Sunteți pe pagina 1din 56

INFORMARE CU PRIVIRE LA DREPTURILE DE AUTOR

ACESTA ESTE UN MATERIAL INTERN AL FACULTĂȚII DE


STOMATOLOGIE DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI
FARMACIE “CAROL DAVILA”, DISTRIBUIT PENTRU A FACILITA
PREGĂTIREA STUDENȚILOR ÎN CADRUL PROCESULUI DE
ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ IMPUS DE PANDEMIA DE COVID-19.

ESTE INTERZISĂ, FĂRĂ PERMISIUNEA SCRISĂ A


AUTORILOR, ORICE UTILIZARE SAU REPRODUCERE A ACESTUI
MATERIAL, INTEGRAL SAU PARȚIAL, ÎN ALT SCOP DECÂT CEL
MENȚIONAT.

ORICE UTILIZARE SAU REPRODUCERE VA FI SANCȚIONATĂ


CONFORM LEGILOR ÎN VIGOARE

PENTRU ORICE INFORMAȚII ȘI SOLICITĂRI REFERITOARE LA


ACEST MATERIAL ADRESAȚI-VĂ AUTORILOR.

1
ŞEF DE LUCRĂRI DR. ELENA-CRISTINA MARCOV
ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE
AN IV

MATERIALE DENTARE UTILIZATE


ÎN TRATAMENTELE ODONTORESTAURATOARE DIRECTE
ŞI
NOŢIUNI DE SIGILARE DENTINARĂ
ŞI PROTECŢIE PULPARĂ 1-3

2
I. MATERIALE DENTARE UTILIZATE ÎN TRATAMENTELE
ODONTORESTAURATOARE DIRECTE
II.

3
I. CIMENTURI DENTARE

4
5
6
7
II. RĂŞINI COMPOZITE

8
9
ADEZIUNEA MATERIALELOR COMPOZITE LA STRUCTURILE DURE SE REALIZEAZĂ CU AJUTORUL
SISTEMELOR ADEZIVE.
ACESTEA AU ÎN COMPONENŢĂ ACID DEMINERALIZANT, PRIMER ŞI ADEZIV.
ELE SE POT PREZENTA SEPARAT (SISTEM ADEZIV DE GENERAŢIA IV) SAU
SE POT COMBINA CÂTE 2 (SISTEME ADEZIVE DE GENERAŢIA V, VI) SAU 3 (GENERAŢIA VII).
SISTEMELE ADEZIVE MODERNE PREZINTĂ MICROUMPLUTURĂ, STRATUL MAI GROS CARE REZULTĂ, ÎN
FINAL, CONTRACARÂND MAI EFICIENT CONTRACŢIA DE POLIMERIZARE A MATERIALULUI CU RĂŞINĂ.

10
SISTEMUL ADEZIV DE GENERAŢIA a IV-a

1. ACID DEMINERALIZANT = ACIDUL ORTOFOSFORIC (35%, 36%, 37%, etc.)


Etapa poartă numele de GRAVAJ ACID.
GRAVAJUL ATÂT PE SMALŢ, CÂT ŞI PE DENTINĂ POARTĂ NUMELE DE GRAVAJ ACID TOTAL
(TOTAL ETCH).

► SCOPURI:

- LA NIVELUL SMALŢULUI: CREARE PRIN DEMINERALIZARE DE MICRORETENŢII


MECANICE PE O ANUMITĂ ADÂNCIME
(ÎN JURUL PRISMELOR DE SMALŢ/ÎN AXUL LOR/MIXT);
- LA NIVELUL DENTINEI: ÎNDEPĂRTARE DDR (SMEAR LAYER), ÎNDEPĂRTARE DOPURI DDR
(SMEAR PLUGS), CREARE PRIN DEMINERALIZARE DE MICRORETENŢII MECANICE ÎN
STRUCTURA DURĂ DENTINARĂ
(se produce o dezvelire a fibrelor de colagen, pe o anumită adâncime,
prin îndepărtarea structurii mineralizate care le înconjoară).

► APLICAREA SE FACE PE:

- SMALŢ (MIN 15-20, MAX 30 SEC);


- DENTINĂ (MAX 10-15 SEC).

11
ÎN GENERAL, SE APLICĂ ÎNTÂI PE SMALŢ ŞI SE LASĂ SĂ ACŢIONEAZE TIMP DE 15 SEC.
DUPĂ CARE SE APLICĂ PE DENTINĂ UNDE SE MAI LASĂ SĂ ACŢIONEZE 15 SEC.
DUPĂ ACEEA, SE VA ÎNDEPĂRTA PRIN:
- SPĂLARE;
- USCARE:
- CU BULETA (REZULTĂ O DENTINĂ UMEDĂ);
- CU AER INTERMITENT, NEINTEMPESTIV (REZULTĂ O DENTINĂ USCATĂ).

2. PRIMER
(CU ACETONĂ/APĂ/AMÂNDOUĂ)

► SCOPURI:

- LA NIVELUL SMALŢULUI: FACILITEAZĂ PĂTRUNDEREA ADEZIVULUI;


- LA NIVELUL DENTINEI: FACILITEAZĂ PĂTRUNDEREA ADEZIVULUI, REALIZÂND O
TAPETARE A MICRORETENŢIILOR, MOLECULA AVÂND UN CAPĂT HIDROFOB
(DE LEGARE LA ADEZIV) ŞI UNUL HIDROFIL (DE LEGARE LA DENTINĂ).

► APLICAREA SE FACE:

PRIN FRECARE (10-15 SEC.) CU MICROAPLICATORUL PENTRU A SE ASIGURA PĂTRUNDEREA ÎN


TOATE MICRORETENŢIILE, SE LASĂ SĂ ACŢIONEZE ŞI APOI SE USUCĂ FOARTE UŞOR PENTRU
EVAPORAREA SOLVENTULUI.

12
PRIMERUL CU ACETONĂ ESTE UTILIZAT PENTRU SUPRAFEŢE DENTINARE UMEDE.
PRIMERUL CU APĂ ESTE UTILIZAT PENTRU SUPRAFEŢE DENTINARE USCATE.

3. ADEZIV (COMBINAŢII DE MONOMERI).

► SCOPURI:

ADEZIVUL - 1. PĂTRUNDE ÎN:


- MICRORETENŢIILE TAPETATE CU PRIMER ALE ZONEI DE SMALŢ DEMINERALIZAT;
- MICRORETENŢIILE (REGIUNILE DEMINERALIZATE DIN JURUL FIBRELOR DE COLAGEN)
TAPETATE CU PRIMER ALE ZONEI DE DENTINĂ DEMINERALIZATĂ;
- TUBULII DENTINARI PE O ANUMITĂ ADÂNCIME.
- 2. SE DEPUNE PE SUPRAFAŢA SMALŢULUI ŞI DENTINEI, CU OBLIGATIVITATEA DE A
REALIZA UN STRAT UNIFORM, LUCIOS PE TOATĂ SUPRAFAŢA DE CARE VA ADEREA
MATERIALUL COMPOZIT.

► APLICAREA SE FACE
CU MICROAPLICATORUL, PE ÎNTREAGA SUPRAFAŢĂ DE INTERES ŞI
FOTOPOLIMERIZARE ULTERIOARĂ.

ETAPELE PREZENTATE MAI SUS AU CARACTER GENERAL, FIECARE SISTEM ADEZIV


FIIND APLICAT CONFORM INDICAŢIILOR FURNIZATE DE PROSPECTUL
PRODUCĂTORULUI.

13
Stratul hibrid după utilizarea unui sistem de adeziune de generaţia a IV-a

ACID PRIMER ADEZIV


DEMINERALIZANT

(Sturdevant)

14
Stratul hibrid după utilizarea unui sistem de adeziune de generaţia a VI-a
ACID
+ PRIMER ADEZIV
DEMINERALIZANT
PRIMER AUTOGRAVANT

(Sturdevant)

15
HIBRIDIZAREA DENTINEI UMEDE/USCATE
UTILIZAREA PRIMERILOR PE BAZĂ DE APĂ/ACETONĂ

DENTINĂ

(Sturdevant)

16
17
18
19
20
21
22
23
24
III. HIBRIDE, CIMENTURI, RĂŞINI COMPOZITE, ALTE MATERIALE

25
26
27
28
GIOMERII

Giomerii sunt materiale aderente de restaurare ,,inteligente”:


► matricea organică (Bis-GMA, TEGDMA);
► particule prepolimerizate de sticlă protejate de un strat superficial modificat care permite
eliberarea de ioni şi reîncărcarea.
În acest mod, miezul particulei bioactive este protejat de umezeală, fiind asigurată,
astfel, longevitatea obturaţiei. Au dovedit o capacitate crescută de inhibare a formării
plăcii bacteriene şi de neutralizare a produşilor acizi.

Aceste particule prepolimerizate de sticlă, ,,S-PRG” (Surface Pre-Reacted Glass),


eliberează 6 ioni:
► fluor;► sodium;► stronţiu;► aluminiu;► siliciu;► bor.

Aplicarea giomerului este precedată de aplicarea pe structurile dure dentare a unui


sistem de adeziune clasic pe bază de metacrilat sau, recomandabil, a sistemului de
adeziune al producătorului.

29
Giomerul Beautifil Flow Plus (Schofu) combină, conform
.
producătorului, calităţile unui material aderent fluid cu
rezistenţa şi calităţile estetice ale unui compozit hibrid.

Beautifil Flow Plus (Schofu) are o variantă cu fluiditate


crescută (seringa albastră)(F03) şi una cu fluiditate mai
redusă (seringa roşie)(F00).

30
Varianta F03 se poate utiliza singur
pentru realizarea de:

- obturaţii de durată ale leziunilor


coronare nesupuse direct forţelor
mecanice;
- obturaţii de durată ale leziunilor
coronare de dimensiuni reduse
supuse direct forţelor mecanice;
- obturaţii de bază sau lineri;
- reparaţii ale unor obturaţii cu
defecte mici nesupuse forţelor
directe.
Varianta F03 se poate utiliza şi în
asociere cu varianta F00 sau alte
materiale aderente.
31
Varianta F03 se poate utiliza singur
pentru realizarea de:

- obturaţii de durată ale leziunilor


coronare nesupuse direct forţelor
mecanice;
- obturaţii de durată ale leziunilor
coronare de dimensiuni reduse
supuse direct forţelor mecanice;
- obturaţii de bază sau lineri;
- reparaţii ale unor obturaţii cu
defecte mici nesupuse forţelor
directe.
Varianta F03 se poate utiliza şi în
asociere cu varianta F00 sau alte
materiale aderente.

32
Varianta F00 se poate
utiliza singur, frecvent,
pentru realizarea de:

- obturaţii de durată ale


tuturor leziunilor coronare,
cu dimensiuni variabile;
- faţetări directe;
- reparaţii ale unor
obturaţii cu defecte supuse
sau nu forţelor directe.

33
COMPOZITUL FLUID AUTOGRAVANT

Vertise™ Flow (Kerr) este un compozit fluid:


fotopolimerizabil;
radioopac;
cu proprietăţi autoadezive prin încorporarea
tehnologiei de adeziune a produsului OptiBond
(Kerr);
se elimină paşii suplimentari necesari
demineralizării, aplicării de primer şi de adeziv.

34
Cele mai importante indicaţii de utilizare,
în odontoterapia restauratoare, sunt:

restaurarea cavităţilor mici de clasa I;

bază/liner pentru restaurările de clasa I şi II.

35
Trusa conţine o periuţă specială
cu care este aplicat întotdeauna primul strat.

36
Aplicarea lui Vertise™ Flow (Kerr) are două
principii de bază:

primul strat joacă rol de sistem de adeziune


(pentru el însuşi sau alte compozite de restaurare de
durată cu vâscozitate crescută) şi este aplicat cu
periuţa specială a trusei;

dacă este folosit ca material de restaurare de


durată, următoarele straturi se aplică în număr
variabil, fără periuţă, în grosimi de maxim 2 mm cu
rolul de material de restaurare de durată.
Materialul este aplicat cu ajutorului capătului
aplicator dedicat ambalat împreună cu periuţa.

37
II. NOŢIUNI DE SIGILARE DENTINARĂ ŞI PROTECŢIE PULPARĂ

Aplicarea straturilor suplimentare de materiale specializate


(cu rol de sigilare dentinară şi protecţie pulpară) sub obturaţiile aderente de durată
au următoarele roluri principale:
- reducerea microinfiltraţiei bacteriene/produşi bacterieni prin utilizarea unor materiale
care sigilează eficient plaga dentinară
(au adeziune bună/foarte bună la dentină)
şi prezintă proprietăţi fizico-chimice cât mai apropiate de cele ale structurilor dure dentare pe
care le înlocuiesc;
- micşorarea cantităţii de material de restaurare de durată având drept efect reducerea
efectelor secundare ale acestora şi ale sistemelor de adeziune utilizate în asociere cu ele şi a
dezavantajelor acestora legate de compoziţia lor (ex. contracţia de polimerizare a
compozitelor) sau a celor generate de caracteristicile cazului clinic (ex. suprafaţa redusă de
dentină intertubulară şi peritubulară în cavităţi profunde care oferă capacitatea mai scăzută
a sistemelor de adeziune de a adera la dentina din zonele dentinare mai profunde);
- eliminarea/reducerea sensibilităţii postoperatorii;
- calmarea, dezinfectarea şi stimularea neodentinogenezei cu ajutorul materialelor biologic
active în cavităţile cu profunzime mare.

38
Protecţia pulpo-dentinară poate fi:
- pasivă: chimică, termică, electrică, mecanică;
- activă: antiinflamatorie, dezinfectantă, neodentinogenetică.

Straturile protectoare pulpo-dentinar se aplică, clasic,


până în apropierea joncţiunii amelo-dentinare,
cu reducerea cantităţii de material de restaurare de durată.

Denumirea stratului de protecţie aplicat depinde de grosimea lui:


A- liner (0,2-1 mm);
B- bază (peste 1 mm).

A. Linerii

Linerii sunt materiale care se aplică DOAR în strat subţire.

Protejează:

► pasiv:
- în principal, chimic;
- în oarecare măsură, electric;
- în mică măsură, termic;
- în foarte mică măsură, mecanic.

► unii au şi efect activ


(antimicrobian, antiinflamator, sedativ, neodentinogenetic).
Aceştia sunt produşii pe bază de hidroxid de calciu
(care este un liner propriu-zis) şi eugenatul de zinc.

Eugenatul de zinc poate juca rol de liner activ în vecinătatea peretelui


juxtapulpar, în timp ce restul stratului de material joacă rol de
obturație de bază. Eugenatul de zinc a fost mult utilizat sub
restaurările neaderente,
în timp ce sub restaurările aderente folosirea sa este limitată de
interacțiunile chimice cu acestea.

39
Linerii pot fi:

1- sigilanţi dentinari: lineri-soluţie (2-5 microni)


(lacuri-varnish utilizate numai sub amalgam)
şi sisteme de adeziune;

2- lineri în suspensie (20-30 microni): produse pe bază de hidroxid de


calciu (utilizate mai puţin pentru că, după evaporarea solventului, nu
generează un strat rigid);

3- lineri din ciment sau materiale cu răşini (0,2-1 mm).

Aceştia prezintă:

A - cu rezistenţă mecanică scăzută:

● cimenturi cu hidroxid de calciu;

B - cu rezistenţă mecanică crescută:

■ cimenturi: cimenturi ionomere de sticlă;


■ materiale cu răşini:
- cimenturi ionomere modificate cu răşini;
- compomeri;
- compozite fluide;
- giomeri cu fluiditate crescută;
- ormoceri fluizi;
■ alte materiale cu hidroxid de calciu (MTA, Biodentina);

40
B. Bazele

sunt materiale care se aplică în strat mai gros decât linerii


(peste 1 mm) şi care protejează pulpo-dentinar:

► pasiv:
- chimic;
- electric;
- în mare măsură, termic;
- în foarte mare măsură, mecanic.

Bazele au rezistenţă mecanică crescută:

► cimenturi ionomere de sticlă (CIS);


► ciment fosfat de zinc
(cu precauţii deasupra produşilor cu calciu);
► cimenturi policarboxilat de zinc;
► materiale cu răşini:
1- cimenturi ionomere modificate cu răşini (CIMR);
2- compomeri;
3- unele compozite fluide (care se pot aplica ,,bulk”);
4- giomeri cu fluiditate crescută;
5- ormoceri fluizi;
► Biodentine (Septodont).

În funcţie de grosimea stratului dentinar remanent (SDR)


dintre peretele pulpar/parapulpar şi tavanul camerei pulpare,
(sau distanţa până JAD = adâncimea cavităţii)
unele dintre materiale pot fi folosite atât ca liner, cât şi ca bază.

41
42
43
44
ACTUL TERAPEUTIC PRIN CARE, ÎNTR-O
CAVITATE PROFUNDĂ,
INDIFERENT DE ASPECTUL DENTINEI PULPARE/PARAPULPARE
(SĂNĂTOASĂ / AFECTATĂ / NECROTICĂ - MICI ZONE SITUATE ÎN VECINĂTATEA
COARNELOR PULPARE)
SE ASIGURĂ:
1. DEZINFECTAREA PLĂGII DENTINARE;
2. SIGILAREA PLĂGII DENTINARE;
3. TRATAMENTUL MEDICAMENTOS ANTIINFLAMATOR;
4. PROTECŢIA PULPEI FAŢĂ DE AGENŢI FIZICI ŞI CHIMICI;
5. STIMULAREA NEODENTINOGENEZEI.
SE NUMEŞTE COAFAJ INDIRECT
(INDIRECT PULP CAPPING).
Coafajul indirect se poate realiza în mai multe moduri,
în funcţie de aspectul dentinei de la nivelul peretelui pulpar/parapulpar.

45
1. Într-o cavitate profundă care prezintă dentină dură normală/afectată la nivel pulpar/parapulpar,
tratamentul se poate face, în funcţie de caracteristicile cazului clinic, în cadrul unei singure şedinţe de
tratament (cel mai frecvent)(în cadrul căreia este aplicat şi materialul de restaurare de durată)
sau mai multe.
Sigilarea şi protecţia pulpo-dentinară se realizează cu:
A - în varianta disciplinei noastre
protecţie pulpo-dentinară pasivă cu:

1. liner activ + 2. bază


(până în apropierea joncţiunii amelo-dentinare)

B - în varianta altor autori


protecţie pulpo-dentinară pasivă cu:

1. liner activ + 2. liner rezistent mecanic


(se pun în grosime corespunzătoare astfel încât grosimea totală a straturilor de liner activ + liner rezistent mecanic + dentină
remanentă să fie de 2 mm)

2. Într-o cavitate profundă care prezintă dentină dură normală/afectată cu zone de dentină infectată
la nivel pulpar/parapulpar, tratamentul se face(în funcţie de caracteristicile cazului clinic)
de-a lungul mai multor şedinţe de tratament.

46
47
48
49
50
51
52
B. DENTINĂ NECROTICĂ

Tratamentul cazurilor clinice în care, după excavare, este păstrată parcelar dentină necrotică, deoarece
îndepărtarea ei ar conduce la deschiderea camerei pulpare, se poate face în mai multe feluri
(în funcţie de cantitatea de dentină necrotică restantă, disponibilitatea pacientului de a reveni la
tratament, etc.).

Există mai multe variante de coafaj indirect pentru tratamentul acestor cazuri clinice,
cea care prezintă cele mai multe avantaje, fiind

COAFAJUL INDIRECT PE TERMEN LUNG


(TEHNICA STEPWISE).
INDICAŢII:

- tratamentul cazurilor clinice în care, după excavare, este păstrată dentină necrotică, parcelar,
deoarece îndepărtarea ei ar conduce la deschiderea camerei pulpare;
- dinte cu sensibilitate confirmată;
- lipsa oricărui semn de patologie pulpară/periapicală în istoric sau la momentul tratamentului
evidenţiabil clinic/paraclinic (radiologic);
- posibilitatea revenirii periodice la control.

53
► PRIMA ŞEDINŢĂ:

- prepararea cavităţii cu îndepărtarea structurilor care nu mai pot fi conservate cu păstrarea parcelară a
dentinei necrotice la o distanţă de 1-1,5 mm dentină dură, circumferenţial până la joncţiunea amelo-
dentinară;
- se realizează toaleta şi dezinfectarea (în funcţie de situaţia clinică);
- se aplică un strat neodentinogenetic;
- se aplică (de elecţie, în tratamentul aderent modern) bază cu CIMR şi obturaţie coronară provizorie cu
CIS/CIMR.

ESTE ESENŢIALĂ UTILIZAREA UNUI MATERIAL DE OBTURAŢIE CORONARĂ CARE SĂ


REALIZEZE ÎNCHIDERE MARGINALĂ ŞI SIGILARE DENTINARĂ FOARTE BUNE

► A DOUA ŞEDINŢĂ (DUPĂ 6-9 LUNI):


A.
- dacă nu sunt semne patologice clinice (durere)/paraclinice (radiologice);

- dacă aspectul radiologic (grosime, densitate, etc.) al stratului dentinar de interes este satisfăcător (când se
poate evalua comparativ acest aspect),

se poate proceda în două moduri


(părerile literaturii de specialitate sunt împărţite):

54
1. Se îndepărtează doar obturaţia coronară provizorie
(lăsând straturile subiacente)
şi se aplică un material de restaurare de durată.

sau
2. Se îndepărtează toate straturile de materiale, se îndepărtează parţial/total dentina necrotică şi se
reaplică strat neodentinogenetic, bază şi obturaţie coronară de durată.

B.

- dacă sunt semne patologice clinice/paraclinice


(în funcţie de gravitatea acestora)
se poate proceda în două moduri:

1. se reface coafajul indirect;


sau
2. se realizează tratamentul endodontic.

► ŞEDINŢE DE CONTROL (DUPĂ 1-1,5 ANI; 2 ANI; 3 ANI)

Se verifică:
●prezenţa/absenţa semnelor patologice clinice/paraclinice (radiologice);
●aspectul radiologic al stratului dentinar de interes;
●sensibilitatea pulpară.

55
Protocolul de lucru poate beneficia de şedinţe suplimentare în funcţie de situaţia clinică
(apariţia durerii, pierderea integrităţii obturaţiei coronare provizorii, etc.)

Protocolul de lucru poate beneficia


(în varianta de tratament tradiţională), opţional,
în cadrul primei şedinţe de tratament,
de realizarea unei dezinfectări cu antibiotic aplicat în cavitate după realizarea etapei chirurgicale. Pasta cu
antibiotic este aplicată peste zona de dentină infectată cu ajutorul unui instrument de mână aplicator şi
acoperită cu o buletă de vată.
Cavitatea va fi ulterior obturată cu un material de restaurare provizorie cu retenţie mecanică.
Protocolul de lucru se continuă după 48 de ore cu o nouă şedinţă de tratament în cadrul căreia cavitatea este
spălată, dezinfectată şi restaurată specific după modelul prezentat mai sus.

Bibliografie:

1. Mariana Brânduşa Popa. Estetica în Odontoterapia Restauratoare, Ed. Editura Universitară „Carol
Davila”, Bucureşti, 2002.
2. Andreescu C. - Metode şi tehnici curente în odontologie. Ed. Medicală, Bucureşti, 1980.
3. Ritter A, Walter R, Boushell LW. Sturdevant’s Art and Science of Operative Dentistry, 7 th Ed. Elsevier,
2019.

56