VOCABULAR

Exerciţii (pag. 13)

Văzând lupul prin apropiere, omul devenise palid la faţă. Medicul l-a consultat cu multă răbdare. După
intrarea profesorului în clasă, elevii s-au potolit. În discuţia lor am intervenit şi eu cu o părere.
Prăvălioara era pentru el sursa unor câştiguri cinstite. Am adormit târziu cu gândul la palatul fermecat
din poveste. Fetita poftea o păpuşă din vitrina magazinului. După o zi de alergătură prea multă, omul se
simţea secat de puteri. În oala descoperită intră gunoaie.

a interzice: a suprima, a suspenda, a opri, a prohibi;

a admite: a aproba, a consimţi, a accepta, a lăsa;

a îngădui: a permite, a autoriza, a amâna, a îndrăzni, a accepta.

PROPOZIŢIA SIMPLĂ ŞI PROPOZIŢIA DEZVOLTATĂ

Exerciţii (pag. 18)

Predicate: a început; este elev; a răsfoit; sunt noi şi frumoase; nu sunt enigme; este o taină; va descifra.

Propoziţii simple: A început şcoala. Ele sunt noi şi frumoase. Scrisul, cititul şi socotitul nu sunt enigme.

DEZVOLTAREA UNEI PROPOZIŢII SIMPLE

Exerciţii (pag. 19)

Un copil atent citeşte corect. Pisicuţa jucăuşă doarme torcând. Cărţile de şcoală sunt interesante pentru
elevi. Alexandru, Bob, Ică şi Dinu din clasa a doua sunt prieteni buni.

PĂRŢILE DE VORBIRE

Exersaţi (pag. 19)

1. Toamna (subiect) a sosit (predicat) = propoziţie simplă. Soarele (subiect) încălzeşte (predicat) mai
puţin = propoziţie dezvoltată. Au înflorit (predicat) crizantemele şi tufănelele (subiect) = propoziţie
simplă. În locul fructelor verii, ele (subiect) împodobesc (predicat) acum grădinile = propoziţie dezvoltată.
În livezi, fructele (subiect) aşteaptă (predicat) culegătorii = propoziţie dezvoltată. Merele, perele şi
prunele (subiect) sunt coapte (predicat) = propoziţie simplă. Păsările (subiect) călătoare vor pleca
(predicat) în curând. = propoziţie dezvoltată.

2. molcom = complement;

pe dealuri = complement (substantiv comun, articol hotărât „le", genul neutru, numărul plural)

înalte = atribut (adjectiv, genul neutru, numărul plural);

de stejari == atribut (substantiv comun, genul masculin, numărul plural);

albicioşi = atribut (adjectiv, genul masculin, numărul plural);

le = complement (pronume personal, numărul plural);

departe = complement;

aspre = atribut (adjectiv, genul neutru, numărul plural);

ale... jivine = atribut (substantiv comun, genul feminin, numărul plural);

straniu = complement;

în suflete = complement (substantiv comun, genul neutru, numărul plural);

oamenilor = atribut (substantiv comun, articol hotărât „lor", genul masculin, numărul plural);

o înfiorare = complement (substantiv comun, genul feminin, numărul singular);

uşoară = adjectiv, genul feminin, numărul singular.

3. Mirel, Ionuţ şi Emil sunt colegi. Mirel, Ionuţ şi Emil din blocul de peste drum sunt colegi de clasă.

Exersaţi (pag. 22)

― Tată, a venit vremea să-mi dai ceea ce mi-ai făgăduit la naştere. Auzind acestea, împăratul s-a întristat
foarte şi i-a zis:

— Dar bine, fiule, de unde pot eu să-ţi dau un astfel de lucru nemaiauzit?

2. El n-a muncit mult. În tinereţe, nu cântai la pian. Nu vom pleca în excursie la munte. Nu scrii o
felicitare prietenilor?

3. Am întârziat la prima oră fiindcă am pierdut autobuzul. Da, am învăţat pentru astăzi.

4. Ai fost în vizită la bunici? Vom citi o carte de basme?

Ai văzut la cinematograf o adaptare după Cei trei muşchetari de Alexandre Dumas? Muşchetarii sunt
purtători de muschetă, o armă de foc din evul mediu?

5. Alexandru mai întâi citeşte,1/ face o fişă de lectură,2/ scrie tema pentru acasă,3/ abia apoi merge la
joacă.4/

6. Am petrecut în fiecare vară, cea mai mare parte din vacanţă la bunici. Nu am avut până acum prilejul
de a vizita bojdeuca lui Creangă.

VOCABULARUL LIMBII ROMÂNE

Exersaţi (pag. 34).

1. biruitor: câştigător, învingător, victorios, triumfător;

cenuşiu: plumburiu, fumuriu, prăfuriu;

deştept: ager, inteligent, iscusit, priceput, treaz;

folositor: util, necesar, trebuincios;

gras: rotofei, obez, corpolent;

însemnat: important, mare, apreciabil, notabil, marcant;

oacheş: negricios, brunet, tuciuriu, ţigănos;

veşnic: nemuritor, etern, nesfârşit, totdeauna, perpetuu, necontenit.

2. besactea, havuz, spătarul, plăieşul, flinta.

3. abţibild, bomboane, complet, corigent, a escalada, grep, întreprindere, particulă, păianjen,

proprietate.

4. Cumpărătorul nu a folosit o exprimare corectă (completă); nu a specificat ce fel de geantă i-a ruginit.

5. După ce şi-a scris prenumele şi numele cu litere de tipar, a început să trateze subiectul dat arătând
câte feluri de pronume a studiat în cadrul morfologiei, menţionând şi funcţiile sintactice ale pronumelui.

DICŢIONARUL

Exersaţi (pag. 36)

1. Pentru cuvântul bibliotecă, răsfoim în urmă, iar pentru cuvântul volum îl răsfoim înainte.

2. basm, carte, nuvelă, poet, roman.

3. jucat; jucărea; jucărie; jucărioară; jucător; jucăuş.

4. alfabetic, bibliotecar, carte, copertă, editura, ilustrativ, lansa, pagină, tipări, tipografic.

5. În privinţa comportării elevilor, ultimul cuvânt l-a avut dirigintele clasei, Copilul bine educat înţelege de
cuvânt orice i se cere să facă. Pe omul cinstit îl crezi pe cuvânt.

6. autumnal = tomnatic, de toamnă; eolian =care este acţionat sau produs de vânt; pluvial = produs de
ploaie.

Începuseră zilele autumnale cu vânt şi ploi reci. Întinderea dobrogeană era împânzită de mori eoliene.
Torentele pluviale se rostogoleau zgomotos pe firul văilor.

FAMILIA LEXICALĂ SAU FAMILIA DE CUVINTE

Exersaţi (pag. 40)

1. băiat = sufixe: -an, -andru, -aş, -el, -esc, -eşte, -oi;

bun = sufixe: -icel, -işor, -uţ; prefix: îm-;

roşu = prefixe: în-, în-; sufixe: -i, -ire, -eală, -eaţă, -ior;

sat = sufixe: -ean, -esc, -icel, -uc, -uleţ. .

2. căpşor; orbeală, orbeşte, a orbi; măsuţă, mescioară, mesean.

3. nor: nouraş, noruleţ, norişor, înnorare.

4. refacere, desface, preface, contraface;

5. înnămoli, înnegri, înnora, înnoroi, înnoi. Se scriu cu dublu n deoarece fiecare cuvânt de bază începe cu
litera n.

6. argintiu — format prin derivare cu sufixul „-iu" de la substantivul „argint";

bluziţă — format prin derivare cu sufixul „-iţă" de la substantivul „bluză";

a descoase — format, prin derivare cu prefixul „des-" de la verbul„a coase";

a făptui — format prin derivare cu sufixul „-ui" de la substantivul „faptă";

inimos — format prin derivare cu sufixul „-os" de la substantivul ,,inimă",

a înmuguri — format prin derivare parasintetică cu prefixul „-în" şi sufixul verbal„-i" de la substantivul
„mugure";

lungan —format prin derivare cu sufixul „-an" de la adjectivul „lung";

a prelucra — format prin derivare cu prefixul „pre-" de la substantivul „lucru".

7: reintru — format prin derivare cu prefixul „re-" de la verbul ,,a intra";

copilăria — format prin derivare cu sufixul „-ăria" de la substantivul „copil".

8. portiţă — format prin derivare cu sufixul „-iţă" de la substantivul „poartă”;

coşuleţ—format prin derivare cu sufixul ,,-uleţ" de la substantivul „coş";

struguraş — format prin derivare cu sufixul „-aş" de la substantivul „strugure";

nucuşoară — format prin derivare cu sufixul „-uşoară” de la substantivul „nucă".

9. şcoală: şcolar, şcolăriţă, şcolăreşte, şcolarizare, şcolăresc, şcolărime.

SINONIMELE. ANTONIMELE
Exersaţi (pag. 42)

1. Ion este nepregătit la matematică. George este înalt şi uscăţiv. Câinele este slab şi jigărit. Lumina
palidă a lămpii cădea pe o masă mică.

2. După ce a mâncat, s-a dus în camera lui. Familia lui a emigrat din ţară în urmă cu cincizeci de ani.
Având aprinderea bună, maşina mea demarează la prima cheie. După discuţie, el a cerut permisiunea să
se retragă,

3. Dar cândva am dat peste cartea de citire a fratelui meu şi, după întâia pagină, n-am mai putut s-o las
din mână. Eram vrăjit, parcă aş fi găsit un joc nou.

4. a aduce aminte = a aminti; a se da pe brazdă = a se corija, a se acomoda; a-şi da seama = a înţelege; a

face pe cineva cu ou şi cu oţet = a-l certa, a-l înfrunta; a face zile fripte cuiva = a-l supăra; a scoate din fire
= a enerva; a tăia frunze la câini = a pierde vremea.

5. Camera era întunecoasă. Geamurile mici şi murdare lăsau să pătrundă prin perdelele groase razele
calde ale soarelui.

6 (7) acolo; fricos; a descoase; nedemn; a intra; lumină; captivitate; jos.

Acolo a fost cândva ştrandul copiilor. Tatăl meu a stat câţiva ani în captivitate ca prizonier.

CÂMPUL LEXICAL

Exersaţi (pag. 44)

1. fior, frământare, frison, agitaţie, groază; îngrijorare, înfrigurare, nelinişte, teamă; temere, sperietură,
spaimă.

2. locuinţă: locuire, locuitoare, locuitor.

LEXICUL

Exerciţii (pag. 45)

1. florilegiu, florentin.

2. băietan — format prin derivare cu sufixul „-an" de la substantivul „băiat";

copilaş — format prin derivare cu sufixul „-aş" de la substantivul „copil";

frăţesc — format prin derivare cu sufixul „-esc" de la substantivul „frate";

a înlemni — format prin derivare (parasintetică) cu prefixul „în-" şi sufixul verbal ,,-i" de la substantivul
„lemn";

a regăsi—format prin derivare cu prefixul „re-" de la verbul „găsi";

şcolăriţă — format prin derivare cu sufixul „-iţă" de la substantivul „şcolar".

3. fumurie —format prin derivare cu sufixul „-urie" de la substantivul „fum";

vărguţa — format prin derivare cu sufixul „-uţa" de la substantivul „vargă”;

subţirică — format prin derivare cu sufixul „-ică" de la adjectivul „subţire";

luminiţă — derivat cu sufixul „-iţă" de la substantivul „lumină”.

4. soborul = 1. adunare, întrunire. 2. slujbă religioasă oficiată de un mare număr de preoţi.

5. scorbură: scorburos, scorburoasă;

sticlă: sticlos, sticloasă.

6. negura— a înnegura. Se scrie cu dublu n deoarece cuvântul de bază începe cu litera n (negură).

7. a luci: lucios, lucire, lucitor, luciu, străluci, strălucitoare, strălucitor.

8. a sui: a urca, a se căţăra, a escalada; a se majora, a se scumpi, a creşte;

coastă: latură, parte, pantă, clină, coborâş, povârniş.

9. atunci/acum; mai depărtat/mai apropiat; subţire/grosuţă; negură/lumină; sui/coborî; dimpotrivă/ de

alături; apărea/dispărea.

10. cearşaf, feminin, ferăstrău, flanelă, ipsos, mănuşă, panglică, pătrat, satin, seringă, start, smalţ.

12. viţică, viţişoară, viţeluşă; căţel, căţelandru, căţeluş; răţoiaş, răţuşcă, răţişoară; mieluş, mieluşă,
mieluşea, mieluşel, mieluşor, mieluţ, mieluţă.