Referat

Tema: puloarea uzofonică

Abordarea UE în ceea ce privește poluarea fonică este dublă și include: un cadru general
pentru identificarea nivelurilor de poluare sonoră care necesită luarea unor măsuri atât la
nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE; și o serie de acte legislative privind principalele
surse de zgomot, cum ar fi zgomotul provocat de traficul rutier, aerian și feroviar și zgomotul
emis de echipamentele destinate utilizării în exterior.

Aproximativ 20 % din populația Europei este expusă pe termen lung la niveluri de zgomot
care sunt nocive pentru sănătate, respectiv un număr de aproximativ 100 milioane de
oameni din Europa. Datele indică, de asemenea, că obiectivele de politică privind zgomotul
ambiental nu au fost atinse. De fapt, pe baza previziunilor noastre, este puțin probabil ca
numărul persoanelor expuse la zgomot să scadă semnificativ în viitor, din cauza expansiunii
urbane și a cererii crescute de mobilitate.

Expunerea pe termen lung la zgomot poate produce efecte variate asupra sănătății, și
anume disconfort, tulburări de somn, efecte negative asupra sistemului cardiovascular și
asupra sistemului metabolic, precum și tulburări cognitive la copii. Din analiza datelor
actuale, estimăm că zgomotul ambiental contribuie anual la apariția a 48 000 de cazuri noi
de cardiopatie ischemică, precum și la 12 000 de decese premature. În plus, estimăm că 22
de milioane de oameni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane de oameni
suferă cronic de tulburări de somn severe. Conform estimărilor noastre, 12 500 de elevi au
dificultăți la citit din cauza zgomotului generat de traficul aerian.

Mulți oameni nu își dau seama că poluarea fonică reprezintă o problemă importantă care
afectează sănătatea umană, inclusiv sănătatea lor. Desigur, numărul de decese premature
asociate cu poluarea atmosferică este mult mai mare decât în cazul poluării fonice. Cu toate
acestea, zgomotul pare să influențeze mai mult indicatorii pentru calitatea vieții și sănătate
psihică. De fapt, potrivit unor constatări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS),
zgomotul este a doua mare cauză ambientală a problemelor de sănătate, după efectul
produs de poluarea atmosferică (particule în suspensie).

Țările, regiunile și orașele iau numeroase măsuri pentru a soluționa problemele legate de
zgomot. De exemplu, folosirea de asfalt fonoabsorbant pe drumurile publice, utilizarea de
anvelope silențioase la vehiculele de transport public, dezvoltarea infrastructurii pentru
automobile electrice în orașe, promovarea mobilității active, cum ar fi mersul pe jos sau cu
bicicleta, transformarea străzilor în zone pietonale etc. De asemenea, un număr semnificativ
de orașe și regiuni au introdus așa-numite zone liniștite, unde oamenii pot evada din
zgomotul orașului. Acestea sunt în mare parte spații verzi, cum ar fi parcuri sau rezervații
naturale.

Multe dintre aceste măsuri s-au dovedit benefice și pentru reducerea poluării atmosferice.
Considerăm că o soluție în sensul eficientizării măsurilor de reducere a zgomotului,
optimizând în același timp costurile și eforturile, ar putea fi elaborarea de strategii
combinate pentru reducerea zgomotului și a poluării atmosferice din trafic. Dacă nu sunt
puse în aplicare măsuri de soluționare a problemelor legate de zgomot, este puțin probabil
ca numărul persoanelor expuse la zgomot să scadă semnificativ în viitor, din cauza
expansiunii urbane și a cererii crescute de mobilitate. Cel mai probabil o reducere
semnificativă a numărului de persoane expuse la niveluri nocive de zgomot e realizează nu
doar prin aplicarea de măsuri punctuale, ci și prin combinarea de măsuri diferite, inclusiv
îmbunătățiri tehnologice, politici ambițioase în materie de zgomot, o mai bună planificare
urbană și a infrastructurii și schimbări în comportamentul oamenilor.

Directiva-cadru din 2002 privind zgomotul ambiental urmărește reducerea expunerii la

zgomotul ambiental prin armonizarea indicatorilor de zgomot și a metodelor de evaluare a
acestuia, colectând informații legate de expunerea la zgomot sub forma unor „hărți de
zgomot” și punând aceste informații la dispoziția publicului. Pe această bază, statele
membre trebuie să elaboreze planuri de acțiune pentru a soluționa problemele legate de
zgomot. Hărțile de zgomot și planurile de acțiune trebuie revizuite cel puțin o dată la cinci
ani.

Regulamentul din 2014 privind nivelul sonor al autovehiculelor introduce o nouă metodă de
testare pentru măsurarea emisiilor de zgomot, reduce valorile-limită ale zgomotului
existente și include dispoziții suplimentare în materie de emisii sonore în cadrul procedurii
de omologare de tip. Alte regulamente stabilesc limite de zgomot pentru mopeduri și
motociclete. Aceste regulamente sunt completate de norme suplimentare privind testarea,
limitarea și reducerea treptată a nivelurilor de zgomot de rulare a pneurilor.

Din iunie 2016, normele UE privind zgomotul produs de aviație, în conformitate cu

„abordarea echilibrată” a Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI), se aplică pentru
aeroporturile cu mai mult de 50 000 de mișcări de aeronave civile pe an. Această abordare
constă în patru elemente principale concepute pentru a identifica modul cel mai rentabil de
a combate zgomotul produs de aeronave în fiecare aeroport: reducerea nivelurilor de
zgomot la sursă prin utilizarea unor aeronave moderne, gestionarea terenului din jurul
aeroporturilor într-un mod sustenabil, adaptarea procedurilor operaționale pentru a reduce
impactul zgomotului pe teren și, dacă este necesar, introducerea unor restricții de operare,
precum interzicerea zborurilor de noapte.

În contextul Directivei din 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar, o specificație

tehnică de interoperabilitate (STI) din 2014 privind zgomotul (modificată în 2019) stabilește
nivelurile maxime de zgomot care pot fi produse de vehiculele feroviare noi (convenționale).
Regulamentul din 2015 privind tarifarea pentru costul efectelor produse de zgomot oferă
stimulente pentru post-echiparea vagoanelor de marfă cu saboți de frână din materiale
compozite cu niveluri scăzute de zgomot.

Instalațiile industriale și agricole de dimensiuni mari reglementate de DEI pot obține

autorizații ca urmare a utilizării celor mai bune tehnici disponibile (BAT) drept referință.
Zgomotul emis de instalațiile de construcție (de exemplu, zgomotul emis de excavatoare,
încărcătoare, utilaje pentru lucrări de terasamente și macarale-turn), precum și de
ambarcațiunile de agrement sau de echipamentele destinate utilizării în exterior, este și el
reglementat