SUDURĂ PENTRU FIECARE ANOTIMP

Sudurile MMA, TIG, MIG/MAG, tăierea cu plasmă, robotica şi automatizarea sunt tehnologiile pe care generatoarele şi instalaţiile Selco le
fac posibile pentru numeroase aplicaţii profesionale: suduri pentru marile opere edilitare, pentru industria de automobile, pentru industria
navală şi aerospaţială, pentru structuri metalice, automatizări, oleoducte, transporturi pe şine şi multe altele.

Sudura cu electrod învelit (MMA-SMAW)

a
Sudura cu electrod învelit (în normativă indicat ca SMAW - Shielded Metal Arc Welding) este tehnologia de sudură cea mai
răspândită în lume, îndeosebi datorită folosirii aparatelor simple şi a flexibilităţii în folosire. De asemenea, datorită
portabilităţii, este procedeul cel mai potrivit pentru a fi folosit în exterior şi pe şantier.

Pregătirea pieselor
Pentru a obţine îmbinări sudate de calitate este de preferat să se lucreze pe componente curate, neoxidate, lipsite de rugină sau alţi agenţi care ar putea compromite îmbinarea sudată.

Alegerea electrodului
Diametrul electrodului care va fi folsit depinde de grosimea materialului, de poziţie, de tipul îmbinării şi de modul de preparare a pieselor care urmează a fi sudate.
Electrozii de diametre mari necesită în mod evident curenţi mari, urmaţi de degajarea unei cantităţi mari de căldură în timpul procesului de sudare.

Tipul învelişului Caracteristici Poziţii de sudare

Rutilic Uşor de folosit Toate poziţiile
Acid Viteză mare de topire Sudură în jgheab
Bazic Calitate superioară a îmbinării Toate poz

Alegerea curentului de sudare

TheIntervalul de curent asociat tipului de electrod folosit este specificat pe pachet, de producătorul de electrozi.
Aprinderea şi menţinerea arcului
Arcul se aprinde prin zgârierea cu vârful electrodului piesele conectate la cablul de masă; după ce arcul a fost aprins, retrăgând rapid electrodul la distanţa normală de sudare, procesul poate continua.
În general, pentu a îmbunătăţii comportamentul aprinderii arcului, sursa furnizează un curent iniţial penrtu a încălzi brusc vârful electrodului, stabilind astfel arcul (hot start).
Odată ce arcul a fost aprins, partea centrală a electrodului începe să se topească formând particule mici care sunt transferate în baia de metal topit de la suprafaţa metalului de bază prin intermediul arcului electric.
Învelişul exterior al electrodului se consumă şi astfel furnizează un gaz de protecţie pentru baia de metal, asigurând o bună calitate a sudurii.
Pentru a preveni stingerea arcului din cauza particulelor de material topit prin surtcircuitarea arcului şi lipirea electrodului de piesă, datorită apropierii lor, este furnizată o creştere temporară a curentului de sudare pentru a
preveni formarea scurtcircuitului între electrod şi piesă (Arc Force).
Dacă electrodul se lipeşte de piesă, curentul de scurtcircuit este redus la minim pentru a facilita desprinderea electrodului de piesă fără a deteriora cleştele portelectrod (antilipire).

Executarea sudării
Poziţiile de sudare variază în funcţie de numărul de treceri; deplasarea electrodului se face în mod normal, fără oscilaţii şi se opreşte la capetele cordonului de sudură, în aşa fel încât să se evite acumularea excesivă a
materialului de umplere în centrul cordonului de sudare.

îndepărtarea zgurii
Sudarea cu electrozi înveliţi solicită îndepărtarea zgurii după fiecare trecere.
Zgura se îndepărtează cu un ciocan mic sau dacă aceasta se poate îndepărta, prin periere.

Sudarea WIG (cu arc continuu)(GTAW)

a
Procesul de sudarea WIG (Tungsten lnert Gas) se bazează pe prezenţa unui arc electric care se formează între un electrod
neconsumabil (wolfram pur sau aliat, cu temperatură de topire de aproximativ 3370°C) şi piesă; o atmosferă de gaz inert
(argon) protejează baia de metal.
Pentru a evita incluziunile periculoase de wolfram în îmbinare, electrodul nu trebuie niciodată să între în contact cu piesa; din
acest motiv, sursa de sudare este de obicei echipată cu un sistem de aprindere a arcului care generează o frecvenţă înaltă, o
descărcare de tensiune între vârful electrodului şi piesa de lucru. Astfel, datorită scânteii electrice, ionizând atmosfera de gaz,
arcul electric se aprinde, evitându-se astfel contactul dintre electrod şi piesă.
Alt tip de pornire posibil este cel cu incluziuni reduse de tungsten: “pornirea prin ridicare”, care nu are nevoie de curenţi de
înaltă frecvenţă, ci doar de un scurt circuit iniţial la curenţi mici, între electrod şi piesă; când electrodul este ridicat, arcul este
stabilit şi curentul creşte până la valoarea setată.
Pentru a îmbunătăţi calitatea umplerii la sfârşitul cordonului de sudare, este important de controlat, cu atenţie, panta
coborâtoare a curentului şi este necesar ca gazul să protejeze pentru câteva secunde baia de sudură după ce arcul s-a stins.
În multe condiţii de operare, este folositor să se poată utiliza doi curenţi de sudură presetaţi şi să se poată trece cu uşurinţă
de la un curent la altul (bilevel).
Polaritatea D.C.S.P. - Direct Current Straight Polarity
Acest tip de polaritate este cel mai des utilizat şi asigură o uzură limitată a electrodului, din moment ce 70% din căldură se concentrează pe anod (piesa).
Se obţin băi de sudură înguste şi adânci cu viteze mari de deplasare şi cantitate mică de căldură. Majoritatea materialelor, exceptând aluminiul (şi aliajele sale) şi magneziul sunt
sudate cu acest tip de polaritate.

Polaritatea D.C.R.P. - Direct Current Reverse Polarity

Polaritatea inversă se utilizează la sudarea aliajelor acoperite de un strat de oxid refractar şi temperatura de topire mai mare, comparativ cu metalele.
Nu se pot folosi curenţi mai mari, deoarece aceştia ar cauza uzura excesivă a electrodului.

Polaritatea D.C.S.P.-Pulsed - Direct Current Straight Polarity Pulsed

În anumite condiţii de operare, sudarea în curent continuu în regim pulsatoriu conferă un bun control asupra lăţimii şi adâncimii băii de sudură.
Baia de sudură este formată de curentul de vârf (lp), în timp ce curentul de bază (lb) menţine arcul aprins. Modul de operare ajută la sudarea tablelor mai subţiri cu mai puţine
deformaţii, un factor de formă mai bun şi concomitent, un pericol scăzut la apariţia fisurilor la cald şi a pătrunderii gazului.
O dată cu creşterea frecvenţei (MF), arcul devine mai îngust, mai concentrat, mai stabil şi calitatea sudurii pe tablele subţiri creşte.

Sudarea WIG a cuprului şi oţelului

Procedeul de sudarea WIG este foarte eficient atât pentru sudarea oţelului carbon cât şi pentru sudarea oţelului aliat, la sudarea stratului de rădăcină la conducte şi la suduri unde
aspectul este foarte important.Se cere polaritatea directă (D.C.S.P.).
Pregătirea marginilor_Este necesară o curăţire şi o pregătire mai corectă a marginilor.
Alegerea şi pregătirea electrodului_Este de preferat să folosiţi electrozi de wolfram – thoriu (2% thoriu de culoare roşie) sau electrozi, alternativ ceriu sau lantaniu de următoarele
diametre:
Ø electrod (mm) interval de curent (A)
1.0 15÷75
1.6 60÷150
2.4 130÷240
Electrodul trebuie ascuţit conform figurii.
α (°) interval de curent (A)
30 0÷30
60÷90 30÷120
90÷120 120÷250

Materialul de de adaos
Vergelele trebuie să conţină proiprietăţi mecanice caracteristice, comparabile cu cele ale metalului de bază.
Nu folosiţi fâşii obţinute din materialul de bază deoarece ele pot conţine împurităţi care pot afecta în mod negativ calitatea îmbinăriloe sudate.
Gazul de protecţie
În mod tipic, se foloseşte argon pur (99,99%).

Sudarea cu sârmă continuă MIG-MAG (GMAW)

a
Un sistem MIG constă în: o sursă de curent continuu, un derulator, o bobină de sârnă, un
pistolet şi gaz.
Curentul este transferat la arc prin electrodul fuzibil (sârma conectată la polul pozitiv); în
acest procedeu, metalul topit este transferat pe piesa de lucru cu ajutorul curentului
arcului. Alimentarea automată şi continuă cu material de adaos (sârmă) este necesară
pentru a înlocui sârma care s-a topit în timpul sudării.

Metode
La sudarea MIG există două metode principale de transfer şi se clasifică în funcţie de modul în care metalul este transferat de la electrod la piesă. Primul tip se defineşte ca fiind
transfer în scurt circuit (SHORT ARC), şi produce o baie de metal îngustă care se răceşte repede, iar transferul de la electrod la piesă se realizează atât timp cât electrodul este în
contact cu baia de metal topit. În această fază, electrodul vine în contact direct cu baia de metal topit, generând un scurt circuit care topeşte sârma, motiv pentru care sârma este
întreruptă. Arcul se porneşte din nou şi ciclul se repetă.
Un alt mod de transfer al metalului, se numeşte transfer în “spray arc”, în acest mod, transferul metalului se realizează sub forma unor picături mici care se formează şi se
detaşează de la diuza de sârmă şi sunt transferate în baia de metal topit prin intermediul curentului arcului.

Procedeul de sudare MIG pulsat este un procedeu de sudare cu transfer în Sprey Arc gestionat şi controlat corespunzător în care
energia este transferată la arc în impulsuri, adică curentul de sudare este format corespunzător pentru a asigura în mod
instantaneu un impuls de energie înaltă. Acesta facilitează separarea şi transferul controlat a unei singure picături a materialului
de adaos.
Curentul este apoi menţinut la o valoare de capabilă să susţină arcul de sudare, dar fără transferul materialului. În aceste
condiţii, baia de sudare se poate răci, şi astfel permite depozitarea regulată şi controlată a particulelor de metal topit pe
materialul de bază.
Sudarea MIG pulsat asigură o viteză de sudare care este mult mai mare decât la procedeul clasic Spray Arc MIG datorită
procesului de depozitare mai eficient şi mai rapid. Totuşi, există o reducere substanţială a cantităţii de stropi şi fum în timpul de
refacere rezultând deformaţii mai mici şi un grad optim al finisării.

Parametrii de sudare
Vizibilitatea arcului reduce nevoia utilizatorului de a observa în mod strict tabela de reglaj în timp ce el poate controla direct baia de metal topit.
-Tensiunea afectează direct aspectul cordonului, dar dimensiunea cordonului sudat se poate modofica în funcţie de cerinţe prin deplasarea manuală a pistoletului pentru a obţine
depuneri variabile cu tensiune constantă.
-Viteza de alimentare cu sârmă este proporţională cu curentul de sudare.Atât la procedeul de sudare MIG Short-Arc/Spray-Arc şi cât şi la MIG pulsat, în funcţie de sursa utilizată,
sunt disponibili parametrii de sudare cu setări simple, rapid sinergice definite automat în baza condiţiilor de operare (material, grosime, gaz sârmă, viteză) care sunt controlate în
mod dinamic şi ţinute în balanţă în timpul procesului de sudare de un microprocesor. Acesta permite obţinerea unor rezultate excelente la sudare în ceea ce priveşte cantitatea,
calitatea şi estetica în toate condiţiile şi în toate aplicaţiile.

Gaze
Sudarea MIG-MAG este definită în principal de tipul de gaz folosit: inert pentru sudarea MIG (Metal Inert Gas), activ pentru sudarea MAG (Metal Active Gas).

Dioxidul de carbon(CO2) Folosind CO2 ca şi gaz de protecţie, se obţine o penetrare mare, costuri de operare mici, viteze mari de sudare, proprietăţi
mecanice. Pe de altă parte, folosirea acestui gaz crează probleme de compoziţie chimică a îmbinării, astfel există o
pierdere de elemente uşor oxidabile, simultan cu creşterea conţinutului de carbon în baia de metal.
Sudând cu CO2 pur, se crează de asemenea şi alte probleme cum ar fi stropire excesivă şi formare de porozităţi de
monoxid de carbon.

Argonul Acest gaz inert este folosit în stare pură la sudarea aliajelor uşoare, în timp ce la sudarea oţelurilor inoxidabile crom –
nichel este preferabil a se folosi argon în combinaţie cu oxigen şi CO2 în proporţie de 2%, acestea contribuind la stabilitatea
arcului şi îmbunătăţeşte forma cordonului sudat.

Heliu Acest gaz este folosit ca o alternativă a argonului şi permite penetrare mai mare (pe materiale mai groase) şi viteze de
avans mai mari.

Mixtură de argon–heliu Asigură un arc mai stabil decât heliul precum şi o penetrare, respectiv viteză de deplasare mai mare decât argonul.

Mixtură de Argon-CO2şi Argon-CO2-Oxigen Aceste combinaţii se folosesc la sudarea materialelor metalice, în special la sudarea shortarc îmbunătăţind astfel
contribuţia specifică de căldură. Ele se pot folosi şi la sudarea în spary-arc. În mod normal aceste combinaţii conţin un
procent de CO2 cuprins între 8 – 20% şi oxigen în jur de 5%.