinderea tehnicilor fizice,
chimice şi mai ales biologice (combaterea biologică, bacterizarea plantelor, micorizarea
rădăcinilor);
• cultivarea de soiuri şi hibrizi, nou creaţi, rezistenţi la boli şi dăunători.
Concluzie
O agricultură durabilă impune corecturi majore ale politicilor agricole, de mediu şi economice.
Aceasta necesită o cooperare în care să fie implicate populaţiile rurale, guvernul , sectorul
privat şi comunitatea internaţională.

11.2.Capacitatea de pescuit
In judeţul Buzău, datorită poziţiei lui geografice şi debitelor râurilor ce îl străbat, nu se poate
vorbi de pescuit industrial cu nave comerciale ci doar de practicarea pescuitului industrial în
205
amenajări piscicole şi practicarea pescuitului sportiv în râurile, bălţile şi lacurile existente în
teritoriu.
11.3 Acvacultura
Conform OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, termenul de acvacultură se defineşte ca
fiind creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice, cu tehnici destinate măririi peste
capacitatea naturală a mediului, a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind
proprietatea unei persoane fizice sau juridice;
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură încurajează aplicarea tehnologiilor de
reproducere şi creştere pentru specii cu valoare economică ridicată, promovarea produselor
pescăreşti organice, precum şi construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru
practicarea acvaculturii marine şi continentale, în condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării
animale.
Unităţile de acvacultură din judeţul Buzău Tab. 11.3.a
Supraf.
Nr. Denumirea Tipul Suprafaţă
Administrator Localizare luciu
crt societăţii amenajării A amenaj. (ha)
(ha)
SC Caras Impex Consiliul Local crescătorie
1 Sat Boldu 84 84
SRL Boldu
SC Vivian Auto Gaz Proprietate crescătorie
2 Sat Baniţa 334,17 338,17
SRL Rm Sărat privată pepinieră
SC Prodlux ABC Sat crescătorie
3 C. N. A. F. P 77,4 77,4
SRL Ghergheasa
Consiliul Local Sat crescătorie
4 SC Lunca Mihăilesti 307 307
Mihăileşti Mihăileşti
Amara- com. crescătorie
5 SC Esox Prod SRL C. N. A. F. P 60,83 85,56
Balta Albă
SC Luciu Prod Com Consiliul Local crescătorie
6 Sat Luciu 451,65 460,49
SRL Luciu pepinieră
SC Peştişorul Auriu Proprietate Sat crescătorie
7 10 10
SRL Buzău privată Cochirleanca
SC Diana 2006 SRL Proprietate crescătorie
8 Sat Costieni 3 3
Buzău privată
Proprietate crescătorie
9 SC TI & Bi SRL Sat Verneşti 1,96 2,2
privată
Direcţia Silvică Direcţia Silvică crescătorie
10 Sat Cislău 0,3 0,3
Buzău Buzău
Administraţia crescătorie
11 AJVPS Buzău Naţională Apele Buzău 6,78 12,28
Romane
Administraţia Administraţia crescătorie
12 Naţională Apele Naţională Apele Roşioru 15 15
Romane Romane
Administraţia Administraţia Pescuit
13 Naţională Apele Naţională Apele Amaru sportiv stufizat 125
Romane Romane
Administraţia Administraţia Pescuit
14 Naţională Apele Naţională Apele CA Rosetti sportiv stufizat 300
Romane Romane
Date furnizate de Direcţia Apelor Buzău Ialomiţa

Pescuitul sportiv
Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în apele maritime interioare şi în apele
continentale se face pe baza permisului de pescuit recreativ/sportiv nominal eliberat de Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
Permisul de pescuit recreativ/sportiv este un document, cu regim special, înseriat, a cărui
tipărire este asigurată de Agenţie.

206
Practicarea pescuitului recreativ/sportiv de către asociaţiile de pescari sportivi, legal constituite,
se face pe baza unui plan de management, elaborat pe o perioadă de 5 ani.
Agenţia eliberează permisele de pescuit recreativ/sportiv nominale, în baza solicitării asociaţiilor
de pescari sportivi al căror plan de management a fost aprobat prin decizia preşedintelui
Agenţiei, pentru zona solicitată.
Practicarea pescuitului recreativ/sportiv în apele de munte se face în baza Ordinului
ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 231/2006 pentru aprobarea Normei
tehnice interne cu privire la gestionarea durabilă a resurselor acvatice vii din apele de munte
gestionate de Regia Naţionala a Pădurilor-Romsilva.

Lista asociaţiilor de pescuit sportiv din judeţul Buzău la nivelul anului 2008 Tab 11.3.b
Nr. crt Denumire asociaţie Preşedinte Locaţia
1 AJVPS Buzău Gichir Gheorghe Buzău
2 AVPS Vulturul buzoian Posea Gheorghe Siriu
3 APS Delfinul Ciotlos Emanoil Buzău
4 APS Pescaru Buzău Burhală Florin Buzău
5 AVPS Muflonul Buzău Avram Dumitru Buzău
6 AVPS Căprioara Râmnicului Aldea Ion RM. Sărat

Notă:
Lacurile şi bălţile de pe teritoriu jud. Buzău nu sunt utilizate la capacitate maximă pentru acvacultură
datorită tergiversării actelor de reglementare asupra proprietăţii, existând încă litigii pe rol între
Compania Naţională pentru Amenajarea Fondului Piscicol, Consiliile Locale ale primăriilor pe raza
cărora acestea se situează şi diverse persone fizice.

11.4. Industria

11.4.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Industria ocupă ponderea cea mai mare din economia judeţului Buzău din punct de vedere al
importanţei pe care aceasta o deţine ca susţinătoare a celorlalte ramuri ale economiei.
Judeţul Buzău este singurul producător din România de echipamente şi aparate pentru cale
ferată, garnituri de frână şi elemente de etanşare pentru autovehicule, cord metalic pentru
armarea cauciucurilor, pulbere metalică pentru compoziţia electrozilor de sudură, cât şi pentru
sinterizarea sau recondiţionarea de piese metalice.
Se mai produc electrozi de sudură, parbrize pentru autovehicule, filtre de aer şi ulei pentru
autovehicule, obiecte decorative de sticlă prelucrate manual, inclusiv de tip Galle , mobilă din
lemn masiv, inclusiv mobilă sculptată, zahăr, ulei alimentar, vinuri de calitate, etc.
Principalele ponderi în volumul valoric al producţiei industriale le deţin agenţii economici
aparţinând industriei metalurgice, industriei alimentare , construcţiei de maşini şi prelucrării
metalelor , industriei chimice şi prelucrării maselor plastice , industriei uşoare.

În cadrul judeţului Buzău, activitatea economică are următoarele tipuri de industrie: extractivă,
metalurgică, energetică, materiale de construcţii, construcţii de maşini şi maşini unelte, industria
alimentară, industria chimică, petrochimică şi farmaceutică, industria textilă şi papetărie,
prelucrarea lemnului, prelucrarea sticlei, etc.

Pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului care se află sub Directiva privind
prevenirea şi controlul integrat al poluării, s-au stabilit condiţiile necesare pentru a asigura cã
sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea celor
mai bune tehnici disponibile. Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de
prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosferă, apă şi sol, inclusiv a măsurilor privind
managementul deşeurilor, pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg.

207
11.4.2. Activităţi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi
controlul poluării industriale

Directiva CE referitoare la prevenirea şi reducerea integrată a poluării mediului din 30 octombrie


1996 (Directiva IPPC) reglementează autorizarea instalaţiilor industriale relevante pentru mediu
în baza unui concept ce cuprinde toate aspectele. În această abordare sunt cuprinse atât
emisiile în aer, apa şi sol cât şi aspectele economice legate de deşeuri, eficienţă energetică şi a
resurselor şi prevenirea accidentelor. Scopul este atingerea unui nivel înalt de protecţie a
mediului, în întregul său.

Prevederile O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării aprobată prin
Legea nr. 84/2006 sunt aplicate şi activităţilor desfăşurate de operatorii economici din judeţul
Buzău.

In anul 2008 au fost emise 2 autorizatii integrate de mediu pentru : SC AVICOLA BUZAU SA-
Ferma Verguleasa si SC EUROEST PROD COM GRUP SRL Gheraseni, in total existand 16
obiective care functioneaza in baza autorizatiei integrate de mediu.
Activităţile şi instalaţiile IPPC conforme care funcţionează în baza unor autorizaţii integrate de
mediu sunt:
• topitorie pentru metale feroase (producţia de metale sub forme primare şi semifabricate),
activitate cu impact asupra aerului;
• producţia de metale feroase sub forme primare, laminor la cald şi aplicarea de straturi
protectoare din metal topit, instalaţii autorizate integrat cu programe de acţiuni, pentru care s-au
elaborat şi planuri de urgenţă internă pentru combaterea poluării accidentale;
• instalaţii pentru fabricarea produselor din ceramică prin ardere, în special producerea
cărămizilor, activitate cu impact asupra aerului şi apei;
• există un depozit de deşeuri tehnologice care primeşte namoluri industriale;
• instalaţie de ardere cu capacitate de combustie mai mare de 50 MW;
• un număr de 8 instalaţii pentru creşterea intensiva a păsărilor şi un abator de păsări ;
• instalaţie pentru tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime
de origine vegetală (fabricarea berii).

11.4.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării


industriale

În scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale s-au întreprins acţiuni de control
al conformarii activităţilor desfăşurate cu prevederile autorizaţiilor integrate/ autorizaţiilor de
mediu emise, în scopul verificării :
• conformării cu condiţiile impuse in autorizaţiile integrate / autorizaţiilor de mediu;
• modului de implementare a sistemului de management al deşeurilor, substanţelor chimice şi
preparatelor periculoase;
• conformării cu prevederile:
- Directivei 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de compuşi
organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii („Directiva
solvenţi COV");
- Directivei Consiliului nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implică substanţe
periculoase (SEVESO II), amendată prin Directiva 2003/105/CE a Parlamentului şi Consiliului
European din 16 decembrie 2003;
- Directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din
depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie a
carburanţilor

208
11.5. TURISMUL

11.5.1 Potenţialul turistic al judeţului

Varietatea peisajului şi complexitatea cadrului natural faciliteazã practicarea turismului,


îndeosebi în zonele de deal şi munte. Potenţialului natural al judeţului i se adaugã atracţiile
istorice şi culturale, care se gãsesc rãspândite pe tot cuprinsul judeţului. Poziţia geograficã a
acestuia, prin amplasarea la rãscrucea unor importante artere rutiere, a influenţat dezvoltarea
turismului buzoian.

Potenţialul natural al judeţului este


variat, complex şi bine reprezentat.

La nivelul judeţului Buzãu se impun


mai multe tipuri de turism: turismul de
circulaţie (tranzit) , organizat pe
traseele ce strãbat judeţul, Bucureşti-
Suceava, Brãila-Braşov, Ploieşti-
Buzãu; turismul de sejur, ce poate
avea mai multe componente de turism
cultural şi rural în pensiunile agro-
turistice, turism de vânãtoare în zona
montanã, turismul de pescuit în zona
bãlţilor din sudul judeţului, turismul de
week-end, pe trasee scurte pe vãile
principalelor ape din judeţ etc.;
turismul de circuit se poate
desfãşura pe valea Buzãului,
Slãnicului, zone în care existã şi unitãti
de cazare.

Dezvoltarea turismului buzoian pe


termen mediu şi lung poate fi fãcutã
prin promovarea de proiecte privind
reabilitarea infrastructurii zonelor
turistice, stimularea iniţiativei private în domeniu precum şi atragerea fondurilor europene.
Pentru a evidenţia obiectivele cele mai importante ale turismului buzoian, acestea au fost
structurate în cuprinsul unor vãi turistice:

Valea Buzãului

Traseul se desfãsoarã pe D.N. 10, de la Buzãu pânã în comuna Siriu. În localitãţile din aceastã
porţiune se gãsesc multe biserici ctitorite între 1800 şi 1850 cu o valoare arhitecturalã şi istoricã
deosebitã. Principalele atracţii turistice ale vãii Buzãului sunt: în localitatea Berca - Complexul
Brîncovenesc(mãnãstire întãritã cu ziduri); Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari si Pâclele Mici,
mãnãstirea Rãteşti; în localitatea Pârscov - schitul Sf.Apostoli datat din 1695 şi casa memorialã
209
„Vasile Voiculescu”; la Mãgura - monumentul „Fântâna lui Mihai Viteazul”, iar de aici se ajunge
la mãnãstirea Ciolanu, mãnãstirea Barbu şi tabãra de sculpturã în aer liber; în comuna Vipereşti
se gãsesc „Calcarelele de la Bãdila”, rezervaţie geologicã şi paleontologicã şi „Sarea lui Buzãu”,
rezervaţie geologicã şi botanicã; în comuna Cislãu atracţia este herghelia de cai înfiinţatã în
1894. Din Cislãu se poate merge pe valea Chiojdului; din Pãtîrlagele se poate ajunge în
comuna Colţi, unde se aflã rezervaţia geologicã şi paleontologicã de chihlimbar. Tot aici existã
şi Muzeul Chihlimbarului. Din Colţi se poate ajunge în zona aşezãrilor rupestre de la Aluniş sau
la staţiunea balnearã de la Fişici; de la Nehoiu se poate ajunge în masivele Penteleu şi Podu
Calului, pe valea Bâscii; în comuna Siriu turistul poate vizita lacul şi barajul omonim, munţii
Siriului, Siriu Bãi şi zona Harţagu.

Valea Slãnicului

Accesul se face pe drumul judetean 203 K Buzãu-Lopãtari. Ca şi pe Valea Buzãului, în localitãţi


existã numeroase biserici monument, înscrise în patrimoniul cultural al judeţului. Dintre cele mai
importante obiective turistice din aceastã zonã menţionãm: Dealul cu lilieci din comuna
Cernãtesti - rezervaţie botanicã şi zoologicã în care predominã liliacul sãlbatic; tabãra şcolarã
de la Arbãnasi, de unde se poate ajunge la Vulcanii Noroioşi de la Pâclele; mãnãstirea de la
Vintilã Vodã, ctitoritã de Vlad Vintilã, domnitor al Ţãrii Româneşti; în comuna Sãruleşti se
gãseşte o rezervaţie de arhitecturã ce cuprinde case tãrãneşti specifice zonei; în comuna
Bisoca existã rezervaţia forestierã „Lacurile” Bisoca, întinsã pe o suprafaţã de 10 ha şi unde
sunt protejate specii de conifere; în Mînzãleşti se gãseşte o colecţie permanentã de artã
popularã şi platoul Meledic - cu o rezervaţie mixtã: geologicã, zoologicã, speologicã unde se
aflã lacul cu acelaşi nume şi peşterile în sare, printre care şi cea mai lungã din Europa; Piatra
Albã de la Grunj - rezervaţie geologicã şi botanicã, situatã la confluenţa dintre Slãnic şi Jgheab;
la 2 km de Lopãtari se aflã lacul Mocearu, unde apare plaurul plutitor; la Terca se aflã rezervaţia
naturalã „Focul Viu”, unde gazele naturale ies la suprafaţã prin crãpãturile scoarţei şi ard cu
flacãrã de aproape 1 m.

11.5.2. Impactul turismului asupra mediului

Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că, indiferent de forma de turism
practicată, apar impacturi resimţite atât de societate, cât şi la nivelul mediului natural.
Dezvoltarea turismului într-o anumită zonă nu trebuie însă să afecteze interesele socio-
economice ale populaţiei rezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă, a resurselor naturale
care constituie atracţia principală, alături de sit-urile istorice şi culturale.

Turismul este un important consumator de spaţiu, de resurse naturale şi antropice, un generator


de schimbări la nivelul mediul înconjurător şi al economiei, determinând mai multe tipuri de
efecte. Analiza impactului turismului asupra mediului văzut ca şi cumul al tuturor acestor efecte,
pozitive sau negative, interesează deoarece se urmăreşte ca expansiunea turismului să
păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea şi orice alte efecte
negative asupra mediului. Prin urmare, dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în
special, în următoarele trei domenii importante:

• domeniul economic – dezvoltarea societăţii în condiţii de gestiune adecvată a


resurselor cu obţinerea de efecte economice, atât pe termen scurt, cât şi pe termen
lung;
• domeniul ecologic – evitarea degradării mediului şi dezvoltare adecvată, în condiţiile
respectării diversităţii biologice;

210
• domeniul socio-cultural – creşterea locurilor de muncă, practicarea unor meserii
tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea turismului, precum şi dezvoltarea şi
protejarea valorilor culturale.

Prin urmare, dezvoltarea turismului trebuie să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă şi
rentabilă sub aspect economic şi echitabilă din punct de vedere etic şi social pentru
comunitatea locală. Pentru aceasta este nevoie ca turismul să integreze mediul natural, cultural
şi uman şi să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinaţii turistice.

Deşi la prima vedere activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante, în timp ele pot avea
efecte nedorite, în special atunci când în dezvoltarea turismului în ariile protejate nu se ţine cont
de două condiţii fundamentale: respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi particularităţile
fiecărei zone protejate.

Evaluarea impactului negativ presupune cunoaşterea principalelor aspecte negative ale


dezvoltării turismului.

Impactul negativ al turismului asupra mediului este cauzat de următoarele acţiuni


distructive :

• Circulaţie turistică necontrolată (în afara traseelor marcate);


• Flux turistic crescut;
• Dezvoltare excesivă şi neadaptată cerinţelor cadrului natural;
• Lipsa dotărilor de folosire a energiei alternative, a reciclării şi epurării apelor utilizate, a
depozitării şi compostării gunoaielor în cadrul structurilor turistice de primire şi de
alimentaţie publică;
• Lipsa amenajărilor specifice, destinate popasurilor şi campării;
• Exploatarea intensivă a resurselor naturale cu valenţe turistice;
• Practicarea braconajului, a pescuitului şi vânătorii necontrolate;
• Turismul automobilistic (parcarea şi circulaţia în locuri interzise, cu abatere de la
drumurile principale):
• Culegerea speciilor floristice ca amintire.

Cunoaşterea dezavantajelor posibile ale activităţilor turistice asupra ariilor protejate este
deosebit de importantă, cu atât mai mult cu cât conştientizarea lor trebuie să conducă la acţiuni
de diminuare a acestor efecte negative care să sprijine dezvoltarea durabilă a oricărei forme de
turism.

11.5.3 Tendinţe de dezvoltare a judeţului. Obiective măsuri

La nivelul Judeţului Buzău există 60 de unităţi de cazare turistică cu o capacitate totală de


cazare este de peste 2360 locuri.În funcţie de tipul structurii de primire turistică sunt:
• 18 hoteluri ce au o capacitate totală de cazare de 1257 locuri;
• 6 moteluri cu o capacitate totală de cazare de 257 locuri;
• o vilă turistică cu 43 de locuri de cazare;
• 3 pensiune turistică urbană cu o capacitate totală de cazare de 120 de locuri;
• 28 pensiuni rurale cu o capacitate totală de cazare de 427locuri;
• un popas turistic cu o capacitate totală de cazare de 14 locuri;
• un camping cu o capacitate totală de cazare de 74 locuri;
• un bungalou cu o capacitate totală de cazare de 16 locuri;

211
• o tabără pentru elevi şi preşcolari cu o capacitate totală de cazare de 152 locuri;

Numărul de turiştilor care au vizitat aceste unităţi de cazare turistică a fost în 2008 de 64584,
din care, 5000 au fost turişti străini.
Din numărul total al turiştilor care au fost cazaţi în aceste unităţi turistice 60% au preferat
hotelurile, 15%- pensiunile rurale, 14% -motelurile, şi 11%, celelalte tipuri de structuri de primire
turistică.

Remarcăm că, în ultimii 3 ani, numărul unităţilor de cazare turistică din judeţ s-a dublat.Astfel,
dacă în anul 2004 aveam 30 de unităţi turistice, la sfarşitul anului 2007 funcţionau 55 de astfel
de unităţi, iar în 2008 funcţionau 60 de unităţi.
Astfel că a crescut numărul de hoteluri (de la 8 , în 2004, la 18 în 2008) şi de pensiuni turistice
rurale ( de la 8 în 2004, 28 în 2008).

11.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu. Poluări accidentale cu impact


major asupra mediului.

In anul 2008 nu s-au inregistrat poluări accidentale, accidente majore de mediu sau poluări
accidentale cu impact major asupra mediului.

Tabel 11.6. Poluări accidentale

Nr Data Localizarea Agentul Cauza Factorii de Măsuri


crt fenomenului poluator/ poluării mediu
Localizarea afectaţi
fenomenului
- - - - - - -

Tabel Total de poluări accidentale pe factori de mediu în perioada 1999-2008

Anul Total de Factori de Observaţii


poluări mediu
accidentale aer apa sol
1999 - - - -
2000 - - - -
2001 - - - -
2002 - - - -
2003 0 0 0 0
2004 3 1 1 1 În anul 2004 a fost inclusă şi tragedia cu
pierderi de vieţi omeneşti de la Mihăileşti
2005 8 2 2 6
2006 5 1 - 4
2007 4 2 2 1
2008 0 0 0 0

212
12. ENERGIA

12.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului


Energia, mediul şi societatea fac obiectul unor preocupări majore pe plan mondial. Energia
este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială, pentru bunul mers al majorităţii
activităţilor industriale şi comerciale. Cu toate acestea, producţia şi consumul de energie
exercită presiuni considerabile asupra mediului, care includ contribuţii la schimbările climatice,
deteriorarea ecosistemelor naturale, deteriorarea mediului construit şi producerea de efecte
adverse asupra sănătăţii umane. Poluarea provenită din activitatea energetică , este
responsabilă în proporţie de 50% la emisiile de metan şi monoxid de carbon, 90% la emisiile de
dioxid de sulf, 88% la emisiile de oxizi de azot, 72% la emisiile de pulberi ]n suspensie şi 99% la
emisiile de dioxid de carbon.
Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi:
• extracţia şi prepararea cărbunelui;
• extracţia petrolului şi a gazelor naturale;
• extracţia şi prepararea minereurilor radioactive;
• industria de prelucrare a ţiţeiului;
• producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă.
În perioada 01.01.-30.11.2008, conform Institutului Naţional de Statistică, în România, energia
electrică s-a obţinut din următoarele unităţi de generare:
- temocentrale clasice – 56%;
- hidrocentrale – 26,8%;
- centrale nuclearo-electrice – 17,2%.
Centralele termice, prin procesele de combustie, generează emisii de gaze cu efect de seră
care afectează calitatea atmosferei.
Hidrocentralele, prin baraje şi lacurile de acumulare, modifică peisajul, ecosistemele, varietatea
şi numărul de specii, calitatea apei şi produc perturbaţii climatice.
Centralele nuclearo-electrice exercită impacturi specifice mai ales prin depozitarea deşeurilor
radioactive.
În judeţul Buzău energia electrică este produsă în hidrocentrale, iar energia termică este
produsă în centrale termice.

12.2. Consumul brut de energie


Consumul brut de energie, în anul 2008, la nivelul judeţului Buzău a fost de 261868TEP(tone
echivalent petrol), din care:
- 163982 TEP energie electrică;
- 97886 TEP energie termică pentru încălzire şi arderi în industria de prelucrare.

Consumul brut de energie în anul 2008 este prezentat în Tabelul 12.2.1


Gaze naturale,
Judeţ Cărbune, t Păcură, t
mii mc

213
Buzău - - 1119638.7

Tabelul 12.2.1 Consumul brut de energie

Indicatorii de dezvoltare durabilă referitori la consumul de energie sunt următorii:


• Resursele totale de energie primară sunt prezentate în Tabelul 12.2.2 şi în Fig. 12.2.1
şi au fost calculate ţinându-se seamă de consumul brut de energie electrică şi de gaze naturale:

An 2004 .2005 2006 2007 2008


Mii TEP 251,783 233,963 253,948 269,741 261,868

Tabel 12.2.2. Resursele totale de energie primară

Mii TEP

280

270

260

250
Mii TEP
240

230

220

210
2004' 2005' 2006' 2007' 2008'

Fig. 12.2.1 Resursele totale de energie primară

• Intensitatea utilizării energiei este prezentată în tabelul 12.2.2 şi este calculată doar pentru anii
2004, 2005 şi 2006 pentru care am obţinut datele necesare:

An Intensitatea utilizării
energiei,
TEP/mil RON
2004 59,4
2005 51,6
2006 49,1
Tabel 12.2.2. Intensitatea utilizării energiei

• Consumul anual de energie pe cap de locuitor este prezentat în Tabelul 12.2.3


Consum anual
Populaţie judeţ, Consum brut energie,
An energie/locuitor,
locuitori TEP
TEP/locuitor
2004 495325 251783 0,51

214
2005 492787 233963 0,47
2006 490981 253948 0,52
2007 491317 269741 0,55
2008 488866 261868 0,54
Tabel 12.2.3 Consumul anual de energie pe cap de locuitor

Menţionăm că aceşti indicatori nu au fost transmişi de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău,


ci au fost calculaţi pe baza datelor furnizate de respectiva instituţie şi de alte instituţii şi operatori
economici din judeţ.

Evoluţia resurselor energetice este prezentată în Tabelul 12.2.4:


Resursa 2005 2006 2007 2008
Ţiţei, t 146327 140000 120000 107086
Gaze
naturale, 386046 400000 400000 331562
mii mc
Tabelul 12.2.4 Evoluţia resurselor energetice
În anul 2008 în judeţul Buzău s-a înregistrat un consum brut de energie electrică de 745373
MWh, aşa cum reiese din Tabelul 12.2.6:

Cantitatea de Consum Cantitatea netă din care:


energie propriu de energie Industriali Casnici
electrică tehnologic electrică
achiziţionată ( MWh ) livrată la
( MWh ) consumatori ( MWh) ( MWh)
( MWh )

745373 97435 647938 455367 192571

Procent % 13,07 86,93 61,09 25,83


Tabel 12.2.5 Consumul brut de energie electrică în anul 2007

12.2.1. Consumul final energetic şi consumul de energie pe locuitor


Consumul energetic pe judeţul Buzău în perioada 2001-2008 este prezentat în Tabelul 12.2.1.1:
Judeţul Anul
Buzău 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Păcură,
- - - - - - - -
tone
Gaze
naturale, - - 160652,7 123681 99920 119120 131809 119638,7
mii mc
Energie
electrică, - - 660112 684496 691864 711266 735897 745373
MW
Total - - 276368 251783 233963 253948 269741 261868
215
energie,
TEP

Tabelul 12.2.1.1 Consumul energetic în perioada 2001-2008


Conform datelor furnizate de SC ELECTRICA MUNTENIA NORD – SUCURSALA BUZĂU,
consumul de energie electrică pe cap de locuitor, în judeţul Buzău, în perioada 1999-2008, este
prezentat în Tabelul 12.2.1.2 şi în Fig. 12.2.1.1:

An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Consum/loc,
1,263 1,332 1,291 1,269 1,325 1,380 1,400 1,445 1,498 1,52
MWh/locuitor
Tabel 12.2.1.2 Evoluţia consumului de energie electrică/locuitor

Consum/locuitor, MWh/locuitor

1,6
1,4
1,2
1
Consum/locuitor,
0,8
MWh/locuitor
0,6
0,4
0,2
0
'

'

'

'

'

'

'

'

'

'
99

00

01

02

03

04

05

06

07

08
19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

Fig. 12.2.1.1 Consum energie electrică/locuitor


În anul 2008 în judeţul Buzău a fost produsă o cantitate de 731874 Gj energie termică pentru
încălzirea apartamentelor şi producerea de apă caldă distribuită conform Tabelului
12.2.1.3:
Tip Producţie, Consum
Localitatea Putere, MW
combustibil Gj/an combustibil
CLU - - -
BUZĂU 53.29 CT cartier 146779 6021771 mc
GN
127,6 CET 698607 24191282 mc
RM. SĂRAT GN 12,32 CT cartier 18755 634765 mc
Lemn şi
NEHOIU 1,75 CT 14512 2031 tone
biomasă
Tabel 12.2.1.3 Producţia de energie termică produsă în anul 2008

Consumul de energie termică produsă de Centrala Termică Urbană în perioada 2001-2008 este
prezentat în Tabelul 12.2.1.4:
Energie
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
termică,
216
Gcal
Judeţ
5269084 4736186 4297182 3973944 3866778 3364481 3090523 2924020
Buzău
Tabel 12.2.1.4 Consumul de energie termică produsă de CET Buzău

12.3. Producţia de energie electrică

În judeţul Buzău SC HIDROELECTRICA SA BUCURESTI – SUCURSALA HIDRO- CENTRALE


BUZĂU produce energie electrică în hidrocentralele amenajate pe râul Buzău, prin
transformarea energiei hidraulice a căderilor de apă naturale sau artificiale în energie electrică,
prin forma intermediară de energie mecanică. Lanţul de centrale hidroelectrice amenajate pe
râul Buzău, cu dotarea aferentă este prezentată în Tabelul 12.3.1.:

Unitatea Putere instalată, MW Dotare


CHE Nehoiaşu 42 2 turbine FVM 24-158
CHE Cândeşti 11,2 2 turbine KVB 6-15
CHE Verneşti 11,8 2 turbine KVB 6-15
CHE Simileasca 11,7 2 turbine KVB 6-15
CHE MP Chiojd 1 şi 2 0,69+0,75 2 turbine FO 125-640
CHE MP Chiojd 3 0,62 2 turbine FO 125-640
CHE MP Mânzăleşti 0,62 2 turbine FO 190-720
CHE MP Lopătari 0,84 2 turbine FO 190-720
Tabel 12.3.1. Unităţi producătoare de energie electrică

Producţia de energie electrică se realizează în conformitate cu programul de funcţionare,


aprobat de operatorul comercial, întocmit de SC HIDROELECTRICA SA în concordanţă cu
graficul aprobat de DEN şi a programelor zilnice şi săptămânale transmise de Administraţia
Naţională “Apele Române” – DA Buzău - Ialomiţa pentru exploatarea lacului Siriu, în condiţiile
asigurării consumatorilor cu energie electrică, a apei pentru irigaţii şi încadrarea în repartiţiile de
consum, în limitele indicatorilor tehnico-economici alocaţi.

Producţia de energie electrică în perioada 2000-2008 a operatorului economic amintit mai sus
este prezentată în Tabelul 12.3.2:

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Ener
gie
prod 123048 129927 158227 97275 141280 265457 201573 134760 118461
usă,
MWh

Tabel 12.3.2. Producţia de energie electrică în perioada 2000-2008

12.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

Energia electrică reprezintă elementul fundamental al dezvoltării durabile, având influenţă


asupra tuturor aspectelor sociale şi economice ale dezvoltării. Energia electrică este cea mai

217
importantă formă de energie disponibilă pentru civilizaţia modernă, disponibilitatea ei este vitală
pentru susţinerea structurilor economice.
Obiectivele principale de mediu care se regăsesc în politica de energie se referă la minimizarea
impactului de mediu şi dezvoltarea unui sistem energetic durabil.
În ce priveşte impactul asupra mediului, cele mai serioase probleme se referă la ploile acide,
calitatea aerului, schimbările climatice, rezervele de resurse energetice şi chestiunile legate de
utilizarea energiei nucleare, ca un caz aparte.
Distribuţia şi consumul de energie electrică creează impact asupra mediului prin:
• scurgeri accidentale de ulei electroizolant de la echipamentele electroenergetice
(transformatoare de putere, întrerupătoare de înaltă şi joasă tensiune, bobine de stingere,
reductori de tensiune şi curent) aflate in exploatare sau mentenanţă;
• declanşarea de incendii ca urmare a funcţionării defectuoase a echipamentelor
electroenergetice cu ulei electroizolant şi a liniei electrice aeriene;
• scurgeri accidentale de electrolit datorate manipulării defectuoase a bateriilor de acumulatori
staţionari din staţiile de transformare.
În momentul actual energia electrică este percepută ca un serviciu public către populaţie, dar în
acelaşi timp şi în egală măsură, o necesitate pentru economie. Responsabilitatea de a asigura
acest serviciu trebuie văzută de consumatori nu numai ca un drept de a fi serviţi, dar şi ca o
obligaţie de a folosi raţional energia, în condiţii de eficienţă energetică.
Producerea şi consumul de energie creează şi alte presiuni asupra mediului, cum ar fi deşeurile
miniere, nucleare şi poluarea cu petrol a mediului marin de la rafinăriile de coastă, platformele
petroliere şi transportul maritim.
Folosirea energiei electrice poate polua termic, fonic, electromagnetic, chimic şi estetic. În cazul
activităţii de distribuţie şi furnizare a energiei electrice impactul asupra mediului este
nesemnificativ, în mod normal în timpul acestei activităţi nu rezultă poluanţi în aer.
Reducerea impactului amenajărilor hidroenergetice asupra mediului şi prevenirea poluării
conform cu reglementările naţionale şi internaţionale în vigoare reprezintă pentru SUCURSALA
HIDROCENTRALE BUZĂU o preocupare permanentă. Astfel, în anul 2008 s-au executat lucrări
fizice de protecţia mediului în valoare de 5059086,51 lei. Aceste lucrări au constat în
decolmatarea prizelor baraj, colmatate datorită viiturilor, consolidarea drumurilor de acces,
amenajări de versanţi, asigurarea debitelor de servitute etc. Se monitorizează permanent
comportarea construcţiilor, a versanţilor şi a regimului hidrologic. În vederea acţionării
preventive şi a combaterii imediate a consecinţelor unor evenimente de mediu SUCURSALA
HIDROCENTRALE BUZĂU dispune de materialele şi mijloacele de intervenţie necesare.

12.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze asupra mediului

Producerea de ţiţei şi gaze are un impact semnificativ asupra mediului, în special asupra solului
şi apelor freatice şi de suprafaţă.
Exploatarea zăcămintelor de ţiţei şi gaze, pe teritoriul judeţului Buzău, este făcută de SC
PETROM SA – GRUP ZĂCĂMINTE TORCEŞTI – BURCIOAIA – BĂRBUNCEŞTI – SCHELA
BERCA, care în anul 2008 a extras următoarele cantităţi:
- ţiţei –109096 t ;
- gaze –331562 mii mc.

Conform datelor furnizate de SC DISTRIGAZ SUD SA – SUCURSALA BUZĂU în anul 2008


consumul de gaze la nivelul judeţului a fost de 119638683 Nmc, repartizat astfel pe activităţi:
- consum industrial şi energetic – 87768452 Nmc;
- consum casnic –31870231Nmc.

218
În perioada 2000−2008, Schela Berca a utilizat în cadrul procesului de producţie următoarele
cantităţi de gaze, din producţia proprie:

Consum, mii
An
Nmc
2000 11764
2001 11578
2002 12219
2003 12215
2004 12620
2005 11011
2006 10898
2007 12000
2008 14000

Tabel 12.5. 1. Consumul de gaze pentru procesul de producţie

Sursele potenţiale de poluare a factorilor de mediu în cazul exploatării zăcămintelor de ţiţei şi


gaze sunt prezentate în Tabelul 12.5.2:

Sursă potenţială de Factor de mediu


Cauze potenţială
poluare afectat
Sonde extracţie ţiţei şi gaze −erupţii; −sol;
−incendii; −ape freatice şi de
−deversări accidentale de ţiţei şi suprafaţă
apă de zăcământ din beciul
sondei.
Sonde şi staţii de injecţie −fenomene de coroziune şi −sol;
apă de zăcământ uzură ce conduc la fisurarea −ape freatice şi de
instalaţiilor şi deversări suprafaţă
accidentale de apă de
zăcământ.
Parcuri de rezervoare şi −incendii; −sol;
separatoare −deversări accidentale de ţiţei şi −ape freatice şi de
apă de zăcământ la vehiculare; suprafaţă
−spargeri,fisurări decantoare ;
−depozitări necontrolate de
deşeuri solide sau şlam;
Conducte de amestec şi de −fenomene de coroziune, uzură −sol;
pompare ţiţei, apă de ce conduc la fisuri, spargeri şi −ape freatice şi de
zăcământ deversări accidentale de ţiţei şi suprafaţă
apă de zăcământ
Staţie de tratare şi depozit −incendii; −sol;
ţiţei −deversări accidentale de ţiţei şi −ape freatice şi de
apă de zăcământ la vehiculare; suprafaţă
−fenomene de coroziune şi
uzură ce conduc la fisuri şi
spargeri ale instalaţiilor şi la
deversări accidentale;

219
−spargeri sau fisurări ale
decantoarelor şi rezervoarelor;
−depozitări necontrolate de
deşeuri solide sau şlam.
Staţii comprimare, uscare, −incendii; −sol;
măsură şi predare gaze −spargeri, fisurări ale instalaţiilor −ape freatice şi de
ce conduc la deversări de apă suprafaţă
de zăcământ;
−depozitări necontrolate de
deşeuri solide.
Depozit şlam −degradarea construcţiei ce −sol;
conduce la infiltraţii de apă de −ape freatice şi de
zăcământ în sol; suprafaţă
−depozitări necontrolate de
şlam.
Tabel 12.5.2. Surse potenţiale de poluare la extracţia ţiţeiului şi a gazelor

Precizăm că aceste instalaţii pot deveni surse de poluare numai în condiţii de funcţionare
anormală. Menţionăm că în cursul anului 2008 nu au fost semnalate evenimente/incidente de
mediu pe raza judeţului Buzău.

În cadrul Schelei Berca, pentru protecţia factorilor de mediu sol şi apă, se acţionează astfel :
− pe linie de mentenanţă: respectarea programelor proprii de revizie şi reparaţii;
- evacuarea prin vidanjare periodică a lichidelor din beciurile sondelor;:
- rezolvarea tuturor neetanşeităţilor apărute la capetele de erupţie sau de pompare ale sondelor
de ţiţei şi gaze;
- întreţinerea şi refacerea digurilor de protecţie la rezervoarele de la parcuri şi depozite;
- revizia şi repararea sistemelor de canalizare existente la parcuri;
− pe linie de intervenţie în caz de poluări accidentale: se acţionează conform Planului de
prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, utilizând forţele umane şi materiale din dotarea
Schelei Berca.

În anul 2008 a fost scoasă temporar din circuitul natural, pentru amenajare careurilor de sonde
noi, o suprafaţă de 18189 m2

În anul 2008 depozitarea şlamului s-a efectuat în habe de cca. 20-40 mc aflate în zona
parcurilor, deoarece depozitul de şlam de la Grăjdana a fost închis la data de 21.12.2006
conform prevederilor HG 349/2005.
Depunerile de impurităţi mecanice (stocul mort) este considerat şlam în momentul curăţirii
rezervoarelor, transportării şi procesării acestuia de către o firmă specializată.

12.6. Energii neconvenţionale

Omenirea se confruntă în acest secol cu câteva probleme majore cum sunt cele ale energiei,
apei si alimentaţiei, rezolvarea lor corectă fiind esenţa preocupărilor pentru o dezvoltare
durabilă.
Oportunitatea punerii în practică a unei strategii energetice pentru valorificarea potenţialului
surselor regenerabile de energie se înscrie în coordonatele dezvoltării energetice a României
pe termen lung şi oferă cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele
energetice.
Se definesc urmatoarele surse de energie regenerabile şi neconvenţionale :
220
a)- energia radiaţiei solare, denumită energie solară ;
b)- energie hidraulică a acumulărilor de apă, exploatată în amenajări hidrotehnice denumite «
sui generis » microhidrocentrale şi centrale hidro mici, cu putere instalată de maximum 10MW
şi care nu fac parte din amenajări hidroenergetice complexe ;
c)- energia valurilor şi a mareelor;
d)- energia geotermală;
e)- energia eoliană;
f)-energia conţinută în masa lemnoasă şi în alte materii vegetale care formează împreună
categoria combustibilului solid, denumită biomasă;
g)-energia conţinută în produse secundare gazoase obţinute prin fermentare din materii
reziduale organice, alcătuind categoria de combustibil gazos, denumită biogaz;
h)-energia conţinută în produse lichide obţinute prin distilarea materiei organice fermentate,
alcătuind categoria de combustibil lichid, denumita alcool carburant;
i)-energia obţinută din alte surse regenerabile, neexploatate până in prezent.

În România, ponderea surselor regenerabile de energie în consumul total de resurse


primare, în anul 2010 urmează să aibă un nivel de cca. 11%, iar în anul 2015 de 11,2%
În condiţiile actuale din România , în balanţa energetică se iau în considerare următoarele
tipuri de surse regenerabile de energie şi potenţialul lor :

Sursa Potenţial anual Aplicaţie


Energie solară :
Termică Ridicat Energie termică
Fotovoltaică Mediu Energie electrică
Energie eoliană Ridicat Energie electrică
Energie hidro Mediu Energie electrică
Biomasă Ridicat Energie termică
Energie electrică
Energie geotemală Mediu Energie termică
Tabel 12.6.1. Tipuri surse regenerabile de energie

În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană la începutul anului 2007, va trebui să ne


asumăm şi obiectivele strategice ale acesteia. Un exemplu în acest sens este demararea într-
un viitor apropiat a Programului “Casa Verde”, care prevede utilizarea energiilor
neconvenţionale la încalzirea locuinţelor şi a altor spaţii.

În judetul Buzău am identificat 2 surse de energie alternativă :


- RAM Buzău CT3 Micro XIV - centrală cu cogenerare de energie electrică, cu o producţie
de 49677 Gj în anul 2007 ;
- SC SOCIETATEA PENTRU ENERGIE, GENERARE ŞI SERVICII SA Bucureşti – punct
de lucru Buzău – centrală de cogenerare cu o putere de 1064 Mwel şi 1082 Mwterm,
care în anul 2008 a furnizat către SC URSUS BREWERIES SA –SUCURSALA BUZĂU o
producţie de 30220 Gj energie electrică şi 19806,14 Gj energie termică.

12.7. Evoluţia energiei în perioada 1995-2008 şi tendinţele generale în următorii ani

Perioada 1995 – 2008 se caracterizează printr-o tendinţă puternică de eficientizare a


consumului de energie, atât la agenţii economici producători cât şi la cei consumatori. Această
tendinţă are ca rezultat o diminuare a impactului sectorului energetic asupra mediului.
Utilizarea eficientă a energiei se poate traduce prin :

221
• cresterea eficienţei energetice în toate sectoarele economiei naţionale ;
•promovarea de noi mecanisme financiare pentru stimularea investiţiilor energetice ;
• introducerea tehnologiilor noi cu eficienţă energetică ridicată ;
• cooperarea internaţională în domeniul eficienţei energetice ;
• promovarea sistemelor de energie regenerabilă şi nepoluantă prin utilizarea energiei
eoliene, geotermale, solare ( conform recomandărilor Protocolului de la Kyoto ) şi a bioenergiei.

Conform datelor funizate de SC ELECTRICA MUNTENIA NORD – SUCURSALA BUZĂU,


evoluţia cantităţii de energie electrică distribuită către clienţi, în perioada 1995-2008, este
prezentată în Tabelul 12.7.1 şi în Fig. 12.7.1:

Consum energie electrică, Evoluţie,


An
MWh %
1995 445656 -
1996 450568 1,10
1997 489565 8,66
1998 557003 13,78
1999 549772 -1,30
2000 542571 -1,31
2001 541874 -0,13
2002 523219 -3,44
2003 525191 0,38
2004 584585 11,31
2005 593192 1,47
2006 624888 5,34
2007 641850 1,03
2008 647938 0,94
Tabel 12.7.1. Evoluţia consumului de energie electrică în perioada 1995-2008
Evoluţie, % -

16
14
12
10
8
6
Evoluţie, % -
4
2
0
1996'
1997'
1998'
1999'
2000'
2001'
2002'
2003'
2004'
2005'
2006'
2007'
2008'

-2
-4
-6

Fig. 12.7.1. Evoluţia consumului de energie electrică în perioada 1995-2008

Pentru perioada 2009-2017, la nivelul judeţului Buzău se estimează o creştere anuală a


consumului de energie electrică de aproximativ 1-2%, tendinţă de creştere prezentată în
Tabelul 12.7.2:
Prognoza consumului de energie electrică, MWh/an

222
Judeţul BUZĂU
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
654417 660961 670875 678926 687073 696692 710626 724839 739336

Tabel 12.7.2. Prognoza consumului de energie electrică în perioada 2009-2017


Trebuie menţionat faptul că această evoluţie va fi condiţionată de creşterea economică la nivel
naţional şi mondial.

Concluzii

Conform prevederilor Politicii energetice a României, măsurile specifice care vor fi adoptate
pentru protecţia mediului, la toate nivelurile, sunt următoarele:
- realizarea investiţiilor corespunzătoare protecţiei mediului;
- internalizarea treptată a costurilor de mediu în preţul energiei;
- intensificarea utilizării mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto şi de
Directiva 2003/87/CE;
- promovarea tehnologiilor curate.

223
13. TRANSPORTURILE ŞI MEDIUL

13.1. Impactul transporturilor asupra mediului

Un sistem eficient şi flexibil de transport este esenţial pentru economie şi calitatea vieţii.
Sistemul de transport este unul dintre cei mai ameninţători factori asupra mediului înconjurător
şi sănătăţii umane.
Obiectivul principal al politicii din domeniul transportului îl constituie restructurarea sistemului de
transport şi asigurarea funcţionării acestuia în vederea realizării unui sistem de transport
omogen, conectat, din punct de vedere al structurii, la reţelele de transport naţionale şi
europene.
Reţeaua de transporturi, traficul, în special cel auto terestru, influenţează negativ mediul prin
poluare chimică şi fonică. Poluarea chimică, care afectează în special calitatea aerului, este
generată de gazele de eşapament. Volumul, natura şi concentraţia poluanţilor emişi depind de
tipul de autovehicul, de natura combustibilului utilizat şi de condiţiile tehnice de funcţionare. Se
evidenţiază în mod deosebit gazele cu efect de seră (CO, CO2, CH4, N2O), acidifiante (NOx,
SO2), metale grele (Cd, Pb), hidrocarburi policiclice aromatice, compuşi organici volatili, pulberi
sedimentabile. Nu numai aerul este poluat de emisiile auto, dar şi solul prin depunerile de
substanţe chimice şi apele, prin pătrunderea acestora în cursurile de suprafaţă sau subterane.
Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor prezintă următoarele particularităţi:
• eliminarea gazelor se face foarte aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentraţii
foarte ridicate la înălţimi foarte mici chiar pentru gazele cu densitate mică şi capacitate mare de
difuziune în atmosferă;
• emisiile se fac pe toată suprafaţa localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând de
intensitatea traficului şi de posibilitatea de ventilaţie a străzii.
Un alt impact asupra mediului al reţelei de transport este acela că şoselele şi căile ferate
fragmentează zonele agricole şi naturale, ameninţând flora şi fauna din zonele respective.
În tabelul 13.1.1 sunt prezentate emisiile de poluanţi provenite din transportul rutier, feroviar şi
din activităţile agricole, aferente anilor 2006, 2007 şi 2008, emisii calculate cu ajutorul
metodologiei CORINAIR:

Poluant CO2, SO2, NOx, CH4, CO, N2O, NH3, TSP, Cd, Pb, POP,
mii t t t t t t t t kg kg kg
2006 23,6 84 298 1,9 470,2 2,8 0,9 42,6 0,09 62,1 4,35
2007 23,64 90,1 348 2,2 530,1 3,1 0,1 40,4 0,1 73,6 1,1
2008 13,9 59,4 237 1,44 372,7 3,17 0,01 31,43 0,06 53,7 6,06
Tabel 13.1.1. Emisii de poluanţi din transporturi

13.2 Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din


transporturi

În ultima perioadă de timp transporturile au avut o evoluţie spectaculoasă, atât prin creşterea
numărului de vehicule cât şi prin diversitatea funcţională a acestora. De asemenea se observă
o deplasare a activităţii de transport de persoane şi de mărfuri către transportul rutier în
detrimentul celui feroviar.

224
Această creştere a numărului de vehicule are un impact semnificativ asupra mediului prin
creşterea cantităţii de poluanţi emişi in atmosferă, poluanţi rezultaţi atât din arderea
carburanţilor cât şi din particulele antrenate în timpul circulaţiei.
Pentru reducerea acestei presiuni asupra mediului au fost luate o serie de măsuri, măsuri
susţinute de acte legislative:
• au fost reglementate condiţiile de introducere pe piaţă a carburanţilor, prin introducerea la
vânzare a unor noi tipuri de benzine şi motorine, care sunt conforme normelor europene în ceea
ce priveşte cantităţile de poluanţi emişi.
Acest fapt este relevat şi de cantităţile de carburanţi comercializaţi prin staţiile de distribuţie.
Evoluţia cantităţilor de carburanţi comercializate în judeţul Buzău este prezentată în Tabelul
13.2.1:
Cantitatea comercializată, tone
Carburant
2005 2006 2007 2008
Motorine Euro 3 şi 4 26500 39197 43605 46572
Benzină fără Pb 11000 15079 16618 19676
Benzină cu Pb 7000 5442 3831 3880
Tabel 13.2.1. Evoluţia cantităţilor de carburant comercializate

În acelaşi timp a fost reglementată şi promovarea utilizării în transport a biocarburanţilor şi a


altor carburanţi regenerabili.
• au fost reglementate procedurile de aprobare a tipurilor de motoare ce pot fi utilzate pe
vehicule, condiţiile tehnice ale vehiculelor rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile
publice, precum şi autorizarea agenţilor economici care prestează servicii de reparaţii, de
reglare şi/sau desfăşoară activităţi de reconstrucţie a vehiculelor rutiere.
• au fost reglementate problemele legate de gestionarea vehiculelor scoase din uz, precum şi
cele referitoare la reînnoirea parcului auto.
Astfel, în judeţul Buzău, în anul 2008, au fost colectate 1475 autovehicule, din care 636
autovehicule în cadrul programului de reînnoire a parcului auto. Din cele1475 autovehicule au
fost tratate 1110, din care 351 autovehicule în cadrul programului de reînnoire a parcului auto.
• au fost promovate mecanisme financiare menite să favorizeze utilizarea modurilor de
transport mai puţin poluante şi care presupun un consum redus de carburant.

13.3. Situaţia parcului auto


Indicatorii de dezvoltare durabilă referitori la transporturi, care au fost transmişi de Direcţia
Judeţeană de Statistică Buzău, sunt următorii:
• Volumul total al transportului urban şi suburban rutier de pasageri, în mii pasageri-km,
este prezentat în Tabelul 13.3.1:

2007 2008( 9
An 2004 2005 2006
luni)
Volumul
total, mii
42645,1 70395,6 53548 26605,4 20537,1
pasageri-
km
Tabel 13.3.1. Volumul total al transportului urban şi suburban de pasageri
• Parcursul anual al pasagerilor cu mijloace auto, mii pasageri-km, este prezentat în
Tabelul 13.3.2:
2008(9
An 2003 2004 2005 2006 2007
luni)
Parcursul 6852,3 8125,3 15778,7 12167,5 6078,4 3671,3
225
anual, mii
pasageri-
km

Tabel 13.3.2. Parcursul anual al pasagerilor cu mijloace auto


Menţionăm că pentru ceilalţi indicatori nu am primit datele solicitate.
Conform informaţiilor primite de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi
Înmatriculare Vehicule, situaţia parcului auto al judeţului Buzău, în perioada 1998-2007, este
prezentată în Tabelul 13.3.3:
An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Număr
mijloa
61116 66930 69338 69381 69594 71580 74918 79640 87490
ce
auto
Tabel 13.3.3. Situaţia parcului auto în perioada 2000-2008

Evoluţia numărului de autoturisme (inclusiv taxiuri), aflate în proprietatea persoanelor fizice din
judeţul Buzău, în perioada 2003-2007, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de
Statistică Buzău, este prezentată în tabelul 13.3.4:

An 2003 2004 2005 2006 2007


Număr
52365 54408 55912 52827* 56966
autoturisme
*) Date rectificate
Tabel 13.3.4. Evoluţia numărului de autoturisme proprietate persoane fizice

Numărul de autovehicule pentru transport persoane şi mărfuri, cu excepţia autoturismelor, aflat


în baza de date a Autorităţii Rutiere Române − ARR − Agenţia Buzău este prezentat în Tabelul
13.3.5:

Tipul Număr
Nr. crt. Transporturi
autovehiculului autovehicule
1 Autobuze 108
2 Microbuze 65
3 Transport Mărfuri generale 1232
4 auto/călători/marfă/ Mărfuri specializate 148
5 intrajudeţean Mărfuri perisabile 23
6 Mărfuri periculoase 64
7 Mărfuri agabaritice 2
Tabel 13.3.5. Numărul de autovehicule din jud. Buzău pentru mărfuri şi persoane

Pentru dezvoltarea unui transport durabil sunt necesare îmbunătăţiri ale tehnologiilor şi
carburanţilor care au drept scop scăderea cantităţilor de emisii. Orientarea spre moduri de
transport durabile necesită mijloace de transport mai eficiente din punct de vedere energetic şi
mai puţin dăunătoare pentru mediu şi pentru sănătatea publică.

Conform datelor furnizate de RAR la nivelul judeţului Buzău, în anul 2008, erau în evidenţă
75753 autovehicule, din care 64762 autoturisme (85%). Situaţia statistică a acestui parc auto, în
funcţie de carburantul folosit este prezentată în Tabelul 13.3.6 şi în Figura 13.3.1:
226
Număr
Tip carburant Procent
autovehicule
Non-EURO 49918 65,9
EURO 1 0 0
EURO 2 5175 6,8
EURO 3 8246 10,9
EURO 4 12401 16,4
EURO 5 13 0,0002
Tabel 13.3.6. Situaţia statistică a parcului auto

non EURO
EURO 1
EURO 2
EURO 3
EURO 4
EURO 5

Figura 13.3.1 Situaţia statistică a parcului auto

227
14. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU IN ROMÂNIA

14.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului


Cheltuielile pentru protecţia mediului reprezintã mãsura economicã a rãspunsului dat de
societate pentru abordarea problemelor generate de starea mediului într-o anumitã etapã.
Acestea includ cheltuielile efectuate pentru desfãşurarea activitãţilor de supraveghere şi
protecţie a mediului şi pe cele care se referã la prevenirea sau repararea pagubelor aduse
acestuia.

DEFINIŢII
Cheltuielile pentru protecţia mediului reflectã fluxurile financiare alocate de întreprindere pentru
acţiuni care au ca scop prevenirea, reducerea sau combaterea pagubelor aduse mediului.

Investiţiile pentru protecţia mediului includ bunurile de capital tangibile noi sau existente
cumpãrate de la terţi sau produse pentru utilizãri proprii, având o duratã de funcţionare mai
mare de un an, cu scopul de protecţie a mediului.
Acestea includ şi bunuri tangibile neproduse cum ar fi terenurile, precum şi adãugirile,
renovãrile şi îmbunãtãţirile care prelungesc durata de viaţã sau capacitatea echipamentelor.

Mijloacele tehnice pentru protecţia mediului includ echipamente, utilaje, instalaţii, proceduri,
tehnologii pentru protecţia mediului. Acestea se clasificã, în funcţie de modul în care este
influenţat procesul de producţie, în:
Mijloace tehnice adãugate situate la sfârşitul procesului de producţie (nu influenţeazã
producţia) şi au ca scop reducerea evacuãrilor de substanţe poluante rezultate din procesul de
producţie, sau facilitãţi asimilate acestora, în cazul activitãţilor care nu sunt strict legate de un
proces de producţie.
Mijloace tehnice integrate în proces realizeazã adaptarea sau schimbarea unui proces
sau a unei instalaţii de producţie, astfel încât sã genereze mai puţine emisii poluante sau
deşeuri, fie prin modificarea echipamentelor de producţie existente cu scopul explicit de a
reduce substanţele poluante produse, fie prin înlocuirea unui echipament de producţie cu unul
nou, cu efecte directe şi evidente în îmbunãtãţirea performanţelor industriale ale procesului de
producţie, care contribuie în acelaşi timp la reducerea poluãrii.

• investiţii pentru mijloace tehnice adãugate.Investiţii în mijloace tehnice amplasate la


sfârşitul procesului de producţie care constau în instalaţii sau pãrţi de instalaţii, pentru
utilizare în contextul protejãrii mediului. Aceste instalaţii opereazã independent de procesul de
producţie şi au rolul de a preveni/reduce emisiile sau de a reduce nivelul de poluare.
Aceste mijloace tehnice pot fi identificate ca pãrţi separate şi valorile aferente lor se
regãsesc distinct în evidenţe.

• investiţii pentru mijloace tehnice integrate în proces. investiţii în tehnologii integrate care
reprezintã instalaţii sau pãrţi de instalaţii adaptate, în ideea de a genera mai puţinã poluare.
Aceste echipamente sunt integrate în procesul de producţie şi nu pot fi identificate ca pãrţi
separate. Valorile aferente lor se estimeazã ca un procent din valoarea totalã a investiţiei în
respectivul echipament.

228
Cheltuielile curente pentru protecţia mediului cuprind acele cheltuieli care sunt necesare pentru
operarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor, echipamentelor şi utilajelor pentru protecţia
mediului. Cheltuielile curente cuprind: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, alte
cheltuieli curente. Se includ şi cheltuielile asociate furnizãrii de servicii de mediu (coordonare,
cercetare, managementul deşeurilor apelor uzate etc).

Cheltuielile curente interne cuprind cheltuielile curente efectuate pentru activitãţi de protecţia
mediului executate de cãtre personalul unitãţii, pentru mijloace tehnice adãugate; pentru
mijloace tehnice integrate; pentru activitãţi interne de cercetare.
Cheltuielile curente externe cuprind servicii de protecţia mediului cumpãrate de la terţi
(inclusiv studii de protecţia mediului, analize de laborator etc), precum şi taxele plãtite cu titlu de
mediu şi plãţi pentru servicii de protecţia mediului ;plãţi pentru activitãţi de cercetare–
dezvoltare;taxe pentru mediu.
Cheltuielile totale pentru protecţia mediului se compun din:
Investiţii, din care: pentru facilitãţi adãugate “end-of-pipe” (staţii de epurare, filtre, coşuri de
dispersie etc); pentru facilitãţi în tegrate în procesele de producţie (instalaţii cu “tehnologii
curate”).
Cheltuieli curente de exploatare, întreţinere şi de achiziţie a unor servicii de mediu, din care:
cheltuieli curente interne (pentru activitãţi proprii);cheltuieli curente externe (pentru activitãţi
cumpãrate de la terţi).
Cheltuielile cu investiţiile pentru protecţia mediului la nivelul Judeţului BUZĂU făcute de
operatorii economici, Consiliul Local al Municipilui Buzău si Consiliul Judeţean Buzău s-au
ridicat în anul 2008 la valoarea de: 58.214,25 mii RON .
În cadrul judeţului Buzău au fost făcute cheltuieli pentru protecţia mediului şi de către alte
instituţii ale statului din bugetul de stat. Valoarea acestor cheltuieli nu a fost raportată de către
Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău.

Cheltuielile pentru protecţia mediului făcute de către agenţii economici sunt prezentate la
punctul 14.2.

14.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2008 şi raportate la


Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Buzău:

Realizat anul 2008 ( mii RON)


Tip investiţii Surse
Buget de stat Alte surse Total
proprii
Din programele de
16.089,60 28.883,99 441,80 45.415,39
conformare
În afara
programelor de 4.634,73 2.052,85 - 6.687,58
conformare
TOTAL 20.724,33 30.936,84 441,80 52.102,97
Tabel 14.2.1- Cheltuieli efectuate de agenţii economici în anul 2008

Valoarea totală a investiţiilor pe anii 2006 -2008 este prezentată în tabelul 14.2.2.:

Realizări anul 2006 (mii RON)

229
Surse Buget Alte
Total Buget stat
proprii local surse
Agenţi ec. 2243,3 1017,5 - 1214,2 11,6
Consiliul
272,3 272,3 - - -
local
Total 2515,6 1289,8 - 1214,2 11,6
Realizări anul 2007 (mii RON)
Surse Buget Alte
Total Buget stat
proprii local surse
Agenţi ec. 21119,9 2904,4 35,7 18179,8 -
Consiliul
446,5 446,5 - - -
local
Total 21566,4 3350,9 35,7 18179,8 -
Realizări anul 2008 (mii RON)
Surse Buget Alte
Total Buget stat
proprii local surse
Agenţi ec. 52102,9 20724,3 - 30936,8 441,8
Consiliul
6111,3 6111,3 - - -
local
Total 58214,2 26835,6 - 30936,8 441,8
Tabel 14.2.2. Valoarea totală a investiţiilor pe anii 2006- 2008

Dinamica cheltuielilor şi investiţiilor efectuate pentru protecţia mediului de către agenţii


economici în perioada 2006-2008 este prezentată în graficul de mai jos:

70000

60000
Valoare (mii RON)

50000

40000

30000

20000
10000

0
2006' 2007' 2008'
Ani

Sursa - Garda de mediu-Comisariatul judeţean Buzău


Figura 14.2.1 – Evoluţia investiţiilorpentru protecţia mediului în perioada 2006-2008

14.3. FONDUL PENTRU MEDIU


Fondul pentru Mediu este un instrument economico-financiar destinat susţinerii şi realizării
proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul
protecţiei mediului.
230
Unitatea care răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu este Administraţia Fondului
pentru Mediu, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, în
coordonarea autorităţii publice pentru protecţia mediului.
Susţinerea financiară din Fondul pentru mediu se acordă pentru proiecte propuse de :
-operatori economici
-organizaţii neguvernamentale
-autorităţi locale
-unităţi de învăţământ
În cursul anului trecut au fost depuse 4 solicitări de obţinere a acordului din partea APM Buzău
pentru proiecte propuse Administraţiei Fondului pentru Mediu de către operatori economici din
judeţ în vederea obţinerii finanţării din Fondul pentru mediu.
Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu conform art.13, alin.2
din OUG nr.196/2005 privind Fondul pentru mediu în sesiunile organizate în cursul anului 2008
sunt următoarele:
a) prevenirea poluării
b) reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului
c) reducerea nivelului de zgomot
d) utilizarea de tehnologii curate
e) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase
f) protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru comunităţi locale
g) gospodărirea integrată a zonei costiere
h) conservarea biodiversităţii
i) administrarea ariilor naturale protejate
j) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului
k) creşterea producţiei de energie din surse regenearbile
l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
m) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor
n) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în condiţiile
legii
o) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier
p) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele
meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din
domeniul public al statului
În cursul anului 2008,pentru judeţul Buzău situaţia proiectelor ce au primit fonduri
nerambursabile de finanţare din Fondul pentru mediu a fost următoarea: 2 proiecte au fost
finalizate, un proiect este în curs de finanţare (în cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a
calităţii mediului prin realizarae de spaţii verzi în localităţi) şi alte 2 proiecte au fost aprobate de
către Comitetul de Avizare al AFM.
- mii RON -
Nr. Beneficiar Titlul proiectului Valoarea Durata de Stadiul
crt. finanţării implementare
1 SC AVICOLA SA Construire staţie de 478,43 6 luni finalizat
BUZĂU epurare ape uzate la
abatorul de păsări
2 Şcoala de Arte şi Împreună pentru 15,40 12 luni finalizat
meserii, nr.2 viitor
Com. Verneşti
3 Primăria Amenajare de parcuri 1500,00 12 luni în curs de
Mun.Rm.Sărat şi spaţii de joacă finanţare
4 SC RER ECOLOGIC Staţie de transfer - - aprobat
SERVICE SA deşeuri menajere în
BUZĂU Mun. Rm.Sărat
231
5 SC GREENTECH SA Instalaţie de tratare -- - aprobat
BUZĂU ape uzate şi
racordare la
canalizarea urbană

Tabel 14.3.1 - Situaţia proiectelor finanţate din fondul pentru mediu


În tabelul şi graficul de mai jos, este prezentată evoluţia încasărilor la Fondul de Mediu în
perioada 2006-2008:

Obligaţia Valoarea (mii RON)


bugetară 2006 2007 2008
Deşeuri 435,7 941,3 1289,6
Ambalaje 445,9 125,3 229,0
Lemn 4,3 12,0 33,0
Emisii de
140,2 190,6 141,9
poluanţi
Chimice
0,2 0,1 5,1
Anvelope
0,3 0,4 0
Tutun
0 0 0
Terenuri
0 0 0
Vânătoare
0 0,1 0,9
Nedefalcate 918,9 1943,6 1196,3
TOTAL 1945,5 3213,4 2895,8
Tabelul 14.3.2- Evoluţia încasărilor la Fondul pentru Mediu pentru judeţul Buzău în
perioada 2006-2008

3500

3000
Valoare (mii RON)

2500

2000

1500

1000
500

0
2006' 2007' 2008'
Ani

Sursa - Administraţia Fondului pentru Mediu


Figura 14.3.1-Evoluţia încasărilor la Fondul pentru Mediu pentru judeţul Buzău în
perioada 2006-2008

Numărul contribuabililor din judeţul Buzău înregistraţi la Fondul pentru Mediu în anul 2008 este
de 937 .
14.4. Fondurile Uniunii Europene

14.4.1. Fondurile Uniunii Europene de pre-aderare

232
Programul PHARE în România:

În România, conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pe baza
unor studii şi analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în “
Carta Verde a dezvoltării regionale în România “.
Acest tip de politică a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colectivităţilor locale şi
regionale din ţara noastră, care poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare
a dezvoltării, o abordare de jos în sus, bazată pe iniţiativele, planurile şi programele de
dezvoltare ale colectivităţilor locale şi regionale.
Politica regională în România are la bază măsuri planificate şi promovate de autorităţile
administraţiei publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverşi operatori privaţi sau publici de
la nivel regional şi local, în scopul asigurării unei dezvoltări economice şi sociale susţinute şi
dinamice, prin utilizarea eficientă a resurselor locale şi regionale, pentru realizarea obiectivului
european al coeziunii economice şi sociale.
Administraţiile publice locale joacă un rol foarte important în dezvoltarea infrastructurii locale, a
serviciilor sociale şi a mediului de afaceri, datorită avantajului reprezentat de cunoaşterea
realităţilor şi necesităţilor locale.De aceea, atragerea de fonduri de dezvoltare de către
administraţiile publice locale este un element important pentru atingerea obiectivelor de
coeziune ale Uniunii Europene.
Programul PHARE reprezintă instrumentul financiar ale cărui obiective vizează consolidarea
administraţiei publice şi a instituţiilor statelor ce doresc să adere la UE.România beneficiază de
sprijinul Phare din 1991 şi a primit prin acest program aproximativ 2 miliarde de Euro.
Implementarea programelor Phare se realizează în momentul de faţă pe baza Manualului DIS
(Sistem descentralizat de implementare) şi a Ghidului practic (PRAG).

Informaţiile privind proiectele ce au primit finanţare în cadrul programului PHARE (finalizate sau
în curs de derulare) în judeţul Buzău, sunt prezentate în tabelele de mai jos:

233
Proiecte care au obţinut finanţare şi au fost finalizate în anul 2008 prin Programul PHARE CES 2005 Coeziune Economică şi Socială,
Schema de granturi pentru sectorul public pentru pregătirea de proiecte în domeniul protecţiei mediului

Nr. Perioada de Valoare


crt. Beneficiar Titlu proiect implementare proiect Obiective
(euro)
Studiu de fezabilitate Studiul de fezabilitate realizat în vederea
pentru realizarea implementării unui sistem de colectare selectivă şi
investiţiei: Sistem de de transport al deşeurilor în comunele: Berca,
Consiliul management integrat 01.12.2007 – 30.06.2008 19.950 Chiliile, Căneşti, Scorţoasa, Tisău, Săpoca, Brăeşti,
1. Local Berca al deşeurilor, cu (finalizat) Odăile, Bozioru, Cozieni, Pîrscov (38.040 locuitori)
staţia de transfer în Valoarea investiţiei: 939.600 euro
comuna Berca,
judeţul Buzău
Studiu de fezabilitate Studiul de fezabilitate realizat în vederea
pentru realizarea implementării unui sistem de colectare selectivă şi
investiţiei: Sistem de de transport al deşeurilor în comunele Zărneşti,
Consiliul management integrat 01.12.2007 – 30.06.2008 Blăjani, Bălăceanu, Cochirleanca Mărgăriteşti,
2. Local al deşeurilor, în zona (finalizat) 19.950 Murgeşti, Pardoşi, Poşta Cîlnău, Racoviţeni, Ziduri
Zărneşti localităţilor de pe (29.658 locuitori)
Valea Cîlnăului cu Valoarea investiţiei: 939.600 euro
staţia de transfer în
comuna Zărneşti,
judeţul Buzău.
Studiu de fezabilitate Studiul de fezabilitate realizat în vederea
pentru realizarea implementării unui sistem de colectare selectivă şi
3. Consiliul investiţiei: Sistem de 01.12.2007 – 30.06.2008 de transport al deşeurilor în comunele Ulmeni,
Local Ulmeni management integrat (finalizat) 19.950 Amaru, Breaza, Florica, Gl. Sărat, Merei, Mihăileşti,
al deşeurilor, cu Movila Banului, Năeni, Pietroasele, Săhăteni ( 27768
staţia de transfer în locuitori)
comuna Ulmeni, Valoarea investiţiei: 939.600 euro
judeţul Buzău.

234
Studiu de fezabilitate Studiul de fezabilitate realizat în vederea
pentru realizarea implementării unui sistem de colectare selectivă şi
Consiliul investiţiei: Sistem de de transport al deşeurilor în oraşul Pogoanele şi
4. Local management integrat 01.12.2007 – 30.06.2008 comunele Brădeanu, Largu, Luciu, Gl. Siliştea,
Pogoanele al deşeurilor, cu (finalizat) 19.950 Padina, Ruşeţu, Scutelnici, Smeeni( 38.092
staţia de transfer în locuitori)
oraşul Pogoanele, Valoarea investiţiei: 939.600 euro
judeţul Buzău
Studiu de fezabilitate Studiul de fezabilitate realizat în vederea
pentru realizarea implementării unui sistem de colectare selectivă şi
Consiliul investiţiei: Sistem de de transport al deşeurilor în oraşele Pătârlagele şi
5. Local management integrat 01.12.2007 – 30.06.2008 Nehoiu şi comunele: Siriu, Colţi, Gura Teghii,
Pătârlagele al deşeurilor, cu (finalizat) 19.950 Pănătău (31.559 locuitori)
staţia de transfer în Valoarea investiţiei: 939.600 euro
oraşul Pătârlagele,
judeţul Buzău.
Tabel 14.4.1.1- Programul PHARE CES 2005 ( proiecte finalizate)

Proiecte care au obţinut finanţare în anul 2008 şi sunt în derulare prin Programul PHARE CES 2005 Coeziune Economică şi Socială,
Schema de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu
Nr. Perioada de Valoare Stadiul
crt. Beneficiar Titlu proiect implementare proiect Obiective implementării
(euro) (acţiuni derulate)
Sistem de Crearea unui sistem de Elaborare proiect
management colectare selectivă şi de transport tehnic
integrat al al deşeurilor în zona localităţilor
deşeurilor în zona Beceni, Cernăteşti, Vintilă-Vodă,
localităţilor de pe Mânzăleşti, Lopătari, Săruleşti,
Consiliul Valea Slănicului, Bisoca ( 27.768 locuitori) prin
1. Local Beceni cu staţia de 01.03.2008-30.09.2009 780.000 realizarea unei staţii de transfer,
transfer în comuna a 87 de platforme de colectare,
Beceni, judeţul achiziţionarea a 2 autogunoiere,
Buzău 174 pubele de colectare
235
selectivă), instruirea personalului
de exploatare a staţiei de
transfer; conştientizarea
populaţiei (promovare, informare,
campanie de educare)
Sistem de Crearea unui sistem de Elaborare proiect
management colectare selectivă şi de transport tehnic
integrat al al deşeurilor în zona comunelor Licitaţie pentru
deşeurilor în zona Cislău, Chiojdu, Cătina, Calvini, campania de
Consiliul localităţilor de pe Vipereşti, Unguriu, Măgura publicitate
2. Local Cislău Valea Bălănesei, 01.03.2008-30.09.2009 870.000 (24.502 locuitori) prin realizarea Elaborare
Valea Buzăului şi unei staţii de transfer, a 62 de documentaţie pentru
Valea Chiojdului, platforme de colectare, licitaţie lucrări – în
cu staţia de achizitionarea a 2 autogunoiere, curs de avizare la
transfer în comuna 124 pubele de colectare ADR
Cislău, judeţul selectivă, instruirea personalului
Buzău de exploatare a staţiei de
transfer; conştientizarea
populaţiei (promovare, informare,
campanie de educare)
Serviciul de Crearea unui sistem de Elaborare
Consiliul gestionare a colectare selectivă şi de transport documentaţie de
3. local Stîlpu deşeurilor în 15.10.2008-15.10.2009 401.567 al deşeurilor în zona comunelor achiziţionare a
regiunea Stîlpu şi Stîlpu şi Costeşti (1850 locuitori) echipamentelor
Costeşti prin realizarea platformelor de
colectare, achiziţionarea a 3
autogunoiere, 1557 pubele de
colectare selectivă;
Tabel 14.4.1.2 - Programul PHARE CES 2005 ( proiecte în derulare)

236
Proiecte care au obţinut finanţare în anul 2008 şi sunt în curs de finalizare prin programul PHARE RO 2005 – FONDUL DE MODERNIZARE
PENTRU DEZVOLTAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LA NIVEL LOCAL III - IV
Nr. Perioada de Valoare Stadiul
crt. Beneficiar Titlu proiect implementare proiect Obiective implementării
(euro) (acţiuni derulate)
Modernizarea Dotarea cu 2 utilaje speciale (un Raportare finală
infrastructurii de încărcător frontal şi o Obiectivele îndeplinite
salubrizare a autogunoieră), 40 pubele de mai puţin instruirea
1. Consiliul comunei Căneşti colectare a deşeurilor de 120 l persoanei în
local Căneşti prin achiziţionarea 18.01.2008-17.01.2009 122 222 fiecare, realizarea a managementul
de utilaje şi 1000 pliante pentru informarea deşeurilor
echipamente populaţiei, instruirea unei
specifice de persoane în managemementul
gestionare a deşeurilor
deşeurilor solide
Modernizarea Achiziţionarea a 2 utilaje speciale Raportare finală
infrastructurii de (un buldo - excavator, o Obiectivele îndeplinite
salubrizare a autogunoieră), a 40 pubele de mai puţin instruirea
2. Consiliul comunei Valea colectare deşeuri, persoanei în
local Valea Rîmnicului prin 17.01.2008-30.11.2008 122 222 materiale pentru informarea managementul
Rîmnicului achiziţionarea de populaţiei, instruirea unei deşeurilor
utilaje şi persoane în managemementul
echipamente deşeurilor
specifice de
gestionare a
deşeurilor solide

Tabel 14.4.1.3 - Programul PHARE RO 2005 (proiecte în derulare)

237
Programul SAPARD

Programul SAPARD (Program special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de
transport şi protecţia mediului în ţările candidate la aderare. România a primit anual între 200 şi 260 de milioane de Euro (aproximativ 20%
di