Deparamentul de formare initial

Durata formarii profesionale in acest moment al auditorilor de justitie este de 2 ani.

Dupa absolvirea primului an de studiu, auditorii de justitie opteaza in ordinea mediilor si in raport cu
numarul posturilor stabilite de CSM pentru functia de judecator sau procuror. Programul de formare
al auditorilor de justitie se elaboreaza de catre personalul de instruire al institutului, in cadrul
catedrelor si se supune spre avizare consiliului stiintific. Programul de formare se aproba de CSM la
propunerea consiliului stiintific al institutului.

In primul an de studiu formarea profesionala al auditorilor de justitie se axeaza pe aprofundarea

cunostintelor necesare pentru profesiile de judecator si procuror conform programului de formare.
Nota acordata auditorilor de justitie la sfarsitul primului an de studiu la fiecare materie reprezinta
media dintre nota obtinuta pentru activitatea desfasurata la dezbaterile tematice si nota obtinuta la
evaluarea finala, iar media finala a primului an de studiu reprezinta media notelor obtinute la fiecare
materie.

Activitatea auditorilor de justitie din al doilea an se desfasoara conform programului de practica in

cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor sau a unor birouri de avocatura sub indrumarea
tutorilor de practica, alternativ cu modulele stabilite conform programei institutului. Tutorii de
practica pot fi judecatori, procurori sau anumiti avocati.

Auditorii de justitie din cel de al 2 an de studiu continua in paralel cu stagiile de practica formarea in
cadrul insititutului conform programului de formare initiala sub forma de module cu un caracter
preponderent practic.

In cadrul institutului isi desfasoara activitatea urmatoarele categorii de personal:

- judecatori si procurori
- personal de specialitate juridica asimilat magistaratilor
- functionari publici
- personal contractual
- cadre didactice din invatamantul superior acreditat conform legii

c) departamentul de formare continua

Este organizat si functioneaza in conformitate cu prevederile regulamentului privind modul de

desfasurare a cursurilor de formareprofesionala continua a judecatorilor si procurorilor.

Institutul elaboreaza programul anual de formare continua a judecatorilor si procurorilor pe care il

supune aprobarii CSM pana cel mai tarziu in luna noiembrie a anului in curs, pentru anul urmator.

Institutul coordoneaza activitatea de formare profesionala continua a judecatorilor si procurorilor

realizata de curtile de apel si de parchetele de pe langa acestea, prin avizarea tematicii de pregatire,
furnizarea materialelor ducumentare si formarea formatorilor.

d) Departamentul de formare a formatorilor

Institutul realizeaza formarea formatotilor in conformitate cu dispozitiile legii nr. 304/2004

modificata. Selectia condidatilor care si-au anuntat intentia de a deveni formatori ai institutului se
realizeaza de catre o comisie numita prin hotarare a consiliului stiintific. Dupa etapa de pregatire si
evaluare finala a formatorilor, consiliul stiintific propune CSM numirea acestora.

e) Departamentul de concursuri, examene si politici publice

Regulamentul de organizare a INM stabileste fapul ca departamentul de concursuri, examene si

politici publice are urmatoarele atributii:

- Organizeara consuursurile si examene date in competentele institutului

- Asigura managementul bazei de date magistati, formatori si membri ai comisiilor
concursurilor si examenelor organizate de catre institut
- Face propunerile de modificare a regulamentelor de concurs sau examen
- Analizeaza si elaboreaza note, rapoarte si formuleaza puncte de vedere referitoare la
activitatea institutului
- Etc.

Admiterea in cadrul institutului national al magistarturii (INM)

Admiterea in magistratura si formarea profesionala initiala in vederea ocuparii functiei de judecator

sau procuror se realizeaza prin intermediul INM

Admiterea la INM se face cu respectarea principiilor, transparentei si egalitatii exclusiv pe baza de

concurs.

CSM stabileste in fiecare an numarul de cursanti in functie de posturile de judecatori si procurori

vacante, precum si cele care vor fi infiintate.

La concursul de admitere in INM au dreptul sa participe numai cei care indeplinesc coonditiile
prealabile prevazute de lege pentru a fi magistrati in conformitate cu regulamentul de organizare si
desfasurare a consursului de admitere.

Site INM –regulamentele

Se poate inscrie la concursul pentru admiterea la INM persoana care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:

- cetatenia romana
- domiciliul in Romania
- capacitate deplina de exercitiu
- licentiat in drept
- nu are antecedente penale sau cazier fiscal
- cunoaste limba romana
- este apta din punct de vedere medical si psihologic

Cursantii INM au calitatea de auditori de justitie, concursul de admitere se organizeaza anual la data
si locul stabilite de INM cu aporbarea CSM.
In fiecarea an, CSM stabileste numarul de cursanti in functie de posturile de judectori si procurori
vacante precum si cele care vor fi infiintate

Pentru inscrierea la consurs candidatii vor prezenta urmatoarele acte:

- Certifiact de nastere, in copie certificata pt conformitate de candidat

- Actul de identitate, in copie certificata pt conformitate de candidat
- Diploma de licenta in copie legalizta sau adeverinta provizorie
- Chitanta de plata a taxei de inscriere
- Certificatul de cazier fiscal, respectiv cel judiciar

Examinarea candidatilor de face in 2 etape

1. Verificarea cunostintelor juridice prin sustinerea unei probe eliminatorii de tip grila si sinteza.
Aceste subiecte vor fi stabilite dintre disciplinele de concurs: drept civil, drept procesual civil,
drept penal si drept procesual penal.
Rezultatele la proba eliminatorie se afiseaza la sediul INM si la sediile tribunaleor si
parchetelor de pe langa acestea si se publica pe paginile de interenet ale INM si CSM.
Candidatii pot contesta punctajul obtinut la proba eliminatorie. Contestatia se depune la
tribunalul, respectiv parchetul de pe langa acesta la care s-au inscris candidatii.

2. Test grila de verificarea a rationamentului logic.

3. Consta intr-un interviu in fata comisiei de examinare din care fac parte un psiholog,
judecator, un procuror, un profesor universitar si un pedagog, desemnati de CSM la
propunerea INM.
Numarul comisiilor de interviu va fi stabilit in functie de numarul candidatilor.

Finalizarea studiilor si numirea in magistartura

Durata formarii pofesioanle a auditorilor de justitie este de 2 ani. Dupa absolvirea primului an de
studiu, auditorii se justitie opteaza in ordinea mediilor si in raport cu numarul posturilor stabilite de
CSM pentru functia de judecator sau procuror. Auditorii de justitie beneficiaza de o bursa avand
caracterul unei indemnizatii lunare corespunzatoare functiei de judecator stagiar sau porcuror stagiar
in raport cu vechimea pe care o au ca auditori.

Bursa auditorilor de justitie are natura si regimul juridic al unui drept salarial si se stabileste pe baza
indemnizatiei brute prevazute de lege pentru judecatorii si procurorii stagiari la care se vor calcula
retinerile pentru obtinerea indemnizatiei nete.

Auditorii de justitie beneficiaza de indemnizatie si in perioada vacantelor.

Examenul de absolvire

Dupa incheierea cursurilor in cadrul institutului, auditorii de justitie sustin un examen de absolvire
constand in probe teoretice si practice cu sub distincte pentru judecatori si porcurori prin care se
verifica insusirea cunostintelor necesare exercitarii acestor functii. Pe durata desfasurarii probelor
este permisa consultarea legislatiei indicate in bibliografie, cu exceptia celei comentate si adnotate.

Absolventii INM sunt repartizati de CSM in baza mediei generale care reprezinta media aritmetica a
rezultatelor finale ai celor 2 ani de studiu si ale examenului de absolvire al institutului.

Auditorii de justitie care au promovat examenul vor fi numiti potrivit legii de regula in functii pentru
care au optat dupa primul an de studiu in cadrul CSM.

Repartizarea absolventilor

Repartizarea absolventilor INM e face de catre CSM pe baza mediei generale care reprezinta media
aritmetica a celor 2 ani de studiu si a examenului de absolvire a institutului. Absolentii INM sunt
obligati sa indeplineasca timp de 6 ani functia de judecator sau de procuror.

In ipoteza in care un absolvent al INM este eliberat din functie inante de expirarea acestei perioade
din initiativa sa ori din motive care ii sunt imputabile, acesta va fi obligat sa restituie bursa de auditor
de justitie si cheltuielile de scolarizare efectuate cu formarea sa.

Drepturile si obligatiile auditorilor de justitie

Auditorii de justitie sunt obligati sa respecte orarul fixat de conducerea INM precum si normele de
conduita stabilite de legi si regulamente specifice in cursul pregatirii in cadrul INM absentele vor fi
constatate prin foile de prezenta completate de personalul de instruire si de tutorii de practica.

Drepturile auditorilor de justitie:

- Dreptul sa beneficieze de o pregatire unitara pentru functia de judecator sau procuror

- Dreptul sa utilizeze mijloacele de documentare puse la dispozitie prin intermediul bibliotecii
institutului
- Dreptul sa beneficieze de cazare in caminul institutului in limita locurilor disponibile potirivit
regulamentului de ordine interioara al caminului auditorilor de justitie
- Sa participe la elaborarea unor publicatii sau studii de specialitate
- Etc.

Obligatiile auditorilor de justitie:

- Sa-si indeplinesca in mod corespunzator datoriile ce le revin si sa-si respecte obligatiile cu

caracter administrativ stabilite prin lege, regulamente sau ordine de serviciu
- Sa respecte regulamentul institutului, regulamnetul bibliotecii si regulamentului de ordine
interioara al caminului auditorilor de justitie
- Sa respecte orarul fixat de conducerea institutului precum si normele de conduita prevazute
de lege
- Etc.
 ORGANIZAREA SI FUNCTIILE AVOCATURII

Consideratii generale privind dreptul de aparare si avocatura.

Intr-o acceptiune larga dreptul la aparare cuprinde totalitatea drepturilor si regulilor procedurale ce
pot fi folosite de o persoana pentru materializarea apararii impotriva invinuirilor si acuzatiilor ce i se
aduc sau a tentativelor de incalcarea a regulilor, precum si posibilitatea de a si valorifica cererile sau
de a dovedi netemeinicia adversarului.

Un element esential al dreptului la aparare il constituie dreptul la asistenta juridica. Prin intermediul
acestui drept o persoana are posibilitatea de a beneficia de sfaturile, recomandarile unui avocat ori
de a fi reprezentat in mod calificat de acesta.

In acest sens Constitutia consacra in art. 24 dreptul la aparare:

- Dreptul la aparare este garantat

- In tot cursul procesului partile au dreptul sa fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu

Si dispozitiile legii 304/2004 prezinta organizarea judiciara, scot in evidenta faptul ca dreptul la
aparare este garantat.

Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat modificata scot in evidenta
faptul ca orice persoana are drpeul sa-si aleaga in mod liber avocatul.

Barourile si Uniunea Nationala a Avocatilor din Romania asigura exercitarea calificata a dreptului la
aparare, competenta si disciplina profesioanala, protectia demnitatii si onoarei membrilor sai.

Asistenta juridica si dreptul la aparare

Asistenta judiciara este asigurata prin intermediul baroului in toate cazurile in care apararea este
obligatorie potrivit legii precum si la cererea instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala
sau a organelor administartiei publice locale. Decanul baroului poate aproba si el acordarea de
asistenta gratuita in cazuri exceptionale.

Plata onorariilor atunci cand apararea se asigura din oficiu se face din fondurile Ministerului de
Justitie. Cheltuielie pentru partea care a beneficiat de scutiri sau reduceri prin incuvintarea asistentei
judiciare vor fi puse in sarcina celeilalte parti daca aceasta a cazut in pretentiile sale.

Profesia de avocat

Potrivit dispozitiilor legii 51/1995 modificata, profesia de avocat este libera si independenta, cu
organizare si functionarea autonome in conditiile legii si ale statutului profesiei. Aceasta porfesie se
exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii
Nationale a Barourilor din Romania. Avocatul trebuie sa se supuna regulilor eticii profesionale.
Potrivit dispozitiilor legii 51/1995 activitatea avocatului se realizeaza prin:

- Consultatii si cereri cu caracter juridic

- Asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire
penala, autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si executorilor
judecatoresti, a organelor administartiei publice si altor institutii precum si in fata altor
persoane juridice in conditiile legii
- Redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor
prezentate spre autentificare
- Asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesare in fata altor autoritati
publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor
- Activitati de mediere
- Activitati fiduciare
- Etc.

Avocatura are practic 2 functii:

- De asistenta
- De reprezentare

Profesia de avocat se exercita, la alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate sau in societati
civile profesionale.

Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei cu instintarea baroului din care face
parte.

Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei ce i-a fost
incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.

Formele de organizare a profesiei de avocat

Formele de organizare sunt:

- Baroul
- Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR)

A) Baroul – in componenta unui barou intra toti avocatii dintr-un judet sau din
municipiul Bucuresti. Sediul baroului este in orasul resedinta al judetului, respectiv
in municipul Bucuresti.

Baroul are personaliltate juridica, patrimoniu si buget propriu.

Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generale, consiliul si decanul baroului.

1. Adunarea generala - este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu drept de
exercitare a profesiei si poate fi in conditiile legii ordinara sau extraordinara. Nu pot participa la
sedintele adunarii generale membri baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei de
avocat.

Competentele adunarii generale sunt urmatoarele:

 - Stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si ale
statutului
- Alege si revoca decanul, membri comisiei de cenzor, membri comisiei de disciplina
- Alege delegatii baroului la congresul avocatilor
- Etc.

Se constituie si functioneaza: comisia de cenzori si comisia de disciplina

2. Consiliul Baroului – este format din 5 pana la 15 membri alesi pe o perioada de 4 ani, decanul si
prodecanul incluzandu-se in acest numar.

Consiliul are urmatoarele competente:

- Adopta hotarari pentru aplicarea si respectarea prevederilor legii 51/1995 si ale statutului
priofesiei
- Duce la indeplinire hotararile consiliului UNBR si ale adunarii generale a baroului
- Intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri baroului si il
comunica celor in drept
- Adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic
- Etc.

3. Decanul Baroului - este ales de adunarea generala a baroului dintre avocatii definitivi cu o
vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani. Acesta trebuie sa fie membru al baroului de
cel putin 5 ani si este ales pentru un mandat de 4 ani. In exercitarea atributiilor sale decanul
emite decizii.

Decanul baroului are principalele competente:

- Reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanlee fizice si juridice din tara si din
strainatate
- Convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului
- Aproba cererile de asistenta juridica gratuita
- Ordonanteaza cheltuielile baroului
- Indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de organele de lege ale UNBR
si date in competenta sa.

Inlocuitorul de drept al decanului este prodecanul, iar daca acestia sunt in imposibilitatea temporara
de a-si exercita functiile consiliul baroului poate delega un consiliu pentru a indeplini partial sau total
atributiile decanului.

La baroul Bucuresti, consiliul baroului alege 2 prodecani.

Din punct de vedere administrativ, deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

B) Uniunea Nationala a Barourilor din Romania