CUPRINS

Sumar executiv 3

1. Despre organizație 8

1.1. CV succint 8

1.2. Organigrama 9

2. Viziune, Misiune, Valori 10

3. Analiza SWOT - mediul extern și intern 11

4. Obiective Strategice 12

5. Rezultate intermediare și medii 13

6. Monitorizare și evaluare 15

2
Sumar executiv
Strategia de dezvoltare actuală a fost elaborată utilizând principiile Managementul bazat pe
rezultate și se bazează pe un cadru de rezultate. Viziunea strategică și pașii propuși vor
contribui la consolidarea rolului LDA Moldova în regiune.

Scopul strategic de bază al LDA Moldova, stabilit pentru Strategia de dezvoltare 2022 - 2025,
este de a promova democrația locală prin monitorizarea activității APL, creșterea implicării
cetățenilor în procesele decizionale și apărarea drepturilor acestora. Organizația a identificat
obiective strategice în patru domenii prioritare: APL, abilitarea cetățenilor, drepturile omului
și dezvoltarea organizațională - și va asigura monitorizarea implementării acestora prin
atingerea unor rezultate definite pe termen scurt, mediu și lung.

Pentru domeniile menționate, au fost identificate următoarele obiective strategice:

Obiectiv 1: Contribuirea la consolidarea principiilor democratice în Administrația Publică

Locală.
Obiectiv 2. Creșterea implicării cetățenilor în procesul de luare a deciziilor la nivel local
prin informarea și abilitarea acestora în etapele participării civice la nivelul orașului
Cimișlia.
Obiectiv 3. Sporirea gradului de cunoaștere și conștientizare a cetățenilor din regiune
referitor la drepturile omului și posibilități de apărare a acestora, cu accent pe grupurile
vulnerabile.
Obiectiv 4. Asigurarea continuă a dezvoltării organizaționale și sporirea durabilității
financiare.

Realizarea obiectivelor strategice depinde de capacitatea LDA Moldova de a acoperi

necesitățile părților interesate, beneficiarilor, de a construi parteneriate benefice cu actorii
interesați sau influenți și de a atrage resursele necesare.

Context
În RM sunt înregistrate peste 12000 organizații obștești, dintre care 65% sunt localizate în
Chișinău, și doar un sfert dintre ele au desfășurat careva activități în ultimii 3 ani. Studiile
comparative arată că RM are aproape 2 ONG-uri la 1000 locuitori, însă doar 25% din numărul
total al acestora sunt active1.

1
CNA, Expert-Grup./ Evaluarea impactului corupției asupra bunei guvernări a municipiului Chișinău. 2016

3
Conform datelor din Registrul de stat al unităţilor de drept privind organizaţiile necomerciale2
în data de 6 septembrie 2021, în orașul Cimișlia sunt înregistrate 53 de ONC, dintre care doar
5 sunt active. Din organizațiile active, trei desfășoară activități doar în localitățile unde
activează, și două au activități și în alte localități decât orașul Cimișlia.

Domeniu APL

Prioritățile dezvoltării locale în RM au fost anunțate încă din anul 1994 drept: descentralizarea
serviciilor publice, consolidarea autonomiei administrative și financiare, consolidarea
statutului aleșilor locali și a capacității efective a puterilor locale. O altă prioritate de reformă
în RM a fost cea legată de reorganizarea administrativ-teritorială. La 2 octombrie 1997,
Parlamentul RM a ratificat Carta Europeană a Autonomiei locale (adoptată la 15 octombrie
1985), intrată în vigoare la 1 februarie 1998, angajându-se să respecte ”dreptul efectiv al APL
de a soluționa și gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o
parte importantă a treburilor publice”.

În anul 2006, Republica Moldova a stabilit constituirea a 6 regiuni de dezvoltare: Nord, Centru,
Sud, UTAG (Unitatea Teritorial Autonomă a Găgăuziei), Chișinău și Transnistria. În anul 2016,
Parlamentul a adoptat o Strategie de Dezvoltare Regională. În nota informativă a Strategiei 3
sunt enumerate elementele esențiale ale proiectului de descentralizare: crearea unui proces
consultativ de dialog între guvern și autorități locale, transferarea unor competențe noi
(educație, asistență socială), notând și piedicile cu care se confruntă. Aceste probleme sunt
explicit recunoscute și țin de ritmul lent și anevoios al descentralizării administrative și
financiare: fragilitatea autonomiei financiare locale, declarată legal, dar compromisă din cauza
deficitului cronic de resurse bugetare, în condițiile unei organizări administrativ-teritoriale
fragmentate. Momentul a însemnat confirmarea pe plan național a priorității pentru
descentralizarea administrativă și politică, având drept scop stimularea dezvoltării regiunilor,
încurajarea inițiativei locale, recuperarea economică și socială.

Parteneriatul dintre autorități și organizațiile societății civile este esențial pentru guvernarea
locală. Liderii de asociații consideră că formarea unor parteneriate eficiente cu administrațiile
publice este cheia succesului în implementarea proiectelor.

Domeniu abilitarea cetățenilor

2
https://date.gov.md/ckan/ro/dataset/18516-date-din-registrul-de-stat-al-unitatilor-de-drept-privind-
organizatiile-necomerciale
3
https://madrm.gov.md/sites/default/files/Stategia%20Na%C8%9Bional%C4%83%20de%20Dezvoltare%20Regional
%C4%83%20pentru%20anii%202016-2020.pdf

4
Cetățenii au un rol activ în construirea unei societăți democratice, mai bune, iar formarea
abilităților și atitudinilor specifice unei cetățenii active este esențială. Pe lângă faptul că își
cunosc drepturile și responsabilitățile, cetățenii activi dau dovadă de solidaritate față de alții
și sunt gata să contribuie la bunul mers al societății.

În Cimișlia nu există o cultură a cetățeniei active, populația nu se implică de la sine în procesul

de luare a deciziilor, decât dacă este mobilizată în cadrul anumitor proiecte și coaliții. În același
timp, cetățenii dețin informații minime privind beneficiile participării modalitățile prin care se
pot implica.

Domeniu drepturile omului și accesul la justiție

La nivel local, una din barierele cheie în accesul la justiție este nivelul scăzut de cultură juridică
în rândul populației. Pentru grupurile vulnerabile acest fapt reflectă capacitatea redusă de a
identifica problemele legale și de a întreprinde acțiuni pentru soluționarea acestora. Acest
fapt este accentuat în special de fenomenul discriminării pe criterii de gen, vârstă, apartenență
etnolingvistică, dizabilitate și stare a sănătății care duce la incapacitatea persoanelor să
raporteze problemele pe care le întâmpină în interacțiunea cu organele competente.

Cele mai vulnerabile grupuri sunt persoanele economic dezavantajate, femeile și victimele
violenței domestice, persoanele în etate și persoane cu dizabilități social-psihologice.
Reprezentanții acestor grupuri întâlnesc un spectru larg de probleme legale ce țin de familie,
relații cu vecinii, probleme de sănătate sau de angajare în câmpul muncii. Însă, în lipsa
informării, nu cunosc cum să se descurce cu aceste dificultăți.

La căutarea ajutorului legal, majoritatea persoanelor nu cunosc la cine să se adreseze pentru

ajutor. Un dezavantaj semnificativ în accesul la serviciile de consiliere juridică îl au persoanele
din mediul rural și comunitățile etno-lingvistice. La întâmpinarea unei probleme, majoritatea
oamenilor, în primul rând, se sfătuiesc cu persoanele apropiate precum familia, prietenii sau
colegii de lucru. Din acest punct de vedere un grad ridicat de vulnerabilitate îl au persoanele
social izolate – în special bătrânii, minorii fără supraveghere și persoanele supraviețuitoare
violenței domestice.

O altă provocare cu care se confruntă grupurile vulnerabile este accesul la asistența juridică
garantată de stat. Barierele cheie constau în lipsa informației despre acest serviciu,
dificultatea colectării documentelor necesare pentru a beneficia de consultație gratuită
precum și calitatea proastă a reprezentării.

Accesul la justiție este strâns legat de încrederea în organele de drept și capacitatea

instituțiilor să lucreze cu persoanele vulnerabile. Reprezentanții grupurilor vulnerabile au un

5
nivel scăzut de încredere în organele de drept în comparație cu populația generală. Acest fapt
ar împiedica persoanele care au nevoie de ajutor să se adreseze în instituțiile competente și
să raporteze problemele cu care se confruntă.

Din alt punct de vedere, instituțiile din domeniul justiției au o experiență limitată de
comunicare cu persoanele cu necesități speciale. Astfel, angajații poliției, de ex., adesea sunt
angajați în soluționarea problemelor ce nu țin de responsabilitățile acestora, în special în
situațiile când este necesară intervenția asistenților sociali.

Adresarea cetățenilor la organele de drept și experiența lor în interacțiunea cu aceste instituții

denotă calitatea justiției la nivel local. Unul din elementele cheie este decalajul de așteptări
pe care îl au oamenii în raport cu instituții precum Poliția, APL, Procuratura și Instanțele de
judecată. Decalajul de așteptări se formează, pe de o parte, din necunoașterea cetățenilor cu
ce se ocupă organele de drept. O parte din cetățeni consideră că problemele legale cu care
se confruntă (de orice tip) pot fi soluționate direct de Poliție. Pe de altă parte, este problema
insuficienței resurselor și capacităților organelor de drept de a răspunde la necesitățile
cetățenilor. Un exemplu des menționat este numărul redus al ofițerilor de sector sau al
judecătorilor care deservesc comunitățile îndepărtate, fapt ce contribuie la o satisfacție joasă
privind activitatea organelor de drept.

Decalajul de așteptări este reflectat de nivelul scăzut de încredere în instituțiile de drept și

autoritățile locale. Conform Barometrului de Opinie Publică, doar 22% de cetățeni au
încredere în Justiție, în Poliție – 45%, Procuratură – 26% iar în Primărie 53%4 . Nivelul scăzut
de încredere este determinat de factori interni bazați pe experiența proprie sau a cercului
social restrâns al persoanei de interacțiune cu organele de drept, dar și de factori externi ce
țin de discursul public și reflecția mass media asupra actului de justiție5. Acest fapt
contrastează și cu percepția angajaților din organele de drept care menționează o lipsă de
respect și receptivitate față de instituțiile pe care le reprezintă, fapt ce îngreunează
administrarea justiției în comunitate.

În cazul grupurilor vulnerabile, acest decalaj este îndeosebi de pronunțat. În primul rând, din
cauza unui nivel scăzut de educație juridică și prezența unor norme sociale prejudiciabile,
persoanele defavorizate nu cunosc unde și cum să se adreseze când doresc să raporteze o
problemă. În al doilea rând, Poliția și instituțiile din domeniul justiției au o experiență limitată
de identificare și comunicare cu persoanele cu necesități speciale. Astfel, ofițerii de poliție

4
Barometrul de Opinie Publică, Iunie 2020 http://ipp.md/wp-
content/uploads/2020/07/BOP_06.2020_prima_parte_finale.pdf
5
Vasile Cataranji (2018). Încrederea în justiția din Republica Moldova 2001-2018. Evoluţii și determinante.
https://crjm.org/wp-content/uploads/2019/02/2018.12-Increderea-in-justitie.-Evolutii.pdf

6
sunt deseori angajați în soluționarea problemelor ce nu țin de responsabilitatea acestora, în
special în situațiile când este necesară intervenția asistenților sociali.

În raionul Cimișlia, accesul la justiție pentru cetățeni și grupurile vulnerabile este influențat
de prezența regiunilor periferice îndepărtate de centrele urbane și componența etnolingvistică
mixtă (preponderent în sudul raionului). Cetățenii din regiunile îndepărtate au un nivel de
informare și educație juridică foarte scăzută și, astfel, o capacitate redusă de a-și apăra
drepturile și de a interacționa cu organele de drept.

Din punct de vedere geografic, cele mai deprivate regiuni din Cimișlia sunt satele: Codreni,
Ivanovca Nouă, Suric, Porumbeni, Sagaidac și satul Ialpugeni. Conform indicelui de deprivare
a ariilor mici (IDAM), aceste comunități au un acces scăzut la educație, servicii de sănătate și
oportunități economice, fapt ce reflectă și capacitatea lor limitată de a accesa servicii juridice
de calitate.

Din cauza specificului etnolingvistic mixt, și proximității cu Unitatea Teritorial Administrativă

Găgăuză, mai multe dificultăți de acces la justiție se întâlnesc din motive lingvistice.

Incidența problemelor justițiabile de natură civilă în raionul Cimișlia este relativ similară cu
media generală în Moldova. În cazurile penale și contravenționale, cele mai răspândite sunt
infracțiunile: contra patrimoniului (furturi), infracțiuni comise în stare de ebrietate, violența în
familie; huliganism și escrocherii. Similar cu alte raioane, a fost observată o creștere a ratei de
infracțiuni care implică violența în familie și crimele comise de minori.

Domeniu dezvoltarea organizațională

LDA Moldova este o organizație tânără, cu viziuni și principii europene. OSC-ul are anumită
experiență acumulată în colectare de fonduri și scrierea proiectelor, care este importantă
pentru formarea unei organizații durabile. În același timp, această experiență și cunoștințe
sunt deținute de un număr foarte redus de persoane, ceea ce prezintă un risc foarte mare
pentru durabilitatea organizației.

Sursele de finanțare ale organizației la această etapă sunt în totalitate din fondurile
donatorilor. Pe termen lung, organizația își propune diversificarea surselor, prin atragerea
resurselor publice, private, sau din activitate economică. La această etapă însă, organizația
este focusată pe creșterea competențelor personalului în scrierea proiectelor și atragerea unui
număr mai mare de proiecte.

7
1. Despre organizație

1.1. CV succint
Denumirea oficială completă Asociația Obștească Agenția de Democrație Locală din
Moldova

Denumirea prescurtată LDA Moldova

Forma juridică de organizare Organizație neguvernamentală cu forma juridică de

organizare ”Asociație Obștească”

Anul fondării și Fondată în 2018 și înregistrată cu nr. 476996 de

înregistrarea oficială către Ministerul Justiției al Republicii Moldova la data de
05 ianuarie 2018.

Adresa juridică bd. Ștefan cel Mare 14, MD-4101, orașul Cimișlia, R.
Adresa poștală Moldova

Date de contact Tel: 024122370 / 068179301

Email: ldamoldova@aldaintranet.org
Pagină Facebook: https://www.facebook.com/ldamoldova
Director Executiv: Nicolae Hristov

Areal geografic Regional

Statut de membru Platforma Națională a Forumului Societății Civile din

Parteneriatul Estic
Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA)

Domenii de activitate Democrație locală, drepturile omului

8
1.2. Organigrama

Adunarea generală

Consiliul de Administrare +
Cenzor
Președinte

Director Executiv

Program Program
Departament
Program APL abilitarea drepturile
administrativ
cetățenilor omului
Coordonatori Coordonatori Coordonatori
Contabil
proiecte proiecte proiecte

Jurist Consultant Consultant Consultant

Specialist
comunicare

Specialist IT

9
2. Viziune, Misiune, Valori

VIZIUNE: ADL Moldova este un actor important și promotor de democratizare a

societății la nivel local.

MISIUNE: Organizația promovează democrația locală prin monitorizare activității APL,

implicarea cetățenilor în procesele decizionale și apărarea drepturilor lor.

VALORI: Democrație - Promovăm democrația la nivel local și participarea cetățenilor

în comunitate.

Cooperare descentralizată - Credem că o dezvoltare comunitară autentică

este generată atunci când există legături directe nu numai între guvernarea
centrală și locală, ci și între autoritățile locale la nivel transversal.

Descentralizare - Pledăm pentru a oferi autorităților locale toate

instrumentele și autoritatea necesare pentru a avea un impact pozitiv
independent asupra bunăstării cetățenilor.

Transparență și responsabilitate - Oferim acces gratuit la rapoartele narative

și financiare, prezentând informațiile pe site-ul web al organizației.

Neafiliere politică - Nu exprimăm sprijin pentru anumite partide politice,

blocuri sau platforme electorale.

Dezvoltare continuă - Îmbunătățim continuu programe și servicii pentru

realizarea eficientă a obiectivelor stabilite de organizație; partajarea celor mai
bune practici cu organizațiile naționale, regionale și internaționale.

Dezvoltarea societății civile - Acțiunile noastre se concentrează pe creșterea

activismului și educației cetățenilor pentru a se implica în luarea de decizii și
dezvoltarea localităților.

10
3. Analiza SWOT - mediul extern și intern
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Resurse umane: Resurse umane:

- Echipă instruită și profesionistă în domeniul de
activitate al organizației și domeniul ONG
- Experiență în activitate de peste 3 ani
- Insuficiența de personal pregătit în domeniul
ONG
- Lipsă de voluntari, lipsa programelor de
atragere a voluntarilor
- Personal care nu cunoaște limba engleză

Resurse materiale și financiare: Resurse materiale și financiare:

- Echipament pentru implementarea activităților: 2
laptopuri, imprimantă, videoproiector, telefon
- Oficiu dotat
- Organizație nu dispune de imobil și de transport
propriu
- Resurse financiare asigurate doar din granturi,
cu buget al organizației asigurat maxim pe un an
înainte

Activități și procese: Activități și procese:

- Strategia LDA Moldova în curs de dezvoltare - Lipsa Strategiei de Advocacy și Voluntariat
- Regulament intern elaborat și aprobat - Lipsa Strategiei de comunicare LDA
- Regulament de organizare și funcționare elaborat
și aprobat.

Experiența organizației: Experiența organizației:

- Experiență în implementarea proiectelor de - Proiecte de scurtă durată (0,5-1,5 ani)
promovare a democrației locale și respectarea - Organizația nu are finanțatori stabili
drepturilor omului, finanțate de UE, PNUD, US.
- Crearea de rețele și coaliții la nivel regional și
internațional
- Proiecte de ecologie - managementul deșeurilor
- Parteneriate cu ONG-uri și APL

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Tendințe: Tendințe:
- Interesul LDA Moldova în intervențiile - Fluctuația cadrelor
instituționale de consolidare a capacității - Restricții anticovid
- Digitalizarea economiei - Salarii mici
- Parteneriate public-private - Crește vulnerabilitatea cetățenilor în urma
anului pandemic și a creșterii prețurilor

Surse de finanțare: Surse de finanțare:

- Desemnarea procentuală 2% - Lipsa unor finanțatori axați pe regiune, care să
- Noi servicii cu plată ofere proiecte de lungă durată

11
 - Aplicarea la granturi pe termen lung (mai lungi de - Finanțare dintr-o singură sursă- granturi, pe
1,5 ani) termen scurt, care nu asigură viabilitate
financiară

Context politic: Context politic:

- Conducerea R.Moldova care sprijină dezvoltarea - Preferințe politice ale guvernării, interes de grup
societății civile și valorile democratice - Majoritatea consilierilor nu au experiență în
- Conducere raională și orășenească deschisă spre activitatea ONG
colaborare, primar de Cimișlia – fost angajat ONG - Preferințe pentru unele ONG-uri

Legislație: Legislație:
- Legislație din domeniul ONG existentă și - Restricții pentru membrii ONG din diasporă
permisivă

În conformitate cu analiza mediului extern și intern, LDA Moldova și-a stabilit obiectivele de
dezvoltare și prioritățile de dezvoltare organizațională, așa cum este descris în capitolele
următoare.

4. Obiective Strategice
Reieșind din analiza de context, analiza mediului intern și extern și domeniile de interes ale
asociației, au fost identificate patru obiective strategice care se pliază domeniilor APL,
abilitării cetățenilor, drepturilor omului și dezvoltării organizaționale.

Domeniu APL. Obiectiv 1: Contribuirea la consolidarea principiilor democratice în

Administrația Publică Locală.

Pentru îndeplinirea obiectivului, organizația a stabilit un set de activități orientative care ar

putea fi desfășurate în perioada de implementare a strategiei: parteneriate cu APL;
monitorizarea implementării deciziilor și politicilor publice; elaborarea propunerilor de
modificare a cadrului normativ în vigoare cu scopul de a spori capacitatea instituțională a APL;
dezvoltarea platformelor de informare a cetățenilor; monitorizarea proceselor APL; suport în
dezvoltarea politicilor și strategiilor locale; evaluări și recomandări privind îmbunătățirea
politicilor publice; capacitarea personalului din cadrul APL, etc.

Domeniu abilitarea cetățenilor. Obiectiv 2: Creșterea implicării cetățenilor în procesul de

luare a deciziilor la nivel local prin informarea și abilitarea acestora în etapele participării
civice la nivelul orașului Cimișlia:

Următoarele activități orientative au fost stabilite de organizație pentru a atinge al doilea

obiectiv: studii de analiză a percepțiilor cetățenilor; cercetări privind motivele de neimplicare
a cetățenilor (ex. activități de intimidare); campanii de informare (inclusiv obiectivele și

12
politicile majore ale statului, obiectivele și țintele de dezvoltare durabilă stabilite de ONU în
agenda 2030); dezbateri publice; materiale informative; produse media (emisiuni, interviuri,
talk-show-uri etc.); evenimente de informare și instruire; crearea și dezvoltarea coalițiilor
civice; susținerea inițiativelor civice, etc.

Domeniu drepturile omului. Obiectiv 3: Sporirea gradului de cunoaștere și conștientizare

a cetățenilor din regiune referitor la drepturile omului și posibilități de apărare a acestora,
cu accent pe grupurile vulnerabile.

Activități orientative care pot duce la îndeplinirea obiectivului sunt: evenimente de informare
și instruire; monitorizarea respectării drepturilor omului de către instituții; servicii de
consultanță și asistență juridică; materiale informative; etc.

Domeniu dezvoltare organizațională. Obiectiv 4. Asigurarea continuă a dezvoltării

organizaționale și sporirea durabilității financiare.

Pentru realizarea obiectivului, organizația a trasat următoarele activități orientative: instruiri

ale personalului, mentorat în scriere și management de proiect, scrierea proiectelor, aplicarea
în calitate de beneficiar al desemnării procentuale, identificarea altor surse de finanțare etc.

5. Rezultate intermediare și medii

Obiectivele strategice definite de organizație vor duce la atingerea unor rezultate stabilite pe
termen lung, mediu și scurt.

Cadru de rezultate

Obiectiv strategic Rezultate

Obiectiv 1: Contribuirea 1.1. Transparență crescută a Consiliului Raional Cimișlia prin prisma
la consolidarea următorilor indicatori de transparență6:
principiilor democratice ● Accesul la informații de interes public;
în Administrația Publică ● Rata de transparență a achizițiilor publice;
● Gradul de transparență a administrării proprietății publice;
● Nivelul de transparență privind angajarea persoanelor în serviciul
public;
● Transparența programelor şi proiectelor de asistenţă, ale căror
beneficiari sau executanţi sunt autorităţile administraţiei publice
locale.

6
Conform metodologiei de monitorizare aplicată anual de către IDIS Viitorul
http://localtransparency.viitorul.org/

13
 1.2. Nivel crescut de descentralizare și autonomie locală a UAT
1.3. Rata crescută de participare a tinerilor în scrutinele electorale
1.4. Prezență crescută a femeilor în funcții de aleși locali în raionul
Cimișlia (23 de primării).

Obiectiv 2. Creșterea 2.1. Audierile/consultările publice sunt organizate mai des cu participarea
implicării cetățenilor în unui număr mai mare de cetățeni
procesul de luare a 2.2. Deciziile luate la nivel local iau în considerare propunerile cetățenilor
deciziilor la nivel local 2.3. Coaliția locală este o platformă consolidată care permite implicarea
cetățenilor în sporirea transparenței decizionale
2.4. Nivel de informare sporit al cetățenilor privind participarea acestora
în procesul de luare a deciziilor.
2.5. Percepție îmbunătățită a cetățenilor privind calitatea procesului
decizional la nivel local, transparența și prevenirea corupției
2.6. Cetățenii din Cimișlia sunt informați privind problemele de mediu și
protecția acestuia

Obiectiv 3. Sporirea 3.1. Nivel crescut de informare a persoanelor cu dizabilități privind

gradului de cunoaștere scrutinele electorale și accesul la justiție
și conștientizare a 3.2. Nivel crescut de informare a persoanelor privind accesul la justiție
cetățenilor din regiune 3.3. Incluziunea persoanelor cu dizabilități este o prioritate pentru APL
referitor la drepturile
omului și posibilități de
apărare a acestora, cu
accent pe grupurile
vulnerabile.

Obiectiv 4. Asigurarea 4.1. Durabilitatea financiară a organizației este asigurată

continuă a dezvoltării 4.2. Personalul organizației este abilitat în domeniile de protecție a
organizaționale și mediului, și în integrarea și aplicarea principiilor egalității de gen în
sporirea durabilității activitatea organizației
financiare. 4.3. Organizația are expertiză pentru a oferi suport/informare și abilitare
juridică beneficiarilor organizației

14
6. Monitorizare și evaluare
Monitorizarea și evaluarea strategiei permite organizației să urmărească progresul
implementării strategiei, să evalueze dacă se obțin rezultatele scontate, să ajusteze direcțiile
în caz de necesitate și să se adapteze unui mediu în schimbare.

Instrumentul principal pentru monitorizare va fi Planul de Monitorizare și Evaluare și Tabelul

de urmărire a indicatorilor. Aceste instrumente vor fi elaborate în baza Tabelului Cadru de
rezultate prezentat mai sus și în baza Cadrului de raportare a performanței, anexat acestui
document.

Planul de Monitorizare și Evaluare va conține definirea indicatorilor, valorile inițiale și țintele

anuale, frecvența colectării și sursele de verificare. Tabelul de urmărire a indicatorilor va
conține fișe de calcul pentru fiecare indicator, cu date care pot fi dezagregate și formule de
calcul. Aceste documente vor fi anexate Planului Strategic și vor fi completate de organizație
cu o periodicitate trimestrială.

Organizația va desfășura ședințe scurte trimestriale unde fiecare membru al echipei va

raporta progresul și problemele pe domeniile din strategie de care este responsabil. Ședințele
trimestriale permit organizației și membrilor să observe dacă implementarea strategiei
decurge eficient și să întreprindă din timp acțiuni de revizuire și ajustare.

Raportul privind implementarea strategiei se elaborează anual și este prezentat organelor de

conducere. Raportul conține date privind progresul în implementarea fiecărui obiectiv, nivelul
de implementare a activităților planificate pentru anul în curs, lecțiile învățate și
recomandările pentru ajustarea strategiei sau a planului de monitorizare și evaluare.

Planul strategic este un document viu, care trebuie revizuit periodic și ajustat pentru a
corespunde contextului actual și priorităților organizației.

15