1 – Mihail Nani –

TEMA 3

CONTABILITATEA DECONTĂRIILOR

3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul privind retribuirea

muncii
3.2. Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale de stat
3.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie de
asistenţă medicală
3.4. Contabilitatea avansurilor acordate entităţilor
3.5. Contabilitatea creanţelor aferente decontărilor cu titularii de
avans
3.6. Contabilitatea creanţelor din prestarea serviciilor privind
întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare
3.7. Contabilitatea datoriilor faţă de furnizori
3.8. Contabilitatea împrumuturilor bugetare la primăriile
săteşti/orăşeneşti

3.1. Contabilitatea decontărilor cu personalul

privind retribuirea muncii

Salarizarea angajaţilor din sfera bugetară este reglementată de:

 Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar Nr.270
din 21.11.2018 (în continuare – Legea nr.270);
 Legea pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţionarilor publici
nr.155 din 2.07.2011;
 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr.1231 din 12.12.2018
pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;
 Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr.426 din 26.04.2004.
Conform art. 128 (1) din Codul Muncii salariul reprezintă orice
recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în
temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care
urmează a fi prestată.
Conform Legii salarizării nr. 847-XV din 14.02.2002 (art. 4 alin. (1)),
salariul include:
2 – Mihail Nani –

 salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei);

 salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază);
 alte plăţi de stimulare şi compensare.
Salariul de bază se stabileşte sub formă de salarii tarifare pentru
muncitori şi salarii de funcţie pentru funcţionari, specialişti şi conducători,
pentru munca executată în conformitate cu normele de muncă stabilite potrivit
calificării, gradului de pregătire profesională şi competenţei angajatului,
calităţii, gradului de răspundere pe care îl implică lucrurile executate şi
complexităţii lor.
Salariul suplimentar reprezintă o recompensă pentru munca peste
normele stabilite, pentru muncă eficientă şi inventivitate, cât şi pentru
condiţii deosebite de muncă. El include adaosurile şi sporurile la salariul de
bază, alte plăţi garantate şi premii curente, care se stabilesc în conformitate
cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, iar în unele cazuri
prevăzute de legislaţie – şi luându-se în consideraţie vechimea în muncă.
Alte plăţi de stimulare şi compensare includ recompensele conform
rezultatelor activităţii anuale, premiile potrivit sistemelor şi regulamentelor
speciale, plăţile de compensare, precum şi alte plăţi neprevăzute de
legislaţie, care nu contravin acesteia.
Salariul se calculează la finele fiecărei luni în baza:
 salariului de funcţie lunar stabilit în Schema de încadrare pentru
anual respectiv;
 listei de tarifare a cadrelor didactice;
 proceselor-verbale ale şedinţei comisiei pentru stabilirea
vechimii în muncă;
 ordinului conducătorului instituţiei privind acordarea premiilor;
 tabelului de evidenţă a timpului lucrat;
 ordinului conducătorului instituţiei privind acordarea concediului
de odihnă anual etc.
Calculul salariului se efectuează separat pentru fiecare angajat în Fişa
personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi de alte plăti
efectuate de patron în folosul lucrătorului. În baza datelor din aceste Fişe
informaţia aferentă calculului salariului, reţinerilor din salariu, salariului
spre plată se centralizează în Statele de retribuții. Totalurile determinate în
Statele de retribuții servesc drept bază pentru contabilizarea operaţiunilor
aferente salariului calculat în nota de contabilitate 5 – borderou
cumulativ privind retribuirea muncii şi bursele, precum și a reţinerilor
din salariu – în nota de contabilitate 5a – borderou centralizator privind
reţinerile din salariu.
3 – Mihail Nani –

Pentru evidenţa decontărilor cu personalul privind salariul este

destinat subcontul de pasiv 519410 „Datorii faţă de personal privind
retribuirea muncii”. În credit – calculul salariului, în debit – reţinerile din
salariu, plata salariului. Soldul creditor – datoria instituţiei faţă de salariaţi
privind retribuirea muncii.
Din sаlаriilе pеrsonаlului pot fi еfесtuаtе următoаrеlе rеţinеri:
 rеţinеri fisсаlе: impozitul pе vеniturilе pеrsoаnеlor fiziсе;
 rеţinеri soсiаlе: 9% - primе dе аsigurаrе obligаtoriе de asistență
mеdiсаlă;
 аltе rеţinеri: аvаnsurilе lа sаlаriilе асordаtе аntеrior; rеstituirеа
sumеlor plătitе în plus în urmа unor grеşеli dе саlсul; аvаnsul
nеrеstituit lа timp pеntru dеplаsаrеа dе sеrviсiu; în саzul
сonсеdiеrii sаlаriаtului înаintе dе еxpirаrеа аnului dе munсă, în
сontul сăruiа еl а primit dе асum сonсеdiu, pеntru zilеlе
nеluсrаtе аlе сonсеdiului; plăţi lа sindiсаtеlе dе rаmură, loсаlе;
rеţinеri pеntru dаunе mаtеriаlе саuzаtе întrеprindеrii, сomisе din
vinа аngаjаtului şi rесunosсutе dе еl; rеţinеri privind еxесutаrеа
titlurilor еxесutorii (pеnsii аlimеntаrе еtс); rеţinеri pеntru сhirii,
pеntru асhitаrеа bunurilor proсurаtе în rаtе, pеntru sеrviсii
сomunаlе prеstаtе dе obiесtеlе soсiаlе аlе entității (сăminе);
rеţinеri privind împrumuturilе асordаtе аntеrior sаlаriаţilor, еtс.
Conform Codului fiscal (art. 15 (a)) pentru persoane fizice în anul
2019 suma totală a impozitului pe venit se determină în mărime de 12% din
venitul anual impozabil.
Clasificarea conturilor de evidenţă a reţinerilor din salariu este
prezentată în schema 3.1.1.
4 – Mihail Nani –

72
519420 Datorii aferente decontărilor
personalului privind impozitele

Schema 3.1.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a reţinerilor din salariu

519430 Datorii aferente decontărilor
personalului privind contribuţiile
Subconturi de evidenţă a reţinerilor din salariu

individuale de asigurări sociale de stat

519440 Datorii aferente decontărilor

personalului privind primele de
asigurări medicale obligatorii

519450 Datorii aferente decontărilor

cu membrii sindicatelor privind
cotizaţiile de membru a sindicatului

519460 Datorii aferente decontărilor

privind virările fără numerar în baza
contractelor de asigurare benevolă

519470 Datorii aferente decontărilor

privind titlurile executorii

519480 Datorii aferente decontărilor cu

personalul privind deponenţii

519490 Alte datorii aferente

decontărilor personalului privind
remunerarea muncii
 – Mihail Nani –
Subconturile aferente reţinerilor din salariu sunt de pasiv. În credit se reflectă reţinerea
respectivă din salariu. În debit – transferul reţinerii conform destinaţiei. Soldul creditor – datoria
instituţiei privind reţinerile din salariu.
Operațiuni economice aferente calculului salariului și reținerilor din salariu:
1. Calculul salariului de bază:
Debit subcontul 211110 „Salariul de bază”
Credit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
2. Calculul sporurilor şi suplimentelor la salariului de bază:
Debit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la
salariul de bază”
Credit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
3. Reţinerea PAM (9%) din salariu:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit subcontul 519440 „Datorii aferente decontărilor personalului privind
primele de asigurări medicale obligatorii”
4. Reţinerea impozitului pe venitul din salariu:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit subcontul 519420 „Datorii aferente decontărilor personalului privind
impozitele”
Modalitatea de reţinere a impozitului pe venitul din salariu este reglementată de
Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi
efectuate de către patron în folosul angajatului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 697 din
22.08.2014.
Impozitul pe venit la sursa de plată se calculează şi se reţine la momentul îndreptării
venitului spre plată din venitul impozabil, determinat ca diferenţa dintre venitul obţinut de
angajat sub formă de salarii şi suma scutirilor acordate şi deducerilor.
Venitul impozabil = Salariul calculat – deduceri (PAM reţinute din salariu) – scutiri.
Conform prevederilor Codului fiscal (art. 33 (1)), fiecare contribuabil are dreptul în anul
2021 la o scutire personală de ? lei pe an. Astfel, scutirea personală lunară constituie ? lei
Contribuabilul are dreptul în anul 2021 la o scutire în sumă de ? lei anual pentru fiecare persoană
întreţinută, cu excepţia invalizilor din copilărie pentru care scutirea constituie ? lei anual (Codul
fiscal (art. 35 (1))). Astfel, scutirea lunară pentru fiecare persoană întreţinută constituie ? lei .
5. Reţinerea cotizaţiilor sindicale (1%) din salariu:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit subcontul 519450 „Datorii aferente decontărilor cu membrii sindicatelor
privind cotizaţiile de membru al sindicatului”
6. Reţinerea pensiei alimentare din salariu în bază titlului executoriu emis de instanţă de
judecată:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit subcontul 519470 „Datorii aferente decontărilor privind titlurile executorii”
7. Reţinerea sumei din salariu pentru mărfurile vândute în rate:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit subcontul 519490 „Alte datorii aferente decontărilor personalului privind
retribuirea muncii”
8. Reţinerea sumei de asigurare benevolă din salariu:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit subcontul 519460 „Datorii aferente decontărilor privind virările fără
numerar în baza contractelor de asigurare benevolă”
10. Reţinerea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă achi-
tată din mijloacele financiare ale angajatorului pentru plasare pe card:
Debit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale
ale angajatorului”
 – Mihail Nani –
Credit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
numerar”
11. Reţinerea indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă
achitată din mijloacele BASS pentru plasare pe card:
Debit subcontul 519610 „Datorii privind prestaţiile de
asigurări sociale”
Credit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
numerar”
12. Reţinerea salariului pentru plasare pe card:
Debit subcontul 519410 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit subcontul 519491 „Decontări privind virările fără
numerar”
Reţinerile din salariu sunt transferate conform destinaţiei concomitent cu ridicarea
numerarului sau transferul în contul bancar din contul curent al instituţiei pentru plata retribuţiei.
Cheltuielile aferente salariului de bază, sporurilor şi suplimentelor la salariul de bază şi alte
cheltuieli privind salariul calculat în luna decembrie se trec la cheltuieli anticipate, deoarece
salariul se calculează în luna decembrie anul curent, dar se achită în luna ianuarie anul viitor,
operaţiune contabilizată în nota de contabilitate 5 din luna decembrie. La începutul lunii ianuarie
din anul bugetar următor în NC 17 se produce operaţiunea inversă de restabilire a cheltuielilor
aferente salariului de bază, sporurilor şi suplimentelor la salariul de bază şi altor cheltuieli
privind salariul.
Operațiuni economice aferente calculului salariului în luna decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente salariului de bază, calculat în luna decembrie 2020 la
cheltuieli anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 211110 „Salariul de bază”
2. Trecerea cheltuielilor aferente sporurilor şi suplimentelor la salariul de bază, calculate în
luna decembrie 2020 la cheltuieli anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la salariul de
bază”
3. Restabilirea cheltuielilor aferente salariului de bază la începutul lunii
Ianuarie 2021:
Debit subcontul 211110 „Salariul de bază”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
4. Restabilirea cheltuielilor aferente sporurilor şi suplimentelor la salariul
de bază la începutul lunii ianuarie 2021:
Debit subcontul 211120 „Sporuri şi suplimente la salariul de
bază”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”

Exemplu de calcul a salariului spre plată

Salariul lunar stabilit Conform schemei de încadrare – 5312,50 lei
Salariatul beneficiază de scutire personală – 2000 lei
Salariatul este membru al sindicatului angajaţilor instituţiei –53,12 lei
Să se determine suma salariului spre plată.
Rezolvare:
Calculul salariului este prezentat în tabelul 3.1.2.
 – Mihail Nani –
Tabelul 3.1.2
Calculul salariului
Reţinerile din salariu, (lei)
Salariul spre
Salariul calculat, (lei) Impozitul pe Cotizaţii
CIAS plată (lei)
venit sindicale

1. Se determină PAM reţinută din salariu (9%):

(5312,50 lei × 9%) : 100% = ?
2. Se determină venitul impozabil:
Venitul impozabil = ? lei
3. Se determină impozitul pe venitul din salariu:?
4. Se determină suma cotizaţiei sindicale reţinută din salariu (1%):?
5. Se determină suma salariului spre plată:?
6. Răspuns:
Salariul spre plată constituie ? lei.
Conform prevederilor Codului muncii (art. 112(3)), orice salariat care lucrează în baza
unui contract individual de muncă beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual.
Pentru perioada concediului de odihnă anual, salariatul beneficiază de o indemnizaţie de
concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea salariului, sporurilor şi, după caz, a
indemnizaţiei de eliberare din serviciu pentru perioada respectivă (Codul muncii art. 117(1)).
Tuturor salariaţilor li se acordă anual un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de
28 zile calendaristice, cu excepţia zilelor de sărbătoare nelucrătoare (Codul muncii art. 113(1)).
Modalitatea de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual este reglementata de
Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 426 din
26.04.2004.
Baza de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual o constituie salariul mediu
realizat în ultimele 3 luni premergătoare concediului de odihnă, în dependenţă de numărul de zile
lucrătoare şi zile calendaristice în aceste 3 luni.
Din numărul de zile lucrătoare şi de zile calendaristice se exclud zilele de sărbătoare
nelucrătoare stabilite în Codul Muncii (art. 111).
Exemplu de calcul a salariului aferent concediului de odihnă anual
În baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare, se acordă concediul de odihnă anual
angajatului „X” de pe 10.06.2021 până pe 07.07.2021 pe o perioadă de 28 zile calendaristice.
Să se determine salariul aferent concediului de odihnă anual.
Rezolvare:
Modul de stabilire a salariului mediu pe ultimele 3 luni şi a numărului de zile lucrătoare şi
calendaristice, fără zilele de sărbătoare nelucrătoare, este prezentat în tabelul 3.1.3.
Tabelul 3.1.3
Nr. de zile Nr. de zile efectiv
Ultimele trei luni calendaristice fără lucrate (fără zilele de Salariul calculat, lei
zilele de sărbătoare sărbătoare)
martie 30 (31-1) 21 (31-10) 3450
aprilie 27 (30-3) 19 (30-11) 3450
mai 29 (31-2) 21 (31-10) 3450
Total 86 61 10350
Calculul salariului aferent concediului de odihnă anual cuprinde următoarele 4 etape:
1. Se determină salariul mediu pe o zi lucrătoare prin împărţirea sumei totale a salariului pe 3
luni la numărul de zile lucrătoare pe ultimele 3 luni:
10350 lei : 61 zile = 169,6721 lei
 – Mihail Nani –
2. Se stabileşte coeficientul dintre zilele lucrătoare şi zilele calendaristice:
61 zile : 86 zile = 0,7093
3. Se determină salariul mediu pe o zi calendaristică prin înmulţirea salariului mediu pe o zi
lucrătoare şi coeficientul 0,7093:
169,6721 lei × 0,7093 = 120,3484 lei
4. Se determină suma salariului aferent concediului de odihnă prin înmulţirea salariului
mediu pe o zi calendaristică cu durata concediului de odihnă:
120,3484 lei × 28 zile = 3369,76 lei
Răspuns:
Salariul calculat pentru concediul de odihnă anual constituie 3369,76 lei.
Evidenţa analitică pe subconturile de reţineri din salariu este organizată în Cartea Mare.
Conform prevederilor Codului fiscal (art. 92(5)) instituţiile bugetare prezintă Darea de
seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21)
inspectoratului fiscal teritorial de stat în termen de o lună de la încheierea lunii în care au fost
efectuate plăţile.

3.2. Contabilitatea decontărilor privind

asigurările sociale de stat

Relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare privind asigurările sociale de stat sunt
determinate de Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din
08.07.1999 şi de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.
Prin intermediul sistemului public de asigurări sociale, statul garantează cetăţenilor dreptul
la protecţia socială în cazurile de bătrâneţe, şomaj, boală, invaliditate, de pierderile a
întreţinătorului prin plăţi sociale – a pensiilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor nominative şi alte
prestaţii de asigurări sociale.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, cuantumul
contribuţiei de asigurări sociale de stat (în continuare – CAS) achitată de patron constituie 24%
din fondul de remunerare a muncii sau 29 %.
Responsabilitatea pentru gestionarea bugetului asigurărilor sociale de stat o poarta Casa
Naţională de Asigurări Sociale (în continuare - CNAS).
Contribuţia de asigurări sociale de stat constituie o cheltuială distinctă pentru instituţia
bugetară şi se calculează lunar prin aplicarea asupra retribuţiei brute a cotei procentuale stabilite
prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv.
Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, nu se calculează
contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii din următoarele tipuri de venituri:
 Indemnizaţiile plătite în caz de concediere, în conformitate cu legislaţia;
 Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă;
 Bursele elevilor, studenţilor, doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi şi bursele sportivilor,
stabilite conform legislaţiei;
 Indemnizaţia unică acordată tinerilor specialişti la angajare;
 Toate tipurile de pensii stabilite conform legislaţiei cu privire la pensii;
 Recompensa pentru donarea de sânge etc.
Clasificarea subconturilor de evidenţă a contribuţiilor asigurărilor sociale de stat este
prezentată în schema 3.2.1.
 – Mihail Nani –

Subconturi de evidenţă a contribuţiilor

de asigurări sociale de stat

519120 „Datorii pe 519430 „Datorii aferente

contribuţii de asigurări decontărilor personalului
sociale de stat” (CAS) privind CIAS”

Schema 3.2.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a contribuţiilor

de asigurări sociale de stat
Pentru evidenţa decontărilor cu bugetul asigurărilor sociale de stat este destinat subcontul
de pasiv 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări sociale de stat”. În creditul contului se
reflectă calculul CAS, în debit – calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă, transferul CAS la bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare - BASS). Soldul
creditor reflectă datoria instituţiei bugetare faţă de BASS privind CAS.
Conform Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de
plată a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de
asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 108 din
03.02.2005, dreptul la indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de
asigurări sociale îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale şi şomerii în perioada
beneficierii de ajutor de şomaj domiciliaţi permanent în Republica Moldova.
Indemnizaţiile se stabilesc în baza certificatului de concediu medical, iar în cazul pierderii
acestuia – în baza duplicatului eliberat în modul stabilit. Alte documente nu pot servi drept temei
pentru stabilirea indemnizaţiei. Stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiilor pentru incapacitatea
temporară de muncă se efectuează de către unitatea în care îşi desfăşoară activitatea de bază
angajatul (unde se păstrează carnetul de muncă) prin contract individual de muncă.
Indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă se stabilesc de către angajator
prin organizarea procesului de examinare a certificatelor medicale, stabilire, calculare şi plata
indemnizaţiilor. Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10 ani, iar în
cazul copilului care suferă de maladie oncologică şi al copilului cu dizabilitate pentru afecţiuni
intercurente – până la împlinirea vârstei de 16 ani se acordă în bază de certificat de concediu
medical, eliberat în condiţiile legislaţiei în vigoare. Pentru un caz de îmbolnăvire a copilului
indemnizaţia se acordă pentru perioada în care copilul necesită îngrijire, dar nu mai mult de 14
zile calendaristice – în caz de tratament în condiţii de ambulatoriu şi de cel mult 30 zile
calendaristice – în caz de tratament în staţionar
Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă o constituie
venitul mediu lunar realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii
riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale.
Venitul mediu lunar asigurat se determină prin împărţirea la 12 a venitului asigurat realizat
la toate unităţile în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului
asigurat.
În cazul în care lunile luate în calcul sunt lucrate incomplet din motive întemeiate, la
determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate
complet în perioada respectivă etc.
În cazul în care persoana desfăşoară activităţi în mai multe unităţi şi în fiecare este
asigurată, conform legislaţiei, indemnizaţia se calculează în funcţie de venitul total asigurat.
Venitul asigurat se va confirma prin certificate eliberate de fiecare din unităţile economice în
care îşi desfăşoară activitatea salariatul.
 – Mihail Nani –
Plata indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se efectuează odată cu
achitarea salariului pe luna în care a fost depus certificatul – în cazul asiguraţilor cu contract
individual de muncă
Indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă nu se plăteşte în cazul în care
pentru timpul staţionării unităţii (filialei, secţiei) persoanelor angajate nu li se păstrează salariul
ori nu li se plăteşte indemnizaţia pentru şomaj tehnic.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă pentru boli
obișnuite, plătite din mijloacele financiare ale angajatorului, constituie 75% din baza de calcul,
indiferent de stagiu de cotizare.
Cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă constituie
100% din baza de calcul – în cazul unui stagiu de cotizare de peste 9 luni (pentru bolile de SIDA,
de cancer, indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă femeilor gravide, care se află
la evidenţă în instituţiile medico-sanitare plata se efectuează integral de la BASS, începând cu
prima zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă).
Plata indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obişnuite
sau de accidente nelegate de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute la litera d) se efectuează în
felul următor:
1) primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se plătesc din
mijloacele financiare ale angajatorului, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice
cumulative, în cazul fiecărui angajat, pe parcursul unui an calendaristic, iar şomerilor
li se plăteşte din mijloacele BASS;
2) începând cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, iar în cazul 
mai multor perioade de incapacitate temporară de muncă – începând cu prima zi după
expirarea celor 15 zile cumulative plătite din mijloacele  angajatorului, indemnizaţia
se plăteşte din mijloacele BASS.
Plată indemnizaţiilor se efectuează după depunerea certificatului de concediu medical,
odată cu achitarea salariului pe luna respectivă – în cazul asiguraţilor cu contract individual de
muncă.
Din suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă, nu se reţin:
 Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat;
 Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;
 Impozitul pe venitul din salariu;
 Cotizaţiile sindicale.
Operaţiunile aferente calculului CAS sunt contabilizate în NC 5 – borderou cumulativ
privind retribuirea muncii şi bursele.
Operațiuni economice aferente calculului și transferului CAS la BASS:
1. Calculul contribuţiei de asigurări sociale de stat:
Debit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii”
Credit subcontul 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări sociale de stat”
2. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă din mijloacele financiare
ale angajatorului pentru primele cinci zile calendaristice de boală:
Debit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de munca
achitate din mijloacele financiare ale angajatorului”
Credit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale ale
angajatorului”
Începând cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă calculul
indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă se efectuează din mijloacele BASS în
Agențiile teritoriale ale CNAS.
3. Transferul CAS la BASS, în baza ordinului de plată, din contul curent
al instituției bugetare:
Debit subcontul 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări sociale de stat”
 – Mihail Nani –
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
Cheltuielile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat, indemnizaţiei pentru
incapacitatea temporară de muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului, calculate
în luna decembrie, se trec la cheltuieli anticipate, operaţiune contabilizată în nota de contabilitate
5 din luna decembrie. La începutul lunii ianuarie din anul bugetar următor în NC 17 se produce
operaţiunea inversă de restabilire a cheltuielilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de
stat, indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă achitată din mijloacele financiare ale
angajatorului.
Operațiuni economice aferente calculului CAS în luna decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de
stat, calculate în luna decembrie 2020 la cheltuieli anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii”
2. Trecerea cheltuielilor aferente indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă, calculată din mijloacele angajatorului în luna
decembrie 2020 la cheltuieli anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de munca
achitate din mijloacele financiare ale angajatorului”
3. Restabilirea cheltuielilor aferente contribuţiilor de asigurări sociale de
stat la începutul lunii ianuarie 2020:
Debit subcontul 212100 „Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
4. Restabilirea cheltuielilor aferente indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă, calculată din mijloacele angajatorului, la
începutul lunii ianuarie 2020:
Debit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea temporară de munca
achitate din mijloacele financiare ale angajatorului”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Exemplu de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea
temporară de muncă
Conform certificatului de concediu medical (boală obişnuită) angajatului ”Y” i s-a acordat
concediu medical de la 30.10.2020 până la 10.11.2020 (12 zile calendaristice). Stagiul de
cotizare constituie 9 ani 3 luni.
Să se determine suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de munca calculată din
mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele cinci zile calendaristice de boală.
Rezolvare:
1. Se determină venitul mediu lunar pe ultimele 12 luni:
Venitul Venitul
Nr. Nr.
Luna mediu Luna mediu lunar,
crt. crt.
lunar, lei lei
1. Octombrie 4500 7. Aprilie 4500
2. Noiembrie 4500 8. Mai 4500
3. Decembrie 4500 9. Iunie 5220
4. Ianuarie 5700 10. Iulie 4500
5. Februarie 4500 11. August 4500
6. Martie 4500 12. Septembrie 4500
 – Mihail Nani –
Total 55920
55920 lei : 12 luni = 4660 lei.
2. Se stabileşte mărimea zilnică a venitului mediu asigurat pentru o zi calendaristică în luna
octombrie şi luna noiembrie:
Octombrie – 4660 lei : 31 zile = 150,3229 lei
Noiembrie – 4660 lei : 30 zile = 155,3333 lei
3. Se calculează mărimea zilnică a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de munca
în dependenţă de stagiu de cotizare, care constituie 90%:
Octombrie – (150,3229 lei × 75%) : 100% = 112,7422 lei
Noiembrie – (155,3333 lei × 75%) : 100% = 116,50 lei
4. Se determină suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului, pe
perioada 30.10.2020 – 31.10.2020:
112,7422 lei × 2 zile = 254,2160 lei
5. Se determină suma indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de
muncă achitată din mijloacele financiare ale angajatorului, pe
perioada 01.11.2019 – 03.11.2019:
116,50 lei × 3 zile = 349,50 lei
6. Se determină suma totală a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă
achitată din mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele cinci zile calendaristice
de boală, pe perioada 30.10.2020 – 03.11.2020:
Octombrie (30.10.2020 – 31.10.2020) – 254,22 lei
Noiembrie (01.11.2020 – 03.11.2020) – 349,50 lei
Total 603,72 lei
7. Calculul indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă din
mijloacele financiare ale angajatorului pentru primele cinci zile
calendaristice de boală:
Debit subcontul 273500 „Indemnizaţii pentru incapacitatea
temporară de munca achitate din mijloacele
financiare ale angajatorului” – 676,45 lei
Credit subcontul 519630 „Datorii privind prestaţiile sociale
ale angajatorului” – 676,45 lei
Pentru evidenţa CIAS este destinat subcontul de pasiv 519430 „Datorii aferente
decontărilor personalului privind CIAS”. În credit se reflectă reţinerea CIAS din salariu. În
debit – transferul CIAS la bugetul asigurărilor sociale de stat. Soldul creditor – datoria
instituţiei bugetare faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat aferentă CIAS.
Evidenţa analitică pe subconturile 519430 „Datorii aferente decontărilor personalului
privind CIAS”, 519120 „Datorii pe contribuţii de asigurări sociale de stat” este organizată în
Cartea Mare.
La sfârşitul fiecărei luni se întocmeşte Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe
venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC21) care în termeni stabiliţi se prezintă
inspectoratului fiscal teritorial de stat.

3.3. Contabilitatea decontărilor privind asigurarea obligatorie de asistenţă

medicală

Relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare privind asigurarea obligatorie de asistenţă

medicală sunt reglementate de Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală
nr. 1585-XIII din 27.02.1998 şi Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a
primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002.
 – Mihail Nani –
Conform Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-XIII din
27.02.98, asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem garantat de stat de
apărare a intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii prin constituirea, din contul
primelor de asigurare, a unor fonduri băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a
stărilor condiţionate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecţiune). Sistemul
asigurării obligatorii de asistenţa medicală oferă cetăţenilor Republicii Moldova posibilităţi egale
în obţinerea asistenţei medicale oportune şi calitative.
În sistemul asigurării obligatorii de asistenţa medicală asigurător este Compania
Naţională de Asigurări în Medicina şi agenţiile ei teritoriale.
Între asigurător şi instituţia medicală se încheie un contract de acordare a asistenţei
medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală,
conform căruia instituţia medicală se obliga să acorde persoanelor asigurate asistenţa medicală
calificată, în volumul şi termenii prevăzuţi în Programul unic. Fiecărei persoane asigurate i se
eliberează o poliţă de asigurare obligatorie de asistenţa medicală, în temeiul căreia persoana va
beneficia de întregul volum de asistenţa medicală, prevăzut în Programul unic şi acordat de toate
instituţiile medicale din Republica Moldova.
Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002, prima de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală reprezintă suma fixă sau contribuţie procentuală la salariu şi la
alte forme de retribuire a muncii, la onorarii, pe care asiguratul este obligat să o plătească
asiguratorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate conform legislaţiei şi contractului de
asigurare.
Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt:
a) unităţile, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
b) angajaţii unităţilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
c) Guvernul – pentru categoriile respective stabilite de legislaţie;
d) persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător conform legislaţiei;
e) alte persoane fizice cu domiciliu în Republica Moldova.
Conform Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr. 1593-XV din 26.12.2002 sunt stabilite tipurile de
venituri din care nu se calculează primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:
 Bursele elevilor, studenţilor şi doctoranzilor înscrişi la cursurile de zi şi bursele
sportivilor stabilite conform legislaţiei;
 Sumele plătite elevilor din şcolile profesionale polivalente, şcolile de meserii şi
şcolile medii de cultură generală pentru lucrările executate de ei;
 Indemnizaţia acordată pentru incapacitatea temporară de muncă;
 Toate tipurile de pensii stabilite în conformitate cu legislaţia cu privire la pensii;
 Plăţile compensatorii pentru donarea de sânge etc.
Conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2021,
este stabilit cuantumul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală de 9% pentru
angajat din fondul de retribuire a muncii.
Clasificarea conturilor de evidentă a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală este prezentată în schema 3.3.1.

Subconturi de evidenţă a primelor de

asigurare obligatorie de asistenţă medicală

519130 „Datorii pe prime de 519440 „Datorii aferente

asigurări medicale obli- decontărilor personalului
gatorii” privind primele de asigurări
medicale obligatorii”
 – Mihail Nani –

Schema 3.3.1. Clasificarea subconturilor de evidenţă a primelor de

asigurare obligatorie de asistenţă medicală
Pentru evidenţa primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitată de către
angajator (patron) este destinat subcontul de pasiv 519130 „Datorii pe prime de asigurări
medicale obligatorii”. În credit – calculul PAM. În debit – transferul PAM la fondul
asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Soldul creditor reflectă datoria instituţiei bugetare
faţă de fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Transferul primelor de asigurare medicală la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă
medicală se efectuează concomitent cu plata salariului.
Operaţiunile aferente calcului primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt
contabilizate în NC 5 – borderou cumulativ privind retribuirea muncii şi bursele.
Operațiuni economice aferente calculului și transferului PAM la fondul asigurărilor
obligatorii de asistenţă medicală:
1. Calculul primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:
Debit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
achitate de patroni pe teritoriul ţării”
Credit subcontul 519130 „Datorii pe prime de asigurări medicale obligatorii”
2. Transferul primei de asigurare medicală la fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă
medicală în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 519130 „Datorii pe prime de asigurări medicale obligatorii”
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Concomitent finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
Cheltuielile aferente primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în luna
decembrie, se trec la cheltuieli anticipate, operaţiune contabilizată în nota de contabilitate 5 din
luna decembrie. La începutul lunii ianuarie din anul bugetar următor în NC 17 se produce
operaţiunea inversă de restabilire a cheltuielilor aferente PAM.
Operațiuni economice aferente calculului PAM în luna decembrie:
1. Trecerea cheltuielilor aferente primei de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală, calculate în luna decembrie 2020 la cheltuieli
anticipate:
Debit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Credit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
achitate de patroni pe teritoriul ţării”
2. Restabilirea cheltuielilor aferente primei de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală la începutul lunii ianuarie 2021:
Debit subcontul 212210 „Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
achitate de patroni pe teritoriul ţării”
Credit subcontul 419900 „Cheltuieli anticipate”
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
 – Mihail Nani –
Evidenţa analitică pe subconturile 519130 „Datorii pe prime de asigurări medicale
obligatorii”, 519440 „Datorii aferente decontărilor personalului privind primele de asigurări
medicale obligatorii” este organizată în Cartea Mare.

3.4. Contabilitatea avansurilor acordate entităţilor

Din punct de vedere juridic creanţele reрrezintă dreрturile рe care agentul ecоnоmic le are
asuрra unоr terţi рentru activităţi рrestate şi neîncasate. Sub aspect cоntabil, raроrturile juridice
рatrimоniale cu debitоrii рresuрun dоuă mоmente distincte:
a) înregistrarea dreрtului de creanţă a entității faţă de clienţi, adică
cоnsemnarea dreрtului de a cere clienţilоr achitarea valоrii bunurilоr
livrate, lucrărilоr executate, serviciilоr рrestate;
b) recuрerarea creanţelоr – încasarea efectivă a valоrii bunurilоr livrate,
serviciilоr рrestate, lucrărilоr executate.
În procesul actvităţii instituţiilor bugetare apar decontări cu diferiţi agenţi economici generate
de necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor. Modalitatea de achiziţionare a serviciilor
de către instituţiile bugetare este reglementată de următoarele acte legislative şi normative:
 Legea privind achiziţiile publice nr. 131 din 03.07.2015;
 Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de valoare mică nr. 665 din 27.05.2016;
 Regulamentul privind achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri
nr. 987 din 10.10.2018.
Conform Legii bugetului de stat pe anul 2019 (art. 15) este interzisă achitarea în avans, de
către instituţiile bugetare/autorităţile publice, finanţate de la bugetul de stat, persoanelor fizice şi
juridice, pentru achiziţionarea mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor, cu excepţia lucrărilor de
construcţii şi reparaţii capitale, a căror valoare nu va depăşi 10 la sută din limita anuală stabilită
pe obiectiv în scopul organizării proceselor tehnologice şi procurării de materiale şi utilaj.
Plăţile în avans pentru construcţii/reparaţii capitale se efectuează de către instituţiile
bugetare conform contractelor de achiziţii publice, încheiate între executorii de buget şi furnizori
în limita soldurilor alocaţiilor disponibile la zi pentru cheltuielile respective stabilite în
documentul Alocații bugetare.
Pentru evidenţa avansului pe termen scurt acordat agenţilor economici este prevăzut
subcontul de activ 419320 „Avansuri acordate unităţilor din afara sistemului bugetar”. În
debit – transferul avansului pe termen scurt antreprenorilor pentru executarea lucrărilor de
construcţii/ reparaţii capitale. În credit – costul lucrărilor de construcţii/reparaţii capitale
executate. Soldul debitor reflectă suma avansurilor pe termen scurt acordate antreprenorilor
pentru lucrări de construcţii/reparaţii capitale.
Operaţiunile aferente avansului pe termen scurt acordat agenţilor economici sunt
contabilizate în NC 7 – borderou cumulativ privind creanţele cu clienţii, în care se ține și
evidenţa analitică pe subcontul 419320.
Operațiuni economice aferente transferului și stingerea avansului pe termen scurt:
1. Transferul avansului pe termen scurt antreprenorului SRL „X” din contul curent al
instituţiei bugetare, în baza ordinului de plată, pentru reparaţii capitale:
Debit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din afara sistemului bugetar”

Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă

naţională”
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
 – Mihail Nani –
2. Stingerea avansului pe termen scurt pentru reparaţii capitale executate în baza facturii
fiscale de antreprenorul SRL „X”:
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
Credit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din afara sistemului
bugetar”
Conform Codului civil, în relaţiile de decontare ale instituţiilor bugetare cu agenţii
economici este stabilit termenul de prescripţie de 3 an, în interiorul căruia persoana juridică
poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, dreptul încălcat.
3. Stingerea avansului acordat altor entităţi cu termenul de prescripţie
expirat, în baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare:
Debit subcontul 289900 „Alte cheltuieli ale instituţiilor bugetare”
Credit subcontul 419320 „Avansuri acordate unităţilor din afara sistemului
bugetar”
Persoanele responsabile (contabilul şef, adjunctul contabilului şef etc.) pentru admiterea
datoriei debitoare cu termenul de prescripţie expirat poartă răspundere disciplinară,
administrativă, penală.

3.5. Contabilitatea creanţelor aferente decontărilor cu titularii de avans

Decontările cu titularii de avans privind deplasările în interes de serviciu sunt reglementate

de Regulamentul cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din Republica Moldova,
aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012 (în continuare
- Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012).
Titularii de avans sunt angajaţii instituţiei, cărora li se eliberează mijloace băneşti spre
decontare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu sau achiziţionarea
bunurilor.
Conform Codului Muncii (art.174(1)), prin deplasare în interes de serviciu se înţelege
delegarea salariatului, conform ordinului angajatorului, pe un anumit termen, pentru executarea
obligaţiilor de muncă în afara locului de munca permanent.
În baza ordinului angajatorului pe numele detaşatului se eliberează legitimaţia de
deplasare în care se indică:
 denumirea instituţiei bugetare pe care o reprezintă;
 numele, prenumele detaşatului;
 funcţia deţinută;
 numărul şi data ordinului conducătorului instituţiei bugetare;
 localitatea de destinaţie şi denumirea instituţiei spre care se deleagă;
 scopul şi termenul detaşării.
În legitimaţia de deplasare se fac menţiuni despre plecarea în deplasare, sosirea la punctele de
destinaţie, plecarea din ele şi sosirea la locul de muncă permanent şi se autentifică prin ştampilele
instituţiilor corespunzătoare.
Termenul detaşării angajaţilor se determină de către conducătorii instituţiilor şi nu poate
depăşi doi ani la detaşarea peste hotare şi 60 zile – în hotarele Republicii Moldova, fără a lua în
calcul timpul aflării în drum.
Angajatului detaşat i se păstrează locul de muncă (funcţia) şi salariul mediu pentru timpul
deplasării.
Detaşatului îi sunt achitate următoarele cheltuieli:
 de transport;
 diurna;
 pentru închirierea locuinţei (de cazare).
 – Mihail Nani –
Cheltuielile de transport se achită detaşatului în baza biletelor de călătorie până la locul
de destinaţie şi retur – spre locul permanent de muncă cu transportul aerian, feroviar, naval,
transportul auto public, cu excepţia taximetrelor, la tarifele clasei economice.
În cazul neprezentării documentelor de călătorie, achitarea pentru transport pe teritoriul
Republicii Moldova se efectuează conform tarifului minim.
Achitarea diurnei detaşatului se efectuează conform Normelor diurnelor stabilite pe două
categorii de personal – I si II în Anexa nr.2 la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012 (Anexa 4).
Categoriile personalului detaşat sunt stabilite în Anexa nr.1 la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012
(Anexa 3).
Normele diurnelor sunt stabilite diferenţiat în funcţie de localitatea / ţara de destinaţie şi
categoria de personal. Astfel, în cazul detaşării angajatului în oraşele si localităţile rurale din
Republica Moldova norma diurnei constituie 100 lei pe zi pentru ambele categoriile de personal.
În cazul detaşării peste hotarele ţării norma diurnei este stabilită diferenţiat pentru fiecare ţară în
valuta ţării de destinaţie – euro, dolari SUA etc. Astfel, în cazul detaşării angajatului în Belgia
norma diurnei constituie 45 euro/zi pentru categoria I de personal, 50 euro/zi – pentru categoria II
de personal.
Pentru zilele de plecare si sosire diurnele se plătesc în mărime de 100% din normele
stabilite pentru ţara respectivă.
În cazul detaşării pentru o singură zi în teritoriul Republicii Moldova diurna nu se plăteşte,
iar peste hotarele republicii, diurna se plăteşte în mărime de 100% din norma diurnei stabilită
pentru ţara respectivă.
Diurna se majorează cu 50% din norma diurnei pentru Preşedintele Republicii Moldova,
Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministrul Republicii Moldova, iar cu 25% – pentru viceprim-
miniştrii şi vicepreşedinţii Parlamentului Republicii Moldova.
Cheltuielile pentru închirierea locuinţei (de cazare) se recuperează angajatului detaşat
conform plafoanelor-limită de cazare stabilite pe două categorii de personal – A şi B în Anexa
nr. 2 la Regulamentul nr. 10 din 5.01.2012. Astfel, în cazul detaşării în or. Briceni plafonul-
limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal constituie 300 lei, iar pentru categoria B –
550 lei. În cazul detaşării peste hotarele Republicii Moldova, de exemplu, în Belgia plafonul-
limită de cazare pe zi pentru categoria A de personal constituie 200 euro, iar pentru categoria B –
250 euro.
Cheltuielile pentru închirierea locuinţei sunt justificate de către titularii de avans în baza
documentelor care confirmă cheltuielile pentru cazare în hotel (factura fiscală de la hotel și cecul
de la aparatul de casă).
În cazul în care nu sunt prezentate documentele ce ar confirma cheltuielile efectuate la
închirierea locuinţei, aceste cheltuieli se compensează angajatului la detaşarea în hotarele
Republicii Moldova în mărime de 25 lei pe zi, iar peste hotarele ţării – 10% din plafonul-limită
de cazare stabilit pentru ţara respectivă, pentru fiecare noapte aflată în deplasare.
Pentru evidenţa decontărilor cu titularii de avans este destinat subcontul de activ 419510
„Creanţe aferente decontărilor cu titularii de avans”. În debitul contului se reflectă avansul
acordat titularului de avans. În credit – justificarea cheltuielilor de către titularul de avans,
rambursarea avansului neutilizat în casă. Soldul debitor – creanţa instituţiei bugetare aferentă
decontărilor cu titularii de avans.
Operaţiunile economice aferente decontărilor cu titularii de avans sunt contabilizate în nota
de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind decontările cu titularii de avans.
La detaşarea salariatului, acestuia i se plăteşte un avans în monedă naţională. Detaşarea
angajatului se efectuează în baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare. Baza de calcul a
avansului o constituie:
 localitatea de destinaţie şi termenul detaşării stabilite în ordinul conducătorului
instituţiei bugetare;
 norma diurnei;
 plafonul-limită de cazare.
 – Mihail Nani –
Exemplu de calcul al avansului spre decontare acordat
titularului de avans
În baza ordinului conducătorului instituţiei bugetare nr.12B din 08.09.2018 se detaşează în
interes de serviciu angajatul din m. Chişinău în or. Briceni de pe 13.09.2019 până pe 24.09.2019
pe o perioadă de 12 zile calendaristice. Categoria A de personal.
Să se determine suma avansului acordat titularului de avans.
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport tur-retur. Costul biletului de călătorie Chişinău-Briceni –
120 lei:
120 lei × 2 = 240 lei
2) Calcului cheltuielilor pentru diurnă (norma diurnei – 100 lei):
100 lei × 12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (Plafonul-limită de cazare pentru or. Briceni – 300 lei):
300 lei × 11 zile = 3300 lei
4) Calculul totalului avansului spre decontare:
180 lei + 900 lei + 2310 lei = 3390 lei
Răspuns:
Avansul acordat titularului de avans constituie 3390 lei.
Calculul avansului spre decontare acordat titularului de avans este prezentat în tabelul 3.5.1.
Tabelul 3.5.1
Nr. Norma diurnei, plafonul- Suma avansului
Cheltuieli Nr. de zile
crt. limită de cazare, (lei) acordat, (lei)
1 De transport 120,00 2 240,00
2 Diurna 100,00 12 1200,00
3 De cazare 300,00 11 3300,00
Total X X 4740,00
Operațiuni economice aferente avansul acordat titularului de avans:
1. Avansul plătit din casă titularului de avans în baza dispoziției de plată:
Debit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor cu
titularii de avans” – 4 740 lei
Credit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”– 4 740 lei
Sau:
Transferul avansului în baza ordinului de plată din contul curent al
instituţiei bugetare la unitatea bancară pentru plasarea avansului pe
card bancar:
Debit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor cu
titularii de avans” – 4 740 lei
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională” – 4 740 lei
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională” – 4 740 lei
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget” – 4 740 lei
După întoarcere din detaşare angajatul întocmeşte decontul de avans pe care în termen de 5
zile trebuie să-l prezinte în contabilitate. La decontul de avans se anexează documentele care
confirmă cheltuielile efectuate în deplasare – biletele de călătorie, factura fiscală de la hotel, cecul de
la aparatul de casă. În baza decontului de avans sunt justificate cheltuielile suportate de către
titularul de avans în deplasare. De asemenea, în termen de 5 zile de la întoarcerea din deplasare
angajatul trebuie să ramburseze în casa instituţiei bugetare suma avansului neutilizat.
Exemplu de calcul a cheltuielilor suportate de titularul de avans în deplasare din m.
Chişinău în or. Briceni pe perioada
 – Mihail Nani –
13.09.2018 – 24.09.2018
Să se determine suma cheltuielilor suportate de titularul de avans.
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):
120 lei × 2 = 240 lei
2) Calcului cheltuielilor pentru diurnă:
100 lei × 12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanţei de la hotel – 280 lei/zi):
280 lei × 11 zile = 3080 lei
4) Calculul totalului cheltuielilor de detaşare justificate de către titularul de avans:
240 lei + 1200 lei + 3080 lei = 4520 lei
Răspuns:
Suma cheltuielilor suportate de titularul de avans constituie 3060 lei.
Calculul cheltuielilor justificate de titularul de avans este prezentat în tabelul 3.5.2.
Tabelul 3.5.2
Norma diurnei, Nr. Cheltuieli justificate
Nr.
Cheltuieli cheltuieli de cazare, conform decontului de
crt. de zile
(lei) avans
1 De transport 120,00 2 240,00
2 Diurna 100,00 12 1200,00
3 De cazare 280,00 11 3080,00
Total X X 4520,00
Operațiuni economice aferente cheltuielilor justificate de către titularul de avans:
1. Cheltuieli justificate de către titularul de avans în baza decontului de avans:
Debit subcontul 222710 „Deplasări de serviciu în
interiorul ţării” – 4 520 lei
Credit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor
cu titularii de avans” – 4 520 lei
2. Rambursarea avansului neutilizat în casă de către titularul de avans
(4740 lei – 4520 lei = 220 lei):
Debit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională” – 220 lei
Credit subcontul 419510 „Creanţe aferente decontărilor
cu titularii de avans” – 220 lei
Exemplu, când cheltuielile suportate de către detaşatul din mun.Chişinău în or.Briceni pe
perioada 13.09.2019–24.09.2019 depăşesc limita cheltuielilor aprobate prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 10 din 5.01.2012:
Rezolvare:
1) Calculul cheltuielilor de transport (tur-retur):
120 lei  2 = 240 lei
2) Calculul cheltuielilor pentru diurnă:
100 lei  12 zile = 1200 lei
3) Calculul cheltuielilor de cazare (conform chitanţei de la hotel –
2380 lei pentru 7 zile din perioada 13.09.2019–20.09.2019. Pentru perioada 20.09.2019–
24.09.2019 detaşatul n-a prezentat chitanţa de la hotel):
a) verificarea încadrării sumei 2380 lei cheltuită pentru
cazare pe perioada 13.09.2019–20.09.2019 în plafonul –
limită de cazare stabilit pentru oraşe:
2380 lei : 7 zile = 340 lei > 300 lei
b) pentru perioada 13.09.2019–20.09.2019:
300 x 7 zile = 2100 lei
 – Mihail Nani –
c) pentru perioada 20.09.2019–24.09.2019:
25 lei  4 zile = 100 lei
Notă: Se acceptă pentru justificare suma cheltuielilor de cazare care nu depăşeşte plafonul-
limită de cazare stabilit pentru localitatea respectivă conform Hotărârii Guvernului Republicii
Moldova nr.10 din 5.01.2012.
Diferenţa de 40 lei/zi dintre cheltuielile pentru cazare efectuate conform chitanţei de la hotel
– 340 lei/zi şi plafonul-limită de cazare stabilit pentru oraşe – 300 lei/zi este suportată de către
titularul de avans din mijloacele băneşti proprii.
4) Calculul totalului cheltuielilor de detaşare justificate de către titularul de avans:
240 lei + 1200 lei + 2100 lei + 100 lei = 3640 lei.
Răspuns:
Suma cheltuielilor suportate de titularul de avans constituie 3640 lei.

3.6. Contabilitatea creanţelor din prestarea serviciilor

privind întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare

Specificul finanţării instituţiilor preşcolare constă în faptul că acestea sunt întreţinute nu

numai din finanţarea bugetară, dar şi din taxa de întreţinere achitată de către părinți.
Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării emite anual Ordinul cu privire la normele
financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituţiile de învățămînt. Astfel,
conform Ordinului Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 13 din 11.01.2019, sunt
stabilite pentru anul 2019 normele financiare pentru alimentarea copiilor din instituţiile
preşcolare, prezentate în tabelul 3.6.1.

Tabelul 3.6.1
Normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituţiile
de educație antepreșcolară și de învățământ preșcolar pentru anul 2019
în creşe, grădiniţe şi creşe-grădiniţe În instituţiile
cu profil
în vârstă până la 3 ani de la 3 până la 7 ani sanatorial
4 6 9-10,5 12-24 4 6 9-10,5 12-24 24
ore ore ore ore ore ore ore ore ore
Din mijloace 4,90 9,60 14,20 19,10 6,10 11,20 17,50 19,10 22,50 24,70
bugetare (lei/zi)
Taxa de întreţinere în instituţiile preşcolare achitată de către părinți pentru fiecare zi
frecventată constituie 50 la sută din costul normelor de cheltuieli pentru alimentarea copiilor
suportate de la buget.
 Pentru copiii/elevii de vârstă timpurie şi şcolară din casele de copii, gimnazii/şcoli de tip
internat şi sanatorial – 34,50 lei/zi/copil.
Pentru alimentarea gratuită a elevilor claselor I-IV din şcolile primare, gimnazii, şcolile
medii de cultură generală şi licee, precum şi a elevilor claselor V-XII din instituţiile
preuniversitare din partea stângă a Nistrului şi municipiul Bender, subordonate Ministerului
Educaţiei, elevii Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare”, Grigoriopol, cu sediul în Liceul Teoretic
Doroţcaia, inclusiv elevii din s. Doroţcaia, raionul Dubăsari norma financiară – 10,80 lei/zi/elev,
iar pentru elevii din liceele-internat cu profil sportiv, după cum urmează:
Vîrsta 12-15 ani Vîrsta 16-19 ani
cl.V-VIII cl.IX-XII
 – Mihail Nani –
Total (lei/zi) 46,40 61,00
Se permite conducătorilor instituţiilor instructiv-educative să majoreze cheltuielile pentru
alimentarea copiilor din contul mijloacelor speciale (donaţii, sponsorizări etc.) şi ajutoarelor
umanitare.
Conform Instrucţiunii cu privire la condiţiile şi modul de scutire de plată pentru
întreţinerea în instituţiile de educaţie preşcolară şi în şcoli de tip internat a copiilor din
familiile cu mulţi copii şi cele socialmente vulnerabile şi ordinea de determinare a
mijloacelor băneşti ce revin la un membru al familiei pe luna, aprobată prin Ordinul
Ministerului Educaţiei nr. 420 din 22.06.1999, organelor administraţiei locale, organizaţiilor,
care au în subordinea lor instituţii preşcolare şi şcoli-internat li se acordă dreptul de a scuti
integral sau parţial de plata pentru întreţinerea copiilor din familiile cu mulţi copii şi socialmente
vulnerabile.
Integral sunt scutiţi părinţii:
 venitul lunar al căror pe semestrul precedent nu depăşeşte mărimea de patru salarii
minime pentru fiecare membru al familiei;
 aflaţi în concedii forţate;
 care nu sunt încadraţi în câmpul muncii şi stau la evidenţă la Oficiul pentru ocuparea
forţei de muncă;
 care sunt studenţi cu frecvenţă la zi;
 care sau îmbolnăvit şi au suferit de boala actinică provocată de consecinţele avariei de
la CAE Cernobâl.
Parţial sunt scutiţi:
 părinţii care au 3 şi mai mulţi copii;
 familiile incomplete, inclusiv mamele singure;
 familiile care au la întreţinere copii invalizi.
Problema cu privire la scutirea de plată pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare şi
şcoli-internat se examinează semestrial de către organele administraţiei bugetare locale în baza
certificatelor care justifică necesitatea eliberării de plată pentru întreţinerea copiilor, prezentate de
părinţi.
Calcularea plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se efectuează la
sfârşitul lunii în baza tabelului de evidenţă a frecventării copiilor şi normelor financiare pentru
alimentarea copiilor din instituţiile prșcolare stabilite pe anul respectiv.
De exemplu, în luna septembrie 2019 copilul cu vârsta de 4 ani a frecventat instituţia
preşcolară 20 de zile. Norma financiară pentru alimentarea copiilor cu vârsta de la 3 până la 7 ani
(9-10,5 ore) din plata părinţilor – 8,75 lei/zi.
Se determină suma plăţii pentru întreţinerea copilului în luna septembrie 2019:
8,75 lei × 20 zile = 175 lei
Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se efectuează în
Borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor pe fiecare grupă de
copii.
În baza calculelor efectuate pe luna respectivă în contabilitate se întocmeşte separat pentru
fiecare copil Chitanţa de recepţie a plăţilor nefiscale, care se înaintează părinţilor. Părinţii
trebuie să achite în baza chitanţei plata la unitatea bancară până la finele lunii în care a primit
chitanţa.
Responsabilitatea pentru încasarea plăţii de la părinţi o poartă conducătorul instituţiei
preşcolare.
Operaţiunile aferente decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile
preşcolare sunt contabilizate în NC 15 – borderou centralizator de decontări cu părinţii
pentru întreţinerea copiilor.
Evidenţa decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare se ţine
în subcontul de activ 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de plăţi”. În debit – calculul
plăţii pentru întreţinerea copiilor. În credit – achitarea plăţii de către părinţi. Soldul debitor –
creanţa aferentă decontărilor cu părinţii pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară.
 – Mihail Nani –
Operațiuni economice aferente calculului și achitării plăţii pentru întreţinerea
copiilor în instituţiie preşcolare:
1. Calculul plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară:
Debit subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de plăţi”
Credit subcontul 142310 „Încasări de la prestarea serviciilor cu plată”
2. Achitarea plăţii de către părinţi pentru întreţinerea copiilor în instituţia preşcolară în baza
Chitanţei de recepţie a plăţilor nefiscale:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Credit subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de plăţi”
Evidenţa analitică pe subcontul 419230 „Creanţe aferente tipurilor speciale de plăţi” este
organizată în Borderoul privind decontările cu părinţii pentru întreţinerea copiilor.

3.7. Contabilitatea datoriilor faţă de furnizori

În procesul activităţii instituţiilor bugetare apar datorii faţă de diferiţi agenţi economici
generate de necesitatea achiziţionării bunurilor şi serviciilor, executării de lucrări.
Datoriile reprezintă angajamentul de plată al entităţii faţă de furnizori pentru bunurile
procurate şi serviciile prestate, lucrările executate, faţă de personalul angajat privind remunerarea
muncii, faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice.
Modalitatea de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor de către instituţiile bugetare este
reglementată de următoarele acte legislative şi normative:
 Legea privind achiziţiile publice nr. 131 din 03.07.2015;
 Regulamentul cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de
preţuri nr. 245 din 04.03.2008;
 Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică nr. 665 din 27.05.2016.
Pentru evidenţa datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale este prevăzut
subcontul de pasiv 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”. În credit
– valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate/lucrărilor executate. În debit – stingerea datoriei
creditoare. Soldul creditor – suma datoriilor pe termen scurt privind facturile comerciale.
Operaţiunile aferente decontărilor cu creditorii se contabilizează în nota de contabilitate 6 –
borderou cumulativ privind decontările cu furnizorii.
Operațiuni economice aferente calculului și achitării plăţii privind serviciile prestate
de entități:
1. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate de ÎM
„Autosalubritate” în luna septembrie 2019 în baza facturii fiscale:
Debit subcontul 222190 „Alte servicii comunale”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
2. Calculul cheltuielilor aferente serviciilor prestate de SA „Apă-Canal”
în luna septembrie 2019 în baza facturii fiscale:
Debit subcontul 222140 „Apă şi canalizare”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
3. Transferul plătiţi SA „Apă-Canal” din contul curent al instituţiei
bugetare, în baza ordinului de plată, pentru stingerea datoriei
creditoare aferentă serviciile prestate în luna septembrie 2019:
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Concomitent se contabilizează finanţarea primită din bugetul de stat:
 – Mihail Nani –
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Credit subcontul 149800 „Finanţare de la buget”
4. Procurarea, timbrelor poştale conform facturii fiscale:
Debit subcontul 439900 „Alte valori”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
5. Procurarea biletelor de tratament şi odihnă conform facturii fiscale:
Debit subcontul 439300 „Bilete de tratament şi odihnă”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
6. Achiziţionarea literaturii de către instituţia de învăţământ de la persoana fizică în baza
Actului de achiziție a mărfurilor:
Debit subcontul 318110 „Procurarea altor mijloace fixe”
Credit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
7. Reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată (12%):
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
Credit subcontul 519110 ”Datorii pe impozite şi taxe”
8. Achitarea plăţii persoanei fizice din casă pentru literatura achiziţionată de instituţie în baza
dispoziției de plată:
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
Credit subcontul 434100 „Casa în monedă naţională”
9. Stingerea datoriei cu termenul de prescripţie expirat:
Debit subcontul 519220 „Datorii faţă de furnizori din afara sistemului bugetar”
Credit subcontul 149900 „Alte venituri ale instituţiilor bugetare”
În scopul monitorizării şi analizei datoriilor cu termen de achitare expirat instituţiile
bugetare întocmesc lunar Raportul privind creanțele cu termen expirat și datoriile cu termen de
achitare expirat formate în autoritățile/instituţiile bugetare (formularul FD-049) pe care îl
prezintă instituţiilor ierarhic superioare (ministerelor de resort/ direcţiilor financiare raionale,
municipale) până la data de 15 a lunii următoare perioadei de gestiune, împreună cu nota
explicativă.
Evidenţa analitică pe subcontul 519220 este organizată in NC 6 în mod poziţional pe
fiecare entitate.

3.8. Contabilitatea împrumuturilor bugetare la primăriile săteşti/orăşeneşti

În procesul executării bugetelor săteşti/orăşeneşti în anumite perioade de timp veniturile
bugetului sătesc/orăşenesc nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetul
sătesc / orăşenesc. În aceste condiţii administraţiile săteşti / orăşeneşti, conform Legii privind
finanţele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003, pot angaja împrumuturi bugetare cu
scadenţă în acelaşi an bugetar.
În acest scop administraţia sătească / orăşenească înaintează un demers cu argumentarea
necesităţii angajării împrumutului bugetar consiliului raional / municipal. Împrumutul bugetar se
acordă administraţiei săteşti / orăşeneşti din bugetul raional / municipal în baza deciziei
consiliului raional / municipal fără gaj şi fără dobândă. Suma împrumutului bugetar nu poate
depăşi 5% din totalul venitului bugetului sătesc / orăşenesc aprobat în anul curent.
De regulă, împrumuturile bugetare sunt angajate pentru plata datoriilor aferente salariilor
angajaților din sfera bugetară sau serviciilor comunale.
Evidenţa împrumuturilor bugetare se ţine la grupa de conturi de pasiv 543 „Împrumuturi
între bugetele locale în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale”. În credit – încasarea
împrumutului bugetar în contul curent al bugetului sătesc. În debit – rambursarea împrumutului
bugetar bugetului raional / municipal din contul curent al bugetului sătesc. Soldul creditor –
 – Mihail Nani –
datoria bugetului sătesc / orăşenesc faţă de bugetul raional / municipal aferentă împrumutului
bugetar.
Grupa de conturi 543 „Împrumuturi între bugetele locale în cadrul unei unităţi
administrativ-teritoriale” se divizează în următoarele subconturi de nivelul II:
543110 „Primirea împrumuturilor între bugetele locale de nivelul II şi
bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi
administrativ-teritoriale”;
543120 „Rambursarea împrumuturilor între bugetele locale de nivelul
II şi bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi
administrativ-teritoriale”.
Operațiuni economice aferente primirii și rambursării împrumutului bugetar de
către bugetului sătesc:
1. Suma împrumutul bugetar pe termen scurt primită de la bugetul raional / municipal în
contul curent al bugetului sătesc:
Debit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Credit subcontul 543110 „Primirea împrumuturilor între bugetele locale de nivelul
II şi bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale”
2. Rambursarea împrumutului bugetar bugetului raional / municipal din contul curent al
bugetului sătesc / orăşenesc în baza ordinului de plată:
Debit subcontul 543120 „Rambursarea împrumuturilor între bugetele locale de
nivelul II şi bugetele locale de nivelul I în cadrul unei unităţi administrativ-
teritoriale”
Credit subcontul 431100 „Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă
naţională”
Evidenţa analitică pe grupa de conturi 543 este organizată în Cartea Mare pe subconturi.
Întrebări de control
1. Ce reprezintă salariul?
2. Care sunt sporurile la salariul de bază?
3. Cum se determină venitul impozabil?
4. Care subconturi se utilizează pentru contabilizarea salariului?
5. Ce indemnizaţii de asigurări sociale de stat se achită salariaţilor în instituţiile bugetare din
contul CAS?
6. Care subconturi se utilizează pentru contabilizarea CAS, PAM?
7. Care este baza de calcul a concediului de odihnă anual?
8. Care este baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă?
9. Care sunt cheltuielile suportate de titularii de avans în deplasare?
10. Care este baza de calcul a avansului acordat detașatului?
11. Ce reprezintă datoriile?
12. Care este baza de calcul a plăţii pentru întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare?