Declasificarea şi trecerea informaţiilor clasificate

la un nivel inferior de secretizare

Articolul 19
Informaţiile secrete de stat pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivate
a emitentului.
Articolul 20
(1) Informaţiile se declasificadacă:
a) termenul de clasificarea expirat;
b) dezvaluirea informaţiilor nu mai poate prejudicial siguranţa naţionala, apararea tarii, ordinea
publică, ori interesele persoanelor de drept public sau privat detinatoare;
c) a fost atribuit de o persoană neimputernicita prin lege.
(2) Declasificarea sau trecerea la un alt nivel de secretizare a informaţiilor secrete de stat se
realizează de imputernicitii şi funcţionarii superiori abilitati prin lege sa atribuie niveluri de
secretizare, cu avizul prealabil al instituţiilor care coordonează activitatea şi controlul masurilor
privitoare la protectia informaţiilor clasificate, potrivit competentelor materiale.
(3) Emitentii documentelor secrete de stat vor evalua periodic necesitatea mentinerii în nivelurile
de secretizare acordate anterior şi vor prezenta imputernicitilor şi functionarilor superiori abilitati
prin lege sa atribuie niveluri de secretizare, propuneri în consecinţa.
Articolul 21
Ori de cate ori este posibil, emitentu lunui document clasificat trebuie să precizeze dacă acesta
poate fi declasificat ori trecut la un nivel inferior de secretizare, la o anumita data sau la
producerea unui anumit eveniment.
Articolul 22
(1) La schimbarea clasei sau nivelului de secretizare atribuit initial unei informaţii, emitentul este
obligat sa incunostinteze structura/functionarul de securitate, care va face menţiunile necesare în
registrele de evidenta.
(2) Data şi noua clasa sau nivel de secretizare vor fi marcate pe document deasupra sau sub
vechea inscriptie, care va fi anulata prin trasarea unei linii oblice.
(3) Emitentul informaţiilor de clasificate ori trecute în alt nivel de clasificare se va asigura ca
gestionarii acestora sunt anuntati la timp, înscris, despre acest lucru.
Articolul 23
(1) Informaţiile clasificate despre care s-a stabilit cu certitudine ca sunt compromise sau
iremediabil pierdute vor fi declasificate.
(2) Declasificarea se face numai în baza cercetării prin care s-a stability compromiterea sau
pierderea informaţiilor respective ori a suportului material al acestora, cu acordul scris al
emitentului.
Articolul 24
Informaţiile secrete de serviciu se declasifica de conducătorii unităţilor care le-au emis, prin
scoaterea de pe listele prevăzute la art. 8, care vor fi reanalizate ori de cate ori este necesar..
 Evaluarea de serviciu a polițiștilor
Capitolul I Metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor
Secţiunea 1 Evaluarea de serviciu a polițiștilor
Paragraful §1. Dispoziții generale cu privire la evaluarea de serviciu a polițiștilor
Articolul 1
Prezenta metodologie instituie norme juridice referitoare la evaluarea activității profesionale
individuale și a conduitei polițiștilor, denumită evaluare de serviciu, realizată în condițiile Legii
nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 2
Situațiile în care se întocmește evaluare de serviciu, anuală sau parțială, sunt cele prevăzute
de art. 26 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările
ulterioare.
Articolul 3
(1) Rezultatele evaluării de serviciu a polițiștilor se consemnează în formularul de evaluare de
serviciu, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 19 la ordin.
(2) În situația în care înperioada de evaluare prevăzută la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 
privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, se întocmesc mai multe
evaluări de serviciu parțiale, se completează fișa sintetică cu evaluările parțiale de serviciu și
calificativul final, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 20 la ordin.
(3) Pentru personalul didactic de predare, precum și pentru personalul didactic auxiliar, evaluarea
de serviciu se poate realize potrivit procedurilor aplicabile acestor categorii de personal stabilite,
prin norme specifice, la nivel național.
(4) Indicatorii de performanță pentru evaluarea performanțelor profesionale individuale și a
conduitei personalului didactic universitar de predare al Academiei de Poliție "Alexandru Ioan
Cuza" se stabilesc, potrivit prevederilor legale, de către senatul instituției de învățământ superior.
Articolul 4
(1) Activitatea de evaluare este o obligație de serviciu a șefilor stabiliți în conformitate cu
prevederile art. 26^2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și
completările ulterioare, care poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea realizăriia cesteia.
(2) În cazul specialistului support operativ, evaluarea de serviciu se realizează, astfel:
a) se întocmește de către atașatul de afaceri interne acreditat în statul în care specialiștii își
desfășoară misiunea și se aprobă de către inspectorul general/similar al inspectoratului general/
similar în care este încadrat polițistul;
b) în situația în care, în statul în care specialistul support operativ execută misiunea nu există
atașat de afaceri interne acreditat, rezultatele obținute cu privire la activitatea desfășurată și
evaluată de către instituția pe lângă care acesta și-a desfășurat activitatea se echivalează prin
aplicarea în mod corespunzător a prevederilor Capitolului IV.
(3) În vederea realizării unei evaluări cât mai complete și corecte a polițistului, șeful unității,
precum și șeful structurii de resurse umane din cadrul acesteia, au obligația să asigure
continuitatea cunoașterii activității, conduitei și potențialului de dezvoltare profesională a
polițiștilor din subordine, respectiv a polițiștilor din unitățile pentru care asigură gestiunea
resurselor umane.
Articolul 5
(1) Șeful unității, prefectul, înaltul funcționar public și demnitarul din MAI care are polițiști în
subordine, ia măsuri pentru desfășurarea următoarelor activități de pregătire a evaluării anuale de
serviciu:
a) emiterea dispoziției/ordinului de zi privind organizarea și desfășurarea activității de evaluare
de serviciu anuală a polițiștilor;
b) instruirea personalului care participă la activitatea de evaluare de serviciu a polițiștilor
subordonați;
c) difuzarea formularelor de evaluare de serviciu a polițiștilor.
(2) Activitățile prevăzute la alin. (1) se realizează în perioada 1-31 decembrie sau, în situația în
care polițistul evaluat are statut de personalul didactic și didactic auxiliar, în perioada 1-30
septembrie.
Articolul 6
Rezultatele evaluării de serviciu susțin activitatea de:
a) luare a deciziilor privind avansarea în gradul professional următor;
b) stabilire a obiectivelor profesionale de perspectivă și planificare a carierei;
c) identificare a nevoilor de formare profesională continuă;
d) validare a programelor de recrutare, selecție, încadrare, formare profesională continuă;
e) înlesnire a dialogului dintre șef și subordonat, în vederea creșterii performanței profesionale;
f) acordare a unor drepturi stabilite de actele normative în vigoare.
Articolul 7
(1) Calificativele care se acordă polițiștilor la evaluarea de serviciu sunt:
a) foarte bine FB
b) bine B
c) satisfăcător S
d) nesatisfăcător NS
(2) Rezultatele evaluărilor de serviciu obținute de polițiștii care au efectuat misiuni în străinătate
în cadrul unor forțe/structure multinaționale/ au fost detașați la instituții/organisme ale Uniunii
Europene ori la alte instituții/organism internaționale, se echivalează potrivit dispozițiilor
stabilite în prezenta anexă.
(3) Calificativele obținute la evaluările de serviciu de polițiștii delegați sau detașați la instituții
sau autorități publice din afara MAI, de polițiștii prevăzuți la art. 3 alin. (3), precum și de
polițiștii proveniți din rândul cadrelor militare mutate din instituții militare sau transferate din
instituțiile din sistemul de apărare, ordine public și securitate națională, se echivalează potrivit
prevederilor Capitolului III.
Paragraful §2. Etapele realizării evaluării de serviciu a polițiștilor
Articolul 8
(1) În vederea realizării evaluării de serviciu, anuală sau parțială, se parcurg următoarele etape:
a) completarea datelor de identificare din formularul de evaluare de serviciu;
b) stabilirea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a
indicatorilor de evaluare specifici postului, pentru criteriul de evaluare "modul de îndeplinire a
sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului", în baza atribuțiilor cuprinse
în fișa postului, potrivit frecvenței și importanței sarcinilor și atribuțiilor îndeplinite în perioada
evaluată, și înscrierea lor în formularul evaluării de serviciu;
c) planificarea și desfășurarea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de
serviciu, a interviului de evaluare realizat potrivit anexei nr. 21 la ordin, precum și consemnarea
în formularul de evaluare de serviciu a unor date și informații culese în această etapă, respectiv a
factorilor care au afectat performanța polițistului, solicitările polițistului apreciat, precum și
confirmarea studiilor și a programelor de formare profesională continuă pe care le-a absolvit/la
care a participat polițistul;
d) acordarea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a
punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, calculare a punctajului mediu, a
punctajului ponderat, precum și a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat,
care este propus pentru aprobare; înscrierea constatărilor și concluziilor sintetice, raportat la
modul de îndeplinire a criteriilor și indicatorilor de evaluare, precum și a aprecierii potențialului
de dezvoltare profesională și a propunerilor privind evoluția profesională, potrivit prevederilor
din anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat persoanei
cu competență de aprobare a evaluării de serviciu;
e) analiza, de către șeful care are competență de aprobare a evaluării de serviciu a polițistului, a
modului de apreciere realizat de șeful care are competență de întocmire a evaluării, acordarea
calificativului general și înscrierea concluziilor și recomandărilor și cu privire la polițistul
evaluat în formularul de evaluare de serviciu; modificarea punctajelor acordate de șeful care a
întocmit evaluarea și, după caz, a calificativului general propus de către acesta, în situația în care
apreciază că aceasta nu corespunde realității, potrivit îndrumarului de completare a formularului
de evaluare de serviciu a polițiștilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului
de evaluare de serviciu completat către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu;
f) comunicarea, de către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, a rezultatului evaluării și
prezentarea formularului de evaluare de serviciu în vederea luării la cunoștință de către polițistul
evaluat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării; în situația în care polițistul
evaluat nu poate lua cunoștință de rezultatele evaluării de serviciu formularul de evaluare de
serviciu aprobat se păstrează la șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, până la data la care
încetează situația care a condus la imposibilitatea aducerii la cunoștință a rezultatului evaluării.
g) transmiterea, de către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, după încheierea termenului
legal în care polițistul evaluat poate formula contestație, a formularului de evaluare de serviciu
aprobat, la structura de resurse umane care gestionează dosarul de personal al polițistului evaluat.
(2) În situația în care ministrul afacerilor interne este șeful care are, potrivit legii, competența de
întocmire a evaluării de serviciu a polițistului, se desfășoară activitățile prevăzute la alin. (1) lit.
a) - d), f) și g), calificativul general propus fiind calificativul general aprobat.
(3) Polițistului care în perioada evaluată a fost trimis să urmeze programe de formare
profesională continuă se iau în considerare rezultatele activității desfășurată în această perioadă
la evaluarea de serviciu.
(4) În situația în care au fost întocmite mai multe evaluări de serviciu parțiale, șeful care are
competență de întocmire a evaluării de serviciu anuale are obligația de a completa, după
finalizarea evaluării de serviciu parțiale fisa sintetică cu evaluările parțiale de serviciu și
calificativul final, prevăzută în anexa nr. 20 la ordin, potrivit îndrumarului de completare a
formularului de evaluare de serviciu a polițiștilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin.
(5) Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în
condițiile art. 26^4 alin. (2) și (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu
modificările și completările ulterioare.

Secţiunea a 2-a Prevederi referitoare la modul

de soluționare a contestației
Articolul 9
(1) În situația în care polițistul evaluat a formulat contestație cu privire la rezultatul evaluării de
serviciu, șeful care a aprobat evaluarea de serviciu, transmite contestația șefului ierarhic superior,
însoțită de formularul de evaluare de serviciu a polițistului și fișa postului acestuia.
(2) Șeful ierarhic superior nominalizează comisia de soluționare a contestației, denumită în
continuare comisie, în conformitate cu prevederile art. 26^4 alin. (6) din Legea nr.
360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, stabilind
totodată și cine este șeful acesteia.
(3) Comisia verifică dacă termenul legal de depunere a contestației a fost respectat, precum și
dacă sunt prezentate motivele contestării și argument corespunzătoare.
(4) În cazul în care se constată formularea contestației cu respectarea condițiilor prevăzute
la alin. (3), comisia solicit persoanei care a întocmit evaluarea de serviciu și persoanei care a
aprobat-o să întocmească în termen de 3 zile lucrătoare un raport care să cuprindă motivația
corespunzătoare a propunerii/ acordării punctajelor și calificativelor contestate.
(5) Cercetarea contestației se realizează pe baza datelor înscrise în formularul de evaluare de
serviciu, fișei postului polițistului evaluat, rapoartelor prevăzute la alin. (4), a interviului realizat
de comisie cu polițistul care a contestat rezultatul evaluării și, dacă este cazul, cu persoanele care
au întocmit/ aprobat evaluarea, precum și a oricăror documente în baza cărora comisia își poate
formula un punct de vedere obiectiv asupra activității profesionale și conduitei avute în perioada
evaluată de polițistul care a contestat rezultatul evaluării.
(6) Contestația se soluționează în termenul prevăzut la art. 26^4 alin. (6) din Legea nr.
360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, iar rezultatul
cercetării se consemnează într-un proces-verbal și constă în una din următoarele soluții:
a) respingerea contestației ca tardiv formulată;
b) respingerea contestației ca nemotivată;
c) respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea rezultatului evaluării de serviciu;
d) admiterea contestației cu precizarea noului calificativ care urmeazăsă fie trecut în formularul
de evaluare.
(7) Procesul-verbal prevăzut la alin. (6), împreună cu documentele prevăzute la alin. (5), se
prezintă șefului care a desemnat comisia.
(8) O copie a procesului-verbal întocmit de comisie, precum și formularul de evaluare de
serviciu, se transmit polițistului care a contestat rezultatul evaluării în vederea luării la
cunoștință, pe bază de semnătură.
(9) Documentele întocmite în urma verificărilor se clasează la structura care asigură gestiunea
resurselor umane pentru unitatea din care face parte polițistul evaluat, iar formularul de evaluare
și o copie a procesului-verbal se introduce în dosarul personal al celui în cauză.

Capitolul II Analiza activității de evaluare anuală

de serviciu a polițiștilor
Articolul 10
(1) În termen de 15 zile de la finalizarea activității de evaluare anuală de serviciu, la nivelul
fiecărei unități MAI se analizează modul în care aceasta s-a desfășurat.
(2) Raportul privind rezultatele activității de evaluare de serviciu anuală a polițiștilor, situația
statistic privind calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul
"nesatisfăcător" și măsurile propuse, se întocmește și se transmite inspectoratului general/similar
în termen de 5 zile de la finalizarea activității prevăzute la alin. (1).
(3) Raportul privind rezultatele activității de evaluare de serviciu anuală a polițiștilor, situația
statistic privind calificativele acordate, tabelul nominal cu personalul evaluat cu calificativul
"nesatisfăcător" și măsurile propuse, întocmit la nivelul inspectoratului general/similar, al
direcțiilor generale/direcțiilor/similare din aparatul central al MAI, precum și al altor unități
subordonate MAI, se transmite la DGMRU în termen de 10 zile de la finalizarea activității
prevăzute la alin. (2)
.Articolul 11
La finalizarea activităților prevăzute la art. 10 alin. (3), în prima ședință a Colegiului MAI,
DGMRU prezintă Raportul cu rezultatele activității de evaluare anuală a polițiștilor la nivelul
MAI și măsurile propuse.
Articolul 12
(1) Formularele prevăzute de anexele nr. 19 și 20 se asigură de către inspectoratul general/similar
pentru unitățile subordonate, de către DGMRU pentru unitățile din aparatul central al MAI și
subordinate acestora, precum și de unitățile aflate în subordineaMAI.
(2) Formularele de evaluare pentru personal didactic și didactic auxiliar se asigură de către
conducerea instituțiilor de învățământ ale MAI.
(3) Formularul pentru evaluarea de serviciu a personalului poate fi completat și în format
electronic.
 Capitolul III: Echivalarea calificativelor obținute la evaluările
de serviciu de polițiștii delegați sau detașați la instituții
sau autorități publice din afara MAI, de polițiștii prevăzuți
la art. 3 alin. (3), precum și de polițiștii care provin din rândul cadrelor
militare mutate din instituții militare sau transferate din
instituțiile din sistemul de apărare, ordine
publică și securitate națională
Articolul 13
(1) Polițistului delegate sau detașat la instituții sau autorități publice din afara MAI, precum și
celui prevăzut la art. 3 alin. (3) i se echivalează calificativul obținut la evaluarea de serviciu cu
unul din calificativele echivalente prevăzute la art. 7 alin. (1), în situația în care sistemul de
evaluare a performanțelor profesionale aplicat polițistului de către evaluatorul din cadrul
instituției/ autorității publice unde este delegat/detașat polițistul cuprinde un număr identic de
calificative de evaluare, precum și o semnificație similară.
(2) În situația polițistului delegat/detașat la instituții sau autorități publice din afara MAI în care
se aplică un sistem de evaluare a performanțelor profesionale ce cuprinde un număr diferit de
calificative de evaluare sau/și o semnificație diferită față de cele/cea aplicabile/aplicabilă
polițiștilor, unitatea în care aceștia sunt încadrați solicit instituției sau autorității publice
respective procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale, precum și
formularele în baza cărora se realizează evaluarea/aprecierea acestora.
(3) Procedurile și formularele de evaluare a performanțelor profesionale individuale, obținute în
condițiile alin. (2) se transmit, după caz, inspectoratului general/similar însituația polițiștilor
încadrați într-o unitate subordonată acestuia, respectiv DGMRU în situația polițiștilor încadrați în
unitățile aparatului central și subordinate acestora, precum și în celelalte unități subordonate
MAI, în vederea emiterii dispoziției de echivalarea evaluării obținute de polițistul detașat/delegat
la instituții sau autorități publice din afara MAI. Dispoziția se comunică unității în care este
încadrat polițistul.
(4) În situația polițiștilor prevăzuți la art. 3 alin. (3), în cazul în care se aplică un sistem de
evaluare a performanțelor profesionale care cuprinde un număr diferit de calificative de evaluare
sau/și o semnificație diferită față de cele/cea aplicabile/aplicabilă polițiștilor, echivalarea
calificativelor obținute la evaluările de serviciu se realizează potrivit metodologiei de echivalare
emisă de către instituțiile de învățământ ale MAI.
Articolul 14
(1) Polițistului mutat sau transferat de la instituții militare, cărora i s-a aplicat sistemul de
evaluare de serviciu pentru cadrele militare în activitate, i se echivalează calificativul obținut la
evaluarea de serviciu, pentru ultimele patru evaluări anuale de serviciu, după caz, prin aplicare a
unei corecții de 0,66 la punctajul general aprobat și transformarea punctajului general astfel
calculat într-unul din calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1).
(2) Polițistului mutat la instituții militare, care intră sub incidența statutului cadrelor militare, i se
echivalează rezultatule valuării de serviciu obținut în calitate de polițist, pentru perioada în care
calificativul este necesar pentru luarea unor măsuri referitoare la evoluția în cariera profesională,
prin aplicarea unei corecții de 1,25 la punctajul general aprobat și transformarea punctajului
general astfel calculate în calificativ general, potrivit sistemului de evaluare de serviciu pentru
cadrele militare în activitate.
(3) Rezultatele obținute se consemnează cu două zecimale după virgulă, fără rotunjire.
Articolul 15
Echivalarea calificativelor rezultate în urma aplicării dispozițiilor prezentului capitol se
realizează prin act administrative emis potrivit competențelor.

Capitolul IV Echivalarea rezultatelor obținute de polițiștii

care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forțe/
structuri multinaționale/au fost detașați la instituții/organisme
ale Uniunii Europeneori la alte instituții/organism internaționale,
la evaluările de serviciu, cu calificativele prevăzute
la art. 7 alin. (1)

Secţiunea 1 Dispoziții cu privire la echivalarea rezultatelor obținute la evaluările de

serviciu de polițiștii care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forțe/structure
multinaționale/au fost detașați la instituții/organisme ale Uniunii Europeneori la alte
instituții/ organism internaționale

Articolul 16
(1) Echivalarea rezultatelor obținute de polițistul care a participat la misiuni în străinătate în
cadrul unor forțe/structure multinaționale/a fost detașat la instituții/organisme ale Uniunii
Europene ori la alte instituții/ organism internaționale, pentru activitatea desfășurată în cadrul
acestora, cu calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1), se realizează potrivit dispozițiilor
prezentului capitol.
(2) Echivalarea asigură transpunerea și corelarea în mod unitar, correct și echitabil a
calificativelor, punctajelor și a celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării performanțelor
profesionale individuale acordate polițiștilor în cadrul misiunilor în străinătate.
Secţiunea a 2-a Organizarea și desfășurarea activității de echivalare a rezultatelor obținute
la evaluările de serviciu
Paragraful §1. Informarea personalului MAI cu privire la responsabilitățile privind
echivalarea evaluării
Articolul 17
(1) La plecarea în misiune în străinătate în cadrul unor forțe/ structure multinaționale, șeful
contingentului/ responsabilul misiunii din România este informat de inspectorul general/similar
sau de șeful unității organizatoare a misiunii, după caz, prin grija structurii de relații
internaționale, cu privire la prezentele dispoziții, pentru a lua cunoștință de responsabilitățile care
îi revin.
(2) Polițistul detașat în condițiile legii la instituții/organisme ale Uniunii Europene ori la alte
instituții/organism internaționale, este informat cu privire la responsabilitățile individuale care-I
revin, de către structura de proveniență.
Paragraful §2. Documentarea cu privire la procedura de evaluare aplicabilă pe timpul
misiunii/detașării
Articolul 18
(1) La începerea misiunii, șeful contingentului/ responsabilul misiunii din România solicit
reprezentanților misiunii internaționale documentul oficial care cuprinde procedura de evaluare a
performanțelor profesionale individuale a personalului misiunii, precum și formularele de
evaluare/apreciere, în baza cărora se va realize evaluarea polițiștilor.
(2) Polițistul detașat, în condițiile legii, la instituții/organisme ale Uniunii Europeneori la alte
instituții/organism internaționale are obligația de a solicita reprezentanților
instituției/organismului la care este detașat, procedura de evaluare a performanțelor profesionale
individuale în baza căreia se va realize evaluarea sa pe perioada cât va fi detașat și de a o
transmite Direcției generale afaceri europene, Schengen și relații internaționale. Documentele
primite se transmit inspectoratului general/similar, respectiv DGMRU în situația polițiștilor
încadrați în unitățile aparatului central și subordinate acestora, precum și în celelalte unități
subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane.
(3) Obligațiile prevăzute la alin. (1) și (2) subzistă pe întreaga durată a misiunii/detașării, cu
privire la eventualele modificări aduse respectivelor proceduri.
Paragraful §3. Analiza documentelor de evaluare pe timpul misiunii/ detașării și
întocmirea proiectului de dispoziție privind modul de echivalare a rezultatelor evaluării
Articolul 19
(1) Șeful contingentului/responsabilul misiunii din România efectuează o analiză a documentelor
puse la dispoziție de către reprezentanții misiunii internaționale.
(2) Pe baza analizei și a concluziilor desprinse, șeful contingentului/responsabilul misiunii din
România întocmește propuneri privind modul de echivalare a calificativelor generale/finale,
punctajelor ori celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării, care pot fi acordate în cadrul
misiunii internaționale, cu calificativele prevăzute la art. 7 alin. (1).
(3) Propunerile de echivalare a rezultatelor evaluării polițistului care a participat la misiuni în
străinătate în cadrul unor forțe/structure multinaționale, împreună cu întreaga documentație
aferentă, se transmit, pe cale oficială, inspectoratului general/similar din care face parte șeful
contingentului/ responsabilul misiunii din România sau, după caz, DGMRU, dacă șeful
contingentului/responsabilul misiunii face parte din unități ale aparatul central sau subordinate
acestora sau din alte unități subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor
umane.
Articolul 20
În cazul polițistului detașat, în condițiile legii, la instituții/organisme ale Uniunii Europene ori la
alte instituții/organism internaționale, analiza documentelor și propunerilor privind modul de
echivalare a calificativelor generale/finale, punctajelor ori a celorlalte categorii de rezultate finale
ale evaluării care pot fi acordate pe perioada detașării, se realizează de inspectoratul
general/similar, respectiv, de DGMRU, în cazul în care polițistul detașat face parte din unități ale
aparatului central și subordinate acestora sau din unități subordonate MAI, pentru care DGMRU
asigură gestiunea resurselor umane.
Articolul 21
Structura de resurse umane a inspectoratului general/similar, sau DGMRU, după caz, în urma
analizei propunerilor și a documentației primite, întocmește proiectul de dispoziție privind modul
de echivalare a evaluărilor obținute de polițistul care a efectuat misiuni în străinătate în cadrul
unor forțe/structure multinaționale sau a fost detașat, în condițiile legii, la instituții/ organisme
ale Uniunii Europene ori la alte instituții/organism internaționale.
Paragraful §4. Aprobarea și comunicarea dispoziției de echivalare a rezultatelor evaluării
polițiștilor
Articolul 22
(1) Dispoziția privind modul de echivalare a evaluărilor, pentru fiecare misiune în parte, se
aprobă după cum urmează:
a) de către inspectorul general/similar al inspectoratului general/similar din care fac parte șeful
contingentului/responsabilul misiunii din România/ polițistul detașat la instituții/organisme ale
Uniunii Europene ori la alte instituții/organism internaționale;
b) de către directorul general al DGMRU în cazul în care șeful contingentului/ responsabilul
misiunii din România/ personalul detașat la organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituții
și organism internaționale face parte dintr-o unitate a aparatului central sau subordonată acesteia
sau din alte unități subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane.
(2) Dispoziția privind modul de echivalare a evaluărilor obținute de polițiștii care au efectuat
misiuni în străinătate în cadrul unor forțe/structure multinaționale sau au fost detașați, în
condițiile legii, la instituții/organisme ale Uniunii Europene ori la alte instituții/organism
internaționale se aprobă pentru fiecare misiune în termen de 45 de zile calendaristice de la
primirea documentelor și propunerilor privind modul de echivalare a calificativelor
generale/finale, punctajelor ori celorlalte categorii de rezultate finale ale evaluării.

Articolul 23
(1) Ulterior aprobării, dispoziția privind modul de echivalare a evaluărilor se transmite, prin grija
emitentului, tuturor structurilor MAI care au avut polițiști participanți la respective misiune.
(2) În baza dispoziției aprobate privind modul de echivalare a evaluărilor obținute de polițiștii
care au efectuat misiuni în străinătate în cadrul unor forțe/structure multinaționale/au fost
detașați, în condițiile legii, la instituții/organisme ale Uniunii Europene ori la alte
instituții/organism internaționale, inspectorul general/similar sau șeful unității emite acte
administrative individuale de echivalare a evaluărilor pentru polițiștii din competența de numire,
care se comunică polițiștilor.
Articolul 24
(1) Dispoziția prevăzută la art. 22, aprobată, poate fi utilizată și în alte situații în care, în urma
analizei efectuate de către inspectoratul general/similar, prin structurile de resurse umane, sau de
către DGMRU pentru unitățile aparatului central și subordinate acestora, precum și pentru
unitățile subordonate MAI, pentru care DGMRU asigură gestiunea resurselor umane, împreună
cu șeful contingentului/responsabilul misiunii din România, se constată că nu au survenit
modificări în ceea ce privește sistemul de evaluare utilizat.
(2) În această situație se întocmește o notă prin care se constată aplicabilitatea dispoziției
aprobate.
(3) Prevederile art. 23 se aplică în mod corespunzător.
Paragraful §5. Utilizarea calificativelor și a punctajelor acordate urmare a echivalării la
evaluarea de serviciu anuală
Articolul 25
În situația în care perioada pentru care polițiștii care fac obiectul prezentului capitol au fost
evaluați încadrul forțelor/structurilor multinaționale/instituțiilor/organismelor internaționale unde
au fost detașați nu se suprapune cu perioada pentru care se realizează evaluarea de serviciu
anuală în MAI, punctajul corespunzător calificativului cu care s-a realizat echivalarea este
punctajul maxim asociat acestuia și se utilizează la calculul punctajului final al evaluării de
serviciu anuală, potrivit prevederilor art. 7 din anexa nr. 22 la ordin.
 LEGE nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public

EMITENT 
PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 663 din 23 octombrie 2001
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1
Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin
prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și
autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale
ratificate de Parlamentul României.
Articolul 2
În sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce
utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate
reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități
publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială
este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia
sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu
modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor prezentei legi
partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care
beneficiază de finanțare din bani publici;
(la 17-07-2016, Lit. a) a art. 2 a fost modificată de art. unic din LEGEA nr. 144 din 12 iulie 2016
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 528 din 14 iulie 2016. )
b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau
rezulta din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de
forma sau de modul de exprimare a informației;
c) prin informație cu privire la datele personale se înțelege orice informație privind o persoana
fizică identificată sau identificabilă.
Capitolul II Organizarea și asigurarea accesului la informațiile de interes
public

Secţiunea 1 Dispoziții comune privind accesul la informațiile de interes public

Articolul 3
Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public
se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al
persoanei desemnate în acest scop.

Articolul 4
(1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informațiile de interes public autoritățile și
instituțiile publice au obligația de a organiza compartimente specializate de informare și relații
publice sau de a desemna persoane cu atribuții în acest domeniu.
(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea compartimentelor de relații publice se stabilesc, pe
baza dispozițiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau
instituției publice respective.

Articolul 5
(1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele
informații de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției
publice;
b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de
audiențe al autorității sau instituției publice;
c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale
funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul,
numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
f) programele și strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care
persoana se considera vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public
solicitate.
(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin
informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1).
(3) Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate,
cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(la 26-02-2002, Alin. (3) al art. 5 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 544 din 12 octombrie
2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 145 din 26 februarie 2002. )
(4) Accesul la informațiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a) afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al
României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de
Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autorității sau al instituției publice, în spatii special destinate acestui
scop.
(5) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să pună la dispoziția persoanelor interesate
contractele de privatizare încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin consultarea la
sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplica în cazul contractelor de privatizare care se
încadrează în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 12 alin. (1).
(la 29-06-2007, Alin. (5) al art. 5 a fost introdus de art. unic din LEGEA nr. 188 din 19 iunie
2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 425 din 26 iunie 2007. )

Articolul 6
(1) Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în
condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.
(2) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora,
informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
(3) Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:
a) autoritatea sau instituția publică la care se adresează cererea;
b) informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea
informației de interes public;
c) numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea
răspunsului.

Articolul 7
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor
de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea
solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența
solicitării. În cazul în care durata necesara pentru identificarea și difuzarea informației solicitate
depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția
înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunica în termen de 5 zile
de la primirea petițiilor.
(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite
condițiile tehnice necesare, și în format electronic.
Articolul 8
(1) Pentru informațiile solicitate verbal funcționării din cadrul compartimentelor de informare și
relații publice au obligația să precizeze condițiile și formele în care are loc accesul la informațiile
de interes public și pot furniza pe loc informațiile solicitate.

(2) În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să
solicite în scris informația de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele
prevăzute la art. 7.
(3) Informațiile de interes public solicitate verbal se comunica în cadrul unui program minim
stabilit de conducerea autorității sau instituției publice, care va fi afișat la sediul acesteia și care
se va desfășura în mod obligatoriu în timpul funcționării instituției, incluzând și o zi pe
săptămână, după programul de funcționare.
(4) Activitățile de registratură privind petițiile nu se pot include în acest program și se desfășoară
separat.
(5) Informațiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi
comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.

Articolul 9
(1) În cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele
deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de
solicitant, în condițiile legii.
(2) Dacă în urma informațiilor primite petentul solicită informații noi privind documentele aflate
în posesia autorității sau a instituției publice, aceasta solicitare va fi tratată ca o nouă petiție,
răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 și 8.

Articolul 10
Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităților și instituțiilor publice de răspunsuri la
petiții și de audiente, desfășurată potrivit specificului competentelor acestora, dacă aceasta
privește alte aprobări, autorizări, prestări de servicii și orice alte solicitări în afara informațiilor
de interes public.

Articolul 11
(1) Persoanele care efectuează studii și cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au
acces la fondul documentaristic al autorității sau al instituției publice pe baza solicitării
personale, în condițiile legii.
(2) Copiile de pe documentele deținute de autoritatea sau de instituția publică se realizează în
condițiile art. 9.

Articolul 11^1
Orice autoritate contractantă, astfel cum este definita prin lege, are obligația să pună la dispoziția
persoanei fizice sau juridice interesate, în condițiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziții
publice.
(la 16-10-2006, Art. 11^1 a fost introdus de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 380 din 5
octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13 octombrie 2006. )

Articolul 12
(1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 11^1,
următoarele informații:
(la 16-10-2006, Partea introductivă a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din
LEGEA nr. 380 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 846 din 13
octombrie 2006. )
a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din
categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice
și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;
c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce
atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurentei
loiale, potrivit legii;
(la 14-10-2006, Lit. c) a alin. (1) al art. 12 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr.
371 din 5 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 11 octombrie 2006.)
d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează
rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea
corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării
unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;
g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.
(2) Răspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informațiilor aparținând categoriilor
prevăzute la alin. (1) revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informații,
precum și instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informațiilor.

Articolul 13
Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție
publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes
public.

Articolul 14
(1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes
public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.
(2) Informațiile publice de interes personal nu pot fi transferate intre autoritățile publice decât în
temeiul unei obligații legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele
informații potrivit art. 2.
Secţiunea a 2-a Dispoziții speciale privind accesul mijloacelor de informare în
masă la informațiile de interes public

Articolul 15
(1) Accesul mijloacelor de informare în masa la informațiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere și de difuzare a informațiilor de interes public, desfășurată de
mijloacele de informare în masa, constituie o concretizare a dreptului cetățenilor de a avea acces
la orice informație de interes public.

Articolul 16
Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masa la informațiile de interes public
autoritățile și instituțiile publice au obligația să desemneze un purtător de cuvânt, de regula din
cadrul compartimentelor de informare și relații publice.

Articolul 17
(1) Autoritățile publice au obligația să organizeze periodic, de regula o data pe luna, conferințe
de presa pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public.
(2) În cadrul conferințelor de presa autoritățile publice sunt obligate să răspundă cu privire la
orice informații de interes public.

Articolul 18
(1) Autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariștilor și
reprezentanților mijloacelor de informare în masa.
(2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de doua zile de la înregistrarea acesteia.
(3) Autoritățile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist
numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normala a activității autorității publice și care nu
privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condițiile și în limitele legii.
(4) Refuzul acordării acreditării și retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris și nu
afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist.

Articolul 19
(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să informeze în timp util mijloacele de
informare în masă asupra conferințelor de presa sau oricăror alte acțiuni publice organizate de
acestea.
(2) Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de
informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea.
(3) Autoritățile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și funcționare să
desfășoare activități specifice în prezenta publicului sunt obligate să permită accesul presei la
acele activități, în difuzarea materialelor obținute de ziariști urmând să se țină seama doar de
deontologia profesională.

Articolul 20
Mijloacele de informare în masa nu au obligația să publice informațiile furnizate de autoritățile
sau de instituțiile publice.

Capitolul III Sancțiuni

Articolul 21
(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru
aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinara a celui
vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității
sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către
persoana lezată.
(3) Dacă după cercetarea administrativa reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se
transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât
informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate
împotriva celui vinovat.

Articolul 22
(1) În cazul în care o persoana se considera vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta
lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a carei
raza teritorială domiciliază sau în a carei raza teritorială se afla sediul autorității ori al instituției
publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art.
7.
(2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes
public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale.
(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.
(4) Decizia Curții de apel este definitiva și irevocabilă.
(5) Atât plângerea, cât și recursul se judecă în instanță, în procedură de urgență, și sunt scutite de
taxă de timbru.
(la 02-06-2012, Alin. (5) al art. 22 a fost modificat de art. 42 din LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365 din 30 mai 2012. )
 Capitolul IV Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 23
(1) Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I, Guvernul va elabora, la inițiativa Ministerului Informațiilor Publice, normele
metodologice de aplicare a acesteia.

Articolul 24
(1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Informațiilor
Publice, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Ministerul Finanțelor Publice
vor înainta Guvernului propuneri privind masurile necesare pentru ca informațiile de interes
public să devină disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate
accesibile publicului la nivel național.
(2) Masurile prevăzute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităților și instituțiilor publice cu
echipamentele de tehnica de calcul adecvate.

Articolul 25
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga orice prevederi contrare.
Aceasta lege a fost adoptată de Senat în ședință din 13 septembrie 2001, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
PAUL PĂCURARU
Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședință din 18 septembrie 2001, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
------
 LEGE nr. 182 din 12 aprilie 2002privind protecția informațiilor clasificate
EMITENT
PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 248 din 12 aprilie 2002
Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul I Dispoziții generale

Secţiunea 1 Principii
Articolul 1
Scopul prezentei legi este protecția informațiilor clasificate și a surselor confidențiale ce asigura
acest tip de informații. Protejarea acestor informații se face prin instituirea sistemului național de
protecție a informațiilor.
Articolul 2
(1) Dreptul de a avea acces la informațiile de interes public este garantat prin lege.
(2) Accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin
respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Articolul 3
Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la
informațiile de interes public sau al ignorării Constituției, a Declarației Universale a Drepturilor
Omului, a pactelor și a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a
primi și răspândi informații.
Articolul 4
Principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate sunt:
a) protejarea informațiilor clasificate împotriva acțiunilor de spionaj, compromitere sau acces
neautorizat, alterării sau modificării conținutului acestora, precum și împotriva sabotajelor ori
distrugerilor neautorizate;
b) realizarea securității sistemelor informatice și de transmitere a informațiilor clasificate.
Articolul 5
Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:
a) să prevină accesul neautorizat la informațiile clasificate;
b) să identifice împrejurările, precum și persoanele care, prin acțiunile lor, pot pune în pericol
securitatea informațiilor clasificate;
c) să garanteze ca informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite,
potrivit legii, să le cunoască;
d) să asigure protecția fizica a informațiilor, precum și a personalului necesar protecției
informațiilor clasificate.
Articolul 6
(1) Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate sunt obligatorii și se stabilesc de
către Serviciul Român de Informații numai cu acordul Autorității Naționale de Securitate.
(2) Standardele la care se referă alin. (1) vor fi în concordanta cu interesul național, precum și cu
criteriile și recomandările NATO.
(3) În cazul unui conflict între normele interne privind protecția informațiilor clasificate și
normele NATO, în aceasta materie vor avea prioritate normele NATO.
Articolul 7
(1) Persoanele care vor avea acces la informații clasificate secrete de stat vor fi verificate, în
prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor
informații.
(2) Pentru candidații la funcții publice ce implica lucrul cu asemenea informații, precum și
competenta de a autoriza accesul la astfel de informații, verificarea este anterioară numirii în
acele funcții și se solicita obligatoriu de autoritatea de investire.
(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul
Autorității Naționale de Securitate, care gestionează informații NATO, potrivit echivalențelor
nivelurilor de secretizare prevăzute prin prezenta lege.
(4) Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu,
potrivit art. 15 lit. d) și e), este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii
jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:
a) Președintele României;
b) prim-ministru;
c) miniștri;
d) deputați;
e) senatori;
f) judecători;
g) procurori;
h) magistrați-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, în concordanță cu atribuțiile
specifice, sunt îndreptățiți să aibă acces la informațiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor
prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituțiilor din
care aceștia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat,
după ce au luat cunoștință de responsabilitățile ce le revin privind protecția informațiilor
clasificate și au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).
(la 01-02-2014, Alin. (4) al art. 7 a fost modificat de pct. 1 al art. 51 din LEGEA nr. 255 din 19
iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )
(5) Pentru judecători, procurori și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție,
procedura internă prevăzută la alin. (4) se stabilește prin regulament elaborat de Consiliul
Superior al Magistraturii și avizat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
(la 01-02-2014, Alin. (5) al art. 7 a fost introdus de pct. 2 al art. 51 din LEGEA nr. 255 din 19
iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. )

Articolul 8
Personalul anume desemnat pentru realizarea protecției informațiilor clasificate se include într-
un sistem permanent de pregătire și perfecționare, la intervale regulate, potrivit standardelor
naționale de protecție.
Articolul 9
Protecția informațiilor clasificate vizează:
a) protecția juridică;
b) protecția prin măsuri procedurale;
c) protecția fizica;
d) protecția personalului care are acces la informațiile clasificate ori este desemnat să asigure
securitatea acestora;
e) protecția surselor generatoare de informații.
Articolul 10
(1) Instituțiile care dețin sau utilizează informații clasificate vor tine un registru de evidenta a
autorizațiilor acordate personalului, sub semnătura.
(2) Fiecare autorizație se reverifică ori de câte ori este necesar să se garanteze că este conformă
standardelor aplicabile funcției pe care respectivele persoane o ocupa.
(3) Reverificarea autorizației este obligatorie și constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii
că menținerea acesteia nu mai este compatibilă cu interesele de securitate.
Articolul 11
Accesul în clădirile și infrastructurile informatice în care se desfășoară activități cu informații
clasificate ori sunt păstrate sau stocate informații cu acest caracter este permis numai în cazuri
autorizate.
Articolul 12
Standardele de protecție a informațiilor clasificate, încredințate persoanelor ori organizațiilor din
afară structurilor guvernamentale, vor fi necondiționat compatibile cu cele stabilite pentru aceste
structuri.
Articolul 13
Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuții nemijlocite în domeniul
protecției informațiilor clasificate este obligatorie.
Articolul 14
Consiliul Suprem de Apărare a Tarii asigura coordonarea la nivel național a tuturor programelor
de protecție a informațiilor clasificate.
Secţiunea a 2-a Definiții
Articolul 15
În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
a) informații - orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de suport, forma, mod de
exprimare sau de punere în circulație;
b) informații clasificate - informațiile, datele, documentele de interes pentru securitatea
națională, care, datorită nivelurilor de importanta și consecințelor care s-ar produce ca urmare a
dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat și secrete de serviciu;
d) informații secrete de stat - informațiile care privesc securitatea națională, prin a căror
divulgare se pot prejudicia siguranța națională și apărarea tarii;
e) informații secrete de serviciu - informațiile a căror divulgare este de natura să determine
prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informațiilor clasificate din clasa secrete de stat și sunt:–
strict secret de importanta deosebita - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să
producă daune de o gravitate excepțională securității naționale;– strict secrete - informațiile a
căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune grave securității naționale;– secrete
- informațiile a căror divulgare neautorizată este de natura să producă daune securității naționale;
g) protecție juridică - ansamblul normelor constituționale și al celorlalte dispoziții legale în
vigoare, care reglementează protejarea informațiilor clasificate;
h) protecție prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitenții și deținătorii
de informații clasificate stabilesc măsurile interne de lucru și de ordine interioară destinate
realizării protecției informațiilor;
i) protecție fizica - ansamblul activităților de paza, securitate și apărare, prin măsuri și dispozitive
de control fizic și prin mijloace tehnice, a informațiilor clasificate;
j) protecția personalului - ansamblul verificărilor și măsurilor destinate persoanelor cu atribuții
de serviciu în legătura cu informațiile clasificate, spre a preveni și înlătura riscurile de securitate
pentru protecția informațiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atesta verificarea și acreditarea persoanei de a
deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate.
l) produse geospațiale - produsele analogice sau digitale obținute prin prelucrarea informațiilor
geospațiale, de tipul reprezentărilor cartografice constând în planuri topografice, cadastrale și
tematice, hărți topografice, cadastrale și tematice și/sau înregistrări aerofotogrammetrice, imagini
ortorectificate, ortofotoplanuri și ortofotohărți;
(la 03-07-2015, Lit. l) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29
iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )
m) înregistrare aerofotogrammetrică - înregistrarea analogică sau digitală realizată cu senzori
aeropurtați activi și/sau pasivi în spectrul electromagnetic;
(la 03-07-2015, Lit. m) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29
iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )
n) senzori aeropurtați de orice tip - echipamentul analogic sau digital, instalat pe o platformă
aeropurtată ce detectează, indică și/sau înregistrează obiecte sau fenomene prin intermediul
energiei sau particulelor emise, reflectate sau modificate de diverse obiecte.
(la 03-07-2015, Lit. n) a art. 15 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29
iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )

Capitolul II Informații secrete de stat

Articolul 16
Protecția informațiilor secrete de stat este o obligație ce revine persoanelor autorizate care le
emit, le gestionează sau care intra în posesia acestora.
Articolul 17
În categoria informațiilor secrete de stat sunt cuprinse informațiile care reprezintă sau care se
referă la:
a) sistemul de apărare a tarii și elementele de baza ale acestuia, operațiile militare, tehnologiile
de fabricație, caracteristicile armamentului și tehnicii de lupta utilizate exclusiv în cadrul
elementelor sistemului național de apărare;
b) planurile, precum și dispozitivele militare, efectivele și misiunile forțelor angajate;
c) cifrul de stat și alte elemente criptologice stabilite de autoritățile publice competente, precum
și activitățile în legătura cu realizarea și folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecție și apărare a obiectivelor, sectoarelor și la rețelele de
calculatoare speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele și programele referitoare la sistemele de comunicații și la rețelele de
calculatoare speciale și militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informații desfășurată de autoritățile publice stabilite prin lege pentru apărarea
tarii și siguranța națională;
g) mijloacele, metodele, tehnica și echipamentul de lucru, precum și sursele de informații
specifice, folosite de autoritățile publice care desfășoară activitate de informații;
h) produsele geospațiale, cu excepția înregistrărilor aerofotogrammetrice, pe care sunt
reprezentate elemente de conținut cu relevanță în domeniul securității naționale;
(la 03-07-2015, Lit. h) a art. 17 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29
iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )
h^1) înregistrările aerofotogrammetrice obținute cu senzori aeropurtați de orice tip care operează
în spectrul electromagnetic, cu rezoluția spațială mai mică de 15 cm, și înregistrările
aerofotogrammetrice obținute cu senzori aeropurtați activi de tip digital care conțin mai mult de
9 puncte/m², pe care sunt reprezentate elemente de conținut cu relevanță în domeniul securității
naționale;
(la 03-07-2015, Lit. h^1) a art. 17 a fost introdusă de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 167 din 29
iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 473 din 30 iunie 2015. )
i) studiile, prospecțiunile geologice și determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un
punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naționale de metale și minereuri rare,
prețioase, disperse și radioactive, precum și datele și informațiile referitoare la rezervele
materiale, care sunt în competenta Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele și planurile de alimentare cu energie electrica, energie termica, apa și alți agenți
necesari funcționarii obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activitățile științifice, tehnologice sau economice și investițiile care au legătura cu siguranța
națională ori cu apărarea națională sau prezintă importanta deosebita pentru interesele economice
și tehnico-științifice ale României;
l) cercetările științifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afară celor fundamentale, precum
și programele pentru protecția și securitatea materialelor și a instalațiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor și baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor
monetare ale Băncii Naționale a României și elementele de siguranța ale însemnelor monetare
pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicității, precum și imprimarea și tipărirea hârtiilor de
valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur și a obligațiunilor de stat;
n) relațiile și activitățile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate
publicității, precum și informațiile altor state sau organizații internaționale, față de care, prin
tratate ori înțelegeri internaționale, statul român și-a asumat obligația de protecție.
Articolul 18
(1) Informațiile secrete de stat se clasifica pe niveluri de secretizare, în funcție de importanta
valorilor protejate.
(2) Nivelurile de secretizare atribuite informațiilor din clasa secrete de stat sunt:
a) strict secret de importanta deosebita;
b) strict secret;
c) secret.
Articolul 19
Sunt împuterniciți să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informațiilor cu prilejul
elaborării lor:
a) pentru informațiile strict secrete de importanta deosebita:
1. Președintele României;
2. președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților;
3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;
4. primul-ministru;
5. membrii Guvernului și secretarul general al Guvernului;
6. guvernatorul Băncii Naționale a României;
7. directorii serviciilor naționale de informații;
8. directorul Serviciului de Protecție și Paza;
9. directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale;
10. secretarul general al Senatului și secretarul general al Camerei Deputaților;
11. președintele Institutului Național de Statistica;
12. directorul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat;
13. alte autorități împuternicite de Președintele României sau de primul-ministru;
b) pentru informațiile strict secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a), precum și funcționarii cu
rang de secretar de stat, potrivit competentelor materiale ale acestora;
c) pentru informațiile secrete - împuterniciții prevăzuți la lit. a) și b), precum și funcționarii
superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit
competentelor materiale ale acestora.
Articolul 20
Orice persoana fizica sau juridică română poate face contestație la autoritățile care au clasificat
informația respectiva, împotriva clasificării informațiilor, duratei pentru care acestea au fost
clasificate, precum și împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare.
Contestația va fi soluționată în condițiile legii contenciosului administrativ.
Articolul 21
(1) În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete
de Stat.
(2) Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat organizează evidenta listelor și a
informațiilor din aceasta categorie și a termenelor de menținere în nivelurile de clasificare, a
personalului verificat și avizat pentru lucrul cu informațiile secrete de stat, a registrelor de
autorizări menționate la art. 10.
Articolul 22
(1) Autoritățile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informații secrete de stat
în domeniile lor de activitate.
(2) Listele cuprinzând informațiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau
deținute de autoritățile ori de instituțiile publice, se aproba și se actualizează prin hotărâre a
Guvernului.
(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informațiile secrete de stat se
comunica Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și, după caz,
celorlalte structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor
specializate de protecție.
Articolul 23
(1) Instituțiile deținătoare de informații secrete de stat poarta răspunderea elaborării și aplicării
măsurilor procedurale de protecție fizica și protecție a personalului care are acces la informațiile
din aceasta categorie.
(2) Măsurile menționate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naționale de protecție a
informațiilor clasificate.
Articolul 24
(1) Documentele cuprinzând informații secrete de stat vor purta pe fiecare pagina nivelul de
secretizare, precum și mențiunea "personal", când sunt destinate unor persoane determinate.
(2) Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare și marcare, inscripționările
și mențiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcție de nivelurile de secretizare,
cerințele de evidenta a numerelor de exemplare și a destinatarilor, termenele și regimul de
păstrare, interdicțiile de reproducere și circulație.
(3) Încadrarea informațiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f),
precum și normele privind măsurile minime de protecție în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului.
(4) Informațiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la
solicitarea motivată a emitentului.
(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul
ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes
public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor
interese legitime.
(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informațiile, datele sau documentele referitoare la o
cercetare științifică fundamentală care nu are o legătura justificată cu securitatea națională.
(7) Autoritățile publice care elaborează ori lucrează cu informații secrete vor întocmi un ghid pe
baza căruia se va realiza o clasificare corecta și uniforma a informațiilor secrete de stat, în stricta
conformitate cu legea.
(8) Ghidul se aproba personal și în scris de funcționarul superior autorizat să clasifice
informațiile secrete de stat.
(9) Persoanele autorizate care copiază, extrag sau reproduc în rezumat conținutul unor
documente secrete vor aplica pe noul document rezultat mențiunile aflate pe documentul
original.
(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau
autoritățile publice competente să aprobe clasificarea și nivelul de secretizare a informațiilor
respective.
Articolul 25
(1) Coordonarea generală a activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor
secrete de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de
Informații.
(2) Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiției, Serviciul Român de
Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Paza și Serviciul de
Telecomunicații Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate și responsabilitate, structuri
și măsuri proprii privind coordonarea și controlul activităților referitoare la protecția
informațiilor secrete de stat, potrivit legii.
(3) Coordonarea activității și controlul măsurilor privitoare la protecția informațiilor secrete de
stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale și Administrația Națională a
Rezervelor de Stat se realizează de structura specializată a Ministerului Apărării Naționale.
(4) Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul și Consiliul Suprem de Apărare a Tarii
stabilesc măsuri proprii privind protecția informațiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul
Român de Informații asigura acestor instituții asistență de specialitate.
(5) Protecția informațiilor nedestinate publicității, transmise României de alte state sau de
organizații internaționale, precum și accesul la informațiile acestora se realizează în condițiile
stabilite prin tratatele internaționale sau înțelegerile la care România este parte.
Articolul 26
(1) Pentru reprezentantele României în străinătate coordonarea activității și controlul măsurilor
privitoare la protecția informațiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informații
Externe în condițiile prezentei legi.

(2) Coordonarea și controlul măsurilor referitoare la protecția informațiilor secrete de stat privind
activitatea specifica a atașaților militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României și a
reprezentanților militari pe lângă organismele internaționale se realizează de către structura
specializată a Ministerului Apărării Naționale.
Articolul 27
Autoritatea Națională de Securitate exercita atribuții de reglementare, autorizare și control
privind protecția informațiilor clasificate NATO, în condițiile stabilite prin lege.
Articolul 28
(1) Accesul la informații secrete de stat este permis numai în baza unei autorizații scrise,
eliberate de conducătorul persoanei juridice care deține astfel de informații, după notificarea
prealabilă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.
(2) Autorizația se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma
verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauza asupra acesteia. Persoanele juridice,
cu excepția celor prevăzute la art. 25 alin. (2) și (3), notifica Oficiului Registrului Național al
Informațiilor Secrete de Stat eliberarea autorizației de acces.
(3) Accesul la informațiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea
Națională de Securitate a autorizațiilor și certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor
de securitate de către instituțiile abilitate.
(4) Durata de valabilitate a autorizației este de până la 4 ani; în aceasta perioada verificările pot fi
reluate oricând.
(5) Neacordarea autorizației sau retragerea motivată a acesteia determina de drept interdicția de
acces la informații secrete de stat.
Articolul 29
Conducătorii agenților economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum și
persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații secrete de stat, în cadrul raporturilor de
colaborare, au obligația să respecte prevederile legale privind protecția acestora.
Articolul 30
Accesul cetățenilor străini, al cetățenilor români care au și cetățenia altui stat, precum și al
persoanelor apatride la informațiile secrete de stat și în locurile în care se desfășoară activități și
se expun obiecte sau se executa lucrări din aceasta categorie este permis numai în situațiile și în
condițiile stabilite prin tratatele internaționale la care România este parte sau prin hotărâre a
Guvernului.
 Capitolul III Informații secrete de serviciu

Articolul 31
(1) Informațiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza
normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului.
(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagina și mențiunea "personal", când
sunt destinate strict unor persoane anume determinate.
(3) Dispozițiile art. 28 se aplica în mod corespunzător în domeniul informațiilor secrete de
serviciu.
(4) Neglijența în păstrarea informațiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale,
răspunderea persoanelor vinovate.
Articolul 32
Conducătorii autorităților și instituțiilor publice, ai agenților economici cu capital integral sau
parțial de stat și ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligați să stabilească
informațiile care constituie secrete de serviciu și regulile de protecție a acestora, să coordoneze
activitatea și să controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit
competentelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 33
Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul
lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau
personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției.

Capitolul IV Atribuțiile Serviciului Român de Informații

Articolul 34
În vederea coordonării activității și exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecția
informațiilor clasificate din sfera sa de competenta, Serviciul Român de Informații are
următoarele atribuții principale:
a) elaborează, în colaborare cu autoritățile publice, standardele naționale pentru informațiile
clasificate și obiectivele de implementare a acestora;
b) supraveghează acțiunile întreprinse de autoritățile publice pentru aplicarea prevederilor
prezentei legi;
c) acorda aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informații
clasificate, întocmite de autoritățile și instituțiile publice, regiile autonome și societățile
comerciale deținătoare de asemenea informații;
d) verifica modul în care sunt respectate și aplicate normele legale privind protecția informațiilor
clasificate de către autoritățile și instituțiile publice;
e) realizează la față locului verificări și revizuiri de programe care vizează protecția informațiilor
clasificate;
f) conlucrează cu Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și cu Autoritatea
Națională de Securitate în toate problemele privind aplicarea prezentei legi;
g) acorda sprijin pentru stabilirea obiectivelor și a locurilor care prezintă importanta deosebita
pentru protecția informațiilor clasificate, la cererea conducătorilor autorităților și instituțiilor
publice, a agenților economici și a persoanelor juridice de drept privat, și supune spre aprobare
Guvernului evidenta centralizata a acestora;
h) organizează și răspunde, potrivit dispozițiilor legale, de colectarea, transportul și distribuirea
în țara a corespondentei cu caracter secret de stat și a corespondentei oficiale cu caracter secret
de serviciu;
i) analizează și stabilește măsurile în legătura cu reclamațiile sau cu sugestiile legate de modul în
care sunt aplicate programele de protecție a informațiilor clasificate;
j) constata nerespectarea normelor privind protecția informațiilor clasificate și aplica sancțiunile
contravenționale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracțiuni, sesizează
organele de urmărire penală.
Articolul 35
Serviciul Român de Informații este obligat să informeze Parlamentul și Consiliul Suprem de
Apărare a Tarii, anual și ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorități, în legătura cu
constatările și concluziile rezultate din activitatea desfășurată pentru protecția informațiilor
clasificate din sfera sa de competenta.

Capitolul V Obligații, răspunderi și sancțiuni

Articolul 36
(1) Persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații clasificate sunt obligate să asigure
protecția acestora, potrivit legii, și să respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii
de informații clasificate.
(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) se mențin și după încetarea raporturilor de muncă, de
serviciu sau profesionale, pe întreaga perioada a menținerii clasificării informației.
(3) Persoana care urmează să desfășoare o activitate sau să fie încadrată într-un loc de muncă ce
presupune accesul la informații clasificate va prezenta conducătorului unității un angajament
scris de păstrare a secretului.
Articolul 37
(1) Autoritățile publice, precum și celelalte persoane juridice care dețin sau cărora le-au fost
încredințate informații secrete de stat sau informații secrete de serviciu vor asigura fondurile
necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor care le revin, precum și luării măsurilor necesare
privitoare la protecția acestor informații.
(2) Răspunderea privind protecția informațiilor clasificate revine conducătorului autorității sau
instituției publice ori altei persoane juridice deținătoare de informații, după caz.
Articolul 38
(1) Informațiile secrete de stat se transmit, se transporta și se stochează în condițiile stabilite de
lege.
(2) Este interzisă transmiterea informațiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fără a se folosi
mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autoritățile publice
competente.

Articolul 39
(1) Încălcarea normelor privind protecția informațiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară,
contravențională, civilă sau penală, după caz.
(2) Persoanele încadrate în serviciile de informații și siguranța sau ale armatei, aflate în serviciul
relațiilor externe, precum și cele special însărcinate cu protecția informațiilor secrete de stat,
vinovate de deconspirări voluntare ori de acte de neglijența care au favorizat divulgarea ori
scurgerea informațiilor secrete, își pierd irevocabil calitatea.
Articolul 40
(1) Contravențiile la normele privind protecția informațiilor clasificate se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului.
(2) Sancțiunile contravenționale pot fi aplicate și persoanelor juridice.

Capitolul VI Dispoziții finale

Articolul 41
(1) În cadrul autorităților, instituțiilor publice și al agenților economici care dețin informații
clasificate se organizează compartimente speciale pentru evidenta, prelucrarea, procesarea,
păstrarea, manipularea și multiplicarea acestora, în condiții de siguranța.
(2) Compartimentele speciale prevăzute la alin. (1) se subordonează conducătorului autorității
sau instituției publice ori al agentului economic.
Articolul 42
În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I, Guvernul va stabili prin hotărâre:
a) clasificările informațiilor secrete de stat și normele privind măsurile minime de protecție în
cadrul fiecărei clase;
b) regulile generale privind evidenta, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea,
manipularea, transportul, transmiterea și distrugerea informațiilor secrete de stat;
c) obiectivele, sectoarele și locurile care prezintă importanta deosebita pentru protecția
informațiilor secrete de stat;
d) obligațiile și răspunderile autorităților și instituțiilor publice și ale agenților economici, ale
altor persoane juridice, pentru protecția informațiilor secrete de stat;
e) normele privind accesul la informațiile clasificate, precum și procedura verificărilor de
securitate;
f) condițiile de fotografiere, filmare, cartografiere și executare a unor lucrări de arte plastice în
obiective sau locuri care prezintă importanta deosebita pentru protecția informațiilor secrete de
stat;
g) regulile privitoare la accesul străinilor la informațiile secrete de stat;
h) alte norme necesare aplicării prezentei legi.
Articolul 43
Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Articolul 44
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 23/1971 privind apărarea
secretului de stat în România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 157 din 17 decembrie
1971, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 19/1972 privind unele măsuri în legătura cu apărarea
secretului de stat, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 14 ianuarie 1972, precum și
orice alte dispoziții contrare.
(2) Pe aceeași data expresia "secrete de stat" din conținutul actelor normative în vigoare se va
înlocui cu sintagma "informații secrete de stat".

Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 26 februarie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 8 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor
art. 74 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TARACILA
 Sistemul de gestiune a datelor de personal
Secţiunea 1 Organizarea sistemului de gestiune a datelor de personal
Articolul 1
(1) Sistemul de gestiune a datelor de personal cuprinde totalitatea procedurilor, metodelor,
regulilor privind prelucrarea datelor și documentelor de personal din domeniul managementului
resurselor umane.
(2) Sistemul de gestiune a datelor de personal este constituit din evidența nominal și evidența
statistică a polițiștilor, funcționarilor publici, personalului contractual, veteranilor de război,
eroilor martiri și beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Activitățile de gestiune a resurselor umane se desfășoară în compartimentele de resurse
umane organizate la nivelul unităților și autorităților publice.
(4) Șefii de la toate nivelurile sunt obligați să aplice măsurile tehnice și organizatorice adecvate
pentru protejarea datelor împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării,
dezvăluirii sau accesului neautorizat, în special dacă prelucrarea respectivă comport transmisii de
date în cadrul unei rețele, precum și împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegale.
(5) Informațiile, indiferent de mediul de stocare, manual sau electronic, trebuiesă fie exacte și
complete, recente și oportune, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(6) Actele administrative se operează, manual și electronic, în documentele de evidență, de către
compartimentele de resurse umaneîn termen de maximum 48 de ore de la data primirii acestora.
(la 27-08-2021, Articolul 1 din Sectiunea1 ,Anexa nr. 9 a fost completat de Punctul 17, Articolul
I din ORDINUL nr. 119 din 26 august 2021, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 824 din 27
august 2021 )

Secţiunea a 2-a Evidența personalului în activitate

Articolul 2
(1) Documentele de evidență nominală a diferitelor categorii de personal din MAI sunt, după
caz:
a) dosarul personal;
b) dosarul profesional;
c) fișa matricolă;
d) statul de organizare, în format electronic;
(la 09-07-2019, Litera d) din Alineatul (1), Articolul2 ,Sectiunea a 2-a , Anexa nr. 9 a
fostmodificată de Punctul 28, Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 562 din 09 iulie2019 )
e) registrul de evidență a dosarelor;
f) registrul de evidență a salariaților/funcționarilor publici.
(2) Documentul prevăzut la alin. (1) lit. d) se completează în format electronic exclusive pentru
evidența personalului, urmând ca formatul pe support hârtie să se folosească în activitatea de
planificare structural și management organizatoric.
(la 09-07-2019, Articolul 2 din Sectiunea a 2-a ,Anexa nr. 9 a fost completat de Punctul 29,
Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562
din 09 iulie2019 )
Articolul 3
(1) Dosarul personal constituie principalul document de evidență nominală a polițiștilor și
personalului contractual și conține date cu caracter personal și profesional. Dosarul personal se
întocmește în exemplar unic, în termen de 10 zile de la încadrareaîn MAI.
(2) Dosarul personal cuprinde:
a) fișa matricolă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 la ordin;
b) documente cu caracter personal:
i) dosarul de recrutare/candidat;
ii) documentele de atestare a studiilor, în copie legalizată sau certificată pentru conformitate;
(la 30-09-2016, Litera ii) din Articolul3 ,Sectiunea a 2-a , Anexa 9 a fost modificată de Punctul
4, Articolul II din ORDINUL nr. 155 din 30 septembrie 2016, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 768 din 30 septembrie2016 )
iii) câte o fotografie color cu dimensiunile 9x12 cm în ținută civilă și în uniformă de poliție;
iv) declarația de avere;
v) declarația de interese.
c) documente cu character profesional:
i) fișele de personal;
ii) jurământul de credință;
iii) angajamente;
iv) contractul de muncă, după caz;
v) formularele de evaluare de serviciu/rapoartele de evaluare;
vi) documentele privind participarea la concursurile pentru ocuparea unor posture vacante;
vii) copiile actelor administrative;
viii) fișa postului;
ix) documentele de promovarea examenelor de grad/capacitate/definitivare în funcție/profesie;
x) documentele cuprinzând concluziile rezultate în urma activității de evaluare/asistență
psihologică.
d) anexa, care conținedocumente cu privire la:
i. notele de cunoaștere;
ii. procesele-verbale de distrugere privind rezultatele verificărilor effectuate prin intermediul
structurilor de cazier judiciar, evidență operativă și evidențele speciale ale Poliției Româneși ale
Serviciului Român de Informații;
(la 11-09-2018, Punctul ii. din Litera d) ,Alineatul (2) , Articolul 3 , Sectiunea a 2-a , Anexa nr. 9
a fost modificat de Punctul 60, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat
în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie2018 )
iii. plângerile formulate împotriva titularului;
iv. rapoartele de verificare și/sau măsurile aplicate;
v. comunicările parchetelor și instanțelor de judecată;
vi. copii ale documentelor prin care au fost soluționate definitive dosarele întocmite cu ocazia
cercetării titularului pentru săvârșirea unor abateri disciplinare.
e) fișa inventar a dosarului.
(3) Actualizarea dosarului personal se face în termen de maximum 5 zile de la producerea unei
mutații cu privire la datele prevăzute la alin. (2).
(4) Dosarul personal poate fi consultat, astfel:
a) de către titular, în ceea ce privește documentele prevăzute la alin. (2) lit. b)-c); acesta poate
solicita eliberarea unor copii ale documentelor, în măsura în care nu conțin informații clasificate;
b) de către șeful unității în a cărei competență/coordonare se află titularul;
c) de către șeful și lucrătorii structurii de resurse umane anume desemnați;
d) de către ofițerii cu atribuții de control, cu ocazia îndeplinirii unei atribuții de serviciu, precum
și cei desemnați în vederea acordării/reînnoirii autorizației de acces la informații clasificate.
(5) Circuitul dosarelor personale ale personalului în activitate se face astfel:
a) la absolvirea instituțiilor de învățământ ale MAI, dosarele de candidat se înaintează în termen
de 10 zile la unitățile la care aceștia au fost repartizați, unde se constituie în dosar personal;
b) la mutarea în altă unitate a MAI, dosarele personale cu toate datele actualizate, inclusiv cu
condițiile de muncă, se trimit la noua unitate, în termen de maximum 5 zile de la data primirii
ordinului;
c) la încetarea raporturilor de serviciu, dosarele personale rămân la unitatea din care a făcut parte
cel în cauză. Dosarele personale ale celor care se află în competențe superioare se trimit la
unitatea de care aparține cel în cauză, odată cu copia (extrasul) de pe actul administrative privind
luarea acestei măsuri. Unitatea în evidența căreia se află cadrul military în rezervă completează
dosarul de pensie (dacă îndeplinește condițiile legale) și dosarul de rezervist, pe care îl trimite
compartimentului management operațional (similare) al unității împreună cu xerocopia cărții de
identitate și o fotografie color 3x3 cm, în termen de 30 zile de la primirea actului administrativ
de trecere în rezervă/ retragere ori încetarea raportului de serviciu în vederea eliberării livretului
militar. După eliberarea livretului militar, dosarul de rezervist se trimite Centrului militar pe raza
căruia aceștia au domiciliul stabil.
Articolul 4
Dosarul professional constituie principalul document de evidență nominală a funcționarilor
publici, iar modul de întocmire și gestionare al acestuia se realizează conform legislației în
vigoare, aplicabile acestei categorii de personal.
Articolul 5
(1) Fișa matricolă este documentul de evidență nominală care cuprinde date cu caracter personal
și profesional.
(2) Fișa matricolă se întocmește, în exemplar unic, pentru toate categoriile de personal, cu
excepția funcționarilor publici și însoțește titularul pe timpul cât acesta se află în evidența MAI.
(3) Fișa matricolă se actualizează în termen de maximum 5 zile de la producerea unei mutații în
datele de personal sau profesionale ale titularului.
(4) Fișa matricolă se poate consulta de către:
a) ofițerii cu atribuții de control, astfel:
i. pentru personalul din competența conducerii ministerului și a celui din unitățile aparatului
central fără structuri de resurse umane, cu aprobarea directorului general al DGMRU;
ii. pentru celelalte cadre, cu aprobarea șefului/comandantului în a cărui competență de numire se
află persoanele despre care se solicită date;
b) ofițerii cu atribuții de control, cu ocazia îndeplinirii unei atribuții de serviciu, precum și cei
desemnați în vederea acordării/reînnoirii autorizației de acces la informații clasificate;
c) membrii consiliilor de disciplină;
d) la transferul/mutarea în altă unitate a ministerului sau în alte structuri din domeniul apărării,
ordinii publice și securității naționale, pe bază de reciprocitate.
(5) La schimbarea categoriei de personal, fișa matricolă însoțește titularul.
(6) Se pot întocmi extrase din fișa matricolă, care să ateste vechimea în serviciul militar/ca
polițist, funcțiile îndeplinite și calificativele obținute la evaluările anuale, numai pentru polițiștii
transferați la alte structuri din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale ori la
cererea titularului.
Articolul 6
(1) Statul de organizare, în format electronic, este documentul de evidență nominal în care se
menționează personalul, posturile prevăzute și ocupate, precum și funcțiile corespunzătoare
acestora.
(2) Actualizarea modificărilor în documentele de evidență se realizează de către personalul care
are prevăzute în fișa postului atribuții în acest sens.
(3) Statele de organizare pot fi consultate, cu respectarea principiului «nevoii de a cunoaște», în
vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
(la 09-07-2019, Articolul 6 din Sectiunea a 2-a ,Anexa nr. 9 a fost modificat de Punctul 30,
Articolul I din ORDINUL nr. 82 din 4 iulie 2019, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 562
din 09 iulie2019 )
Articolul 7
(1) Dosarele personale/profesionale se păstrează în fișete metalice sau camere cu grilaje
metalice, de către structurile de resurse umane ce funcționează pe lângă șeful în competența
căruia se află titularii dosarelor.
(2) Dosarele personale/profesionale ale personalului de conducere care intră în competența
ministrului afacerilor interne și a secretarilor de stat, precum și cele ale personalului din unitățile
aparatului central, care nu au structuri de personal, se păstrează la DGMRU.
(3) Statele de organizare, registrul de evidență a dosarelor personale/profesionale, și registrele de
evidență a salariaților/funcționarilor publici se păstrează în fișete metalice sau camere cu grilaje
metalice de către structurile de personal în evidența cărora se află.
Articolul 8
Personalul MAI are obligația de a aduce la cunoștința compartimentelor de resurse
umane/personal modificările privind datele personale sau profesionale, în termen de maximum 5
zile de la producerea acestora.
Articolul 9
(1) Este interzisă comunicarea de date sau transmiterea de documente din dosarul personal/
profesional către persoanele care nu au dreptul de a le cunoaște.
(2) Persoanele care au acces sau consult dosarele personale/profesionale sau fișele matricole,
trebuie să posede autorizație de acces la informații clasificate, cel puțin de nivelul documentelor
în cauză și au obligația de a păstra confidențialitatea datelor cu caracter personal sau profesional,
în condițiile legii.
(3) Încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (2) atrage, după caz, răspunderea administrativă,
disciplinară sau penală a celor vinovați.
Secţiunea a 3-a Evidența nominală a cadrelor militare în rezervă sau retragere
Articolul 10
Documentele de evidență nominală ale ofițerilor, maiștrilor military și subofițerilor în
rezervă/retragere sunt: dosarul personal sau dosarul de rezervist.
Articolul 11
(1) Pentru cadrele militare în rezervă care provin din polițiști, dosarul personal conține aceleași
documente întocmite în perioada cât s-au aflat în activitate.
(2) Pentru celelalte cadre militare din rezervă, dosarul personal se întocmește în termen de 60 de
zile de la acordarea gradului de ofițer, maistru military sau subofițer în rezervă, de către
compartimentul de personal din unitatea unde au satisfăcut serviciul military și cuprinde:
a) fișa matricolă, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 23 la ordin;
b) fișa cu rezultatele obținute la examenul-concurs susținut la încheierea stagiului de pregătire ca
militar cu termen redus sau a convocării de pregătire;
c) formularul aprecierii de serviciu pentru înaintarea în grad;
d) certificate privind rezultatele evaluării psihologice;
e) fișa medicală;
f) fotocopii ale actelor de studii;
g) fișa de evidență soldați-gradați pentru cei care au îndeplinit serviciul military în termen;
h) o fotografie color, în ținută civilă, cu dimensiunea de 9 X 12 cm.
(3) Documentele ce compun dosarul personal al cadrelor militare în rezervă/retragere se înscriu
în inventarul dosarului și se aranjează în ordinea prevăzută la alin. (2).
Articolul 12
Evidența dosarelor personale ale cadrelor militare în rezervă/retragere se ține de către
compartimentul specializat, în registrul destinat în acest scop.
Articolul 13
Regulile de păstrare, consultare și manipulare a dosarelor de personal ale cadrelor militare în
rezervă/retragere sunt cele stabilite pentru dosarele de personal ale personalului în activitate.
Articolul 14
Pentru a fi luați în evidența grupei de rezervă a MAI, la trecerea în rezervă, unitatea din care sunt
trecuți în rezervă întocmește și înaintează dosarul de reservist compartimentului management
operațional (similare) în termen de maximum 30 de zile. După eliberarea livretului militar,
dosarul de rezervist se trimite Centrului Militar pe raza căruia acesta are domiciliul stabil.

Articolul 15
Modificărileinterveniteînsituațiacadrelormilitareînrezervă/retragere, aflateînplanurile de
mobilizare, vor fi înscriseînfișelece se păstrează la unitățile care le au în plan, cu
ocaziaanalizăriisituațieiîncadrării la mobilizare.

Secţiunea a 4-a
Evidența nominală a veteranilor de războiși a beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările și
completările ulterioare
Articolul 16
(1) Documentul de evidență nominală al veteranilor de război este fișa de evidență.
(2) Fișa de evidență se întocmește în 5 exemplare de către compartimentul cu atribuții de resurse
umane din inspectoratele de poliție județene sau din Direcția Generală de Poliție a Municipiului
București, după care se trimite câte un exemplar filialei județene a Asociației Veteranilor de
Război, Asociației Veteranilor de Război din MAI, inspectoratului general/similar și DGMRU.
Articolul 17
(1) Documentele de evidență nominală ale beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările și
completările ulterioare, sunt: dosarul personal și registrul de evidență.
(2) Dosarul personal pentru eroii martiri și răniții în Revoluție este întocmit de către lucrătorul
desemnat de compartimentul resurse umane/personal din unitățile de poliție, conform
metodologiei stabilite de comisia de specialitate pentru aplicarea Legii nr. 341/2004, cu
modificările și completările ulterioare, constituită la nivelul Guvernului României.
(3) Evidența beneficiarilor Legii nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, se ține,
pe titluri și categorii de personal, în registrul de evidență constituit în acest scop.

Secţiunea a 5-a Documentele de legitimare și acces în unitățile MAI și evidența acestora

Articolul 18
(1) Legitimația de serviciu este documentul oficial care atestă calitatea de polițist, funcționar
public sau personal contractual.
(2) Legitimația de serviciu se folosește pentru declinarea calității pe care o are titularul numai în
exercitarea atribuțiilor de serviciu.
(3) Legitimația de serviciu stabilește, după caz, dreptul posesorului la acces general sau acces
limitat în unitățile MAI. Accesul general permite posesorilor intrarea în toate unitățile MAI.
Accesul limitat permite posesorilor intrarea numai în unitățile stabilite prin treapta de acces.
(4) Insigna de polițist este în semnul official prin care posesorul își declină calitatea în
îndeplinirea atribuțiunilor de serviciu și poate fi confirmată, la solicitare, cu legitimația de
serviciu.

Articolul 19
Evidența legitimațiilor de serviciu și a insignelor de polițist se asigură de către:
a) DGMRU, pentru unitățile centrale fără compartimente de resurse umane;
b) structura de resurse umane din inspectoratul general, direcțiile generale/similare, pentru
personalul propriu;
c) fiecare unitate cu structură de personal, pentru personalul din subordine;
d) Direcția Asigurare Logistică Integrată din subordinea Direcției Generale Logistice, pentru
toate legitimațiile de serviciu pe care le emite, atât nominal, cât și numeric, pe arme și unități.
Secţiunea a 6-a Evidența statistică a resurselor umane
Articolul 20
(1) Situațiile statistice se realizează prin prelucrarea datelor și informațiilor din evidența
nominală, manual sau automată.
(2) Situațiile statistice se întocmesc conform formularelor și la termenele stabilite de directorul
general al DGMRU și se prelucrează în sistemul informatic.
(la 11-09-2018, Alineatul (2) din Articolul20 ,Sectiunea a 6-a , Anexa nr. 9 a fost modificat de
Punctul 61, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicatîn MONITORUL
OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie2018 )
(3) Situațiile statistice, numerice sau nominale, se referă la:
a) planificarea resurselor umane - se raportează dinamica prognozată și realizarea acesteia;
b) motivarea personalului - se raportează recompensele acordate și sancțiunile aplicate
personalului;
c) personalul cercetat pentru comiterea de infracțiuni - se raportează nominal faptele pentru care
s-a dispus începerea urmăririi penale;
d) personalul ministerului care a fost victim a infracțiunii de ultraj - se raportează nominal, cu
descrierea faptei;
e) avansarea în gradul professional următor - se raportează propunerile personalului aflat în
competențe superioare;
f) ordine și decorații naționale - se raportează propunerile de decorare cu ordine și decorații
naționale;
g) orice alte date dispuse de conducerea ministerului necesare în vederea luării deciziilor
manageriale.
(4) Întocmirea/Prelucrarea situațiilor statistice este atribuția funcțională a structurilor/lucrătorilor
de resurse umane.
(la 11-09-2018, Alineatul (4) din Articolul20 ,Sectiunea a 6-a , Anexa nr. 9 a fost modificat de
Punctul 61, Articolul I din ORDINUL nr. 100 din 4 septembrie 2018, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 780 din 11 septembrie2018 )