Cristecu Christian - IFR 102

Referat privind opiniile PRO si CONTRA eutanasiei

În multe universități, absolvenții facultăților de medicină rostesc la sfârșitul ceremoniei de

încheiere a ciclului universitar jurământul lui Hippocrate:

"Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca
martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și rațiunea:

Să respect pe cel care m-a învățat această artă la fel ca pe propriii mei părinți, să împart cu el cele
ce-mi aparțin și să am grijă de el la nevoie; să-i consider pe descendenții lui ca frați și să-i învăț
această artă, dacă ei o doresc, fără obligații și fără a fi plătit.
Să transmit mai departe învățăturile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu și numai acelor
discipoli care au jurat după obiceiul medicilor, și nimănui altuia.
Atât cât mă ajută forțele și rațiunea, prescripțiunile mele să fie făcute numai spre folosul și buna
stare a bolnavilor, să-i feresc de orice daună sau violență.
Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, și nici nu voi
da vreun sfat în această privință. Tot așa nu voi da unei femei un remediu abortiv.
Sacră și curată îmi voi păstra arta și îmi voi conduce viața.
Nu voi opera piatra din bășică, ci voi lăsa această operație celor care fac această meserie.
În orice casă voi intra, o voi face numai spre folosul și bunăstarea bolnavilor, mă voi ține departe
de orice acțiune dăunătoare și de contacte intime cu femei sau bărbați, cu oameni liberi sau sclavi.
Orice voi vedea sau voi auzi în timpul unui tratament voi păstra în secret, pentru că aici tăcerea
este o datorie.
Dacă voi respecta acest jurământ și nu îl voi călca, viața și arta mea să se bucure de renume și
respect din partea tuturor oamenilor; dacă îl voi trăda devenind sperjur, atunci contrariul."
Prin eutanasie, care din greceste înseamnă "moarte frumoasa" sau usoara, se subintelege
ajutorul medicului in curmarea vietii bolnavului ce sufera de o boala incurabila.

Este eutanasia o idee recenta? Cautand putin prin sfera informatiei digitale descoperim ca
aceasta practica a fost folosita inca din cele mai vechi timpuri. Motive varii pentru a o savarsi au
fost avansate. Unii au evocat boala si suferinta, altii eliminarea persoanelor cu handicap pentru
evitarea capturarii in timp de razboi si a unei eventuale executii. Indiferent de cauza scopul a fost
unul : MOARTE rapida si fara suferinta. In antichitate, grecii si romanii o permiteau, in anumite
situatii. Odata cu aparitia Vechiului Testament, biblia ebraica sau Tanahul cum il numesc evreii,
apar zorii zilelelor religiilor monoteiste. Iudaismul, crestinismul si islamul au la baza existenta unui
si aceluias Dumnezeu. Unul din principiile lor, care ne intereseaza in acest referat, este sacralizarea
vietii. Secolul XX s-a diferentiat prin aparatia a numeroase organizatii care militau pro sau sau
contra eutanasiei. Prima, a fost constituita in 1935 de un grup de medici londonezi si se numea The
Voluntary Euthanasia Society. Aceasta a fost urmata, in 1938, de Hemlock Society, infiintata in
Statele Unite.

Insa si astazi lumea este impartita in aceleasi tabere. In general, unii au ca suport dreptul
omului la propria viata, iar ceilalti creatiunea lui Dumnezeu, care are putere absoluta asupra vietii.
Pe zi ce trece, progresele realizate in domeniile stiintei si tehnici medicale duc la cresterea sperantei
de viata. Monitorizarea pacientilor cu aparatura ultraperformanta, aparatura de sustinere respiratorie
si cardiocirculatorie poate prelungi viata pacientilor pana la stadiul de "existenta artificiala". Astfel,

dacă se poate intervenii asupra prelungirii vieții, atunci de ce nu s-ar putea face asemeni pentru
curmarea ei ? Modificandu-se modul de abordare a pacientilor cu boli incurabile aflati in stadiul
terminal, se poate oare discuta și despre dreptul lor la viata si mai ales, la moarte. In prezent se
observa o intensificare asupra acestei probleme

Dar, poate mergând pe firul intelegerii modurilor prin care se executa eutanasia, ne vom
dumiri mai bine și putea a ajunge la o concluzie dacă sau nu eutansia este un act de curaj sau
lasitate. Astfel aflam ca eutanasia a fost clasificata in doua categorii: activa si pasiva, din punct de
vedere al modului de realizare si in trei categorii: involuntara, nonvoluntara si voluntara, din punct
de vedere al acordului pacientului. Eutanasia activa se realizeaza cu ajutorul medicului. Cea mai
utilizata metoda este cea a administrarii unui medicament cu actiune letala. Eutanasia pasiva este
consecutiva nonasistentei medicale sau intreruperii tratamentului, in cazul bolnavilor irecuperabili
unde orice efort terapeutic ar fi inutil. Forme ale eutanasiei pasive: intreruperea aparaturii de
mentinere in viata, intreruperea alimentatiei artificiale, intreruperea tratamentului medical,
neaplicarea procedurilor de resuscitare cardio-pulmonara. Eutanasia nonvoluntara se realizeaza fara
acordul pacientului, cea involuntara se realizeaza cand se pune capat vietii unui pacient care ar fi
fost capabil sa isi dea acordul sau sa se abtina, dar nu a fost intrebat sau s-a abtinut sa raspunda, iar
cea voluntara se realizeaza cu acordul pacientului. O alta tema legata de eutanasie este suicidul
medical asistat definit ca actul de sinucidere intentionata, cu asistenta a unei terte persoane, care
furnizeaza mijloacele si/sau cunostintele. Deoarece suicidul medical asistat se realizeaza prin
actiunea pacientului, sunt pareri potrivit carora implicarea medicului si a familiei sunt mai reduse.
Care este diferenta dintre eutanasie si sinucidere asistata? Cei doi termeni pot fi deosebiti privind la
persoana care indeplineste actul final, actul fara de care nu ar surveni moartea. Astfel, daca moartea
este indusa de alta persoana decat pacientul, avem de-a face cu eutanasia. Pe de alta parte, daca
persoana care urmeaza sa moara isi administreaza de exemplu o doza letala de medicamente,
prescrise de doctor in acest scop, vorbim despre sinucidere asistata. Unicul și fără de întoarcere
rezultat al acestor acțiuni indiferent de modul lor este producerea morții.

In paralel cu dezvoltarea capacitatilor medicale a avut loc si cea a tehnologiilor de

informatie. Ceea ce altadata reprezenta un subiect tabu astazi, acum informatia mediatica il
raspandeste cu mare viteza in toata lumea. Daca mai deunazi eutanasia se executa la umbra unei asa
zise confidentialitati, acum este subiect care provoca discutii inflacarate si reactii din cele mai
diverse, atat in mediul academic, politic, medical, cat si in viata de zi cu zi. Fara dar si poate daca
analizam atent opiniile acestora, reusim sa le categorisim si intr-un final, sa tragem o concluzie.

Argumentul compasiunii

Când o persoană are dureri constante şi dacă această situaţie nu are probabilităţi de
schimbare prin intervenţie medicală, se poate argumenta că este justificabilă eutanasia umană
voluntară. Cicero spunea ca o moarte buna este modalitatea ideala, de a respecta legea naturii,
parasind lumea in liniste si demnitate. De obicei, o moarte buna este descrisa ca trecerea in nefiinta
intr-un mediu placut, familiar si fara suferinta, ca si cum ai adormi. Se sustine atunci când pacientul
se confrunta cu o situatie de mizerie si suferinta, provocate de o boala incurabila si este mai potrivit
sa il ajutam sa isi sfarseasca viața, decat sa sufere in continuare. Este o modalitate de a opri
suferinta extrema prin care trec unii bonavi in stadiu terminal si de a le oferi o moarte linistita.

Argumentul dreptului de a muri

In secolul al XVIII-lea, filozoful scotian David Hume sustinea in eseul sau despre sinucidere
ca, intr-o societate libera, oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa aleaga modul in care vor sa moara.
Acest drept este privit deseori ca parte a dreptului la autonomie, prin care pacientul are dreptul sa
hotarasca in legatura cu tratamentul facut de medici. Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida
momentul propriei morti. În schimb, nenumărate voci din opoziție s-au interbat dacă viaţa unei
persoane bolnave este mai puţin valoroasă decât cea a uneia sănătoase ?

Argumentul necesitatii economice

Unii manageri invoca cheltuielile mari determinate de mentinerea in viata a pacientilor cu

boli incurabile. În replica unii medici și cercetători susțin ca eutanasia ar submina finantarea
sectorului geriatric si furnizarea de asistenta corespunzatoare pentru persoanele varstnice. Ar
submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta zona.

Argumentul demnitatii
 În privinţa bolnavilor aflaţi într-o stare vegetativă permanentă, partizanii eutanasiei susţin că
din cauză că viaţa bolnavului depinde de aparate medicale, el nu mai este în viaţă fiindcă nu poate
înţelege mediul în care se află sau boala. În asemenea cazuri, eutanasia este realizată deseori la
dorinţa rudelor apropriate (cunoscută că eutanasie involuntară). Rudele bolnavului nu ar mai trebui
sa indure clipele dificile in care isi vad apropiatii asteptand o moarte lenta si dureroasa. Asadar
oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. Totusi, aici exista mari diferente intre
modurile in care fiecare vede conceptul de a trai si a muri cu demnitate. Cele mai comune umilinte
care ar justifica eutanasia sunt: persoana devine o povara pentru ceilalti, incapacitatea de a mai face
fata activitatilor cotidiene, petrecerea ultimei perioade a vietii intr-un spital sau camin.
Argumentul progresului social

Se pretinde ca societatea ar avea o obligatie de eugenie de a-i elimina din cadrul ei pe cei
care nu fac fata din punct de vedere fizic si mintal. În schimb, inversand rolurile, nu putem exclude
o anumita labilitate psihica sau lipsa de competenta a celor care decid eutanasia. Nu exista aici
riscul abuzului ?

Principil etic al totalitatii

Conform principiului etic al totalitatii, se ingaduie sacrificarea unei parti de dragul

intregului, dar un principiu invers acela de a sacrifica intregul de dragul unei parti nu exista. O
problemă majoră se poate ridica în ceea ce priveşte eutanasia involuntară şi bolnavii într-o stare
vegetativă permanentă. Decizia de a încheia viaţa unei persoane n-ar trebui să fie lăsată obligatoriu
în mâinile rudelor. Această formă de eutanasie este considerată lipsită de etică, deoarece nu se ştie
dacă bolnavul ar vrea să fie eutanasiat, dacă ar putea hotărî.
Principiul religios
Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei se bazeaza, de obicei, pe principiile
religioase cu privire la sacralitatea vietii. Acest argument se bazeaza pe valorile religioase care
considera viata sacra si inviolabila. Conform acestui principiu, nici o persoana nu are dreptul de a
lua viata altcuiva care contravine poruncii dumnezeiesti - "Sa nu ucizi", Biserica nu admite
eutanasia, deoarece ea inseamna ucidere. Biserica Ortodoxa Rusa si-a expus pozitia vis-a-vis de
eutanasie intr-o declaratie speciala in octombrie 2000 : "Recunoscand valoarea vietii fiecarui om,
clerul ortodox considera inadmisibile orice incercari de a legaliza eutanasia, considerand-o ca pe o
forma speciala de omucidere (prin decizia medicilor sau acordul rudelor), sau sinucidere (la
rugamintea pacientului), sau combinarea a uneia si a alteia. Sf. Sinod este impotriva oricarei forme
de eutanasie."
Eutanasia a fost practicata in Germania hitlerista, unde erau omorati copiii nou-nascuti cu
neajunsuri fizice, bolnavii incurabili si invalizii.
 Pentru prima data in istoria omenirii eutanasia a fost legiferata in anul 1906 in statul Ohio,
SUA unde este permisa doar in cazul persoanelor grav bolnave, care se afla pe patul de moarte. Dar,
in practica, legea nu a fost aplicata niciodata.

In anul 2002, Olanda a devenit prima ţară din lume care a legalizat eutanasia pentru
persoanele peste 16 ani. Statisticile olandeze arată că din 2006 numărul cazurilor de eutanasie
efectuate pe an a crescut. Anul trecut a fost înfiinţată o echipă de medici care să meargă acasă la
bolnavi pentru a efectua eutanasia. Se susţine că majoritatea persoanelor ce optează pentru eutanasie
sunt bolnavii de cancer, dar şi cei care suferă de demenţă şi tulburări psihice. Dar, medicii sunt
datori sa se convinga ca bolnavul sufera dureri insuportabile, nu mai are nici o sansa de a
supravietui si ca intr-adevar doreste sa moara. Hotararea definitiva se ia numai dupa prezentarea
"celei de-a doua opinii" din partea altui medic. Insasi actul de eutanasie va avea loc in prezenta unor
comisii speciale.

In Franta, Codul Penal distinge doua feluri de eutanasie: activa, cand moartea survine in
urma interventiei medicilor, fiind considerata ca omor premeditat; si pasiva, adica "abtinerea
terapeutica de la tratament", fapt calificat drept neacordarea asistentei medicale. Ambele cazuri au
pedepse cu inchisoarea.
In Suedia, ajutorul la suicid nu se pedepseste dupa lege. In cazuri exceptionale medicii au
dreptul sa deconecteze aparatele pentru intretinerea functiilor vitale.
In Marea Britanie, eutanasia este interzisa, dar in anii 1993 – 1994 medicii aveau dreptul sa
intrerupa sustinerea artificiala a vietii pacientilor incurabili.
In Canada, eutanasia voluntara si suicidul medical sunt interzise, pedepsele fiind inchisoare
pe viata in cazul eutanasiei voluntare si inchisoare timp de 14 ani in cazul suicidul medical asistat.
In Belgia si Elvetia sunt permise atat eutanasia cat si suicidul medical asistat.
In tara noastra, potrivit articolului 188, Cod Penal, eutanasierea este definita ca : 'Uciderea
savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala
incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de
suportat" se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani'.
Asadar, numarul de tari cu regim democrat, care au legalizat eutanasia reprezinta un procetaj
infim. Extrem de putinele cazuri cand aceasta s-a executat se apropie ca procentaj de 0 % din
populatia care ar fi putut face obiectul acesteia. Majoritatea acestor infime cazuri publicate se
refereau la bolnavi a căror condiţie este fără îndoială lipsită de speranţă. Specialistii spun ca nu este
posibil să se întocmească o listă de boli sau afecţiuni în care ar putea fi efectuată eutanasia,
deoarece fiecare persoană simte durerea diferit şi poate suporta niveluri diferite de durere.
 Este posibil ca eutanasia, dacă este legalizată, să fie folosită greşit ? Cum ne putem asigura
că eutanasia non-voluntară nu va fi folosită de rude pentru a scăpa de „povara inutilă” a rudelor mai
în vârstă sau de medicii incompetenţi pentru a-şi ascunde greşelile? Singurul mod de a evita acest
lucru este oprirea legalizării eutanasiei. Eutanasia ridică multe întrebări, chiar şi în ţările unde este
legalizată. Atâta timp cât punem la îndoială valoarea vieţii omeneşti şi conservarea ei, putem fi
siguri că nu este uitat codul moral al societăţii noastre.

Exista oare posibilitatea unui diagnostic gresit sau eventualitatea unor noi tratamente ?
Conform acestui punct de vedere, unde exista viata exista speranta. Sustinatorii sai sunt de parere ca
in conditiile evolutiei rapide a societatii moderne, a tehnologiei si tehnicilor medicale, eutanasia ar
lua dreptul unor persoane bolnave de a beneficia de viitoarele tratamente si implicit de o viata mai
buna. Chiar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi rezultatul depresiei
sau a interpretarii eronate a diagnosticului.